Oxigenoterapia

Efectuat: Devder Victor

Verificat: Iurii Cristina
Cuprins

 Definiția de oxigenoterapie.
 Surse de oxigen.
 Administrarea oxigenului.
 Indicații.
 Contraindicații.
 Accidente în oxigenoterapie .
Definiția de Oxigenoterapie

 Oxigenoterapia reprezintă o tehnica medicală

menită să compenseze deficitul oxigenului din
organism, prin creșterea concentrației de oxigen în
aerul inspirat.
Sursa de oxigen

 Sursa de oxigen poate fi fie un tub de oxigen

medical (cilindru cu oxigen lichid, la o presiune de
13.800 kPa), fie un tub de la o reţea de distribuire a
oxigenului medical din spital.
Administrarea oxigenului
 Pentru racordare, este necesar un debitmetru şi un
umidificator. Administrarea propriu – zisă a oxigenului se
realizează prin tuburi de racord, transparente la un
dispozitiv special adaptat necesităţilor bolnavului.
 Există mai multe tipuri de dispozitive utilizate în
oxigenoterapie:
 masca de oxigen 
 canula nazală
 Cortul cu oxigen
 Ochelari
 Indicații
• afecţiunile respiratorii în care este redusă aria schimburilor gazoase între sânge şi aerul
alveolar (pneumonie, boli obstructive cronice ale căilor respiratorii, infarct sau embolie
pulmonară, astm bronşic, etc.);
• leziuni toracice cu disfuncţiiventilatorii de tip antalgic (fracturi costale, fracturi sternale,
contuzii musculare, etc.);
• boli cardiace cu reducerea debitului sistemic (infarct de miocard, insuficienţa cardiacă
congestivă, şoc cardiogen, etc.);
• scăderea capacităţii de transport a oxigenului (hemoragii cu reducerea masei eritrocitare);
• medicaţie care afectează funcţia respiratorie;
• pneumotorax;
• debit cardiac scăzut;
• edem pulmonar acut;
• stările febrile care cresc consumul de oxigen al organismului.
Contra indicații
 bolnavi în apnee sau cu mişcări ventilatorii minime ori ineficiente
(anestezie generală, infarct miocardic masiv, disfuncţii nervoase
centrale, supradozaj droguri, medicamente etc.);
 insuficienţe respiratorii la bolnavi cu hipercapnie şi hipoxie severă
(boli obstructive pulmonare cronice);
 traumatisme toracice grave cu ineficacitate a mecanicii toracice (de
exemplu, volet costal masiv cu respiratie paradoxală);
 bolnavi cu risc de compromitere a ventilaţiei spontane (stări
patologice critice, precomatoase sau comatoase);
 obstrucţie laringiană, edem laringian masiv sau al corzilor vocale,
spasm laringian;
 pneumotorax masiv, mai ales cu supapă.
Accidente în oxigenoterapie
 Pot apare leziuni fizice prin incendiu, explozii, răniri cu catetere,
măşti, epistaxis. Efecte funcţionale prin hipercapnie. Cel mai grav
accident care se poate produce în cadrul manevrei este incendiul
sau explozia, accident din fericire extrem de rar, dar pentru care
trebuie luate toate măsurile de prevenţie.

 Uscarea mucoaselor necesită creşterea gradului de umidifiere a

aerului. Măştile şi canulele pot determina apariţia de mici
hemoragii sau pierderi de substanţă cutanată ca urmare a
compresiunii şi devascularizării temporare a unor mici regiuni
mucoase sau cutanate.
Mulțumesc pentru
atenție!!!