Sunteți pe pagina 1din 14

Terapia prin joc

Masterand: Kinde Kinga


Anul I
Teoria de joc

• Aristotel arată că până la al cincilea an de


viaţă, copilul nu trebuie supus învăţării şi nici
unei munci aspre, pentru că prin acestea să nu
dăuneze creşterii, ci trebuie să i se asigure
atâta mişcare cât îi este necesară. Această
mişcare trebuie stimulată atât prin diverse
ocupaţii cât mai ales prin joc. Astfel, se
conturează pentru prima oară ideea folosirii
jocului ca mijloc de educare.
• Lazarus subliniază faptul că „jocul
constituie tipul fundamental de activitate,
adică forma de activitate ce susţine în cea
mai mare măsură dezvoltarea psihică prin
antrenarea psihomotorie, senzorială,
intelectuală şi afectivă, la o tensiune cu
totul specifică, ce prezintă pentru procesul
creşterii şi dezvoltării psihice o importanţă
tot atât de mare ca şi activitatea de
instruire din anii de şcoală.”
• A. Adler întăreşte ideea că : „Jocul constituie
forma specifică de activitate prin care copilul
se afirmă, cunoaşte lumea, învaţă să se
orienteze în ea şi dobândeşte încredere în
propriile puterile. Prin joc copilul nu numai că
nu se îndepărtează de realitate, dimpotrivă, se
apropie tot mai mult de ea.”
• Ursula Şchiopu susţine
ideea că: „Jocul apare ca
o activitate fundamentală
formativă şi dominantă în
copilărie, iar munca are
aceleaşi caracteristici, din
ce în ce mai pregnante,
pe măsură ce se
depăşeşte copilăria, este
un fel de anticameră
vastă şi bogat ornată a
muncii.
• Jocul copiilor poate constitui un
teren important de descifrare a
capacităţilor psihologice,
inclusiv a celor intelectuale şi a
trăsăturilor de personalitate, a
aspectelor
• mai importante ale sociabilităţii
copilului. Ele pot surprinde prin
modul în care se joacă.
• „Jocul – consideră Ursula Şchiopu
– stimulează creşterea capacităţii
de a trăi din plin, cu pasiune,
fiecare moment, organizând
tensiunea proprie acţiunilor cu
finalitate, având funcţia de o
mare şi complexă şcoală a vieţii.”
Jocul este folosit în cazul copiilor
agresivi, hiperactivi, anxioşi etc.
• Tehnici de jocuri de recuperare a copiilor
agresivi:
• Agresivitatea este un termen de origine
latină: agressio – atac, simptom. În legătură
cu fiinţa umană, agresiunea înseamnă un
comportament negativ (distructiv),
nemotivat, care vine în contradicţie cu
normele şi regulile oamenilor din societate,
care provoacă daune fizice şi morale celor
asupra cărora este direcţionată agresivitatea,
dezvoltând stări şi emoţii negative: încordare,
frică, depresie, ş.a. Agresiunea este un
comportament verbal sau acţional, ofensiv,
orientat spre umilirea, minimalizarea şi chiar
suprimarea fizică a celorlalţi.
Comportamentul agresiv poate fi orientat şi
contra propriei persoane (autoagresivitate),
ca în cazul unor tulburări psihice
Tehnici de jocuri de recuperare a
copiilor agresivi:
• Jocul “Biluţe magice”
• Scopul: Înlăturarea tensiunii
emoţionale la copiii agresivi.
• Conţinutul:
• Copiii stau în cerc. Adultul îi roagă să
închidă ochii şi să construiască din
palme o bărcuţă unde introduce
fiecărui copil câte o biluţă de sticlă şi
înaintează instrucţia: ”Luaţi biluţa în
palme, încălziţi-o, rostogoliţi-o în
palme, suflaţi aer cald în ea, oferiţi-i o
parte din căldură şi mângâierea
voastră. Deschideţi ochişorii şi uitaţi-
vă la biluţă. Iar acum pe rând
povestiţi despre emoţiile,
sentimentele care v-au cuprins în
timpul exerciţiului.”
• Jocul “Emoţiile eroilor”
• Scopul: Dezvoltarea empatiei la copii şi
formarea aptitudinilor de apreciere a
situaţiei şi comportamentului celor din jur.
• Conţinutul:
• Adultul citeşte copiilor o poveste. Copiilor
preventiv le-au fost distribuite cartonaşe mici
cu diverse stări emoţionale. Pe parcursul
citirii copilul aşează pe masă câteva
cartonaşe, care după părerea lui,
exprimă/redau stările emoţionale ale eroilor
în diferite situaţii.
• La finalul citirii, fiecare copil explică în ce
situaţie şi de ce lui îi pare că eroul era vesel,
trist, epuizat…
• Acest joc se recomandă să fie organizat
individual sau în grupuri mici. Textul poveştii
nu trebuie să fie prea lung şi trebuie să
corespundă volumului de memorie şi atenţie
a copiilor de anumită vârstă
Jocuri pentru recuperarea copiilor
anxioşi
• Anxietatea – stare afectivă caracterizată printr-un
sentiment de nelinişte, de teamă,
• agitaţie, nesiguranţă, de tulburare difuză, atât fizică
cât şi psihică, de aşteptare a unui
• pericol nedeterminat despre care sunt multe
incertitudini.
• Ea apare ca o reacţie la stres. Respectiv:
• · Calmul şi seninătatea indică absenţa anxietăţii;
• · Un nivel moderat de anxietate se manifestă prin
tensiune, nelinişte,
• nervozitate;
• · Sentimentele interne de frică, spaimă şi panică
indică un nivel foarte â
• ridicat de anxietate.
• Caracteristic anxietăţii este asocierea cu stările
psihice, a unor reacţii fiziologice
• specifice:
• - tahicardie,
• - palpitaţii,
• - transpiraţie,
• - tensiune musculară,
• - uscarea gurii,
• - dilatarea pupilelor
Jocuri pentru recuperarea copiilor
anxioşi
• Jocul “Sculptura”
• Scopul: Antrenarea abilităţilor de control a
muşchilor feţei, mâinilor, picioarelor etc. diminuarea
tensiunii emoţionale şi musculare la copii anxioşi.
• Conţinutul:
• Copiii sunt divizaţi în perechi: unul este “sculptorul”,
celălalt – “sculptura”. La indicaţia conducătorului
“sculptorul” modelează din “lut” sculptura:
• · Copilului care nu se teme de nimic
• · Copilului care este mulţumit de tot cel înconjoară
• · Copilului care executat o sarcină dificilă etc.
• Subiectele pentru sculptură pot fi propuse de adult
sau alese de copii. Apoi copiii pot să se schimbe cu
rolurile sau este posibilă varianta sculpturii în grup.
La sfârşitul jocului este binevenit să discutăm cu
copiii senzaţiile, sentimentele ce le-au avut pe
parcursul identificării cu rolurile de “sculptor”,
“sculptura” sau care din figuri era plăcut să o
reprezinţi şi care – nu
Tehnici de jocuri pentru recuperarea
copiilor hiperactivi
• Prin hiperactiv se înţelege o persoana mai
activă în general, într-un mod lipsit de
• finalitate, comparativ cu alte persoane de
aceeaşi vârstă, în timpul mesei, somn,
• lectură, studiu sau alte activităţi. Hiperactivul
pare mereu in mişcare. Numai acest lucru
• nu indică existenta unei anomalii sau
dereglări.
• Deseori hiperactivii sunt însoţiţi de astfel de
probleme ca neînţelegerea cu cei din jur,
• întîmpină dificultăţi în procesul de învăţare,
se subiestimează. Totuşi , nivelul de
• dezvoltare la copii nu depinde de gradul
hiperactivităţii şi poate depăşi indicii
• caracteristici vârstei lor. Primele observări de
hiperactivitate se depistează la vârsta de
• până la şapte ani, mai frecvent la băieţi
• Jocul “Căsuţa iepuraşului”
• Scopul: Dezvoltarea reacţiei de răspuns şi
antrenarea abilităţilor de comunicare non-
verbală în timpul relaţiilor cu copiii.
• Conţinutul:
• La joc participă de la 3 -10 persoane. Fiecare
participant “iepure” desenează cu creta în
jurul său un cerc cu diametrul de 50 cm.
Distanţa dintre cercuri să nu fie mai mică de
unu-doi metri. Un iepuraş nu are căsuţă, el
conduce jocul. “Iepuraşii ” trebuie pe
neobservate (prin mimică, gesturi) să se
înţeleagă vis-à-vis de “schimbul căsuţelor” şi
să treacă în fugă din căsuţă în căsuţă. Sarcina
conducătorului constă în ocuparea unei
căsuţe libere în timpul schimbului. Cel ce a
rămas fără casă conduce în continuare.
Jocul in nisip

• De la 2 ani şi jumătate • Această terapie este


Jocul în nisip poate fi mai mult recomandată copiilor cu
decât un simplu joc. El este chiar probleme emoţionale, conflicte
o formă serioasă de terapie, interioare, traume, putând fi
pentru că, potrivit psihologilor, practicată chiar şi de la vârste
aceasta este o modalitate foarte mici: doi ani şi jumătate-
excelentă prin care copiii îşi trei ani. "În cabinetul de
rezolvă prin propriile forţe pro- psihoterapie, copilului i se pun la
blemele şi traumele. Când acest dispoziţie două lădiţe cu nisip: o
joc este îndrumat de un psiholog, lădiţă cu nisip ud şi o lădiţă cu
vorbim deja despre terapia prin nisip uscat. De asemenea, micuţul
jocul cu nisip. poate alege de pe rafturi figurine
sau miniaturi din diverse
categorii: oameni, personaje din
poveşti, desene animate, filme
etc., animale domestice şi
sălbatice,

S-ar putea să vă placă și