Uniunea Europeană

Natură juridică
 natura juridică a UE a fost stabilită în două
hotărâri cu valoare de precedent ale Curții de
Justiție a Comunității Economice Europene
pronunțate în 1963 și 1964 cu privire la CEE
de atunci
 aceste hotărâri sunt încă valabile pentru
Uniunea Europeană în forma sa actuală
CAUZA VAN GEND & LOOS
 întreprinderea olandeză de transport Van
Gend & Loos a inițiat o acțiune juridică împotriva
autorităților vamale din Țările de Jos pe motivul
impunerii unei taxe de import pentru un produs
originar din Germania în cuantum mai mare decât
taxele aplicate importurilor anterioare
 întreprinderea a considerat această acțiune
o încălcare a articolului 12 din Tratatul CEE, care
interzice introducerea unor noi taxe de import sau
orice majorare a taxelor vamale existente între statele
membre
CAUZA VAN GEND & LOOS
 Instanța din Țările de Jos a suspendat
procedurile și a înaintat cazul către Curtea de
Justiție, solicitând clarificarea domeniului de
aplicare și a implicațiilor juridice ale articolului
invocat din Tratatul de instituire a CEE

 Curtea de Justiție a utilizat acest caz pentru

a prezenta o serie de observații fundamentale
privind natura juridică a UE
CAUZA VAN GEND & LOOS
 În hotărârea sa, Curtea a afirmat că:
 „[...] obiectivul Tratatului CEE, care este instituirea unei
piețe comune, a cărei funcționare vizează direct părțile
interesate din Comunitate, implică faptul că acest tratat este
mai mult decât un acord care dă naștere exclusiv unor
obligații reciproce între statele contractante. Acest punct de
vedere este confirmat de preambulul tratatului, care nu face
referire doar la guverne, ci și la popoare, precum și, în mod
concret, prin înființarea unor organisme care să
instituționalizeze drepturile suverane a căror exercitare
afectează atât statele membre, cât și cetățenii acestora; […]
concluzia la care se poate ajunge este că această
Comunitate constituie o nouă ordine juridică de drept
internațional, în favoarea căreia statele și-au limitat
drepturile suverane, chiar dacă într-un număr limitat de
domenii, și sub incidența căreia intră nu doar statele
membre, ci și resortisanții acestora [...].”
 CAUZA COSTA/ENEL
 în 1962, Italia a naționalizat producția și distribuția de
electricitate și a transferat patrimoniul întreprinderilor
din sectorul energiei electrice companiei naționale de
electricitate ENEL
 în calitate de acționar al Edison Volta, una dintre
întreprinderile naționalizate, dl Costa a considerat că
a fost privat de dividendele sale și, prin urmare,
a refuzat să achite o factură la electricitate în valoare
de 1 926 de lire italiene
 unul dintre motivele invocate de dl Costa pentru a-și
justifica atitudinea a fost acela că legea de
naționalizare încălca o serie de dispoziții ale Tratatului
CEE.
 CAUZA COSTA/ENEL
 În hotărârea sa, Curtea de Justiție a făcut următoarele afirmații
cu privire la natura juridică a CEE:
 „Spre deosebire de tratatele internaționale obișnuite,
Tratatul CEE a instituit o ordine juridică proprie,
integrată în sistemul juridic al statelor membre [...] și
pe care instanțele acestora sunt obligate să o aplice.
Prin instituirea unei Comunități cu o durată nelimitată,
dispunând de propriile instituții, propria personalitate,
propria capacitate juridică și capacitatea de
reprezentare pe plan internațional și, în special, cu
puteri reale derivate din limitarea competenței sau din
transferul atribuțiilor statelor către Comunitate,
statele membre și-au limitat drepturile lor suverane și
au creat astfel un corp de drept aplicabil
resortisanților lor și lor însele.”
 CAUZA COSTA/ENEL
 Pe baza observațiilor sale detaliate, Curtea de Justiție
a concluzionat că:
 „Reiese din ansamblul observațiilor de mai sus că,
izvorând dintr-o sursă independentă, dreptului născut
din tratat nu ar putea, dată fiind natura sa specifică
originală, să i se opună din punct de vedere juridic un
text intern, indiferent de natura acestuia, fără a-și
pierde caracterul comunitar și fără a fi pus în discuție
fundamentul juridic al Comunității înseși. Transferarea
de către state, din sistemul lor juridic intern către
sistemul juridic comunitar a drepturilor și obligațiilor
care decurg din tratat are drept consecință o limitare
definitivă a drepturilor lor suverane asupra căreia nu
ar putea să prevaleze un act unilateral ulterior,
incompatibil cu conceptul de Comunitate [...].”
Natura juridică specifică a UE:
 structura instituțională, care garantează că acțiunile UE
au la bază și interesul european general, adică se
reflectă sau sunt influențate de interesul Uniunii, astfel
cum este stabilit în obiective;

 transferul de competențe către instituțiile Uniunii, într-o

măsură mai mare decât în cadrul altor organizații
internaționale și acoperirea unor domenii în care statele,
în mod normal, își păstrează drepturile suverane;

 instituirea unei ordini juridice proprii , independentă de

ordinile juridice ale statelor membre;
Natura juridică specifică a UE:
 aplicabilitatea directă a dreptului UE, care
garantează punerea în aplicare completă și uniformă
a dispozițiilor UE în toate statele membre și
stabilește drepturi și obligații valabile atât pentru
statele membre, cât și pentru cetățenii acestora;

 supremația dreptului Uniunii, care exclude orice

revocare sau modificare a acestuia în baza dreptului
național și, în caz de litigiu, îi garantează prevalența
față de acesta din urmă.