Recuperarea dupa

Accidente Vasculare Cerebrale

(AVC)

Sef de Lucrari Universitar

Dr. Cristina Daia
 AVC - definitie
 dezvoltarea rapidă de semne clinice neurologice
 aferente unei leziuni cerebrale focale sau difuze
 care corespunde teritoriului vascular aferent unei artere
cerebrale
 Cu durata mai mare de > 24 ore
 putând conduce la deces(Benga 2006)
AVC genereaza obiective semnificative de recuperare

Daca semnele si simptomele neurologice cu mecanism de

producere similar se mentin mai putin de 24 de ore rezulta un
accidentul ischemic tranzitor (AIT).
Nota: Conform definirii mentionate AIT nu genereaza obiective
semnificative de recuperare.

Dr. Cristina Daia

 Epidemiologie
AVC este:
principala cauza de dizablitate pe plan mondial
principala cauza de epilepsie la varstnici
principala cauza de mortalitate la noi in tara (3%)
si respectiv a doua cauza de mortalitate pe plan
mondial (6%), dupa bolile cardio-vasculare (articol)
doua cauza de aparitie a dementei (prima este
senilitatea)
cauza frecventa de depresie

Dr. Cristina Daia

Clasificare

AVC in SUA
 80-85 % ischemice
10-15 % hemoragice.

In Romania proportia este urmatoare

• 70% AVC ichemice
• 30% AVC hemoragice

Dr. Cristina Daia

 AVC hemoragice (AVC H)
sunt cauzate de:
1) Hipertensiune arteriala (in medie 80%
din cazuri)
2) Alte cauze (20%):
malformatii arterio-venoase (MAV)
 status trombofilic (deficit de proteina C,
S, sindrom cu anticorpi antifosfolipidici,
s.a), Anticoagulare orala defectuoasa
(sintrom)
ciroza hepatica, vasculite, neoplazii s.a
Dr. Cristina Daia
AVC H sunt cauzate de:

 TCC:
- Hematom epidural
- Hematom subdural (HSD)
- Hemoragia subarahnoidiană (HSA) (cauzată si
de de ruperea unui anevrism sau a MAV )
- Hemoragie intracerebrală: hematom
intraparenchimatos (HIP) şi/sau hemoragie
intraventriculară (cauzat si de ruperii unui
anevrism sau a MAV cerebrale)

Dr. Cristina Daia

 AVC ischemice (AVC I)
sunt cauzate de:
Boli cardiace cu potenţial emboligen:
 fibrilaţia atrială,
 infarctul miocardic,
 boli valvulare (in special mitrala si aortica),
 boli congenitale cardiace
HTA
Boli ale vaselor mari - ateroscleroza (de obicei asociată
cu hipertensiunea arterială), disecţia arterială, displazia
fibromusculară
Boli ale vaselor mici : panarterita nodoasă
Boli hematologice: deficit de factori ai coagulării

Dr. Cristina Daia

 Aspecte clinice

cefalee violentă,
◦ vărsături (hipertensiune intracraniana)
◦ sindrom meningian,
deficite motorii,
◦ semne neurologice focale
convulsii
afazie
tulburări de sensibilitate,
tulburări de coordonare, ataxie,
afectarea nervilor cranieni,
tulburarea stării de conştienţă, coma

Dr. Cristina Daia

 Paraclinic
 Diagnosticul imagistic presupune CT cranian
de urgenta (clasa I, nivel A) AVC H
 RMN secventa de difuzie (clasa I, nivel AVC
I

 RMN (clasa a II a, nivel A)

Dr. Cristina Daia

 Vascularizatia
creierului
AoACC stg + AS (subclavie) stga
 TBC (ACC dr + AS dr)
(ACC = ACE + ACI)
ACarotidaInterna = ACA ( a cerebrala
ant)+ACM +a oftalmica + a
comunicanta post

ACerebralaA: lob F (medial, orbital, bazal), nc caudat

ACerebralaM: lob F (lat), lob P, lob T, ggl bazali, cps int
AS= a vb bazilara= aa cerebeloase ACP dr si stg (Mez)
ACerebralaP: lob T (med), lob O,Talamus, Mezencefal
ACA stg  a comunicanta ant  ACA dr
ACI  a comunicanta post  a vb bazilara
A vb bazilara stg  a spinala ant  Dr.a Cristina
vb bazilara
Daia dr
Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
 AVC Acut 0 – 4 zile: neurologie

Pacientul ajunge in
sectia de recuperare
cu AVC in stadiile:
Subacut: 5–14 zile,
Postacut 14 - 21 zile
Subcronic 3 sapt – 3 luni
Cronic: > 3 luni

Dr. Cristina Daia

 Examen clinic local

orientare
auto și allopsihic (MMSE)
Tulburari de limbaj:
- Afazie Expresiva Motorie/ dizartrie,
- Afazie Receptiva Senzoriala / parafazie, disfazie
Examenul nervilor cranieni:
(PFC, HHL, disfagie, nistagmus)

Dr. Cristina Daia

Probe de pareză:
evalueză deficitul motor global al membrelor ( MS și MI)

• Proba bratelor intinse:” semnul mâinii escavate”

pentru MS
• Proba Barre (decubit ventral, coapsele extinse,
ambele gambe flectate la 90 grade, cade cea
paretica) pt MI
• Proba Mingazzini (decubit dorsal, coapsele
flectate pe bazin la 90 de grade, gambele ridicate si
flectate la 90, cade piciorul paretic primul) pt MI
• Proba Vasilescu ( decubit dorsal, trage/intinde
membrele rapid, membrul paretic ramane in urma)
pt MI
Dr. Cristina Daia
Forța musculară
In funcție de forta musculară se cuantifică
defictul motor punctual al unui segment de
membru (mână, braț, umăr, sold, genunchi,
gleznă) poate fi:
Plegie= forță musculară zero
Pareză= forță musculară ≥1

Forta musulara MRC

 MS: umăr, cot, pumn
 MI: sold, genunchi, glezna

Dr. Cristina Daia

Sau mai corect completăm cu răbdare scala FMS ( forței musculare
segmentare astfel):
 

Membre superioare:
C5 (m. biceps brahial): stanga , dreapta
C6 (m. extensor al pumnului): stanga , dreapta
C7 (m. triceps brachial): stanga , dreapta
C8 (m. flexor profund al degetelor): stanga , dreapta
T1 (m.abductor deget mic): stanga , dreapta
 
Membrele inferioare:
L2 (m. iliopsoas): stanga , dreapta
L3 (m. cvadriceps): stanga , dreapta
L4 (m. tibial anterior): stanga , dreapta
L5 (m. lung extensor al halucelui): stanga , dreapta
S1 (m. triceps sural): stanga 0, dreapta
 

Dr. Cristina Daia

 Examen clinic local funcțional
Control motor (CM)
Controlul motor (CM) = evaluarea funcțională a miscării
la un anumit segment articular (umăr, cot, mână, șold,
genunchi, gleznă)
În funcție de localizarea segmentului articular evaluat CM
poate fi:
Proximal (P) și se referă la umăr pentru membrul superior
(MS) și la șold pentru membrul inferior (MI)
Intermediar (I) și se referă la cot pentru membrul superior
(MS) și la genunchi pentru membrul inferior (MI)
Distal (D) și se referă la mână pentru membrul superior
(MS) și la gleznă-picior pentru membrul inferior (MI)
Dr. Cristina Daia
 Examen clinic local
În funcție de gravitate (forță mm) CM poate
fi:
Abolit/ absent = forța musculară a mușchilor
principali care deserveste cuplul/ cuplurile de
mișcări articulare este zero
Prezent (schitat sau normal)

Dr. Cristina Daia

Funcțional:
Deficit motor global

Deficit motor global = evaluarea

funcțională a mișcării gobale a unui
membru (superior, inferior)

Deficitul motor global al unui membru se

cuantifică pe baza controlului motor
(CM) - proximal (P) , intermediar (I),
distal (D) al acelui membru

Dr. Cristina Daia

In funcție de severitate defictul motor al unui membru
(MS, MI) poate fi:
Deficitul motor este sever brahial sau/și crural dacă
există cel puțin un segment plegic ( la nivel P, I, D, CM
absent la cel puțin la un singur nivel)
Deficitul motor este moderat brahial sau/și crural dacă
există cel puțin schiță de CM la toate nivele sau CM este
moderat
Deficitul motor este frust/usor brahial sau/și crural
dacă pacientul are un CM prezent la toate nivele P, I, D
la MS , respectiv MI, adică are deficit de abilitate la MS
sau de coordonare, control și echilibru la MI

Dr. Cristina Daia

Examen clinic local

ROT /, RCP indiferent sau in E (B)

 Diaschizis 0 – 8 saptamani ROT  , RCP indiferent
 S NMC (dupa diaschizis) ROT , Babinski
Tonus muscular
- Hipotonie in diaschizis
- Hipertonie: Sapasticitate Ashorth S NMC

Dr. Cristina Daia

Scala Ashworth modificată resitematizată
0 = fără spasticitate
1 = spasticitate discretă (creşterea uşoara a tonusului muscular
manifestată prin senzaţie de rezistenţă la mobilizarea segmentului
respectiv pe ultima parte (3/4) a cursei de mișcare
1+ = spasticitate uşoară (creşterea tonusului muscular, manifestată
prin senzaţie rezistenţă la mobilizarea segmentului, de la 1/2
cursei de mișcare
2 = spasticitate moderată (creşterea tonusului muscular,
manifestată prin senzaţie rezistenţă la mobilizarea segmentului, de
la începutul 1/4 cursei de mișcare
3 = spasticitate severă (creşterea considerabilă a tonusului
muscular pe toată durata cursei de miscare)
4 = spasticitate marcată (mişcarea pasivă e imposibilă pe cel puțin
o parte din cursa de mișcare)

Dr. Cristina Daia

Examen clinic local
tulburari de sensibilitate:
 Superficiala: tactila, dureroasa si termica
 Profunda: mioartrokinetica (kinestezica) si vibratorie
 Sintetica:
1. Inatentie senzitiva (perceptia de stimuli aplicati simultan),
2. Simtul dermolexic (alexia : litere corp)
3. Astereognozie (obiecte puse in mana),
4. Atopognozia (asomatognozia identific teritoriul cutanat, unde?)
5. Sensibilitatea discriminativa (2 stimuli apropiati 0,5-1 cm pulpa degetelor,
max 3- 6 cm coapse
6. Adaptarea senzitiva (obisnuinta, acomodarea pana la lipsa de perceptie a
unui excitant care persista 2 min)
FIM la internare

Dr. Cristina Daia

Diagnostic functional

GRIGORE MARIN, 52 ani, Bucuresti:

27.01.2014-10.02.2014
- APP:
 Fibrilatie atriala paroxistica.
 BCIN – ICC NYHA II. Stenoza aortica medie.
Insuficienta mitrala usoara.
 Guta.
 Dislipidemie mixta. Malnutritie protein-calorica
usoara.
 Adenom de prostata.

Dr. Cristina Daia

 Diagnostic functional
GRIGORE MARIN
Examen local
 pacient orientat auto si allo-psihic MMSE=28/30
 fara semne de iritatie meningeala,
 Nn cranieni: Pareza Facialade tip Central (PFC) stga
 membru superior stg (MS) si membrele inferioare (MI) control
motor prezent la nivel proximal (P),intermediar (I) ,distal (D);
 Forta mm 4/5 PID MS si MI
 Tonus muscular spasticitate : MS stg, 1+ Ash; MI stg, 2 Ash
 ROT vii pe p stga, Babinki pozitiv stga
 tulburari de sensibilitate: hipoestezie superficala si inatentie
senzitiva, MI si MS stg
 FIM la internare 52

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia
Diagnostic functional
 Hemipareza stanga discret spastica, cu defcit motor
frust brahial și crural. post AVC ischemic,
cardioembolic in teritoriul ACM dr. (08.06.2013).
 Fibrilatie atriala paroxistica.
 BCIN – ICC NYHA II. Stenoza aortica medie.
Insuficienta mitrala usoara.
 Guta.
 Dislipidemie mixta. Malnutritie protein-calorica
usoara.
 Dementa mixta.
 Adenom de prostata.

Dr. Cristina Daia

AVC – faza acuta 0-4 zile
Sectie neurologie
Este recomandabil/optim ca pacientii cu AVC recent
instalat sa fie tratati intr-o unitate de urgente neuro
vasculare (clasa I, nivel A);
Intr-o unitate de urgente neuro vasculare echipa de
recuperare va fi condusa de medicul specialist neurolog
Intr-o unitate de urgente neuro vasculare elementele de
recuperare se limiteaza la ingrijiri recuperatorii/ nursing
de reabilitare (IR/NR) (clasa I, nivel A).
Fizioterapia in sensul „clasic al termenului” (execeptand
IR/NR) nu are indicatie a se desfasura intr-o unitate de
urgente neuro vasculare (clasa I, nivel A)

Dr. Cristina Daia

 Ingrijirilor recuperatorii/nursing de
reabilitare (ÎR/NR)
ÎR/NR conţin elemente de nursing general (italic),
intricate cu unele de tip fizical-kinetic-recuperator.
Exemple:
1. asistarea, dacă este cazul, a alimentaţiei (nutriţie pe
sondă nazo-gastrică);
2. schimbarea poziţiei în pat pentru pentru prevenirea
escarelor: întoarceri în pat (din 2 în 2 ore, dacă
pacientul nu are saltea antiescară, respectiv la 4-6 daca
are ), inspecţia permanentă a tegumentelor pacientului
3. asociată cu posturări antideclive (combaterea TVP
stazei veno-limfatice şi a tromboembolismului venos
prin fenomene de stază circulatorie loco-regională)
 Ingrijirilor recuperatorii/nursing de
reabilitare (ÎR/NR)
 Retractie mm-lig severa tendon achileanan,
aponevroza plantara

4. Posturări anticipative (împotriva unor

deposturări previzibile – specifica
hemiplegiilor din AVC)
5. mobilizări pasive ale membrelor
(kinetoterapeut): KT la pat
- pentru ameliorarea nutriţiei tisulare
- intreţinerea troficităţii şi supleţii entezo-
articulare
- pentru prevenţia tromboembolismului venos
 Ingrijirilor recuperatorii/nursing de
reabilitare (ÎR/NR)

6. manevre de asistare a drenajului bronsic:

posturi de drenaj bronsic
7. asistarea (de regulă necesară) a
evacuării emonstoriilor (SUF)
AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Intr-o unitate de recuperare neurologica echipa de recuperare
va fi condusa de medicul specialist recuperare medicina
fizica si balneologie (clasa I, nivel A)
Echipa de recuperare existenta intr-o clinica de recuperare
neurologica cuprinde:
1. (fizio)kinetoterapeut,
2. asistent specialist balneofizioterapie,
3. logoped,
4. ergoterapeut,
5. asistente medicale specializate in recuperarea neurologica,
6. eventual apartinatorul (insotitor, familie)

Dr. Cristina Daia

 AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Intensitateasi durata programului kinetic in AVC postacut, nu pot fi
standardizate; ele se eşalonează de catre medicul specialist recuperare
medicina fizica si balneologie în raport cu statusul psiho-cognitiv si
disfunctional respectiv, evoluţia pacientului.

Programul de recuperare este cu atât mai eficient cu cât se începe mai

precoce (clasa I nivel A). Astfel, gradul de progresie recuperatorie este
maximal în prima perioada (primele 5 zile  săptămâni pana la 3 luni).

 La pacientul hemiplegic, potenţialul de recuperare potenţialul de

recuperare este scazut daca programul de recuperare este inceput după 6
luni şi cu efecte minime (uneori nule de la caz la caz) după 1 an.
 in schimb programul de recuperare cu debut precoce si sustinut permite
castig functiobal progresiv si dupa 4-5 ani de la AVC

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
OBIECTIVE STADIUL I
1. Echilibrarea clinico-biologica/ amelioararea
functiilor vitale (respiratorie, cardio-
vasculara, deglutitie, s.a)
2. Ameliorarea statusului psiho-cognitiv,
inclusiv de comunicare/ interactie cu
pacientul
3. Redarea unei functionalitati minimale
4. Terapia afectiunilor asociate si prevenirea
complicatiilor imediate aferente
Dr. Cristina Daia
AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare

Programul de recuperare neurologica este

centrat pe imbunatatirea
 statusul psiho-cognitiv si
 disfunctional al pacientului,

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Mentinerea echilibrului /reechilibrarea hido-electrolitice,
respectiv a starii biotrofice generale a pacientului,
inclusiv managementul deglutitiei
 Se va tine cont de aportul a minim 1500 ml lichid/zi, per os sau
intravenos; in caz de tulburari de deglutitie sau/si status psiho-cognitiv
care impiedica cooperarea - preferabil solutii tip Ringer sau ser
fiziologic 0,9%, corelat cu nivelul tensiunii arteriale
 tipul initial/ evolutiv al difagiei permite reluarea adaptata a alimentatiei
(cu preponderenta solide, lichide sau semisolide) si stabilirea raporului
hidratare po/ iv; se apreciaza ca 33% din pacientii cu AVC au la
internare disfagie orofaringiana (Mann et al, 1999) crescand astfel riscul de
malanutritie (care se constituie intr-un factor de prognostic prost, pe
termen lung); in unele cazuri este necesara alimentatie pe sonda nazo-
gastrica, sau mai rar, gastrostoma endoscopica percutana (Dennis et al., 2005)
 monitorizarea atenta a Na+, K+, Ca2+ si suplimentarea p.o. sau iv, adaptat

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Managementul respiratiei
 Monitorizarea satuaratiei oxigenului si
oxigenoterapie pe masca in caz de Sat O2< 96%
 Urmarirea, prevenirea si tratarea complicatiilor: in stari
febrile obiectivarea posibilei pneumoniei (de staza
sau/si de aspiratie si/ sau suprainfectie) si tratament
antibiotic, antipiretic,mucolitic, bronhodilatator, s.a.,
adecvat
 Asistarea evacuarii secretiilor in cazul tulburaruilor de drenaj
bronsic: medicatie mucolitica, kinetoterapie respiratorie
(antrenarea, asistarea tusei – posturi de drenaj bronsic),
inhaloterapie/ aerosoloteraoie

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Managementul cardiovascular
 In caz de AVC H, obiectivat RMN, stadiul methemoglobinic,
se recomanda ca valorile TA sa nu fie scazute sub 150/90
mmHg; modularea TA se va face lent utilizand diuretic sau
inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei, astfel ca la
remiterea completa a leziunilor hemoragice, obiectivata RMN,
TA sa se apropie constant de valori in jurul a 130/ 80 mmHg;
 In caz de AVC I, tendinta este ca la 10-20 de zile post
eveniment cerebrovascular sa apara valori ale TA spontan mici
(sub valorile standard 120/ 80 mmHg); se recomanda a
monitoriza TA care va reveni spontan, in decurs de 2
saptamani pana la 3 luni la valorile initiale de aceea
tratamentul antihipertensiv va fi introdus progresiv si adaptat
momentului tensional

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Managementul cardiovascular
 Pacientii cu indicatie de tratament anticoagulant oral, cu
AVC H - consecinta a administrarii inadecvate de
anticoagulante - vor beneficia, in functie de caz, de terapia
cu heparine fractionate pe perioada initierii programului de
recuperare iar oportunitatea reluarii/ schimbari
tratamentului profilactic anticoagulant sau antiagregant se
va lua in colaborare cu medicul cardiolog
 Pacientii aflati pe anticoagulante orale pentru status
trombofil (vasculite, sindrom anticorpi antifosfolipidici,
deficit de proteina S, proteina C, AT III, s.a),vor fi urmariti
in ceea ce priveste eficienta tratamentului anticoagulant in
colaborare cu medicul hematolog si cardiolog

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Monitorizarea glicemiei
 Dupa un eveniment cerebrovascular tendinta
glicemiei este sa cresca la valori de minim 100 -
140 mg/dl, valori care se normalizeaza in general la
2-6 saptamani de la AVC; se recomanda dieta
antidiabetica in acesta perioada daca valorile
depasesc 120 mg/ dl; daca valorile depasesc 140
mg/dl este indicat tratament antidiabetic (tratament
intensificat cu insulina sau antidiabetic oral, in
functie de starea pacientului)

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Managementul psiho-cognitiv +++
Toti pacienti cu injurii cerebrale prezinta asa numita
oboseala neurologica, parametru in functie de care se va
modula intensitatea programului de recuperare
Tratamentul cu vitamine, suplimente nutritionale sau/si
imunomodulatoare blande, neurotrope (vitamine din
complexul B, acid tioctic/ alfa-lipoic,piritinol, etc),
antioxidanti (coenzima Q10, biomelatonina, vitamine: A,
C, E (triovit), etc), substante complexe etichetate ca
neurobiotrofice (cerebrolysin, actovegin), sunt indicate a
fi introduse gradual in AVC I; (Ladurner, )
neuroprotectia modulata gradual
Dr. Cristina Daia
AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Managementul psiho-cognitiv
 Ritmul somn-veghe bazal este perturbat mai ales in
cazul pacientilor cu AVC H (produsii de
metebolizarehematici au efect iritativ); se
recomanda refacerea cu prudenta a acestui echilibru
utilizand melatonina;
 Agitatia psiho-motorie este caracteristica
pacientilor cu AVC H; neuroleptice;
antiepileptice eutimizante
 sindromului de hipertensiune intracraniana (HIC) hidrocefalie sau a
unui grad de edem cerebral

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Managementul psiho-cognitiv
 Leucoraioza, zonele de glioza obiectivate CT,
angopatia amiloida prezenta in 30% din cazul
pacientilor cu AVC peste 65 de ani sunt factori
predictivi pentru dementa de tip vascular sau mixt;
 depresia este in acelasi timp o manifestare precoce in
sindromul dementiv; evaluarea MMSE la admisie si
respectiv control (inclusiv CT pentru imaginea
diagnostica de atrofie corticala) permite identificarea
si tratarea precoce a posibilelor cazuri de dementa
 In timp se ajunge la deterioarae cogniva, regresie  stare de
constienta redusa  exitus

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
Monitorizarea profilului lipidic
Managementul urinar, al colonului
Managementul durerii, inclusiv neuropate
Profilaxia/ tratamentul complicatiilor:

- Resagerarea, reinfarctarea
- Profilaxia trombozei venoase profunde (TVP),
- Bronho-Pneumonia Profilaxia crizelor comitiale
- Profilaxia/ tratarea tulburarilor trofice cutanate (escare)
- Tulburarile de echilibru
- Profilaxia infectiei de tract urinar inferior (vezi mai sus)
- Spasticitatea

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Managementul kinetic

Obiective sunt:
1. Reeducarea functiilor cardio-respiratorie, digestiva,
reno-urinara (IR/NR)
2. Mentinerea mobilitatii articulare (atat la nivelul
segmentelor afectate cat si a celor sanatoase)
3. Prevenirea posturilor vicioase
4. Ameliorarea constientei asupra schemei corporale
(inclusiv constientizarea incrucisarii liniei mediane a
corpului cu membrele afectate)
5. Refacerea controluilui motor asupra trunchiului si a
centurilor (pacient la marginea patului si in fotoliu)
6. Ameliorarea tonusului muscular.

Dr. Cristina Daia

Mijloace KT
Posturari
Mobilizari pasive la pat
Antrenare sezut alungit  scurtat
Transferuri pe fotoliul rulant
Logopedia poate fi inceputa imediat - de
simpla stabilire a contactului verbal cu
pacientul - cu progresie graduala, cu evitarea
oboselii acestuia, inca de la inceputul
programului de recuperare (clasa I nivel A);

Dr. Cristina Daia

Posturari

Dr. Cristina Daia

Mobilizari pasive la pat

Dr. Cristina Daia

Mobilizari autopasive la pat

Dr. Cristina Daia

Antrenarea transferurilor

Dr. Cristina Daia

Tranferul in fotoliul
rulant si trafsportul la
sala de Kt

Dr. Cristina Daia

In etapa a II-a (Stadiul mediu) subacut Obiective KT:

1. Relaxarea generala si locala (la nivelul segmentelor afectate).

2. Combaterea spasticitatii prin facilitarea activitatii antagonistilor
si inhibarea activitatii agonistilor spastici.
3. Combaterea atitudinilor vicioase
4. Refacerea mobilitatii articulare
5. Refacerea controlului motor proximal si promovarea controlului
motor al articulatiilor intermediare (cot, genunchi) al membrelor.
6. Reeducarea transferurilor si antrenarea fiecarei faze de mers prin
promovarea unor scheme complexe de miscare.
7 Reeducarea verticalizarii si a echilibrului
8. Reeducarea sensibilitatii
9. Corectarea deficitului cardiorespirator
10. Alcatuirea unui program de TO adecvat pacientului

Dr. Cristina Daia

Mijloace
1)Pregatim trenul superior si inferior
La pat: Diagonalele Kabat
La sala:
- Mobilizari pasivo- active, activo-pasive,
scripetoterapie
 Bicicleta Motomed
2) Ridicam pacientul la spalier
3) Antrenam mersul intre bare paralele

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
Ridicarea la spalier

Dr. Cristina Daia

Mers la bare paralele

Dr. Cristina Daia

Mers la bare paralele

Dr. Cristina Daia

In stadiul III de refacere (avansat) obiective kinetoterapiei
sunt:
1. Cobaterea spsticității
2. Refacerea controlului motor distal (excentric) al membrelor
3. Promovarea abilitatii: prehensiunea (in scopul de utiliza cat
mai bine mana in activitatile gestuale zilnice).
4. Antrenarea mersului (faze de mers)
3. Ameliorarea vitezei de excutie si automatismului
miscarilor
4. Reeducarea sensibilitatii
5. Alcatuirea unui program de terapie ocupationala adecvat
pacientului

Dr. Cristina Daia

Mijloace KT
- antrenarea mersului cu baston tetrapod
 tripod unipod tinut in mana
sanatoasa
Ergoterapie: abilitatea mainii in cabinetul
de ergoterapie

Dr. Cristina Daia

Mers cu baston tetrapod

Dr. Cristina Daia

Fizioterapia
se aplica in conditii de siguranta la 3 luni de la
producerea AVC (clasa I nivel A).
Se poate folosi intraga gama de fizioterapie:
curenti diadinamici, curent galvanic, bai
galvanice, electrostimulari cu curent
exponential, TENS, curent interferential de
medie frecventa, ultrasunet, unde scurte,
Diapulse, LASER, magnetodiaflux,
Schochwave, Deep oscillation
 
Dr. Cristina Daia