Asbe C1

DEFINIREA ASISTENTEI
SOCIALE
• Desprinsă, ca disciplină aplicativă,
practică, din sociologie, asistenţa
socială a luat naştere în a doua
jumătate a secolului al IX-lea, odată cu
acceptarea condiţiei de "dependenţă
socială" a persoanei / familiei,
grupului, comunităţii care se pot afla, la
un moment dat, în situaţia de nu-şi
putea rezolva prin forţe proprii o
situaţie de dificultate.
SOCIALE
Asistenţa socială poate fi definita ca o
constelaţie, un sistem de valori, teorie şi
practică
•Valorile reprezintă idealul, dezideratul către
care se tinde;
•Teoria îi pune la îndemână căile, mijloacele,
metodele pentru punerea în aplicare a
demersului de asistenţă socială;
•Practica reprezintă activitatea activ-operativă
prin care se urmăreşte prevenirea, intervenţia
în situaţiile de dificultate pentru reinstalarea
unei situaţii de normalitate.
SOCIALE
Asistenţa socială se mai poate defini ca
profesie, ştiinţă şi artă.
•Este o profesie pentru că răspunde tuturor
caracteristicilor prin care o activitate, o ocupaţie
se impune ca profesie:
- are un corpus sistematic şi organizat teoretic
de cunoştinţe de specialitate;
- are autonomie, libertate de exercitare şi
autocontrolul necesare;
- este o ocupaţie pe termen lung şi necesită o
pregătire corespunzătoare;
SOCIALE
- se autoguvernează cu privire la
selecţia celor care o exercită şi cu
privire la comportamentul lor în cadrul
profesiei;
- are instituţii academice;
- răspunde unor nevoi sociale, se
exercită în cadrul unor servicii publice;
- se bazează, funcţionează pe baza unui
sistem legislativ.
SOCIALE
• Este o ştiinţă pentru că a dezvoltat în
timp idei, principii, teorii şi concepte
operaţionale proprii.
• Este o artă pentru că presupune, din
partea celui care exercită profesiunea
de asistent social, aptitudini deosebite
şi, totodată, pentru că acesta
îndeplineşte în exercitarea profesiunii
o serie întreagă de roluri.
SOCIALE
• Ajutorul prin asistenţă socială
este un drept datorat de
societate tuturor membrilor ei,
în mod ne-discriminatoriu,
pentru păstrarea unei condiţii de
normalitate cuvenită fiinţei
umane, în respect pentru
păstrarea demnităţii acesteia.
SOCIALE
• Ca activitate practică - operativă,
asistenţa socială este definită ca „un
ansamblu de măsuri, programe, instituţii,
activităţi, servicii specializate pentru
protejarea persoanelor aflate temporar în
dificultate, care din cauza unor motive de
natură economică, socio-culturală,
biologică, sau psihologică, nu au
posibilitatea de a realiza prin mijloace şi
eforturi proprii un mod decent de viaţă”.
SOCIALE
• Federaţia Internaţională a
Asistenţilor Sociali a adoptat
următoarea definiţie: „ Profesiunea
de asistent social promovează
rezolvarea problemelor în relaţiile
umane, schimbarea socială,
emanciparea şi eliberarea
oamenilor şi dezvoltarea societăţii”.
SOCIALE
• Utilizând teoriile despre
comportamentul uman şi sistemele
sociale, asistenţa socială intervine
atunci când oamenii interacţionează
cu mediul ambiant. Principiile
drepturilor omului şi justiţiei sociale
sunt fundamentale în asistenţa
socială.
DEFINIREA ASISTENTEI SOCIALE
BAZATA PE EVIDENTE
• Practica bazate pe dovezi (EBP) a
apărut în zona medicală ca o
modalitate de a încorpora noutățile
din cercetarea practică în deciziile
profesionale ale medicilor;
• asistenții sociali au fost încurajați să
demonstreze eficiența intervențiilor
lor prin dovezi științifice
BAZATA PE EVIDENTE
• Acest lucru este folosit în mod special
în unele țări vorbitoare de limbă
engleză, cum ar fi Marea Britanie,
SUA, Canada, și Australia, în care EBP
este deja utilizat în diferite sectoare
ale asistenței sociale cum ar fi:
bunăstarea copilului, ocuparea forței
de muncă, sănătate, justiție juvenilă,
sănătatea mintală, abuz de substanțe.
BAZATA PE EVIDENTE
• Dovezile bazate pe practică încearcă
să reducă decalajul dintre cercetare
și practică;
• este extrem de important ca
serviciile de asistență socială din
România să fie mai puțin dependente
de intervențiile pe baza de opinie și
mai dependente de intervențiile
bazate pe dovezi
BAZATA PE EVIDENTE
• Literatura de specialitate vorbește despre
lucrul în echipe interdisciplinare, folosind
practici bazate pe dovezi, aplicarea
standardelor de calitate pentru serviciile
oferite, și utilizarea informaticii (baze de
date);
• Integrarea practică bazată pe dovezi în
practica de zi cu zi este o necesitate în
cazul în care asistarea eficientă a clientului
este un obiectiv al furnizorilor de servicii
Măsuri de asistenţă socială
• Prestaţiile (beneficiile) de asistenţă
socială sunt ajutoare financiare care
pot fi acordate pe o perioadă
determinată şi cuprind:
* alocaţii familiale;
* ajutoare sociale;
* indemnizaţii
• Alocaţiile familiale se acordă familiilor cu
copii şi au în vedere, în principal, naşterea,
educaţia şi întreţinerea copiilor şi se
materializează în :
• alocaţia de stat pentru copii, prevăzută de
Legea nr.61/1993;
• alocaţia pentru susținerea familiei, prevăzută
de Legea nr. 277/2010;
• alocaţia lunară de plasament, prevăzută de
OUG nr.26/1997 şi Legea nr.272/2004
Ajutoarele sunt prestaţii acordate în bani şi în natură
persoanelor sau familiilor ale căror venituri sunt
insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime şi se
materializează în:
•ajutorul social acordat în baza Legii nr.416/2001
privind venitul minim garantat;
•ajutorul pentru încălzirea locuinţei;
•ajutorul pentru refugiaţi;
•ajutoare ocazionale,
•ajutoare de urgență.
Indemnizaţiile se acordă persoanelor
pentru favorizarea incluziunii sociale şi
asigurării unei vieţi autonome şi pot fi:
•indemnizaţia cuvenită adultului cu
handicap grav sau accentuat;
•indemnizaţia pentru însoţitorul adultului cu
handicap grav;
•indemnizaţia pentru creşterea copilului în
vârstă de până la 2 ani, sau 3 ani
• stimulent lunar pentru creşterea
copilului în vârstă de până la 2 ani,
sau 3 ani pentru copilul cu
handicap;
• indemnizaţia lunară de hrană
pentru copii şi adulţi
infectaţi/bolnavi HIV/SIDA;
• Finanţarea prestaţiilor
(beneficiilor) de asistenţă socială
se realizează, în principal, din
bugetul de stat şi din bugetele
locale, conform legilor speciale care
reglementează acordarea acestor
prestaţii.
• Serviciile sociale reprezintă ansamblul
complex de măsuri şi acţiuni realizate
pentru a răspunde nevoilor sociale ale
persoanelor, familiilor, grupurilor sau
comunităţilor în vederea prevenirii şi
depăşirii unor situaţii de dificultate,
vulnerabilitate sau dependenţă
pentru creşterea calităţii vieţii şi
promovarea coeziunii sociale.
Furnizorii publici de servicii sociale pot
fi:
•Serviciul public de asistenţă socială de la
nivel judeţean şi local (DGASPC);
•Alte servicii publice specializate la nivel
judeţean sau local (SPAS/DAS);
•Instituţiile publice care au constituite
compartimente de asistenţă socială
(Serviciul autorității tutelare).
• Furnizorii privaţi de servicii sociale
pot fi:
• Asociaţiile şi fundaţiile (ONG-urile);
• Persoane fizice autorizate în condiţiile
legii;
• Filialele şi sucursalele ale asociaţiilor şi
fundaţiilor internaţionale recunoscute în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
• Organizaţiile internaţionale de profil
Principii
Furnizarea serviciilor sociale se
bazează pe următoarele principii:
•Solidaritatea socială;
•Centrarea pe familie şi
comunitate ;
•Abordarea globală ;
•Organizarea comunitară;
Principii
• Complementaritatea;
• Parteneriatul;
• Lucrul în echipă;
• Diversificarea activităţilor pe
măsura creşterii resurselor.
Principalele tipuri de servicii:
•servicii cu caracter primar care au
drept scop prevenirea sau limitarea
unor situaţii de dificultate sau
vulnerabilitate care pot duce la
marginalizarea sau excluziunea
socială;
• servicii specializate care au drept
scop menţinerea, refacerea sau
dezvoltarea capacităţilor individuale
pentru depăşirea unei situaţii de
nevoie socială.
• Finanţarea serviciilor sociale se
realizează, în principal, din bugetele
locale, bugetul de stat, contribuţiile
beneficiarilor, sponsorizări şi donaţii.
Măsuri de asistenţă socială pentru
protecţia socială a copilului
• Protecţia copilului implică
responsabilitatea întregii societăţi faţă de
dezvoltarea normală a copilului din punct
de vedere fizic, psihic, moral în procesul
dinamic al devenirii acestuia spre
maturitate, spre condiţia de adult şi se
realizează prin instituţiile specializate ale
statului şi cu participarea societăţii civile,
prin organizaţiile neguvernamentale.
• Protecţia copilului are la bază
respectarea principiilor înscrise în
Charta O.N.U. pentru Drepturile
Copilului, Constituţia României,
legislaţia specifică în domeniu,
garanţie a creării condiţiilor de
creştere, dezvoltare, educare a
copilului.
• Sistemul general de protecţie a copilului are
în vedere asigurarea bunăstării copilului
privită ca suma condiţiilor de trai, asigurarea
unei vieţi familiale normale, accesul la
educaţie, îngrijirea sănătăţii, valorificarea
capacităţilor copilului spre o viaţă
independentă de adult, într-o societate care
să-i respecte şi să-i promoveze interesele,
demnitatea, drepturile prin măsuri legislative,
acţiuni administrative corespunzătoare.
• Ocrotirea socială a copilului are în vedere
intervenţia în situaţiile de dificultate care pot
interveni în viaţa copilului din cauza unor
situaţii de perturbare a funcţiilor familiei (de
ordin biologic-sanitar, economic-financiar,
pedagogic-educativ, moral, de relaţii cu
privire la solidaritatea membrilor familiei şi
în relaţia cu mediul social ) disfuncţii pe care
familia nu le mai poate rezolva prin mijloace
şi eforturi proprii
• Cadrul legislativ pentru ocrotirea
copilului decurge din Convenţia
internaţională cu privire la drepturile
copilului, la care Statul Român a
aderat, prevederile principiilor înscrise
în Constituţia României şi este asigurat
în principal prin Legea nr. 272 din 21
iunie 2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului
• Asigurarea creşterii şi dezvoltării
copilului se află în responsabilitatea
pãrinţilor;
• Copilul are dreptul de a beneficia de
măsuri de asistenţă socială, în funcţie
de situaţia sa personală şi de situaţia
socioeconomică a familiei sau a
persoanelor în întreţinerea cărora se
află;
• La cererea tanarului, exprimata
după dobândirea capacității
depline de exercitiu, dacă își
continuă studiile intr-o forma de
învațământ de zi, protecția speciala
se acorda pe toata durata
continuarii studiilor, dar fara a se
depasi varsta de 26 de ani.
• Tanarul care a dobandit capacitate
deplina de exercitiu si a beneficiat de
o masura de protectie speciala, dar
care nu isi continua studiile si nu are
posibilitatea revenirii in propria
familie, beneficiaza, la cerere, pe o
perioada de pana la 2 ani, de protectie
speciala, in scopul facilitarii integrarii
sale sociale.
• In cazul in care se face dovada ca tanarului i
s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta,
iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din
motive imputabile lui, in mod succesiv nu
mai beneficiază de aceste facilități;
• Orice copil lipsit temporar sau definitiv de
ocrotirea părinţilor săi are dreptul la
protecţie alternativă care constă în
instituirea tutelei, măsuri de protecţie
specială şi adopţie
• Masurile de protectie speciala a
copilului care a implinit varsta de 14
ani se stabilesc numai cu
consimtamantul acestuia;
• In situatia in care copilul refuza sa isi
dea consimtamantul, masurile de
protectie se stabilesc numai de catre
instanta judecatoreasca.
• Plasamentul copilului într-un
serviciu de tip rezidential (centru de
plasament) se va face numai in cazul
in care nu a putut fi instituita tutela
ori nu a putut fi dispus plasamentul
la familia extinsa, la un asistent
maternal sau la o alta persoana sau
familie.
• Măsurile de protecție specială a
copilului sunt:
• a) plasamentul;
• b) plasamentul în regim de
urgență;
• c) supravegherea specializată.
De masurile de protectie speciala
beneficiază:
•a) copilul ai carui parinti sunt decedati,
necunoscuti, decazuti din exercitiul
drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat
pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti,
pusi sub interdictie, declarati judecatoreste
morti sau disparuti, cand nu a putut fi
instituita tutela;
• b)copilul abuzat sau neglijat;
• c) copilul care, in vederea protejarii
intereselor sale, nu poate fi lasat in grija
parintilor din motive neimputabile
acestora;
• d) copilul gasit sau copilul abandonat de
catre mama in unitati sanitare;
• e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta
de legea penala si care nu raspunde penal
Măsuri de asistenţă socială pentru protecţia socială a
copilului
Plasamentul
• Plasamentul copilului constituie o
masura de protectie speciala, avand
caracter temporar, care poate fi
dispusă dupa caz, la:
• a) o persoana sau familie;
• b) un asistent maternal;
• c) un serviciu de tip rezidential
(centru de plasament)
copilului
Plasamentul
• Persoana sau familia care primeste un
copil in plasament trebuie sa aiba
domiciliul in Romania si sa fie evaluata
de catre Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului cu privire
la garantiile morale si conditiile
materiale pe care trebuie sa le
indeplineasca pentru a primi un copil in
plasament
copilului
Plasamentul
• Plasamentul copilului care nu a implinit
varsta de 7 ani poate fi dispus numai la
familia extinsa sau substitutiva (asistent
maternal, plasament familial),
plasamentul acestuia intr-un serviciu de
tip rezidential fiind interzis;
• Excepție face cazul în care copilul prezintă
handicap grav, cu dependenta de ingrijiri
in servicii de tip rezidential specializate.
copilului
Plasamentul
La stabilirea masurii de plasament se va
urmari:
•a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia
extinsa sau la familia substitutiva;
•b) mentinerea fratilor impreuna;
•c) facilitarea exercitarii de catre parinti a
dreptului de a vizita copilul si de a mentine
legatura cu acesta.
copilului
Plasamentul
• Masura plasamentului se stabileste de
catre Comisia pentru protectia copilului,
in situatia in care exista acordul
parintilor și de către instanta
judecatoreasca, la cererea DGASPC
atunci cand nu exista acordul parintilor
sau, dupa caz, al unuia dintre parinti,
pentru instituirea acestei masuri.
copilului
Plasamentul
• Drepturile si obligatiile parintesti fata de
copil se mentin pe toata durata masurii
plasamentului dispus de catre Comisia
pentru protectia copilului;
• Comisia pentru protectia copilului sau,
dupa caz, instanta care a dispus
plasamentul copilului va stabili, daca este
cazul, si cuantumul contributiei lunare a
parintilor la intretinerea acestuia.
Plasamentul în regim de urgență
• Este o masura de protectie speciala, cu

caracter temporar, care se stabileste in
situatia copilului abuzat sau neglijat, precum
si in situatia copilului gasit sau a celui
abandonat in unitati sanitare;
• Pe toata durata plasamentului in regim de
urgenta se suspenda de drept exercitiul
drepturilor parintesti, pana cand instanta
judecatoreasca va decide cu privire la
mentinerea sau la inlocuirea acestei masuri.
• Pe perioada suspendarii, drepturile si
obligatiile parintesti privitoare la
persoana copilului sunt exercitate si
indeplinite de catre persoana,
familia, asistentul maternal sau de
catre seful serviciului de tip
rezidential care a primit copilul in
plasament in regim de urgenta
• DGASPC este obligata sa sesizeze instanta
judecatoreasca in termen de 48 de ore de la data
la care a dispus aceasta masura;
• Instanta judecatoreasca va analiza motivele care
au stat la baza masurii adoptate si se va pronunta,
dupa caz, cu privire la mentinerea plasamentului
in regim de urgenta sau la inlocuirea acestuia cu
masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu
privire la reintegrarea copilului in familia sa;
• Instanta este obligata sa se pronunte si cu privire
la exercitarea drepturilor parintesti.
Supravegherea specializată
• Se dispune fata de copilul care a savarsit

o fapta penala si care nu raspunde
penal;
• In cazul in care exista acordul parintilor
sau al reprezentantului legal, masura
supravegherii specializate se dispune de
catre Comisia pentru protectia copilului,
iar, in lipsa acestui acord, de catre
instanta judecatoreasca.
• Imprejurarile care au stat la baza stabilirii

masurilor de protectie specială trebuie
verificate trimestrial de catre DGASPC;
• In cazul in care imprejurarile s-au
modificat, DGASPC este obligatia sa
sesizeze de indata Comisia pentru
protectia copilului sau, dupa caz, instanta
judecatoreasca, in vederea modificarii sau
a incetarii masurii.
• La incetarea masurilor de protectie

speciala prin reintegrarea copilului
in familia sa, serviciul public de
asistenta sociala (SPAS) de la
resedinta parintilor are obligatia de
a urmari evolutia dezvoltarii
copilului si intocmesc rapoarte
lunare pe o perioada de minimum
3 luni
Prestaţii (beneficii) sociale
acordate copilului
• alocaţia de stat pentru copii prevăzută de
Legea nr.61/1993 – se acordă tuturor
copiilor între 0-18 ani preşcolari şi şcolari,
dacă urmează o şcoală ( sau pana la
terminarea scolii daca împlineşte vârsta de
18 ani in ultima clasa);
• Copilul este titular si beneficiar
• Cuantumul alocaţiei este de 214 lei (RON),
iar pentru copiii în vârstă de până la 2 ani,
cuantumul alocaţiei este de 427 lei (RON)
acordate copilului
• Alocația de stat pentru copii se plătește
părinților, până la vârsta de 14 ani a
copilului, iar după 14 ani pot primi această
alocație și copiii, însă numai cu
încuviințarea reprezentantului legal;
• alocaţia de stat pentru copiii cu handicap
(inclusiv copiii cu handicap de tip
HIV/SIDA) al cărei cuantum este de 427 lei
(RON) până la împlinirea vârstei de 18 ani;
acordate copilului
alocaţia lunară de plasament - pentru
încredinţare şi plasament familial pentru
copilul normal şi pentru copiii cu handicap
este prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr.26/1997 şi
Legea nr.272/2004, conform cărora pentru
fiecare copil încredinţat în plasament sau
asupra căruia s-a instituit tutela se acordă o
alocaţie lunară de plasament pentru
creştere şi educare.
acordate copilului
Cuantumul alocaţiei este de 600 lei
(RON). Pentru copii cu handicap,
cuantumul alocaţiei lunare de plasament
se majorează cu 50% (900 lei);
• indemnizaţia lunară de hrană pentru
copii şi adulţi infectaţi/bolnavi HIV/SIDA.
Cuantumul indemnizaţiei este de 13 lei
(RON)/zi pentru adulţi şi 11 lei (RON)/zi
pentru copii;
acordate copilului
indemnizația pentru copilul cu dizabilități:
• indemnizatie de insotitor pentru copilul cu
handicap grav in cuantum de 1.346 lei sau
asistent personal;
• buget personal complementar pentru gradul
grav – 300 lei;
accentuat – 175 lei;
mediu – 60 lei.
acordate copilului
• salariul asistenţilor personali pentru copilul cu
handicap (salariu pentru persoana care îngrijeşte
un copil cu handicap grav);
• salariul asistenţilor maternali (persoane care au
copii în plasament familial, pentru care primesc
un salariu şi li se consideră această activitate ca
vechime în muncă);
• burse sociale;
• subvenţii pentru transportul în comun, de la
bugetul local
Servicii sociale pentru copilul aflat în
dificultate:
• Serviciile de tip rezidenţial au rolul de
a asigura protecţia, creşterea şi
îngrijirea copilului separat, temporar
sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare
a stabilirii măsurii plasamentului;
• Ex: centrele de plasament, centrele de
primire a copilului în regim de urgenţă
şi centrele maternale, casele de tip
familial.
Servicii sociale pentru copilul aflat
în dificultate:
• Serviciile de zi au rolul de a asigura menţinerea,
refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi
ale părinţilor săi, pentru depăşirea situaţiilor
care ar putea determina separarea copilului de
familia sa;
• Ex. : centrele de zi, centrele de consiliere şi
sprijin pentru părinţi, centrele de asistenţă şi
sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme
psihosociale şi serviciile de monitorizare,
asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse
să îşi abandoneze copilul etc.
Servicii sociale pentru copilul aflat
în dificultate:
• Serviciile de tip familial au rolul de a
asigura, la domiciliul unei persoane fizice
sau familii, creşterea şi îngrijirea copilului
separat, temporar sau definitiv, de
părinţii săi şi pot avea caracter
specializat, în funcţie de nevoile şi de
caracteristicile copiilor protejaţi;
• Ex.: asistenţa maternală, plasamentul
familial
Minorul delincvent
• nu răspunde penal sub vârsta de 14
ani;
• între 14-16 ani răspunde penal
numai dacă se dovedeşte că a
acţionat cu discernământ;
• răspunde penal după împlinirea
vârstei de 16 ani.
Minorul delincvent
• În legătura cu minorul delincvent se
pot lua măsuri educative, in
aplicarea cărora se colaborează cu
organele de poliţie
• 1. Masurile educative neprivative
de libertate sunt:
• a) Stagiul de formare civica ，
• b) Supravegherea ，
Minorul delincvent
• c) Consemnarea la sfarsit de
saptamana;
• d) Asistarea zilnica.
• 2. Masurile educative privative de
libertate sunt:
• a) Internarea intr-un centru educativ;
• b) Internarea intr-un centru de
detentie
Minorul delincvent
• Masurile educative pentru minorii
delincventi sunt reglementate de art. 115
din codul penal, intrat in vigoare la data de
01.02.2014

Asbe C1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asbe C1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEFINIREA ASISTENTEI

• Este o masura de protectie speciala, cu

• Se dispune fata de copilul care a savarsit

• Imprejurarile care au stat la baza stabilirii

• La incetarea masurilor de protectie

S-ar putea să vă placă și