MODULUL NURSING IN NEUROLOGIE

CURSUL 1

Metode radiologice: radiografia craniană, CT cerebral și

vertebro-medular, RMN cerebral și vertebro-medular,
tomografia cu emisie de pozitroni (PET-SCAN)
 EXAMENELE RADIOLOGICE

Definiție:
• Examenele radiologice sunt investigaţii imagistice realizate
cu ajutorul radiaţiilor X, care sunt vibraţii
electromagnetice cu lungime de undă foarte scurtă care au
capacitatea de a penetra substanţele foarte dense şi de a
produce imagini sau umbre ce pot fi înregistrate pe film
fotografic.
 PREGĂTIREA PACIENTULUI
PENTRU EXAMENE RADIOLOGICE

a) PREGĂTIREA PSIHICĂ
• explicaţi pacientului necesitatea efectuării examenului recomandat de medic;
• informaţi pacientul asupra riscului şi beneficiilor pe care le implică procedura;
• obţineţi consimţământul sau verificaţi dacă a fost obţinut de către medic;
• informaţi asupra duratei examenului;
• verificaţi încă o dată data ultimei menstruaţii la femeile tinere.
b) PREGĂTIREA FIZICĂ
• se atrage atenţia, dacă este necesar postul alimentar şi durata acestuia sau obligativitatea
de a urma un anumit regim;
• se efetuează pregătirea specifică organului sau aparatului examinat, combaterea gazelor,
efectuarea clismei sau a spălăturii;
• se administrează antihistaminice la recomandarea medicului;
• se apreciază starea pacientului pentru a stabili modul de transport la serviciul radiologic;
• pacientul este rugat să-şi îndepărteze obiectele metalice dacă acestea sunt plasate în
câmpul de examinare.
ROLUL NURSEI ÎN EFECTUAREA EXAMENELOR RADIOLOGICE

PREGĂTIREA MATERIALELOR
• substanţa de contrast dacă este cazul;
• materialele pentru administrarea substanţei de contrast;
• medicamente pentru prevenirea şi combaterea
accidentelor, instrumente pentru administrare.
 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA PROCEDURII

• identificaţi pacientul;
• verificaţi recomandarea în F.O. sau pe biletul de trimitere;
• verificaţi dacă pacientul a respectat recomandările;
• pregătiţi materialele care vor fi transportate la radiologie
pentru administrarea substanţelor de contrast;
• însoţiţi pacientul şi ajutaţi-l să se dezbrace (dacă este
cazul);
• predaţi pacientul colegei de la radiologie pentru
administrarea substanţei de contrast.
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

• se ajută pacientul să se aşeze pe pat;

• se monitorizează: T°, P, TA, R.,eliminările;
• se observă aspectul tegumentelor pentru a depista
manifestări alergice(eventual);
• se asigură repausul, se administrează lichide pentru a
elimina mai repede substanţa de contrast.
 REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

• se curăţă materialele refolosibile;

• se colectează materialele folosite conform P.U.;
• se aşează materialele curate în dulapuri;
• Se spală mâinile.
 NOTAREA PROCEDURII

Notaţi:
• data efectuării examenului şi comportamentul pacientului;
• dacă pacientul trebuie să revină la radiologie.
 EVALUAREA PROCEDURII

Rezultate aşteptate/dorite:
• • pacientul prezintă stare generală bună, exprimă confort;
• • nu sunt semne de alergie/sensibilitate la substanta de contrast ;
Rezultate nedorite/ce faceţi :
• • pacientul prezinta fenomene de hipersensibilitate (prurit intens,
roseata si edem al fetei, cefalee, dispnee, greturi si varsaturi) care
pot apare mai tarziu, dupa efectuarea examenului - se anunţă
medicul (dacă nu este prezent), se administrează medicaţia
recomandată, se monitorizează pacientul:
• • pacientul acuză dureri de-a lungul venei şi gust metalic:
explicaţi pacientului că manifestările sunt trecătoare.
 RADIOGRAFIA CRANIANĂ

• Radiografia craniană este o procedură medicală care poate oferi o

imagine precisă a diferitelor structuri și caracteristici ale capului,
prin examinarea poziției, deplasării, formei sau conturului structurii
osoase a craniului.
• Indicații : se recomandă în:
- traume ale capului,
- calcifieri,
- tumori,
- tulburări metabolice ,
- creșterea tensiuni arteriale.
• În majoritatea cazurilor, se efectuează o radiografie standard, în două
planuri de proiecție, frontal și lateral.
• Procedura este minim invazivă, iar aparatele moderne fac posibilă
utilizarea în siguranță a unei doze minime de radiații pentru a obține o
imagine clară.
CT CEREBRAL ȘI VERTEBRO-MEDULAR

• Definiţie : tomografia computerizată (CT) este o tehnică care ţine de

imagistica medicală şi care furnizează informaţii despre organele interne şi
funcţionarea lor printr-o metodă care combina folosirea raxelor X şi a
informaticii.
• Scop: explorator: identificarea unor tumori, abcese, hemoragii cerebrale
sau traumatisme.
• Principiul metodei: se realizează cu ajutorul razelor X şi combină mai multe
imagini (radiografii) cu ajutorul computerului pentru a obţine o
reprezentare tridimensională a organelor interne şi a structurilor capului.
• Metoda de examinare poate folosi şi substanţă de contrast (iodul).
• În prezent înlocuieşte alte metode de investigare: pneumoencefalografia,
angiografia, scintigrafie, radiografie clasica, explorarea propriu-zisă durând
doar câteva minute, doza de iradiere fiind foarte mică şi neprezentând nici
un risc.
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

Contraindicaţii majore:
• graviditate,
• alergie la iod,
• insuficienţa renală.
Materiale necesare:
• substanţa de contrast dacă este cazul; seringi, ace, cateter de
vena periferică, comprese, soluţii dezinfectante, banda adezivă
hipoalergenică;
• trusa de urgenţă.
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

Pregătirea pacientului:

a) pregătirea psihică: psihică – informare,

conştientizare,complianță, consimţământ.
b) fizica - îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului, poziţionarea
adecvată, respectarea intimităţii şi a pudorii, asigurarea
confortului fizic.
• pacientul este informat despre întreruperea alimentaţiei cu
4-6 ore înaintea examenului.
• se administrează antihistaminice la recomandarea medicului;
• pacientul(a) este rugat(a) să-şi îndepărteze obiectele metalice
( cercei, lănţişoare, etc).
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

Tehnica , rolul asistenţei medicale:

• Tehnica este efectuată de medicul specialist în CT; pozele vor fi interpretate de către un
medic radiolog; de asemenea şi alţi medici sunt capabili să interpreteze un examen CT.
Asistenta medicală:
• identifică pacientul;
• verifică recomandarea medicală şi fisa specială ;
• verifică dacă pacientul a respectat recomandările;
• spală mâinile şi îmbrăcă mănuşi;
• pregăteşte materialele necesare;
• ajută pacientul să se dezbrace (dacă este cazul), să îmbrace halatul ;
• aşează pacientul în decubit dorsal pe masa mobila;
• efectuează testarea sensibilităţii la substanţa de contrast administrând dilutie a
substanţei prin injecţie intradermică; dacă apar reacţii de sensibilizare anunţa imediat
medicul şi urmează protocolul terapeutic. În caz contrar procedura îşi urmează cursul;
• fixează un cateter de vena periferică;
• îi înmânează pacientului o sonerie pentru a apela în caz de nevoie;
• supraveghează pacientul permanent ;
• administrează substanţa de contrast la indicaţia medicului, observă reacţia
pacientului, funcţiile vitale, comportamentul.
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

Ingrijirea pacientului dupa tehnica:

• ajută pacientul să coboare de de masa; monitorizează: T°, P, TA, R.,eliminările;
se recomandă pacientului sa consume multe lichide pentru a elimina mai
repede substanţa de contrast; femeile care alăptează şi au efectuat un examen
CT cu contrast pot să alăpteze din nou la 24 de ore post examinare.
Accidente/incidente: pacientul prezintă fenomene de hipersensibilitate : prurit
intens, roşeaţă şi edem al feţei, cefalee, dispnee cu greţuri şi vărsături. Se
anunţă medicul (dacă nu este prezent). Se actioneaza conform protocolului;
pacientul acuză dureri de-a lungul venei şi gust metalic. Se explica pacientului
că manifestările sunt trecătoare; pacientul se misca , imaginile radiologice sunt
neconcludente. Pregatirea psihica este foarte importanta.
Rezultat normal: structurile anatomice (vase de sange, oase) si organele
prezinta un aspect si o pozitionare normala.
• nu se descopera tumori, excrecente, anomalii structurale, inflamatii sau infectii;
nu se gasesc hemoragii sau colectii de fluide in cavitati.
Rezultat patologic: organele inspectate nu au aspect normal, prezentand
semne ale infectiei, inflamatiei, tumori, etc.
 TOMOGRAFIA CU EMISIE DE
POZITRONI (PET-SCAN)
• Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este o metodă imagistică ce
identifică prezența unor tumori active metabolic (maligne) la nivelul
organismului, după injectarea unui radiofarmaceutic, cel mai folosit fiind F-
18 FDG (Fluoro-2-Deoxiglucoza). Acesta se va localiza în zonele cele mai
active metabolic, permițând astfel obținerea de imagini funcționale.
• La ora actuală, imaginile funcționale se combină cu imagini anatomice
(obținute prin CT sau RMN), formându-se astfel imagini de
fuziune sau imagini hibrid PET/CT (sau RMN).
• Tomografia prin emisie de pozitroni are ca principiu fizic detecția fotonilor
rezultați din interacțiunea dintre un pozitron și un electron. Când un
pozitron este anihilat de către un electron, 2 fotoni cu o energie de 511 keV
sunt emiși în direcții opuse. Două elemente (detectori) poziționate în părți
opuse împrejurul unei zone de interes au ca scop detectarea fotonilor perechi.
 RMN CEREBRAL ȘI VERTEBRO-MEDULAR

• IRM Cranio – Cerebral/RMN cap este o metodă imagistică de

diagnostic neiradiantă și neinvazivă care utilizează un câmp magnetic și
unde de radiofrecvență pentru a vizualiza anatomia și activitatea
cerebrală și pentru a identifica eventualele afecțiuni cranio-cerebrale.
Medicul radiolog va decide dacă este necesară utilizarea substanței de
contrast pentru a mări acuratețea diagnosticului.
• RMN-ul este un aparat cilindric care creează un câmp magnetic
puternic în jurul pacientului. Câmpul magnetic format, împreună cu
undele de radiofrecvență, modifică alinierea naturală a atomilor de
hidrogen din organism. Undele radio ajung la nucleul atomilor de
hidrogen și le modifică poziția, iar când aceștia se realiniază în poziția
corectă, transmit semnale radio. Aceste semnale sunt trimise către un
computer care le analizează și le convertește într-o imagine 3D a unui
organ.
 RMN –INDICAȚII

• ✓ Patologia tumorală – tumori cerebrale sau meningeale;

✓ Patologia vasculară - accident vascular cerebral, malformații arterio-
congenitale, tromboza sinusurilor venoase, anevrisme;
✓ Patologia malformativă – malformații congenitale ale creierului, malformații
congenitale ale meningelui;
✓ Patologia degenerativă – epilesia, hidrocefalia internă, atrofia cerebrală,;
✓ Patologia orbitei, nervilor optici și mușchilor globilor oculari - inflamații sau
tulburări neuroendocrine, diplopie, tumori;
✓ Patologia urechii interne - inflamatorie, tumorală, malformativă, leziuni
labirintice, anomalii vasculare;
✓ Patologia regiunii hipofizare - micro și macro- adenom hipofizar, vizualizarea
tijei hipofizare;
✓ Patologie inflamatorie – encefalite, meningite, encefalopatii, leucodistrofii,
scleroză multiplă;
✓ Patologia cerebrală în cazul unor boli sistemice - leucemie, limfom, HIV – SIDA;
✓ Patologie post – traumatică.
 RMN
Pregătirea pacientului:
• se explică pacientului tehnica ce va urma şi importanţa efectuării acesteia;
• se obține consimțământul informat;
• se îndepărtează obiectele ce ar putea fi vătămate de magnet (ceasuri, proteze metalice,
pacemakerul);
• se obține consimțământul informat;
• este indicat ca pacientul să nu mănânce și să nu bea lichide cu aproximativ 2-3 ore
înainte de examinare;
• doamnelor le este recomandat să se demachieze înainte de investigație pentru că unele
produse cosmetice conțin diferite pudre metalice care pot interfera cu imaginea;
• pacientul se prezintă cu rezultattele la : uree și creatinină;
• se analizeză istoricul alergiilor pacientului;
• să scot toate obiectele de metal deoarece acestea pot fi atrase rapid de către magnetul
puternic;
• Se informează medicul dacă ai orice fel de implant metalic (stent cardiac, pacemaker,
sterilet) pentru că acesta poate să nu mai funcționeze corect după RMN și îți poți pune
viața în pericol. 
OBIECTE A CĂROR COMPONENȚĂ METALICĂ TREBUIE SĂ FIE
CLARIFICATĂ DE CĂTRE MEDICUL/SPECIALISTUL CARE LE-A
IMPLANTAT, ÎNAINTEA EFECTUĂRII EXAMENULUI RMN
(DACĂ MATERIALUL ESTE SAU NU COMPATIBIL CU RMN-UL):

• ✓ plăci metalice, șuruburi, meșe metalice pentru repararea osului

sau articulațiilor;
✓ tije vertebrale metalice și proteze articulare;
✓ sisteme de neurostimulare;
✓ unele tatuaje sau tatuajele permanente pentru sprâncene (pot
altera imaginea și pot duce la apriția iritațiilor pielii sau umflare;
✓ pigmenții negri și albaștri sunt cei mai problematici);
✓ unele produse cosmetice sau lacuri de unghii care pot conține
particule metalice;
✓ unele lucrări dentare, implanturi, obturații sau aparate
dentare;
✓ gloanțe sau alte tipuri de fragmente metalice;
✓ bijuterii metalice, inclusiv piercing-uri corporale.