Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
diabetului zaharat
Larisa Zota
Conf. universitar
USMF “N. Testemiţanu”
Chişinau 2012
Drama diabetului zaharat
(statistica mondială)
Consecinţele anuale ale DZ Bolnavi cu DZ :
în lume Milioane in toată
lumea.
400
≥3 milioane decese 350
300
≥1 milion de amputaţii
250
0
2000 2030
60
% Incidenţa/1000 patcienti-ani
50
40 IMA
30
Complicaţii
microvasculare
20
10
0
<6 6-<7 7-<8 8-<9 9-<10 10+
HbA1C (%)
UKPDS 35. BMJ 2000;321:405-12
Controlul bun al glicemiei (scăderea HbA1c)
reduce incidenţa complicaţiilor
DCCT Kumamoto
HbA1c 9 7% 9 7%
DCCT Research Group. N Engl J Med. 1993;329:977-986. Ohkubo Y et al. Diabetes Res Clin
Cercetarea UKPDS (1977 – 1997)
S-a efectuat în 23 de centre clinice din Marea Britanie
Au fost cercetaţi şi urmăriţi în dinamica tratamentului 5102 bolnavi cu diabet
zaharat primar depistat
1138 diabetici trataţi tradiţional (dieta, exerciţiu fizic)
1573 – trataţi cu derivaţi ai sulfoilureei.
1158 – trataţi cu insulină.
342 – trataţi cu metformină.
60
% Incidenţa/1000 patcienti-ani
50
40 IMA
30
Complicaţii
microvasculare
20
10
0
<6 6-<7 7-<8 8-<9 9-<10 10+
HbA1C (%)
UKPDS 35. BMJ 2000;321:405-12
UKPDS a demonstrat declinul progressiv
al functiei -celulelor over time
100
80 Start of treatment
-cell function (%)
60
40
20 P < 0.0001
0
–10 –9 –8 –7 –6 –5 –4 –3 –2 –1 1 2 3 4 5 6
Time from diagnosis (ani)
HOMA model, diet-treated
n = 376 Adapted from Holman RR. Diabetes Res Clin Pract 1998; 40 (Suppl.):S21–S25.
UKPDS a demonstrat că scăderea nivelului HbA1c cu
1% reduce riscul complicaţiilor:
Moarte relatată
21% la diabet
HbA1c
Complicaţii
37% microvasculare
1%
Infarct
14% miocardic
* Стандарт DCCT
Diabetes Type 1 Desktop Guidelines – IDF, 1998
Obiectivele controlului metabolismului
glucidic în DZ tip 2
Riscul dezvoltării micro- şi macroangiopatiilor)
(European Diabetes Policy Groop, 1998-1999)
Măresc sensibilitatea la
insulină
Ameliorează funcţia
sistemului cardio-vacular,
profilul lipidic al sîngelui
Măresc capacitatea de
muncă şi rezistenţa,
ameliorează calitatea vieţii
Scad masa corporală
Optimizarea stilului de viaţă
vizează
Exerciţiu fizic
Consumul de alcool
Fumatul
Alimentaţia
Coabitarea cu stresul
Clasele majore ale antidiabeticelor
orale
1. Agenţi care cresc sensibilitatea
ţesuturilor la insulină şi /sau Biguanide
scad producţia hepatică de Tiazolidindione
glucoză (insulin –sensibilizatori)
Insulin
Ţesutul
Biguanidele: adipos
metformin inhibă
gluconeogeneza
hepatică
Ficatul Muşchi
Derivaţii sulfonilureei
MECANISM DE ACŢIUNE:
1 Pancreatic:
Stimulează secreţia de insulină de către celulele β
Cresc sensibilitatea celulelor beta la glicemie
Inhibă secreţia de glucagon de către celulele α
2 Extrapancreatic (slab):
Cresc sensibilitatea cel periferice la insulină
Inhibă gluconeogeneza hepatică
Inhibă lipoliza şi potenţiază lipogeneza în prezenţa
insulinei
Inhibă insulinaza hepatică
Derivaţii sulfonilureei
Fenomene adverse
Hipoglicemie prin hiperinsulinemie (frcvent - glibenclamid şi glipizid,
nesemnificativ - gliclazid şi glimepirid)
Creştere ponderală dar nu şi la gliclazid şi glimepirid
Erupţii cutanate
Intoleranţă gastro-intestinală
Reacţii alergice
Efect teratogen
Modificarea testelor funcţionale hepatice şi renale
Accidente hematologice:
• Anemie hemolitică
• Trombocitopenie
• Agranulocitoză (rar)
Derivaţii sulfonilureei (SU),
Repaglinida (REPA)
Indicaţii Contraindicaţii
pentru administrare
DZ tip 1, diabetul pancreatic
DZ tip 2, când nu reuşeşte
Sarcina, lactaţia
compensarea: Intervenţii chirurgicale majore
Stres sever: infecţii, traume
La normoponderali – cu Hepatopatii şi nefropatii severe
dietă, efort fizic terapeutic Gangrena diabetică sau alte
şi IAG procese purulente
La obezi - cu dietă, efort Leucopenii de orice geneză
fizic terapeutic IAG şi / sau Reacţii adverse la SU sau REPA
biguanide Pierderea ponderală progresivă
Derivaţii sulfonilureei (SU)
Generaţia 2
Agentul Unele Durata de Doza zilnică Eliminare
sulfonilureic preparate acţiune ore mg urinară (%)
Glibenclamida Glibenclamid
Daonil, Maninil 12 - 16 2,5 - 20 50
Euglucon
Glipizid Glucotrol-XL 24 5- 20
Glinez 8 - 12 5- 20 70
Gliclazid Diabeton
Diamicron 8 - 12 80 - 320 60 -70
Predian
Efecte adverse
Diaree, greţuri, anorexie, disconfort abdominal, rar gust metalic
Anemie megaloblastică (B 12 deficitară)
Lactacidoză (rarisim)
Biguanide - Metformina
Indicaţii: Contraindicaţii:
DZ tip 2 supraponederal Idem cu SU şi REPA
sau obez dacă Nefropatie cu creatinina
dietoterapia ţi exerciţiul serică > 1,5 mg/dl la
fizic sunt ineficiente bărbaţi şi > 1,4 mg/dl la
femei
În terapia combinată Hepatopatii severe
asociat cu SU sau REPA,
sau IAG, sau
Insuficienţa cardiacă
congestivă
Tizolidindione, sau insulină Stări de hipoxemie
Alcoolism
Polineuropatia diabetică
Biguanide - Metformina
Insulin
Ţesutul
Micşorează adipos
producţia
excesivă a glucosei
de către ficat
Ficatul Muşchi
Ameliorează captarea
glucozei insulin-mediată
Tiazolidindione
Indicaţii Contraindicaţii
DZ tip 1
Sarcină
Ca monoterapie în DZ tip 2
necontrolat prin dietă şi Hepatopatii
exerciţiu fizic şi cu evidenţe Insuficienţa cardiacă,
de insulinorezistenţă Retenţia hidrică
Insulina
s tin
nte Ficat Ţes.
I Muşchi
Oxidarea adipos
acizilor graşi
Turnover-ul
splanhnic
al glucozei Producţia hepatică Utilizarea periferică
de glucoză a glucozei
Hiperglicemia
Rosiglitazona asociată la metformin:
mecanisme de acţiune diferite şi complementare
Rosiglitazona + Metformin
• Are actiune
• Actioneaza direct Îmbunătăţesc asupra
asupra controlul insulinorezistentei
insulinorezistentei glicemic
• In principal scade
• Creste captarea secretia hepatica
glucozei in special de glucoza
in muschi
OPTIMIZAREA DA
< 11.1 STILULUI DE VIAŢĂ CONTINUĂ OSV
(OSV)
NU 4-8 s
MONOTERAPIE DA
11.1-16.7 CONTINUĂ MTO
ORALĂ (MTO)
NU 3 luni
TERAPIE ORALĂ DA
CONTINUĂ TOC
COMBINATĂ (TOC)
NU 4-8 s
16.7-22.2 INSULINOTERAPIE
REGIM BAZAL (ITB) ±TO
DA
NU 6-12 luni CONTINUĂ IT ±TO
ins
ul i
n
Te
rap
ie
Te ora
ra lă
++
pi e +i
ora ns
uli
lă n
co
Mo
+
m
n bin
ote a tă
O rap
sti prim ie
lul or a
ui izare lă
de a
via
ţă
Tratamentul insulinic: indicaţii
speranţă
1980
frică şi
deces
1921
Insulinele
moderne şi
INSULINA stlou-injector
Ei au deschis o nouă era – etapa insulinei
Insuline
prandiale
(Insuline cu NovoRapid Clar 0,25- 0,5 0,5 – 1,5 3–4
efect rapid şi
Humalog
cu durata
scurtă de
acţiune)
Necesarul de insulină în 24 ore în
DZ tip 1
Debutul «Luna de DZ de Decompens Pre
durată area Pubertat
DZ miere» pubertat
(cetoacidoza)
Necesarul
zilnic de
insulină , 0.5-0.6 < 0.5 0.7-0.8 1.0-1.5 0.6-1.0 1.0-2.0
un/кg masă
corporală
D P C
E R I
J Â N
U N Ă
N Z
Schema «Tradiţională» - ne intensivă – a
insulinoterapiei in DZ tip 1
Insulină rapidă
Insulină intermediară sau lentă
C. Fanelli, S. Pampanelli et al., Prevention Noct. Hypo in Intens Ther of NIDM, ADA 58-th SS, June, 1998
P Home Insulin Therapy in: International Textbook of Diabetes Mellitus, 1997
Cercetările studiului DCCT efectuate pe parcursul a 10 ani au
făcut insulinoterapia intensivă standardul de aur în tratamentul
DZ
7
Terapia intensivă
6
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Anii de evaluare
DCCT Research Group. New.Eng.J.Med. 1993;329:977–986.
Cercetările studiului DCCT efectuate pe parcursul a 10 ani au
făcut insulinoterapia intensivă standardul de aur în tratamentul
DZ
Rezultate:
• Terapia intensivă a condus la micşorarea nivelului
HbA1c cu 1.9% pe tot parcursul a 10 ani
• Riscul dezvoltării şi progresării retinopatiei a scăzut cu
76 %
• Riscul dezvoltării nefropatiei cu 34%
• Riscul dezvoltării neuropatiei cu 69%
50 Insulina 8
Glucoza (Mmol/l)
Glucoza 6
25
4
0
Dejun Prînz Cină
Levimir Lantus
Md P C GC
Insulinoterapia bazis- bolus ideală
mâncarea
70
În plasma sângelui (mU/l)
NovoRapid
60
Concentraţia insulinei
Insulină lentă
50
40 Modelarea
administrării:
30 NovoRapid® + Levemir®
(seara)
20
10
0
0600 0900 1200 1500 1800 2100 2400 0300 0600
Timpul- ore
Levemir
Polonsky et al. 1988 (адаптировано)
Efectele secundare ale insulinoterapiei
Lipodistrofia
Abcese
“Edemul insulinic”
“Înceţoşarea vederii”
“Rezistenţa la insulină”,
Hipoglicemia
Hiperglicemiile matinale
Fenomenul Somogyi
Subinsulinizarea
Prezentul şi viitorul insulinoterapiei
Dr. Arnold Kadish of Los Angeles, California, devised the first insulin
pump in the early 1960s. It was worn on the back and was roughly
the size of a Marine backpack
Infuzia continuă subcutanată a
insulinei
Sisteme de perfuzie – aparat portabil de insulină care
lucrează pe baterii şi calculator, care programează
debitul insulinei.
Perfuzie bazală incontinuă a insulinei cu viteza 0.5-
2.0 un/oră
Se programează cu modificarea vitezei perfuziei în
perioada de la ora 1 – 4 ч. noaptea, сu creşterea vitezei
în orele de dimineaţa
Înainte de alimentaţii bolusul de insulină se
administrează prin activarea manuală a pompei, doza
depinde de nivelul autocontrolului şi “un. de pâine”
programate la masă
Rezervuarul de insulină este unit cu cateterul pentru
perfuzie cu un ac 27G, fixat subcutanat în regiunea
abdominală
F Belfiore, S Ianello in: New Concepts in Diabetes and its treatment, Basel, Karger, 2000
Infuzia continuă subcutanată a insulinei
Indicaţii potenţiale:
• Incapacitatea de a percepe
hipoglicemia
• Sensibilitatea foarte crescută
la insulină
• Fenomenul “de zori”
• Sarcina
• Adolescenţii cu cetoacidoze
recidivante
Varianta 2
Se asociază SU, MET, IAG sau TZD la insulina
intrmediară sau rapidă administrată anterior
Motivaţia asocierii: 1) Oprirea creşterii în greutate,
2)Posibilitatea reducerii dozelor de insulină, 3)Controlul
glicemiei postprandiale, 4) Prevenirea hipoglicemiilor
Mulţumesc pentru atenţie