Compania Nike

EXLPOATAREA MUNCITORILOR
 Nike
Slogan: “Misiunea noastră este să
îmbunătăţim calitatea vieţii
muncitoarelor”!

Produse: pantofi sport,

îmbrăcăminte sport,
articole sportive.
 Nike

 A fost înfiinţată în 25 ianuarie 1964 sub

numele Blue Ribbon Sports iar

 în 1978 a primit numele NIKE (din

grecescul „Νίκη” care se pronunţă [ní:
kɛ:], însemnând „victorie” ).

 Nike este zeiţa victoriei în mitologia

greacă.
 Nike

Fondatori: William J. "Bill" Bowerman

Philip H. Knight

Sediul central: Beaverton, Oregon

(SUA).

Piaţa: Worldwide
 Nike
 Venituri : 18.627 mld. $ US (2008)
19.176 mld. $ US (2009)

 Nr. angajaţi: 32.800 (2009).

 Aproximativ 600 de fabrici în 46 de ţări (2009).

 Are contracte cu peste 700 de magazine din
întreaga lume.

 Are birouri în peste 45 de ţări.

Nr. fabrici (pe regiuni şi produse)
 Nike: achiziţii

 Cumpără în 1988 compania de

încălţăminte Cole Haan.
 În 2002 cumpără Hurley International de la
fondatorul Bob Hurley.
 În 2003 achiziţionează cu 305 mil. $
Converse Inc.
 În martie 2008 achiziţionează cu 285 mil. £
(600 mil. $) compania Umbro.
 Nike

Cele mai multe fabrici de producţie

sunt localizate în Asia:
 Taiwan,
 China,
 Vietnam,
 Pakistan,
 India,
 Filipine şi
 Malaezia.
 O firmă de marcă, care are multe de
recuperat în privinţa imaginii, este
firma americană de îmbrăcăminte sport
Nike.
 Acuzaţii:
 exploatarea copiilor,

 molestarea sexuală şi

 alte abuzuri în fabricile furnizoare.

 Nike

 Din momentul în care, pe la mijlocul

anilor ’90, mass-media din SUA a
filmat copii pakistanezi în timp ce
coseau logo-ul Nike “Swoosh”, pe
mingile de fotbal, indignarea faţă de
condiţiile de muncă din aşa numitele
“Sweatshops”, fabrici din Asia şi
America Latină, în care sunt asamblate
produsele concernului, nu mai ia
sfârşit.
 În SUA, aceste rapoarte au devenit o
ameninţare serioasă la adresa imaginii
concernului.

 Spotul publicitar cel mai renumit al lui

Nike “Just Do It!”
s-a transformat în
“Just Boycott It!”
“Pur şi simplu boicotează-l!”.
 Tot mai mulţi tineri întorc spatele
fostei lor mărci preferate.

 Pentru concern este foarte dureroasă

pierderea încrederii acestui segment
de consumatori.
 Acuzaţii:
 În anul 1990 Nike a fost acuzată că
exploatează copii în filialele din
Cambogia şi Pakistan.
 S-a promis atunci că se vor lua
măsuri pentru eliminarea sau cel
puţin reducerea folosirii copiilor în
acele fabrici.
Acuzaţii:
 În 1996 Nike a fost acuzată că nu
respectă condiţiile minime de
lucru şi drepturile omului în
China,Vietnam, Indonezia şi
Mexic.
 În toamna anului 1997, la New
York, s-a petrecut o adevărată
catastrofă în domeniul relaţiilor
cu publicul, pentru Nike.
 Asistentul social Mike Gitelson, care
îngrijea adolescenţi din Bronx a
declarat că:

“s-a saturat să vadă copii alergând în

pantofi sport pe care îi procură cu greu
părinţii lor”.
 Gitelson le-a spus acestora că
muncitorii din Indonezia câştigă numai
2 dolari pe zi şi că pe concernul Nike îl
costă numai 5 dolari să producă
pantofii sport pe care ei plătesc între
100 şi 180 de dolari şi că acesta ar fi
unul din motivele pentru care părinţii
lor îşi găsesc atât de greu de lucru.
Adolescenţii au trimis mai întâi scrisori
şefului Nike, Phil Knight, şi
i-au cerut să le returneze banii.
Concernul a răspuns cu scrisori standard,
care nu spuneau nimic.
“Atunci ne-am înfuriat cu adevărat şi am
decis să organizăm o demonstraţie”, a
spus Gitelson.
 Ca urmare, două sute de adolescenţi cu
vârste cuprinse între 11 şi 13 ani
s-au aşezat în faţa “Nike Town”, un
supermarket al concernului din New York.
 Strigând, copiii au golit la picioarele
agenţilor de pază mai mulţi saci de gunoi
plini cu pantofi sport vechi – toate
acestea în prezenţa mass-mediei.
 Una dintre activiste – o fetiţă afro-
americană de 13 ani din Bronx , s-a uitat
direct în camerele de luat vederi ale unui
renumit canal de televiziune şi a transmis
concernului un mesaj care i-a făcut pe
specialiştii în publicitate să transpire:
“ Nike we made you, we will brake you!”
(“Nike noi te-am creat, noi te vom
distruge!”).
 Patronii concernului ştiau ce înseamnă
aceasta: dacă aceşti clienţi, doriţi cu
ardoare, ajungeau, cu ajutorul presei, să
zgârie imaginea cultivată cu grijă şi
cheltuieli de miliarde, atunci există o
mare problemă.
 Un grup de adolescenţi din Bronx a
reuşit cu o singură lovitură să facă ceea
ce nu au putut face sute de organizaţii
care militau pentru drepturile omului şi
care nu puteau vorbi decât în numele
unui segment redus de “angajaţi”.
 Nike a trecut la ofensivă, a
recunoscut multe dintre neregulile
reproşate şi a promis îmbunătăţiri.
 Într-adevăr, ici şi colo acestea s-au făcut
simţite: multe dintre aşa-numitele
“sweatshop”- uri au fost dotate cu instalaţii
de siguranţă, cum ar fi stingătoarele de
incendii şi ieşiri în caz de pericol; locurile
de muncă au fost înfrumuseţate şi s-au
intensificat controalele împotriva exploatării
copiilor în procesul de producţie.
 Dar problema esenţială nu s-a schimbat:
nici Nike, nici alte mari concerne care îşi
produc mărfurile în ţările sărace nu sunt
dispuse să plătească salarii pe măsura
muncii.
 Dimpotrivă, de când firmele furnizoare
independente trebuie să respecte
standardele impuse de Nike&Co, rămân tot
mai puţini bani pentru salarii.
 Exemple ulterioare de nereguli
şi abuzuri din fabricile
furnizoare:
În ianuarie 2001, în fabrica mexicană
“Kukdong”:

 au fost luate măsuri de sancţioanare

şi au fost efectuate concedieri în masă
ale angajaţilor care au demonstrat
împotriva condiţiilor de muncă.
Comisia de cercetare constituită în urma
protestelor internaţionale a citat muncitori
care susţineau că în fabrică lucrau şi copii
de 13-14 ani şi că au loc şi molestări
sexuale.

 în urma protestelor s-a acceptat

înfiinţarea unui sindicat independent şi
rechemarea la locurile de muncă a celor
concediaţi.
 În martie 2003 a apărut raportul
“We are not machines”

al unei grupări internaţionale pentru

protecţia drepturilor omului, în care
firmelor Nike şi Adidas li se reproşau
următoarele:
 muncitoarele din fabricile furnizoare din
Indonezia primesc numai 2 euro pe zi;
 din acest motiv ele erau obligate să-şi
părăsească copii pentru că nu puteau să-i
hrănească;
 Acuzaţii:
 condiţiile de muncă periculoase şi
discriminarea sexuală;

 muncitoarele care au aderat la

sindicate independente se temeau de
concediere, închisoare şi presiuni
psihice.
 După ce Nike a răspândit neadevăruri
despre condiţiile sale de producţie, a
fost dat în judecată de activistul Marc
Kasky:

 avocaţii concernului au recunoscut

public minciunile, dar s-au raportat la
dreptul de exprimare liberă a părerilor.
 în iunie 2003, Curtea Supremă
de Justiţie a SUA a respins
“dreptul la minciună” a
concernului Nike.
 Nike şi-a dat în sfârşit seama de faptul că
venise vremea să îşi asume din toate
punctele de vedere statutul de lider în
industria de îmbrăcăminte şi a demarat
anumite demersuri pentru a deveni lider
global şi în domeniul practicilor de afaceri
etice şi responsabile.
 Deşi Nike nu a reuşit încă să atingă acest
obiectiv în proporţie de 100%, cu siguranţă
se îndreaptă în direcţia bună.
 Schimbarea de direcţie pe care Nike a
decis-o în domeniul CSR poate fi privită
drept un studiu de caz interesant de
repoziţionare în domeniul CSR.
 NIKE

În ciuda tuturor criticilor apărute în

mass-media, veniturile anuale au
crescut:
 de la 6,4 mld. $ în 1996,

 la aproape 17 mld. $ în 2007, respectiv

 peste 19 mld. $, în prezent.

 Iată câteva dintre iniţiativele şi
programele promovate de Nike în
domeniul CSR, aşa cum apar într-
un raport pe tema CSR pentru
perioada fiscală 2007-2009.
 Compania s-a angajat să folosească
mai multe materiale ecologice atât la
încălţăminte, cât şi la îmbrăcăminte –
şi-a propus să majoreze folosirea
acestora la încălţăminte (22%) până
în anul 2011, iar acest obiectiv
fusese deja atins în 2008.
 Obiectivul companiei de a folosi
materiale ecologice preferate în
proporţie de 20% până în anul 2015
este în grafic, fiind actualmente atins
în proporţie de 6,6% (o creştere de
57% faţă de 2008).
 Nike îşi dedică timpul şi
capacitatea de inovare pentru a
găsi soluţii reale şi integrate de
reducere a emisiilor sale de
carbon.
 Începând cu anul 2007, Nike a
redus cantitatea de emisii
produse de propriile sale fabrici
cu aproape 15%.
 Inovaţia în domeniul designului
poate fi observată în produse gen
ghetele “Considered”, unul dintre
produsele cu care compania a
debutat în domeniul durabilităţii în
2005.
 Şiretul unic al ghetei a fost ţesut
între piele şi cusătură pentru a fixa
partea superioară de talpă,
eliminând adezivii şi făcând din
acest produs unul uşor de reciclat.
 Nike va continua să crească gradul
de folosire a materialelor ecologice,
precum şi modernizarea practicilor
de producţie.
 Alte iniţiative vizează reducerea
cantităţii de deşeuri – Programul
Nike „Refoloseşte un pantof” a
ajutat la reciclarea a mai bine de 23
de milioane de perechi de pantofi
pentru a realiza suprafeţe pentru
jocuri sportive.
Revista Ethisphere a alcătuit
topul celor mai etice companii din lume
(2008)
 2008 World’s Most Ethical
Companies
Ierarhia celor mai etice companii (2008):
 Oracle (sectorul IT) ,

 HSBC (sectorul Bancar) ,

 Nike (sectorul Îmbrăcăminte) ,

 BMW (sectorul Auto) ,

 Google (sectorul Internet) ,

 McDonalds (sectorul Restaurante)

 Ikea (sectorul Retail).

 Iniţial, revista Ethisphere a alcătuit un panel de
experţi.
 Aceştia au stabilit o metodologie de evaluare a
companiilor din punct de vedere etic.
 Panelul a fost alcătuit din avocaţi, profesori,
reprezentanţi ai autorităţilor şi lideri ai unor
organizaţii preocupate de domeniul eticii în
afaceri.
 Timp de un an, au fost adunate informaţii de
la mii de companii din întreaga lume.
 După stabilirea companiilor semifinaliste,
acestora li s-au aplicat chestionare detaliate
privind comportamentul etic şi respectarea
reglementărilor în domeniu. Pe baza lor,
fiecare companie a primit un punctaj.
 Criteriile folosite la realizarea topului
au urmărit performanţele
companiilor legate de:
 responsabilitatea socială;
 guvernarea corporativă;

 iniţiativele interne privind etica în afaceri şi

respectarea normelor legislative;
 calitatea de lider la nivelul industriei;

 gradul de implicare al managerilor;

 istoricul legal şi reputaţional;

 numărul inovaţiilor care au urmărit binele public.

 WMEC recunoaşte desemnarea
companiilor care merg cu adevărat
dincolo de a face declaraţii cu
privire la a face afaceri "etice" şi
traduce aceste cuvinte în acţiuni.

 Credo: “Good. Smart. Business.

Profit.”
 Desemnarea celor mai etice companii
din lume se bazează şi pe compararea
cu colegii din industrie.
 În 2011, au fost nominalizate 110 cele
mai etice companii din lume.
 Dintre acestea, 36 sunt noi pe listă
dar 31 de companii din 2010 au căzut
de pe listă.
 Aceste "off drop", în general, au avut
loc din cauza încălcărilor etice şi a
litigiilor, precum şi a intensificării
concurenţei din cadrul industriei lor.
WORLD’S MOST ETHICAL
COMPANIES (2011):
Sectorul Îmbrăcăminte:
 Adidas
 Comme Il Faut
 Gap
 Patagonia
 Timberland

 Nike nu se mai află în top.

WORLD’S MOST ETHICAL
COMPANIES (2011):
Consumer Products:
 Colgate-Palmolive Company
 Henkel AG
 Kao Corporation

Consumer Electronics:
 Electrolux
 Ricoh
 Xerox
WORLD’S MOST ETHICAL
COMPANIES (2011):
Food and Beverage:
 General Mills

 PepsiCo

 Solae

 Stonyfield Farm

Restaurants and Cafes:

 Starbucks Coffee Company
 Premiile NIKE 2011/2012
 2011 - Pentru al nouălea an
consecutiv, „Human Rights
Campaign” (HRC) a numit Nike una
dintre cele mai bune companii
americane pentru lucrătorii
homosexuali, lesbiene, bisexuali şi
transsexuali.
 Nike a obţinut cel mai bun scor
posibil (100).
 25 martie 2011 – American Carbon
Registry a dat Nike premiul calităţii de
lider deoarece a demonstrat progrese
în atenuarea impactului companiei
asupra schimbărilor climatice.

 Martie 2011 - Revista Corporate

Responsibility a prezentat (după 12 ani
consecutivi) lista anuală a "celor mai
buni 100 de cetăţeni corporativi" (“100
Best Corporate Citizens List”), plasând
firma Nike pe locul 10.
 Mai 2011 - Ceres şi Asociaţia
Contabililor Autorizaţi au acordat
companiei Nike premiul pentru cel
mai bun raport de dezvoltare
durabilă.

 Decembrie 2011 - Nike Inc. a fost

din nou extrem de bine poziţionat
în clasamentul anual „Climate
Counts” al companiilor care
abordează dezvoltarea durabilă şi
schimbările climatice.
 Nike este lider în sectorul de
confecţii/accesorii.
 Februarie 2012 - Proiectul Forest
Footprint Disclosure şi National
Wildlife Federation a lansat în 2011
un sondaj care să evalueze dacă
societăţile folosesc produse care
necesită defrişări.

 NIKE Inc este lider în modul în care

demonstrează că dezvoltarea
durabilă este o afacere bună.