TEMA :PIAŢA MONETARĂ ŞI

MECANISMUL EI.
POLITICA MONETAR-CREDITARĂ
 CUPRINS:

• Caracteristica generală a pieţei monetare ;

• Cererea de monedă: concepte şi componente;
• Oferta de monedă, principalele agregate monetare;
• Băncile şi rolul lor în cadrul pieţei
monetare.Multiplicatorul bancar şi monetar;
• Modelul echilibrului pieţei monetare;
• Politica monetar-creditară: instrumente şi tipuri.Efectele
de transmisie.
 1. CARACTERISTICA GENERALĂ A
PIEŢEI MONETARE
• Valoarea banilor, ca mijloc de circulaţie, intermediar pe piaţa
bunurilor, constă în puterea lor de cumpărare (cantitatea de
bunuri şi servicii care poate fi procurată cu o unitate
monetară).
• În economia contemporană, sunt utilizaţi banii-simbol
(monedă-simbol) şi banii-convenţie (moneda-convenţie), fără
valoare internă şi convertibilitate în aur.
 PIAŢA MONETARĂ

• reprezintă o parte integrantă a pieţei

financiare, un mecanism social, care asigură
circulaţia activelor cu lichiditate înaltă. Pe
această piaţă au loc operaţiuni depozitar-
creditare pe termen scurt (de până la 1 an).
Obiectele cumpărării - vânzării sunt
mijloacele financiare temporar libere.
• Preţul banilor se deosebeşte de preţul bunurilor ordinare. El
poartă un caracter convenţional şi se determină prin preţul
utilizării mijloacelor luate cu împrumut, prin rata dobânzii.
• În ştiinţa economică, se deosebesc: rata nominală a dobânzii
(i) şi rata reală a dobânzii (r).

• Relaţia dintre ele se caracterizează prin ecuaţia Fisher:

i = r + e , unde e exprimă ritmul inflaţiei anticipate.  

 PRINCIPALII ACTORI AI PIEŢEI
MONETARE SUNT:

• 1) persoanele care dau banii cu împrumut

(creditorii),
• 2) persoanele ce împrumută banii cu
condiţiile respective (debitorii),
• 3) intermediarii financiari.
 STRUCTURA PIEŢEI MONETARE:

• după tipurile de instrumente utilizate pentru

transferul de bani de la vânzători la cumpărători. În
această ordine de idei, pot fi evidenţiate trei
segmente: piaţa de capital, piaţa valorilor mobiliare,
piaţa valutară;
• după calităţile instituţionale ale fluxurilor monetare,
se disting două sectoare ale pieţei monetare: sistemul
creditar (totalitatea instituţiilor financiar-creditare) şi
piaţa valorilor mobiliare (piaţa hârtiilor de valoare).
2. CEREREA DE MONEDĂ: CONCEPTE
ŞI COMPONENTE
• Cererea de monedă (cerere de lichiditate) este reprezentată de
către diferiţi agenţi economici ai sectorului non-bancar:
menaje, firme, structuri ale statului.
• Menţinerea unei cantităţi de bani în formă lichidă presupune
un cost de oportunitate, care presupune şansa sacrificată de a
deţine titluri de valoare care aduc dobânzi mai mari decât
serviciile aduse de bani.
 ABORDAREA MONETARISTĂ:

• Abordarea monetaristă se bazează pe teoria cantitativă a

banilor. Ecuaţia ei a fost formulată de I. Fischer:

P Y
M V  P  Y  M 
V
• unde: M exprimă cantitatea de monedă în circulaţie; V – viteza de circulaţie a
monedei; P – nivelul general al preţurilor; Y – volumul (producţiei) tranzacţiilor în
termeni reali; PY – PIB nominal.
 ABORDAREA KEYNESISTĂ

• Abordarea keynesistă identifică trei mobiluri (motive) ale cererii de

monedă:
• mobilul tranzacţional (cerere operaţională) – banii sunt necesari
pentru intermedierea tranzacţiilor, achitarea bunurilor şi serviciilor.
• mobilul prudenţei (precauţiei) – banii sunt necesari pentru
finanţarea cheltuielilor neprevăzute, crearea rezervelor financiare
(pentru tratament medical, reparaţie, deplasare nepreconizată etc.).
• mobilul speculativ: banii în numerar sunt necesari pentru procurarea
unor active financiare (acţiuni, obligaţiuni) cu scopul obţinerii
veniturilor (dobânzi, dividende).
 TIPURI DE CERERI DE MONEDĂ:

i i
Mt i
Ma
Md

M/P M/P M/P

a) Cererea de b) cererea speculativă c) cererea agregată

monedă p/u afaceri
 3. OFERTA DE MONEDĂ,
PRINCIPALELE AGREGATE
MONETARE
• Oferta de monedă este reprezentată de masa monetară aflată
în circulaţie, ce include atât bancnotele de hârtie şi moneda
divizionară, cât şi mijloacele financiare aflate în depozitele
bancare, care pot fi transformate în bani cash sau utilizaţi la
plăţile prin virament.
• De altfel, masa monetară constituie totalitatea instrumentelor
monetare existente, la un moment dat, în economia unei ţări.
Ea include banii în numerar (C) şi depozitele bancare (D):
M=C+D
 AGREGATUL MONETAR:

• reprezintă un indicator statistic, care cuprinde moneda

propriu-zisă şi o parte a instrumentelor semimonetare.

• Pentru caracteristica ofertei monetare sunt utilizaţi

indicatorii agregaţi – agregatele monetare (M0, M1, M2,
M3, L, D).
AGREGATELE MONETARE UTILIZATE
DE BNM:
M0 – banii în numerar 9,58
(banii de hârtie + moneda divizionară)

M1 = M0 + depozite la vedere 15,11

M2 = M1 + depozite la termen, în lei 24,47

M3 = M2 + depozite în valută străină 37,07

 ÎN UNELE ȚĂRI SE MAI OPEREAZĂ ȘI
CU:

• L = M3 + alte active lichide (titluri de

valoare pe termen scurt).

• D = L + obligaţiuni, etc
 BAZA MONETARA (H)

Componentele bazei monetare sunt:

•numerarul deţinut de populaţia nonbancară „M0”
•numerarul deţinut de rezervele bancare „R”,
respectiv:
H = M0 + R
CORELAREA BAZEI MONETARE ŞI
MASEI MONETARE:

Masa monetară (M)

numerarul + depozitele

numerarul + rezervele

Baza monetară (H)

 MULTIPLICATORUL MONETAR

• Masa monetară creşte (se extinde)

datorită efectului multiplicatorului
monetar (µm) :
Ms = H  µm
4. BĂNCILE ŞI ROLUL LOR ÎN CADRUL PIEŢEI
MONETARE.
MULTIPLICATORUL BANCAR ŞI MONETAR
Oferta monetară este controlată de sectorul bancar.
Sistemul bancar contemporan este constituit din două
niveluri:
•banca centrală (naţională) a ţării este responsabilă de
funcţionarea eficientă a sectorului bancar.
•Băncile comerciale sunt instituţii care atrag depozite şi
creditează agenţii economici.
 RATA REZERVELOR OBLIGATORII:

• este stabilită de către Banca Naţională a ţării, ceea ce îi

permite să controleze activitatea creditară a băncilor
comerciale, respectiv, a masei monetare în circulaţie. Rata
reyervelor obligatorii se determină după următoarea formulă:

R
rr   100%
D
MULTIPLICATORUL BANILOR:

M 0  Depozite cr  1
m  
M 0  Re zerve cr  rr

• multiplicatorul monetar (µm) este cu atât mai mare, cu cât coeficientul „rr”
este mai mic;
• multiplicatorul monetar este cu atât mai mare, cu cât coeficientul de
depozitare (cr) este mai mic.
COEFICIENTUL (GRADUL) DE
MONETIZARE A ECONOMIEI

Ms
K m .e .   100%
PIBnom.
 ECHILIBRUL PIEŢEI MONETARE

semnifică concordanţa cantităţii de

mijloace băneşti oferite şi a cantităţii de
bani, pe care doresc să o deţină populaţia
şi întreprinzătorii. Acesta reprezintă
egalitatea cererii şi ofertei de monedă.
MODELUL ECHILIBRULUI PE PIAŢA
MONETARĂ:

r
MS

re E

Ld
M/P
M /P
 6. POLITICA MONETAR-CREDITARĂ:
INSTRUMENTE ŞI TIPURI.
EFECTELE DE TRANSMISIE
• Politica monetar-creditară poate fi definită ca
un ansamblu de acţiuni exercitate de stat
asupra masei monetare în circulaţie în vederea
asigurării stabilităţii preţurilor, ocupării
depline a populaţiei şi creşterii volumului
producţiei reale.
PROCESUL CREĂRII BANILOR DE CONT:

„Injecţia” Banca A Banca B

iniţială 5000 u.m .
împrumut 4000 u.m.
împrumut 3200 u.m.
de rezerve rezerve
numerar 1000 u.m. 800 u.m.
 PRINCIPALELE INSTRUMENTE ALE
POLITICII MONETAR-CREDITARE SUNT:
De acţiune directă
• 1. Achiziţionarea sau vânzarea titlurilor de valoare de stat pe piaţa
deschisă „open market operations” (operaţiuni pe piaţa deschisă).
De acţiune indirectă
• 2. Modificarea taxei scontului şi rescontului (discount rate).
• Taxa scontului reprezintă rata dobânzii pe care băncile comerciale o
calculează la titlurile de valoare cu ocazia scontării.
• Plata pentru creditele acordate de Banca Centrală băncilor
comerciale formează taxa rescontului.
 EFECTELE MODIFICĂRII RATEI DOBÂNZII
ASUPRA OFERTEI MONETARE:

r’ MS1 MS2 r’ MS2 MS1

r’1 r’2
r’2 r’1
B
A A
B

LD
LD

M2 M1 M
M1 M2 M

a) Creșterea masei monetare b) Diminuarea masei monetare

• 3. Modificarea ratei rezervei obligatorii (required reserve
ratio). ). Dacă Banca Centrală reduce rata rezervei obligatorii,
rezervele băncilor comerciale se măresc, ceea ce dă
posibilitate extinderii procesului de creditare şi, respectiv, de
mărire a ofertei monetare, şi invers:

R  D  rr
 OFERTA MONETARĂ CONFORM
DIFERITELOR OBIECTE ALE POLITICII
MONETARE:
r
(1) MS (3) MS

(2) MS

M/P
 SUNT UTILIZATE URMĂTOARELE
TIPURI ALE POLITICII MONETAR-
CREDITARE:
• 1. Politica monetară rigidă este orientată spre menţinerea
masei monetare la un anumit nivel.

MS
r L D2

L D1

E2

r

E1

M
M/P
 2. POLITICA MONETARĂ FLEXIBILĂ
(DISCREŢIONARĂ)
• se promovează pentru asigurarea menţinerii (minimizării)
mărimii ratei dobânzii şi depinde de faza ciclului de afaceri.
r LD 2
LD 1
MS

E2
E1
r

M/P
M