PATOLOGIA INTESTINULUI GROS

PATOLOGIA ANORECTALA
DIVERTICULOZA COLONULUI
 
Definitie.
Reprezinta o herniere a mucoasei produsa prin disocierea peretului muscular al intestinului.
Hernia diverticulara se formeaza in special in zonele slabe ale peretului colic.
Diverticulii apar in numar mare pe toata suprafata colonului, dar frecventa maxima(70%) se
constata la nivelul sigmoidului.
Etiopatogenie
Apar, de regula, peste 40 ani, mai ales la femei, datorira slabirii tonicitatii musculaturii
intestinale.
Simptomatologie
- poate evolua mult timp asimptomatic
- dureri abdominale difuze, mai accentuate in fosa iliaca stanga
- constipatie, meteorism
- greata, astenie fizica
- scaunul are aspect normal, uneori cu mucus in exces sau striuri de sange
Diagnostic
 Ex.radiologic - irigografia
 Colonoscopia

Tratament
A.Medical - regim alimentar fara alimente dure(nuci, struguri, seminte de fructe, etc.), cu un
aport celulozic corespunzator, pentru a evita constipatia
-inaintea tratamentului este obligatoriu sa facem un examen coproparazitologic si sa
efctuam o cura cu Metronidazol daca este necesar
B.Chirurgical - colectomie segmentara-decizia se ia intraoperator
-forma pseudotumorala, fistulele colovezicale, colovaginale necesita interventie
chirurgicala.
 
RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA
 Este o forma particulara de diaree, localizarea bolii fiind initial la rect apoi si la colon.
Etiopatogenie
-cauzele bolii raman neprecizate
Tabloul clinic:
I.Perioada de debut- apare brutal, dupa un soc afectiv
-tenesme, rectoragii, scaune cu mucus
-febra, astenie
II.Perioada de stare
a)simptome digestive
DIAREEA – SEMN MAJOR: 4-15 scaune/zi, sangvinolente, gleroase, purulente uneori
dureri abdominale sub forma de colici intense, localizate periombilical, in flancul si fosa iliaca
stanga.
Tenesme urmate de scaune muco-sangvinolente.
b)semne generale
Febra 39-40-in formele acute
Astenie
Scadere ponderala mare pana la 15-20 kg
Investigatii
 Rx abdominala simpla-la bolnavii cu stare generala alterata
 Irigografia si irigoscopia
 Rectosigmoidoscopia,fibrocolonoscopia+biopsie

Complicatii
Dilatatia acuta toxica a colonului, perforatia colonului;
Abcese peritoneale, hemoragii masive;
Pseudopolipoze;
Stenoze rectale si colonice;
Malignizarea leziunii.

Tratament
A. Tratamentul formei acute
Spitalizare si repaus la pat
Alimentatie saraca in reziduuri care sa nu irite mucoasa colica; sunt interzise laptele, varza,
fasolea,telina, afumaturile, tocaturile si conservele
Reechilibrare hidroelectrolitica si proteica + sange
Tratament medicamentos:
Salazopyrina-per os
APENDICITA
Este una din cele mai frecvente afectiuni chirurgicale acute avand un apogeu in tinerete.
Intereseaza in special sexul masculine, la pubertate.
Etiopatogenie
 Obstructia lumenului datorita:
Fecalitilor
Hipertrofiei tesutului limfoid
Bariului neeliminat in urma explorarilor radiologice ale tractului digestiv
Samburilor de fructe si legume
Viermilor intestinali(ascarizi)

Manifestari clinice
Durere abdominala initial difuza apoi localizata in hipogastru sau periombilical, moderat
severa si constanta, uneori cu crampe intermitente: dupa 4-6 ore se localizeaza in fosa iliaca
dreapta
Anorexia - la 95% din cazuri este primul simptom
Voma
Constipatie anterioara durerii, multi resimtind defecatia ca o usurare a durerii
Analize de lab.
 Leucocitoza - 10000-18000/mm3, cu cresterea moderata a PMN
 Rx abdominala pe gol putin utila, posibil fecaliti
 Ecografie abdomino-pelvina
 CT-pentru un abces apendicular
 Laparoscopia

Tratament
-antibioticoterapie preoperatorie pentru a evita complicatiile infectioase
A. Apendicectomia
B. Laparoscopia - este utila la femeile tinere de varsta fertila si la bolnavii obezi.
OCLUZIA INTESTINALA

Definitie: Oprirea completa si persistentaa tranzitului intestinal cu imposibilitatea evacuarii de

materii fecale si gaze.
Clasificare
1.mecanice-date de obstruarea lumenului intestinal
2.functionale-au ca substrat stimuli nervosi determinati de cauze variate
Etiologie
1.Ocluzii mecanice:
 Obstacole intrinseci - tumori intestinale, corpi straini, procese tuberculoase intestinale,
fecaloame
 Obstacole extrinseci - o brida de neoformatie care poate inconjura o ansa intestinala ca intr-
un lat, stranguland-o
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal = rasucirea anselor intestinale
2.Ocluzii functionale

-stimulii nervosi care determina ocluzia pot fi:

 Excitatii ce pornesc direct de la intestine

 Excitatii pornite de la nivelul vaselor mezenterice
 Excitatii ce se transmit de la distanta pe cale nervoasa ,ca urmare a unei colici
renale,biliare,apendiculare,a unui chist de ovar torsionat,a unei crize gastrice
 Excitatii date de intoxicatii profesionale sau voluntare
 Excitatii pornite de la nivelul sistemului nervos medular sau cerebral, determinate de leziuni
neurologice sau tulburari psihice
Simptomatologie

Ocluzia mecanica
 Durere cu caracter colicativ, spasmodic, intermittent, foarte vie
 Oprirea evacuarii de materii fecale si gaze - simptomul care eticheteaza o ocluzie
 Meteorism abdominal
 Clapotaj intestinal - prin percutarea mai puternica a peretului abdominal, se pune in evidenta
un zgomot caracteristic celui pe care il face lichidul amestecat cu aer
 Varsaturi fecaloide
 Alte semen - scaune sanguinolente ce preced ocluzia
-ondulatii peristaltice ale peretului abdominal
-prezenta unei tumori la palparea abdomenului
Explorari paraclinice
a)semne de laborator - G.R. si Ht - crescute datorita hemoconcentratiei, prin pierderea de
plasma
-K si Na-crescute
-Cl - scazut
b) Rx. abdominala pe gol
c) Irigografia - da informatii asupra aspectului si locului obstacolului-este si o metoda
terapeutica
d) CT-in caz de suspiciune a unei tumori abdominale
e) Angiografia mezenterica

Tratament
• Reechilibrarea hidroelectrolitica a b.pre-si postoperator
• Decompresiunea b.
• Rezolvarea cauzei de ocluzie
• Profilaxia recidivelor
 CANCERUL RECTAL
 
Etiopatogenie
 -inca nu exista afirmatii certe
-factori ce maresc riscul :
o Regim bogat in proteine (carne rosie)
o Grasimi saturate, alcool (in special bere)
o Tutun (mai ales la barbati, la 35 ani)
-factori care diminua riscul:
o Fibrele alimentare
o Legumele - brocoli, varza, napii, conopida
o Calciul si vitamina D
o Vitaminele A, C , E si β –carotenul
o Factorii genetici
Tabloul clinic
-evolueaza multa vreme asymptomatic

o Modificari ale ritmului defecatiei

o Alternanta de diaree cu constipatie
o Tenesme, dureri
o Sange proaspat ce se aseaza pe suprafata bolului fecal
o Mucus amestecat cu un scaun fluid si sange
o Anorexie, scadere ponderala
o La tuseul rectal - formatiune ferma, friabila, ulcerata central, care lasa sange pe manusa
examinatorului
Investigatii
o Rx abdominala simpla - in urgente, pt.ocluzie sau perforatie intestinala
o Clisma baritata
o CT
o Rectosigmoidoscopia cu biopsie
o Colonoscopie
o Ecografia - pt.eventuale MTS
o Markeri tumorali serici - Antigen carcinoembrionar
Tratament
A.Chirurgical
-principala metoda de tratament
-obiective - ablatia rectului tumoral, a mezorectului
-ablatia limfonodulilor regionali
-operatiile pt. cancer rectal au pretentia de radicalitate, se aplica numai in cazul depistarii
precoce in primele 2 stadii de evolutie
B.Local - electrocoagularea tumorii, crioterapia ,iradierea de contact, excizia locala, laserterapia
- poate fi aplicat bolnavilor care refuza interventia radicala si prezinta tumori joase, usor
abordabile transanal, pana la 3 cm, fara invazia peretului rectal
C.Chimioterapia - raspuns dezamagitor
 
 CANCERUL COLONULUI
 
Etiologie-necunoscuta

Tablou clinic
o Manifestari generale - inapetenta, astenie, scadere ponderala, subfebrilitate, febra
o Tulburari de tranzit intestinal:
 Initial apare tendinta la constipatie, ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative
si purgative
 In localizarile sigmoidiene si ale valvulei ileocecale intalnim scaune diareice cu caracter
dizenteriform
 Alternanta constipatie - diaree
o Durerea - in fazele incipiente este vaga, devine intermitenta si sub forma de crampe in
starile subocluzive; cand este constanta este semn de MTS
o Hemoragia - poate fi evidenta sau oculta, cu sange de culoare inchisa(in leziuni proximale)
sau rosu proaspat (in tumori ale colonului descendent sau sigmoid)
o La palpare - este accesibila tumora primara localizata pe cec, colon ascendent, descendent,
transvers si sigmoid
Investigatii
 Irigografia - metoda cea mai eficienta de diagnostic
 Colonoscopia+biopsia

 Ecografia abdominala-evidentiaza prezenta MTS

 CT, RMN

Tratament-chirurgical
PATOLOGIA REGIUNII ANO-
RECTALE
 Boala hemoroidala

Definitie: reprezinta dilatatia uneia sau mai multor vene hemoroidale apartinand plexului
hemoroidal intern, extern sau ambelor
• Factori favorizanti si declansatori:
- factori fiziologici ce ingreuneaza circulatia venoasa de retur: ortostatism prelungit,
sedentarism, sarcina, absenta valvulelor venoase
- factori patologici ce determina compresiune in circulatia venoasa locala: constipatie cronica,
tumori pelvine, rectale, prostatice, insuficienta cardiaca globala decompensata, BPOC;
- afectiuni inflamatorii: criptite, anorectite, inflamatii acute perianale si genitale, colopatii
microbiene si parazitare vechi
Boala hemoroidala – clasificare:
a) topografica:
-Hemoroizi externi: subcutanati (subsfincterieni) – plexul venos hemoroidal inf
-Hemoroizi interni: submucosi (suprasfincterieni); in functie de marimea si prolabarea
transanala au 4 grade
-Hemoroizi micsti: dezvoltati din ambele plexuri hemoroidale

b) etiologica: -Hemoroizi idiopatici (primitivi)

-Hemoroizi simptomatici, asociati cu hipertensiunea portala, tumori pelvine genitale sau
rectale, sarcina (jena in circulatia venoasa locala)

c) clasificare clinica: in dinamica, utila in practica medicala: hemoroizi sangeranzi, durerosi,

procidenti, etc
 Boala hemoroidala - tablou clinic
a. Hemoroizii externi
- Subiectiv:
• asimptomatici timp indelungat, daca nu apare tromboza +/- usor discomfort/prurit
ano-perineal ;
• nu sangereaza, nu sunt durerosi
• nu jeneaza defecatia
- Obiectiv:
• La inspectie: moi, culoare rosie/alb-roz/cafenie pe tegumentele anale, bleu-violacei pe
mucoasa anala
• Dispusi in coroana/ semicoroana sau la orele 2, 4, 8 in pozitie genupectorala
• Tuseul rectal + explorari suplimentare (anuscopia, rectoscopia, irigografia) obligatorii
pentru a exclude o patologie asociata: hemoroizi interni, cancer rectal/recto-sigmoidian
(hemoroizi simptomatici)
• Nu necesita tratament in absenta trombozei
b) Hemoroizii interni:

-Simptomatologia zgomotoasa cu:

•hemoragii (rectoragii): initial minore, la intervale mari, apoi frecvent, mai ales in cazul
hemoroizilor procidenti; striuri sanguinolente de culoare rosu-aprins pe suprafata scaunului (la
sfarsitul defecatiei) si nu se amesteca cu acesta;
•scurgeri sero-muco-purulente: determinate de inflamatiile mucoasei anale ce insotesc
hemoroizii procidenti/prolapsurile permanente;
•umiditatea permanenta a regiunii perianale determina iritatia tegumentelor vecine si aparitia
dermatitelor
•prolapsul mucos: temporar/permanent, reductibil/ ireductibil prin taxis; exteriorizarea prin
orificiul anal a hemoroizilor interni impreuna cu mucoasa anala
•durerea anala: la defecatie - instalarea unei complicatii inflamatorii locale (fisura anala,
tromboza, anita hemoroidala); caracter pulsatil – abces perianal
•tulburari gastrointestinale induse de grija permanenta pt ritmicitatea si calitatea scaunului
( constipatie prin restrictie alimentara sau diaree prin abuz de laxative)
• TR, anuscopia, rectoscopia – pt depistatea unei patologii asociate
Hemoroizi interni – aspecte endoscopice
 Boala hemoroidala – complicatii

• Tromboza hemoroidala:
a) externa:
- debut drusc dupa un scaun consistent, efort fizic sau abuz alimentar cu condiment
/alcool;
- durere vie si aparitia unei formatiuni dure, violacee, nereductibila de 2-3 mm, situata
perianal;
- evolutie spre ulceratie cu evacuarea trombului sau inflamatie cu abces;
- sub tratament corect – dupa disparitia trombului si reducerea inflamatiei – cicatrizare -
(pliuri cutanate de la cativa mm -1-2 cm restante: igiena locala dificila, umiditate
permanenta, discomfort local );
• Tromboza hemoroidala:
b) interna:
- a hemoroizilor de grad I-II: durere anala, senzatie de corp strain intraanal; la TR –
una/mai multe tumefactii dureroase indurate submucoase;
- a hemoroizilor interni de grad III-IV (prolabati): durerea violenta si cresterea brusca de
volum a prolapsului care devine ireductibil, violaceu, cu zona de edem albicios-rozat la
periferie;
- complicatii: ulceratii, sfaceluri, secretii fetide, gangrene, supuratii locale, embolii
septice, pileflebite;

c) tromboflebita suprahemoroidala: extensia procesului pe ramurile eferente ale plexului

hemoroidal superior, cu dureri mai profunde ano-rectale si aparitia unui cordon dur,
dureros palpabil la TR pe peretele rectal
 Boala hemoroidala – complicatii

• Anemie feripriva cronica rezistenta la tratament – consecinta hemoragiilor mici si repetate

• Supuratii anale si perianale
• Polipi si pseudopolipi hemoroidali
• Tulburari de tranzit (constipatie prin reducerea alimentatiei si amanarea voluntara a
(defecatiei)
• Complicatii prostato-urinare (retentie acuta de urina, tenesme vezicale)
• Tulburari psihice la pacientii labili psihic ( anxietate, sindroame nevrotice)
 Tratament

• Tratamentul profilactic:
regim alimentar bogat in fibre vegetare; evitarea sedentarismului, constipatiei, alcoolului,
condimentelor, conservelor;

• Tratamentul curativ:
a) medical (conservator):
- indicatii: hemoroizii interni de grad I-II necomplicati, hemoroizii simptomatici, hemoroizi
de orice grad la pacienti cu tare organice ce contraindica interventia chirurgicala
- masuri igieno-dietetice: igiena locala riguroasa urmata de bai de sezut caldute cu
dezinfectante usoare (permanganat de potasiu, betadina, ceai de galbenele)
- aplicatii locale de unguente cu diverse combinatii de antibiotice, cortizon, oxid de zinc , talc,
anestezice locale, cicatrizante
- combaterea constipatiei (laxative)
- tratamentul afectiunilor asociate: hepatice, cardiace, DZ
b) Tratamentul sclerozant:
-ligaturi elastice sclerozante aplicate succesiv
-injectii sclerozante in submucoasa (glucoza 30-50%, salicilat de sodiu 30%)
-numeroase complicatii: necroze, ulceratii, abcese submucoase, abcese/flegmoane perianale

c) Tratamentul chirurgical: radical, in afara crizelor inflamatorii sau congestiv-trombotice;

Indicatii: hemoroizii cu prolaps de grad II, III, IV, cu complicatii in antecedente (sangerari
repetate, crize dureroase, tromboze)

• Tratamentul complicatiilor:

- Hemoroizi trombozati: in primele 24-48 ore se poate incerca trombectomia (incizia si

evacuarea cheagului), sub anestezie locala;
- Prolapsul hemoroidal trombozat ireductibil: tratament conservator cu : repaos la pat; bai
de sezut, aplicari locale cu cortizon+antibiotice+anticoagulante, tratament general (pe
cale orala) cu antibiotice si antiinflamatorii local: dupa infiltrarea sfincterului anal cu
xilina 1% se urmareste reducerea manuala a prolapsului
 Fisura anala

• Definitie: solutie de continuitate longitudinala muco-cutanata situata la nivelul portiunii

distale a canalului anal
• Localizare:
- cel mai frecvent la nivelul comisurii posterioare, doar 10-15% la nivelul comisurii
anterioare;
- daca apar lateral se suspecteaza alte afectiuni: b. Crohn, tbc, sifilis, gonoree, SIDA,
carcinom anal
• Etiopatogenie: - tipic: traumatismul prin bol fecal mare si solid (constipatie cronica) +
vascularizatie deficitara la nivelul comisurii posterioare
- mai rar – dupa episoade de diaree
- alti factori favorizanti: hemoroizi (staza venoasa), inflamatii de vecinatate, colectii de
vecinatate (abcese/flegmoane), regim de viata neadecvat: sedentarism, obezitate, dieta
bogata in condimente, paine alba, alimente conservate prin afumare
a) Fisura acuta (simpla, superficiala);
b) Fisura cronica (profunda, complicata, veche >2 luni)
 Fisura anala – semne clinice:

- durerea – semn cardinal: initial de scurta durata, in timpul defecatiei, ulterior se

prelungeste (ore) sau se permanentizeaza cu paroxisme in timpul defecatiei;
“frica de scaun”
- abstinenta alimentara cu scadere ponderala, insomnie, iritabilitate; daca
durerea devine intensa si continua – suspiciune complicatie infectioasa (fisura
infectata, abces perianal) sau tromboza hemoroidala asociata
- sangerare dupa defecatie: minima, repetitiva, rar abundenta
- ulceratie (la TR, anuscopie – alaturi de posibile leziuni asociate: hemoroizi,
fistule perianale)
- spasm sfincterian (la TR)
 Fisura anala – dg pozitiv si diferential

• Dg. pozitiv: clinic + investigatii (TR, anuscopie, rectosigmoidoscopie) pt

excluderea unei patologii asociate benigne sau maligne

• Dg. diferential:
- Cancerul anal ulcerat
- Sancrul sifilitic
- Abcesul anal – faza de congestie
Fisura anala - tratament
• Fisurile recente, simple: tratament medical:
- masuri igieno-dietetice: evitarea alimentelor condimentate, constipante sau care produc
diaree; laxative usoare; bai de sezut calde;
- combaterea durerii si spasmului sfincterian: unguente anestezice, relaxante sfincteriene
(nitroglicerina, diltiazem), infiltratii anestezice locale, injectie de toxina botulinica tip A
bilateral de fisura (paralizie temporara a sfincterului anal)

• Fisuri cronice, complicate, recidivante: tratament chirurgical

- Fisurectomia (excizia ulceratiei si tesutului patologic din jur) + dilatatie anala sau
sfincterotomia interna (sectionarea sfincterului anal intern hiperton fibrozat )
- Tratament chirurgical al patologiei asociate: hemoroizi, abcese, fistule
 Fistulele perianale

• Etiopatogenie:

• forma cronica de evolutie a supuratiilor perianale neglijate sau incorect tratate chirurgical,
ingijire postoperatorie deficitara: se mentine prea mult drenajul cu tuburi ce determina scleroza
hipertrofica a tesuturilor cu organizare de traiecte fistuloase
• alte cauze (rare): infectii tbc, actinomicoza, boala Nicolas Favre (limfogranulomatoza
perineala), boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica, carcinom anorectal coloid fistulizat
• Orice bolnav cu fistula perianala trebuie complet investigat prin: TR, rectoscopie, clisma
baritata, ex. bacteriologic!
Fistulele perianale
• Anamneza: supuratii/alte afectiuni perianale in antecedente
• Subiectiv: scurgeri locale purulente neregulate, tenesme rectale, dureri, mici hemoragii
• Obiectiv: - la nivel cutanat: orificul fistulos+ secretii purulente spontan sau la exprimare -
TR: zona indurata pe peretele canalului anal
• Investigatii:
- anuscopie: dupa injectarea orificiului extern (cutanat) cu albastru de metilen se
vizualizeaza orificiul intern (endoanal)
- fistulografia: injectarea orificiului extern cu lipiodol - se vizualizeaza traiectul (fistule
complexe, recidivate)
 Tratament

Excizia traiectului fistulos (fistulectomia) + ramificatii colaterale + tesut sclerolipomatos

inconjurator (fistulectomia in bloc), drenaj corect a plagii ce se lasa “a plat”

Interventii chirurgicale adaptate particularitatilor anatomo-clinice ale fistulei:

- fistule superficiale (submucoase/subcutane) : fistulotomia
- fistule transsfincteriene: fistulectomie+ sfincterotomie
 Boala pilonidala sacrococcigiana

• Afectiune dobandita/congenitala localizata la nivelul santului interfesier, cu evolutie cronica,

trenanta, cu acutizari cu caracter de supuratie acuta

Factori favorizanti:
o unele profesiuni (soferi, motociclisti, biciclisti): stat mult in sezut, microtraumatisme,
transpiratie abundenta, umiditate permanenta
o igiena locala defectuoasa

Tablou clinic: 3 forme

•Chistul pilonidal (7%):mica formatiune tumorala interfesiera care creste progresiv si se
deschide la exterior printr-un orificiu prin care se scurge un lichid seros
•Abcesul acut pilonidal (28%): infectie acuta localizata in santul interfesier; evolutie spontana
spre fistulizare cu evacuare de puroi gros, cremos, cu miros de E. coli, fire de par, detritusuri
celulare
•Fistula cronica pilonidala (65%): consecinta formelor abcedate, fistulizate netratate; supuratie
cronica similara fistulelor anale
Tratament:
•In abces: linistirea procesului inflamator, urmat de tratament chirurgical radical de excizie a
tesuturilor patogene
•In fistule: -dupa pregatire cutanata, excizia in tesut sanatos a traiectelor fistuloase pana la
fascia retrosacrata, cu sau fara sutura primara a tegumentelor –abord minim invaviz
(fistuloscopic): drenajul colectiei, cauterizarea si indepartarea tesuturilor patologice cu abord
endoscopic; lasarea unor gauri de drenaj la exterior
Hemoragiile digestive superioare
- Gastrice: - ulcerul gastric;
- tumorile meligne şi benigne;
- diverticuli;
- gastrite hemoragice, toxice, caustice, medicamentoase;
- hernii hiatale şi iatrogene;
- angiodisplazii, corpi străini,
- Duodenale:
- ulcer duodenal;
- diverticuli,
- tumori,
- teleangiectazii,
- polipoze;
- iatrogene.
- Căi biliare: - traumatisme hepatice,
- tumori hepetice şi a CBP;
- pancreatite acute.
Afecţiunile extradigestive:
- ulcer de stres (traumatisme, arsuri, şoc);
- HTP (ciroză);
- boli ale sângelui (hipocoagulabilitate);
- boli sistemice: amiloidoza, mielomul, sarcoidoza, insuficienţa renală, infecţii grave,
insuficienţa cardiacă, parazitoze ş.a.
 Diagnostic clinic şi paraclinic

La examinarea clinică se constată:

- Hematemeză, melenă sau hematochezie (sânge proaspăt şi cheaguri pe cale rectală);
- sete, dispnee, vertij, astenie, lipotimii;
- antecedente patologice personale : hepatită, ulcer, boli hematologice, medicaţii (aspirină,
trombostop);
- extremităţi reci, transpiraţii, tegumente palide, scade TA, creşte AV
Investigaţiile paraclinice vor cuprinde:
a) Examenul de laborator prin care se va stabili:
- hemoglobina, hematocritul, teste de coagulare;
- investigaţia funcţiei hepatice: transaminaze, bilirubina, colinesteraze.
- investigaţii renale: uree, creatinină, ionograma.

Criteriile de gravitate sunt date de : AV>100; TA<100; Hb<8; Ht<30%; Diureza <40ml.

b) Examene imagistice:
- endoscopia, metoda cea mai sigură (peste 95% diagnostice corecte);
- radiografiere cu substanţe de contrast;
- angiografie selectivă;
- scintigrafie.
Tratament
Tratamentul hemoragiei digestive superioare trebuie efectuat nuanţat, în funcţie de gravitatea
cazului.
În principiu cuprinde două categorii de măsuri obligatorii: resuscitative, de susţinere a funcţiilor
vitale şi de oprire a hemoragiei. La acestea se adaugă uneori şi tratamentul patologic al bolii de
fond. Modalităţile terapeutice sunt: medicale şi chirurgicale.
Tratamentul medical constă din:
1) Reechilibrare, în hemoragiile grave:
- poziţionarea bolnavului în decubit dorsal, cu membrele inferioare uşor ridicate
(Trendelenburg);
- monitorizarea constantelor vitale (TA, AV, ritm respirator);
- cateterizarea a 1-2 vene, pe care se recoltează: grup sangvin, Hb, Ht, trombocite, eritrocite,
teste de coagulare, uree;
- oxigenoterapie;
- sondă nasogastrică;
- monitorizarea diurezei;
- reechilibrare volemică;
- repaos digestiv absolut.
2) Corectarea coagulării, se face cu: plasmă proaspătă, vitamina K, calciu gluconic, masă
trombocitară (în trombocitopenii);
3) Antiacide, mai ales în HDS ulceros şi în gastrite hemoragice;
4) Prostaglandinele E şi A sunt puternici inhibitori ai secreţiei gastrice;
5)Vasopresina este un vasoconstrictor puternic care opreşte HDS în 75% cazuri;
6) Somatostatina, provoacă vasoconstricţie splahnică şi scade presiunea portală;
7) Hipotermia gastrică (lavaj gastric cu ser fiziologic rece);
8) Propanololul are rol în prevenirea hemoragiilor prin varice rupte sau gastrită erozivă;
9) hemostază endoscopică;
10) hemostază angiografică prin embolizare, injectare de vasopresină;
11) sonde de compresie cu dublu balonaş, în varice esofagiene rupte
Aproximativ 90% din cazurile de HDS se opresc sub tratament medical. 10% din cazuri însă
necesită de urgenţă tratament chirurgical.

Tratamentul chirurgical este indicat în următoarele cazuri: hemoragie cataclismică, hemoragie

gravă mai ales asociată cu hipotensiune, hemoragie care nu se opreşte în ciuda tratamentului
medical, hemoragie care se repetă după ce iniţial s-a oprit, situaţii speciale (pacienţi care
refuză transfuzia, sau cu o grupă de sânge rară).