FIGLU -

uria
Coordonator: Chesov Elena, asistent universitar
Realizat: Carp Maria, studentă MP 1701
 FIGLU-uria
FIGLU-uria este o deficiență de
glutamat formiltransferază care produce o
tulburare metabolică și afectează
dezvoltarea fizică și mentală.
 Glutamat de
formiminotransferază este

cauzat de mutații în gena

FTCD.
Este moștenit într-un model
autosomal recesiv. În prezent nu există tratamente
cunoscute care să prevină sau să întârzie semnele și
simptomele deficienței glutamatului de
formiminotransferază.
 Deficitul de glutamat de formimitransferază
este o tulburare rară; au fost identificați
aproximativ 20 de persoane afectate. Dintre
acestea, aproximativ un sfert au forma severă a
tulburării. Toți cei raportați cu forma severă au fost
de origine japoneză. Restul persoanelor care provin
dintr-o varietate de origini etnice sunt afectate de
forma ușoară a afecțiunii.
Există două forme ale acestei afecțiuni, o formă
ușoară și o formă gravă. Persoanele cu formă severă
au dizabilități intelectuale profunde, dezvoltarea
întârziată a abilităților motorii (șederea, în picioare
și mersul pe jos) și anemia megaloblastică. În
prezența de FIGLU în urină, cantitatea mare de acid
folic în sângele.
 Gena FTCD
Locația citogenetică: brațul lung (q) al
cromozomului 21 în poziția 22.3;

Locația moleculară: 46,135,981pb până la

46,156,482 pb pe cromozomul 21.
 Structura genei FTCD
Are 30 enhanceri și 5 promotori;
Factori de transcripție: Tal-1beta; E47;

HEN1; Pax-4a; CREB; deltaCREB; Olf-1;

COUP; COUP-TF; COUP-TF1;
Porțiunea centrală este alcatuită din 10 exoni
și 9 introni ;
Funcțiile genei FTCD
I. La nivel molecular:
Codifică pentru sinteza enzimei
formiminotransferaza cicloademinaza;

II. La nivel celular:

Descompune o moleculă numită N-
formiminoglutamat în procesul metabolizării
histidinei și descompune
formiminotetrahidrofolatul;
III. La nivel de organism:
Metabolismul aminoacizilor de histidină.
Proprietățile genei
FTCD
 Ereditate autozomal recesivă;
 Pleiotropie primară (afectează sistemul
nervos, sistemul muscular, sistemul urinar,
sistemul circulator)
 Specificitate (capacitatea de controla strict
sinteza proteinei FTCD)
Integritate (toate segmentele
cooperează pentru sinteza anumitei
proteine);
Recombinare (Poate participa la
crossing-over)
Stabilitate (Funcția independentă de
factorii de mediu)
Polimorfism ( individual, diferite
tipuri de mutații ce rezultă în diverse
fenotipuri)
Variabilitate ( poate suferi și
determina numeroase variante alelice)
Discreție (Segvente codante,
necodante, segvente reglatoare,
promotor, terminator)
Interactiuni cu alte gene.
Interacțiuni cu alte gene.

MTHFD1L
MTHFD1
MTHFD2
GART
MTHFD2L
 Enzima FTCD
Mărimea: 541 aminoacizi
Masa moleculară: 58927 Da
Homooctamer, incluzând patru situsuri de legare
a poliglutamatului.

 Formiminotransferase N-subdomen
 Formiminotransferase C-subdomen
 Linker
 Ciclodeaminază/ciclohidrolază
 Localizarea enzimei
FTCD

Se localizează în regiunea
complexului Golgi, în
citoschelet și în citosol.
 Funcția enzimei FTCD
 Descompune o moleculă numită N-
formiminoglutamat
 Producerea unei forme de acid folic
 Metabolismului aminoacizilor de
histidină
 Glutamatul este, de asemenea,
produs în urma descompunerii N-
formiminoglutamat
 sinteza multor molecule importante
din organism, cum ar fi purine și
pirimidine (ADN, ARN)
 Mutații ale genei FTCD
Sunt 7 mutații la
nivelul genei FTCD;
Cele mai des întâlnite
sunt trei mutații ale
genei FTCD care
cauzează deficiență de
glutamat de
formiminotransferază.
Două dintre aceste mutații modifică un
aminoacid(mutații punctiforme) în
secvența enzimatică a enzimei. Aceste
mutații reduc activitățile enzimei.
 O altă mutație conduce la producerea unei proteine scurtate (deleție),
astfel încât partea enzimatică implicată în reacția ciclodominazei
lipsește. Întreruperea acestor reacții conduce la excreția unei
molecule numite formiminoglutamat (FIGLU) în urina, în alte cazuri,
o acumulare de folat în sânge. Nu este clar modul în care mutațiile
duc la probleme de sănătate specifice asociate cu deficitul proteinei.
Consecințele mutațiilor neomorfe,
amorfe
I. La nivel molecular :
Sinteza defectă a enzimei FTCD.

II. La nivel celular:

Aminoacidul histidina nu este metabolizat și
nu are loc descompunerea
formiminotetrahidrofolatul.
III. La nivel de organism:
Excreția unei molecule numite
formiminoglutamat (FIGLU) în urină; deficiența
severă a glutamat formiminotransferazei, o
acumulare de folat în sânge.
Fenotip

 Manifestări primare:
Prezența în urină și sânge a FIGLU.
 Manifestari secundare:

Anemie megaloblastică și retard mintal.

Evoluție:
- Formiminotetrahidrofolatul nu este
descompus;
- Prezenta FIGLU în sânge;
- dizabilități intelectuale;
- dezvoltarea întârziată a abilităților
motorii.
Fenomene
genetice
Expresivitate variabilă : se
exprimă diferit în dependență
de sex, vârstă, factorii de
mediu, severitate, interacțiuni;
Heterogenitate genetică:
alelică
 Tip de
transmitere
Se transmite autosomal recesiv.
Sfat genetic:
 Se manifestă doar la
homozigoți, deci dacă părinții
sunt bolnavi, riscul nașterii
copiilor bolnavi este de 100%;
dacă parinții sunt purtatori
riscul este de 25%; dacă unul
din parinți este purtator riscul
este de 0%;
Metode de diagnostic
genetic
PCR
RFLPs
Secvențierea ADN
Metode de prevenire

Metoda genealogică
Metodele molecular-genetice
Metodele biochimice
Metoda gemenilor
Metoda populațional-statistică
Concluzii:
 Boala monogenică cauzată de mutații în gena
FTCD se transmite autozomal recesiv și este
întâlnită foarte rar ≈ 20 de persoane afectate.
 Persoanele cu risc ridicat de trasmitere a
mutației genetice trebuie informate despre
opțiunile pentru viitoarele sarcini și pentru
posibilitățile de diagnostic prenatal.
 BIBLIOGRAFIE
 FTCD gene. În: www.genecards.org
(accesat:03.05.2018)
 FTCD gene. În: www.ghr.nlm.nih.gov
(accesat:03.05.2018)
 FTCD gene. În:www.informatics.jax.org
(accesat:15.05.2018)
 http://www.uniprot.org (accesat:03.05.2018)
 FTCD gene. În:www.wikigenes.org
(accesat:15.05.2018)
 Glutamate formiminotransferase deficiency.
În:www.malacards.org (accesat:03.05.2018)