NEOKEYNESISMUL

ŞI
POSTKEYNESISMUL
Reprezentanţi:
P.Samuelson, R.Harrod,
E.Damar, R.Solow, J.Tobin,
J.Robinson, P.Sraffa
 I. DEOSEBIRILE KEYNESISMULUI ŞI
NEOKEYNESISMULUI

 Scopul principal al teoriei şi politicii economice

KEYNESISMUL NEOKEYNESISMUL

 realizarea ocupării asigurarea unor ritmuri

complete a braţelor de stabile de creştere
muncă economică
 intervenţia indirectă şi  amestec sistematic şi
sporadică a statului în direct a statului în
viaţa economică economie
 analiză statică  analiză dinamică
  Ideile principale
Teoria dinamicii economice
(A) Contribuţia lui Harrod
şi Domar
Au studiat rata de creştere
economică folosind variabile
noi.
S
Ecuaţia “Harrod-Domar”
G
Cr
unde : G – rata de creştere a
venitului naţional; S –
înclinaţia marginală spre
economii; Cr – coeficientul
productivităţii marginale a
Teoria sintezei neoclasice
Contribuţia lui Samuelson,
Solow
Obiectivele macroeconomice:
 Creşterea optimală a
produsului social (5%)
 Ocupare ridicată şi şomaj
redus
 Stabilitatea preţurilor
(creştere lentă)
 Balanţă de plăţi echilibrată şi
curs valutar stabil
continuare
 continuare
Teoria dinamicii economice
Rate ale creşterii economice :
(1) rată garantată (Gw) –
satisface interesele
întreprinzătorilor,
neasigurând folosirea
deplină a factorilor de
producţie
(2) rată normală (Gn) – asigură
folosirea deplină a factorilor
de producţie neasigurând
permanent satisfacerea
intereselor
întreprinzătorilor
Teoria sintezei neoclasice
Politici economice :
1) Politica fiscală
2) Politica monetară
3) Politica comercială
externă
4) Politica veniturilor
* După Keynes:
Y=C+I
* După sinteza neoclasică:
PNG(Y) = C+I+G+Xn
 continuare

Teoria dinamicii economice Teoria sintezei neoclasice

(3) rată reală (G) – rata care Instrumentul principal de
se atestă în perioada dată intervenţie a statului în
în creşterea economică economie:
***********
 Politica fiscală
Situaţii din economie:
 Politica monetară
a) dacă G < Gw – economia (politicile nu trebuie
se află în recesiune
folosite separat, ci
b) dacă G > Gw – economia
se află în stare de împreună prin coordonarea
expansiune guvernului cu Banca
c) dacă G > Gn – economia Centrală)
se caracterizează prin
rata înaltă a şomajului
 continuare
Teoria dinamicii economice Teoria sintezei neoclasice

Politica economică ”stop and

go” (“oprire şi pornire”)
 În perioada boom-ului
economic → majorarea
impozitelor şi ratei
dobânzii
 În perioada recesiunii
economice → micşorarea
ratei dobânzii şi ratei
impozitelor
 (B) Contribuţia lui J.Robinson
“Economia concurenţei imperfecte”
“Acumularea capitalului”
Factorii care influenţează creşterea economică :
1) Condiţiile tehnice
2) Politica de investiţii
3) Condiţiile în care se fac economiile
4) Condiţiile în care se desfăşoară concurenţa
5) Negocierile privind fixarea salariilor
6) Condiţiile financiare
7) Starea aşteptărilor indivizilor

Realizarea creşterii economice presupune acumularea de capital.

Tipul ideal de creştere economică, denumit “Epoca de Aur”,
se caracterizează prin faptul că rata dorită a acumulării coincide cu
cea posibilă şi permite folosirea deplină a braţelor de muncă
(C) Contribuţia lui Hasen (şcoala americană)
Instrumentul principal de reglementare a
economiei sunt cheltuielile publice:
în recesiune → cheltuielile publice cresc
în expansiune (boom economic) →
cheltuielile publice se reduc
************
(D) Contribuţia neokeynesismului francez
Forma hotărâtoare de intervenţie a statului în
economie, inclusiv de stimulare a cererii, nu e
bugetul de stat, ci planificarea (incitativă) în
activitatea economică.
 POSTKEYNESISMUL
Reprezentanţi: J.Robinson, N.Kaldor, P.Sraffi
Aportul postkeynesiştilor :
 au extins aria investigaţiilor (analiza
macroeconomică, repartiţia, inflaţia, comerţul
internaţional)
 resping teoria valoare-utilitate şi revin la teoria
valoare-muncă (expusă de Ricardo)
Ideile principale :
1. Dinamica creşterii economice în timp
2. Rolul repartiţiei în funcţionarea economiei
3. Interdependenţa dintre inflaţie şi şomaj (curba lui
Phillips)
(1) Dinamica creşterii economice în timp
 Pe termen scurt cercetează cauzele abaterii ratei
reale economice de rata garantată
 Pe termen lung cercetează factorii ce influenţează
creşterea economică:
 înzestrarea iniţială cu echipament
 rata progresului tehnic
 rata salariului real
 rata ocupaţiei
În viziunea postkeynesiştilor, rata economiilor nu
este constantă şi uniformă ca la Keynes, ci depinde
de mărimea veniturilor şi schimbările ce au loc în
repartiţia veniturilor. Acestea din urmă explică
caracterul fluctuant al creşterii economice.
(2) Rolul repartiţiei
Stimulentul principal (după N.Kaldor)
în creşterea economică este profitul,
iar (după J.Robinson), salariile mari
facilitează realizarea produselor , şi
contribuie la ritmuri înalte ale creşterii
economice.
Nicholas Kaldor
 Nicholas Kaldor (n. 12
mai 1908; d. 30
septembrie 1986) a fost
un economist britanic
de origine maghiară,
profesor la Cambridge.
Joan Violet Robinson
 Joan Violet Robinson (n.
31 octombrie 1903; d. 5
august 1983) a fost o
economistă engleză,
reprezentantă a Școlii
keynesiene.
 (3) Curba lui Phillips
Keynes susţine că volumul ocupaţiei depinde de
nivelul producţiei
cererea ↑→ volumul producţiei ↑→ numărul şomerilor ↓

 După Phillips, gradul de folosire a forţei de muncă se

află în dependenţă de nivelul preţurilor, de rata
inflaţiei
P (rata inflaţiei)

U* U (rata ocupării)

(cu cât şomajul e mai mare, cu atât preţurile cresc mai puţin, şi invers)