Vitamina

B2-
Riboflovina
 Cuprins
Prezentare generala
Scurt istoric
Răspândire în natură
Metode de obținere
Proprietăți fizice
Proprietăți chimice
Metabolism, Transport
 Depozitare
Rolul biologic al riboflavinei
Deficiențe
Bibliografie
 Prezentare
generală
 Vitaminele constituie o serie de elemente organice de
origine naturală sau sintetică şi deţin un rol important în
menţinerea proceselor metabolitice în organism servind
ca biocatalizatori. Pentru prima dată vitaminele au fost
descoperite, în anul 1880, de către medicul pediatru
Nikolai Lunin. Denumirea de vitamine provine de la
cuvântul latin “vita”, ce înseamnă viaţă.
 Vitaminele din complexul B au fost grupate impreuna
datorita propietăților asemănătoare și a prezenței în
aceleași surse alimentare.Din cauza strânsei legături
dintre ele, deficiența unei vitamine duce la utilizarea
inadecvata a celorlalte.
 Vitamina B2 este o componentă a coenzimei flavoproteinelor
existente în toate celulele, care catalizează transferul de
hidrogen dintre sistemul enzimatic al coenzimelor I şi II
(donore de hidrogen) şi sistemul enzimatic al citocromilor
(acceptori de hidrogen).
 Din punct de vedere al structurii chimice este formată dintr-
un nucleu izoaloxazinic metilat (care conferă formei oxidate o
culoare galben-verzuie), pe care este grefat un radical ribitil,
provenit de la penta alcoolul ribitol.

Formulă chimică: C17H20N4O6

Greutate moleculară:376,369 g/mol

 Vitamina B2riboflavina sau 6,7-dimetil-9-(l'-d-ribitil)-izoaloxazina
este primul component izolat şi identificat al complexului B, având
următoarea structură:

OH OH OH
1'CH 2 2' C 3'C 4'C CH 2 OH
5'

H H H
N N
CH 3 7
8 9 1
2 O
6
CH 3 5 10
4
3N
H
N
O
Această structură a fost stabilită prin reacţii de degradare şi confirmată prin
sinteză de colectivele conduse de Karrer şi Kuhn.
 Prin iradierea riboflavinei cu raze ultraviolete, în mediu acid
sau bazic, se formează aldehidă glicolică (II), glicerinaldehidă
(III), 6,7,9-trimetil-aloxazină (lumiflavină) (IV) şi 6,7-
dimetilaloxazină (lumicorn) (V):

CH3
N N O
CH3 CH2 OH
+
CH2 (CHOH)3 CH2OH CH3 NH CH O
N
N N O IV O II
CH3
CH3 NH H
N
CH2 OH
O + N N
I CH3 8 9 1
2 O
7
6 + CH OH
CH3 5 10
4
3N
H
N CH O
O
V III
 Structurile lumiflavinei şi lumicromului au fost confirmate prin sinteză
Lumiflavină s-a obţinut din l-meti]amino-2-amino-4,5-dimetil-benzen
(VI şi aloxan (VII), iar lumicromul din 1,2-diamino-4,5-dimetil-benzen
şi aloxan:

H CH 3

N N N O
CH 3 NH CH 3 O O CH 3
+ CH 3 NH
CH 3 NH 2 N H N
O
IV O
VI O
VII

 Structura catenei laterale, care este un rest de d-ribitol, s-a dovedit prin
reacţii de oxidare şi acetilare. Formarea aldehidei formice la oxidare cu
tetraacetat de plumb şi a tetraacetatului de riboflavină la acetilare cu
anhidridă acetică, demonstrează că în catena laterală se găsesc patru
grupări, alcoolice din care una este primară.
 Istoric
 Istoricul descoperirii vitaminei B2 (riboflavina) este unul colorat. Vitamina
B2, identificată prima oară în lapte de către Blyth (1879), a fost izolată în stare
pură în acelaşi an (1933) de către Ellinger şi Koschara din lapte şi de Kuhn,
Szent-Gyorgyi şi Wagner-Jauregg din lapte şi ouă.
 Răspândire în natură
 Vitamina B2 este răspândită atât în regnul vegetal, cât şi în cel
animal. Deosebit de bogate în vitamină B2 sunt unele specii de
microorganisme, precum şi drojdia de bere, ficatul, rinichii, ouăle,
laptele, plantele verzi etc. În tabelul 3 sunt prezentate principalele
surse de vitamină B2 precum şi conţinutul în vitamină.
Surse de vitamină Conţinutul, mg/100 g Literatură

Drojdie de bere 4 -5 15
Penicilinum chrysogenum 4-4,8 16
Clostridium butiricum 13-20 14
Ficat 4,4-4,5 18
Mycobacteriums smegmatis 860 17

Culturi de Erenothecium ashbyi 2000 γ /ml 19

Crustacee 2,4-3,5 20, 21

 Metode de obținere
Vitamina B2 poate fi obţinută pe cale fermentativă şi prin
sinteză. Ambele procedee sunt utilizate în industrie, fiecare având
justificările lui.
•Vitamina B2 pentru uz farmaceutic se obţine prin sinteză şi biosinteză,
ultima necesitând o purificare atentă.
•Vitamina B2 utilizată ca adaos la hrana păsărilor şi ani­malelor se
obţine prin fermentaţie specifică, sau se izolează din borhoturile
fermentaţiei butanol-acetonice
Biosinteza vitaminei
B2
 Pentru biosinteza vitaminei B2 se pot utiliza unele ciuperci, drojdii,
pre­cum şi unele specii de Clostridium sau Lactobacillus. În ordinea
importanţei, microorganismele folosite în riboflavinogeneză sunt:
Eremothecium ashbyi şi Ashbya gossypii, caracterizate printr-o
productivitate de peste 2000 /ml. Candida flareri cu 700 - 800 γ/ml
şi Clostridium acetobutilicum cu 80 - 100 γ/ml.
 În ultimul timp, pentru biosinteza vitaminei B2 se folosesc, aproape
exclu­siv, Eremothecium ashby şi Ashbya gossypii. Aceste
microorganisme au pro­ductivitate mare şi nu sunt sensibile la
cantităţi mici de ioni de fier ca Clostri­dium şi Candida. Deşi
prezintă şi unele dezavantaje printre care: durată relativ mare a
procesului de fermentaţie, sensibilitate la contaminări şi formare de
mutanţi cu productivitate scăzută, cultivarea lor la scară industrială
pentru obţinerea vitaminei B2 este rentabilă
 Schema generală de biosinteză a vitaminei B2 de către Eremothecium
ashbyi şi Ashbya gossypii poate fi reprezentată astfel:

H H R H
HCOOH
+ N N HN N
CO2 9 1
2
3 O - C8 O
HC 8
+ 7 6
5
4
NH + rib itil (R )
NH
NH2 CH2 COOH N H 2N
O O
+ H
NH3 5 a m in o - 4 r i b it il a m in o u r a c i l
X a n ti n ã X X III
X X IV

A c e to in ã
G lu c o z ã ( d i a c e t i l)

A c e t o in ã
( d i a c e t i l)

R R

CH3 N N O CH3 N N O

NH NH
CH3 N CH3 N
O O
V ita m in a B 2 XXV

Această schemă reflectă corect mecanismul de biosinteză a riboflavinei, fiind

susţinută atât de datele experimentale care au permis identificarea fie­cărui component
cât şi de reproducerea ei prin sinteză.
Biotehnologia obţinerii vitaminei B2
 Vitamina B2 se obţine prin biosinteză pe o linie tehnologică
asemănătoare celorlalte produse de biosinteză prezentate mai sus şi
include următoarele etape: sterilizarea aerului şi a mediului de
cultură, fermentaţia, separarea vita­minei din biomasă şi purificarea
ei.
 Procesul de biosinteză a riboflavinei este recunoscut ca un proces
deosebit de sensibil la toţi factorii ce intervin în timpul unui ciclu
de fermentaţie. Pe lângă faptul că microorganismele producătoare
de vitamină B2 (Eremothecium ashbyi şi Ashbya gossypii) sunt
foarte sensibile şi dau uşor mutaţii, există permanent şi pericolul
apariţiei infecţiilor, iar acest ultim neajuns este favorizat de
compoziţia mediului de cultură bogat în proteine şi factori de
creştere. Din aceste motive, sterilizarea mediului de cultură pentru
biosinteză vitaminei B2 ridică probleme deosebite.
 Separarea şi purificarea
vitaminei B2
Separarea vitaminei B2 din soluţia nativă se poate face prin următoarele
procedee:
1) reducerea chimică la dihidroxiriboflavină şi reoxidarea
leucobazei;
2) reducerea şi reoxidarea biologică;
3) extracţia cu solvenţi organici;
4) separarea cu schimbători de ioni.
Reducerea şi reoxidarea
biologică
Procedeele de reducere şi reoxidare se bazează pe faptul că formele reduse
ale vitaminei B2 sunt, spre deosebire de riboflavină, insolubile în apă. Ribo­
flavina (I) se reduce uşor, trecând prin mai multe etape intermediare
(verdoflavină, rodoflavină) în dihidroriboflavină (XXVI):

R R H

N N N N
CH3 C O + 2H CH3 C O

CH3 NH CH3 NH
N C N C

I O H O
XXVI
 Reducerea biologică
Reducerea biologică se face cu microorganisme ce au
proprietăţi reducătoare ca de pildă Escherichia coli, Clostridium
acetobutilicum, Str. cremoris, Str. zymogenus etc. Cultivarea acestor
microorganisme în soluţiile ce conţin riboflavină se face anaerob, iar
hidrogenul pus în libertate generează un potenţial oxido-reducător
suficient pentru a efectua reducerea. Acest procedeu, deşi oferă
produs pur şi randamente mulţumitoare, este puţin utilizat în industrie,
deoarece este scump şi are o durată mare (24 - 48 ore).
Caracteristici fizico-chimice
Vitamina B2 este o pulbere cristalină de culoare galben-portocaliu
cu punctul de topire292°C, termostabilă şi foarte sensibilă la
radiaţii ultraviolete şi vizibile. Este solubilă în soluţii alcaline şi
acide, puţin solubilă în apă şi alcool şi insolubilă în acetonă,
cloroform, eter etilic, benzen, hexan. Soluţiile apoase de riboflavină
prezintă, în domeniul de pH cuprins între 4 şi 8,0, fluorescenţă
intensă, care însă dispare în mediu puternic acid sau alcalin. În
mediu neutru şi acid soluţiile apoase de vitamină B2 prezintă o slabă
activitate optică, iar în mediu bazic activitatea este funcţie de pH şi
concentraţie. Soluţia de riboflavină în NaOH 0,1N este levogiră.
Punctul izoeletric al vitaminei B2 se află la pH = 6, iar constantele
de aciditate şi bazicitate au următoarele valori: kA = 6,3 -10-12 şi kB =
5,6 - 10-6.
Proprietati chimice
Riboflavina participa in:
-Reactiile de oxidare si reducere
-Lant de transport de electroni
-Ciclul acizilor citrici –Ciclul krebs
-Catabolismul acizilor grasi
 Derivati riboflavinei
In corpul uman , riboflavina acționează ca o componentă integrală a
două coenzime
 FAD-flavin adenin nucleotid
 FMN-flavin mononucleotid

FAD Pirofataza FMN Fosfataza

FMN
Riboflavina
FAD
FAD sintetaza (+Mg / Mn) Flavokinaza
 Complexul 1 de proteine al lanțului de transport de electroni este
compus dintr-un grup FMN și o varietate de alte proteine ​. NADH
purtător de electroni se leagă la complexul 1 și își transferă
electronii la FMN . FADH2 un alt electron purtator își transferă
electronii la complex 2. Odată ce FADH2 își transferă electronii
este convertit înapoi la FAD și utilizate din nou, ca purtător de
electroni în procesul metabolic.
FMN & FAD sunt cofactori în reacții de
oxidare / reducere
 Flavinele acționează ca si agenți oxidanți
 Pot accepta o pereche de atomi de hidrogen (FAD  FADH2)

 Inelul izoaloxazinic este reduced de două transferuri

monoelectronice succesive

Oxidat Redus
Semichinone
FMN sau FAD FMNH2 or FADH2
 FAD este parte a lantului de transport de electron (respirator), care
ocupa un loc central in productia de energie. In combinatie cu
citocromul P-450, flavocoenzimele participa si in metabolismul
medicamentelor si toxinelor.Lanțul de transport de electroni este o
serie de transportori de electroni incorporate in membrana
mitocondriale interioare care transportă electroni de la NADH și
FADH2 la oxigen molecular . In acest proces, protonii sunt
pompate din matricea mitocondrial la spațiul intermembrane , iar
oxigenul este redus de catre apa.
Ciclul Krebs: fosforilarea oxidativă
In ciclul acidului citric , gruparea acetil de acetil CoA
este atașată la o moleculă oxaloacetat patru carbon pentru
a forma o moleculă de citrat de șase carbon . Printr-o
serie de etape , citrat este oxidat , eliberând două
molecule de dioxid de carbon pentru fiecare grupă acetil
introdus în ciclul . In acest proces, trei NAD + molecule
sunt reduse la NADH , o moleculă FAD se reduce la
FADH2 , iar unul ATP sau GTP ( în funcție de tipul de
celule ) este produs ( prin fosforilare la nivel de substrat )
. Deoarece produsul final al ciclului acidului citric este ,
de asemenea, primul reactant , ciclul se execută în mod
continuu , în prezența reactanților suficiente .
 In fosforilării oxidative , gradientul de ioni de hidrogen format prin
lanțul de transport de electroni este utilizat de către sinteza ATP pentru
a forma ATP
Transportul si Metabolismul
Rolul biologic al riboflavinei
Deficiența de riboflavină
 Deficiența de riboflavină este foarte rară și poate se apară concomitent cu
alte afecțiuni
 Afecțiuni cardiace congenitale, cancere, alcoolism,
diabet
 DZR
 Bărbați: 1.3 mg/zi
 Femei: 1.1 mg/zi
 În timpul sarcinii: 1.4 mg/zi
 În timpul alăptării: 1.6 mg/zi
 Nu există limită maximă: Nu au fost semnalate cazuri de toxicitate asociate
cu ingerarea unor doze mari pe cale orală
Simptome ariboflavinoza
 Cheiloză (leziuni la nivelul gurii)
 Stomatită angulară
 Fisuri la nivelul gurii care pot forma crustă; cicatrici
permanente

 Dermatită seboreică
 Aspect roșu, solzos, gras, cu dopuri seboreice pe nas,
bărbie

 Glosită
 Papilele limbii se aplatizează și dispar 
 Limba capătă o culoare vișinie 
 Limba poate să dezvolte fisuri sau să devină foarte fină
Evaluarea nivelului de riboflavină:
Activitatea Entrerocit Glutation Reductazei

 În timpul deficienței de riboflavină, activitatea glutation reductazei

este limitată
 Verificări in vitro măsoară activitatea enzimei cu și fără adăugare de
FAD
 Bibliografie
 Curs Bazele Nutritiei
 Curs Chimia Alimentului 2
 https://prezi.com/qolbrl3g1h1n/vitamina-b2-riboflavina/
 http://www.laney.edu/wp/cheli-fossum/files/2012/01/Electron-Transport-
Chain-complexes.pdf
 http://www.beilstein-journals.org/bjoc/single/articleFullText.htm?
publicId=1860-5397-10-208
 http://www.slideshare.net/banuman35/vitaminb2riboflavin-by-
pravisankar
 http://www.ccsenet.org/journal/index.php/jfr/article/viewFile/
38229/21698etc.