PROGRAMUL DE RECUPEARRE
ÎN FRACTURA DE POLICE

 ROMANIUC SEBASTIAN
 TEHNICI SI METOE –
MASTER AN 2
 Policele prezintă o
articulaţie
metacarpofalangiană
(AMF) şi doar două
falange cu o singură
articulaţie
interfalangiană(AIF).
CLASIFICAREA FRACTURILOR METACARPIENELOR ȘI FALANGELOR:

 fractura transversală;  fractura cominutivă;

 fractura oblică scurtă;  fractura Bennett;
 fractura oblică lungă;  fractura Rolando.
 fractura spiroidă;
Diagnostic clinic:
- durere in punct fix;
- tumefacția degetului sau a regiunii palmei;
- marca traumatică;
- impotența funcțională regională;

Diagnostic radiologic:
- radiografie de față pentru degete;
- radiografie de profil pentru degete;
- radiografie K pentru metacarpiene.
Fracturile policelui au urmatoarele mecanisme
de producere:
 Traumatism direct (lovire cu un corp dur)
 Traumatism indirect- forta transmisa prin axul

policelui sau abducție forțată police (cădere pe

mână)
 EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

 Evolutia fracturilor simple este favorabila si vindecarea

se produce in 4-5 saptamini, atunci cind tratamentul este
corect. In fractura complicata, neglijata sau incorect tratata,
evolutia este dificila, uneori defavorabila, impune un
tratament indelungat.
 E nevoie de tratament ortopedic,chirurgical si
medicamentos de urgenta, fracturile cunosc in general o
evolutie favorabila, in cazul in care fragmentele osoase isi
restabilesc continuitatea, ligamentele, tesuturile conjunctive
cutanate, isi refac integritatea anatomica si isi reiau
functiile.Fracturile primului metacarpian (Bennett)
determina tulburari functionale, iar in cazul celor de la baza
se produce inchiderea unghiului primei comisuri.
TRATAMENTUL ORTOPEDIC:

 In cazul fracturilor fara deplasare, imobilizare in

atela gipsata antebrahio-palmara timp de 4
saptamani; fracturile cu deplasare dar stabile dupa
reducerea inchisa, se trateaza tot ortopedic.
 ORTEZE FUNCȚIONALE ALE COLOANEI POLICELUI:

 Orteză de lungă stabilizarea a primului

metacarpian+ pumn;
 Orteză de scurtă stabilizare a primului
metacarpian + articulatia MCF I;
 Orteză scurtă în ” C ” de stabilizare a primului
metacarpian + articulația MCF I;
 Orteză de scurtă stabilizare a primului
metacarpian;
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL
 Ion cazul  fracturile instabile se pot fixa cu brose percutanate
sau fixare interna.
 La fracturile Bennett se recomanda reducere inchisa si fixare cu
brosa percutanata;
 Fractura Rolando se trateaza chirurgical prin reducere deschisa
si fixare interna.
 În cazul fracturilor în care fragmentul rămas pe loc este de
dimensiune mică, sau dacă incongruenţa articulara este
satisfăcătoare( sub 1 mm deplasare), iar reducerea poate să fie
păstratată, tratamentul ortopedic conservator este indicat, cu
imobilizare în atelă spica de police pentru 3 săptămâni.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
După traumatisme, medicaţia se face în general în direcţia
combateri dureri şi reducerea proceselor inflamatori. Pentru
aceste obiective se foloseşte:
 Medicaţia antalgică – se foloseşte de obicei în durerile cu
intensităţi mai mari. Sunt folosite:
 Infiltraţii cu xilină 1% cu sau fără hidrocortizon în zone

limitate;
 Calmante în cazul durerilor articulare;

 Termoleptice (Antideprin, Teprin);

 Neuroleptice (Toridazin).
PROGRAM KINETIC DE RECUPERARE

Obiective:
 Combaterea durerii si a procesului inflamator

 Recastigarea amplitudinii de miscare

 Cresterea fortei musculaturii afectate cu mentinerea fortei

musculaturii neafectate
 Ameliorarea circulatiei locale

 Reeducarea functiei senzitive

 Reeducarea functionala a prehensiunii

 Recâștigarea controlului și coordonării

Etapa I:
 Imobilizare pe atelă/ orteză
 Exerciții active cu membrul sănătos și în cazul în

care nu sunt interesate și alte degete ale mâinii

afectate, se vor executa exerciții active și cu
acestea
ETAPA II (REEDUCAREA POLICELUI-DUPĂ
ÎNDEPĂRTAREA ORTEZEI):

Recastigarea amplituinii e miscare:

 Mobilizarea pasivă a policelui: (priza si contrapriza)

- Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație.

- Kinetoterapeutul este plasat în față, priza cu policele, indexul și medianul cuprinde policele
pacientului la nivelul primei falange contraprizei pe antebraț.
 
 Extenisa pasivă a policelui:

- Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit în poziție neutră, mâna cu marginea cubitală pe masa.
- Kinetoterapeutul este plasat în față, priza cu vârful degetelor 1-4 cuprinde ultima falangă a
policelui, contrapriza cuprinde pumnul realizând extensia policelui.
 Flexia pasivă a policelui:

- Pacientul așezat cu antebrațul în supinație, sprijinit pe masa, policele lipit de index, degetele
2-5 în contact cu masa.
- Kinetoterapeutul este plasat în față, priza cu degetele pe fața palmară a policeluli la nivelul
metacarpianul 1, falanga întaia și a doua, contrapriza pe antebraț.

Indicație: Policele trebuie să alunecele pe planul palmei atât cât îi permite mobilitatea.
 Abducția pasivă a policelui:
- Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe masa, policele lipit de
degetul 2.
- Kinetoterapeutul este plasat în față, priza pe fața externă a policelui,
contrapriza pe treimea distală a antebrațului.
 Adducția pasivă a policelui:

- Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masa în supinație, policele în

abducție palmară.
- Kinetoterapeutul este plasat în față, priza pe fața lateral a policelui cu
degetele 2-5, contrapriza pe palmă.
 Opozabilitatea pasivă a degetelor:

- Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit în supinație, palma cu degetele în

abducție.
- Kinetoterapeutul este plasat în față, priza pe police cu degetele 1-4,
contrapriza pe index cu degetele 1-4.
- Acțiunea: apropierea policelui de index
Este recomandată executarea acestor mobilizări in apă
caldă(hidrokinetoterapie).
Exerciții pentru refacerea forței musculare a policelui
 Pentru musculatura flexoare:

- Pacientul cu antebrațul pronat, mâna privește masa, policele plasat înaintea metacarpianului
II, se sprijină pe masa, pulpele degetelor ating masa; cu cealaltă mână se aplică o rezistență
pe fața dorsală a degetelor subiectul încercând să își ridice degetele de pe masa, menținând
însă contactul policelui cu masa, ceea ce va reprezenta punctul fix pentru contracția
extensorilor , realizând astfel prin punctul fix contracție puternică a flexorilor policelui;
- Subiectul aplică pulpa policelui pe fața anterioară a coapsei și apasă, ca și cum ar evalua
consistența mușchiului;
 Pentru musculatura extensoare:

- Mâna se sprijină cu marginea cubitală pe masa: primul metacarpian în extensie , MCF tot în
extensie, iar IF în flexie: rezistența pe fața internă a policelui , se execute o extensie a
falangei distale;
 Pentru musculatura adductoare:

- Se aplică o rezistență pe marginea cubitală a mâinii și o alt ape fața internă a policelui, care
se opun înclinării cubitale a policelui și adducției policeluiȘ cu cît înclinarea cubitală este
mai amplă, cu atât închiderea primei comisuri este mai accentuate și de aceea exercițiul poate
fi executat și fără rezistență pe marginea cubitală a mâinii.
 Pentru musculatura abductoare:

- Utilizarea unui elastic întins, contra rezistenței abducție a policelui, dar în același plan cu
celelalte metacarpiene;
EXERXCITII CU MINGEA
ETAPA A III A
REEDUCAREA PREHENSIUNII CILINDRICE GLOBALE

 Îndoirea și întinderea pasivă a degetelor.

 Abducția și adducția pasivă a degetelor.
 Rotarea pasivă a degetelor.
 Îndoirea degetelor-revenire ( 6x8-8x10).
 Depărtarea și apropierea degetelor ( 6x8-8x10).
 Extensia degetelor-revenire (4x6-8x10).
 Extensia fiecărui deget în parte (4x5-6x8).
 Flexia degetelor pe o minge de cauciuc ( 4x5-8x10).
 Apucarea și ducerea unui baston sus-revenire (2x4,4x8).
 Rostogolirea unei mingi medicinale cu ambele mâini (2x5 m-5x10 m).
 Reeducarea pensei police-index
 Apropierea și depărtarea policelui (4x5-8x10).
 Atingerea policelui de celelalte degete, pe rând (4x5-8x10).
 Atingerea policelui de index, cu rezistența celeilalte mâini (4x5-8x10).
 Depărtarea și apropierea policelui cu rezistență manuală (4x5-8x10).
  Reeducarea opoziției

 Atingerea policelui de
pulpa fiecărui deget
(5x8-10x10).
 Atingerea policelui de
baza fiecărui deget (5x8-
10x10).
 Flexia degetelor cu o
pară de cauciuc (2x4-
REEDUCAREA 4x8).
OPOZIȚIEI  Frământarea și
modelarea plastilinei
 Exerciții de scris.
PROGRAM DE REEDUCAREA A PREHENSIUNII
 Flexia și extensia pasivă a pumnului cu degetele în semiflexie (2x10-5x20).
 Flexia și extensia activă a pumnului cu degetele în semiflexie (2x10-5x20).
 Înclinarea pasivă radio-cubitală a pumnului (2x10-5x20).
 Înclinarea activă radio-cubitală a pumnului (4x8-8x10).
 Rotări pasive în ambele sensuri (2x10-5x20).
 Rotări active în ambele sensuri (4x8-8x10).
 Pronosupinație cu degetele în flexie și apoi în extensie (4x8-8x10).
 Flexia și extensia fiecărui deget în parte cu rezistență manual (4x6-8x10).
 Extensia degetelor simultan (5x8-8x10).
 Extensia fiecărui deget în parte (5x8-8x10).
 Presiuni intermitente cu degetele pe planul mesei (degetele în ușoară flexie, 4x8-8x10).
 Apropierea și apăsarea policelui de fiecare deget pe rând (4x5-5x10).
 Strângerea unei mingi sau a unei pere de cauciuc (4x8-8x10).
 Trecerea unei greutăți dintr-o mână într-alta (4x5-8x10).
 Încleștarea degetelor mâinilor și tracțiunea lor cu rezistență (2x4-4x8).
 Prinderea și ducerea la piept a unei mingi medicinale (4x8-8x10).
 Prinderea și aruncarea mingii de jos în sus, cu coatele întinse (4x8-8x10).
ETAPA A IV-A : REFACEREA CONTROLULUI ȘI COORDONĂRII

Pentru refacerea controlului și coordonării se poate folosii terapia ocupațională și

ergoterapia;

Activități recomandate pentru antrenarea degetelor:

-insirarea de margele (pe ata, sfoara);
-cusut cu acul (croitorie, broderie) ;
-cantatul la pian, acordeon, instrumente de suflat (actionarea clapelor);
-desenatul, pictatul, scrisul;
-modelajul plastilinei;
-olaritul;
-decuparea de hartie cu foarfecul;
-apucarea/manevrarea de obiecte din ce in ce mai mici, inclusive răsucirea unui
titirez.
 Pe toată durata procesului de recuperare se recomandă aplicarea
masajului mâinii, acesta având acțiune sedativă și hipermiantă
îmbunătățind circulația locală, îmbunătățind chiar și proprietățile
funcționale ale mușchilor( excitabilitatea și contractibilitatea)
grăbind astfel procesul de vindecare.

 Masajul degetelor se face începând cu netezirea cu două degete între

police şi index, apoi se continuă cu presiuni, frământări (eventual
sub formă de mângâieri), fricţiuni pe articulaţiile
metacarpofalangiene şi interfalangiene. Totdeauna masajul se
execută în sensul circulaţiei venoase.
 Masajul regiunii dorsale începe cu netezirea de la articulaţiile
metacarpofalangiene şi continuând în sus pe pumn şi chiar antebraţ.
Comtnuăm apoi frământând musculatura tenară şi hipotenară prin
stoarcere între police şi index. Se trece apoi la masarea spaţiilor
interososase care se poate face cu un singur deget sau bimanual, prin
presiuni în ambele direcţii.
TRATAMENTUL BALNEOFIZIOTERAPEUTIC.

Băi locale fierbinţi alternante cu băi reci

 Scop şi efecte: alternează contracţia şi dilataţia vaselor de sânge; determină o creştere

marcată, locală şi reflexă, a fluxului de sânge; intensifică metabolismul şi procesul de

oxidare; grăbeşte vindecarea; activitate sporită a globulelor albe din sânge.
Duşul cu aburi
 Este proiectarea vaporilor supraâncălziţi asupra unor regiuni limitate. Durata este de

3-6 min. Poate fi o procedură de sine stătătoare, poate să preceadă o baie generală sau
se poate asocia cu masaj.La sfârşit se aplică o procedură de răcire, spălare, sau un duş
la temp. de 18-200 C.
 Mod de acţiune: acţiune puternică asupra circulatiei cu hiperemie şi rezorbţie locală.

Duş masaj- reprezintă aplicarea mai multor duşuri rozetă cu apă la temperatura de 38-
400 C asociat cu masaj. Mai frecvent se aplică parţial mai rar general. Durata masajului
este de 8-15 min. Duşul masaj produce o hiperemie importantă cu un însemnat efect
resorbtiv şi de tonifiere prin acţiunea combinată a masajului şi a factorului termic.

Împachetările cu parafină- Acestea fac parte din procedurile termo-terapice şi se aplică

pe regiuni limitate de corp.
ELECTROTERAPIE
 Galvanizarea simplă
 Băile galvanice
 Ionoforeza sau ionogalvanizarea
 Curenţii diadinamici
 Curenţii interferenţiali
 LASER
BIBLIOGRAFIE
 Sidenco Luminiţa, ”Metodica recuperării mâinii”, editura
Fundaţia România de mâine, 2005.
 Clement Baciu ,”Kinetoterapia pre și post operatorie”,
Editura Sport – Turism , Bucureşti, 1981.
 Kiss Jaroslav, ”Fizio-kinetoterapie şi recuperare medicală
în afecţiunile aparatului locomotor”, Editura Medicală,
1994.
 https://emedicine.medscape.com/article/1287814-overview
 https://emedicine.medscape.com/article/390043-overview