Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
concepte și
ideologii
literare
A E L A B O R AT: U N G U R E A N U M A R I A G R I PA 2 3 Ș C
DEFINIȚIE:
MODERNISMUL DENUMEȘTE CURENTELE APĂRUTE LA SFÂRȘITUL
SEC. AL XIX-LEA, ÎNCEPUTUL SEC. AL XX-LEA ÎN CÂTEVA
LITERATURI NAȚIONALE PRECUM ȘI ÎN DOMENIUL ARTELOR.
MODERNIȘTII SUNT DE FAPT DORITORII DE SCHIMBARE ÎN
OPOZIȚIE CU ADEPȚII STĂRILOR EXISTENTE (TRADIȚIONALIȘTI).
E. LOVINESCU DEFINEȘTE INIȚIAL TERMENUL PRIN ÎNGLOBAREA
SIMBOLISMULUI, A POEZIEI DE DUPĂ RĂZBOI ȘI A „CURENTELOR
EXTREMISTE” (VEZI AVANGARDISMUL) APOI APLICĂ TERMENUL
DOAR LITERATURII NONTRADIȚIONALISTE POSTBELICE.
MODERNISMUL ESTE DESCRIS CEL MAI BINE PRIN OPERA
POEȚILOR DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA ȘI
ANUME: EDGAR ALLAN POE, CHARLES BAUDELAIRE (PRIMUL
TEORETICIAN AL MODERNISMULUI), ARTHUR RIMBAUD,
STEPHANE MALLARME, PAUL VALERY, PAUL ELUARD, EUGENIO
MONTALE, T.S. ELIOT ETC.
Trăsături:
•Negarea valorilor poetice
•Ruptura de trecut
Poezie
Lucian Blaga — Dați-mi un trup, voi munților, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Izvorul
nopții, Meșterul Manole, Gorunul, Lumina, Paradis în destrămare, Strigăt în pustie, Zamolxe,
Stelelor etc.
Tudor Arghezi — Creion, Flori de mucigai, Testament, Psalmul 6, Adam și Eva, Tare sunt singur,
Doamne, și pieziș, Porunca, Morgenstimmung, Cuvânt, Epigraf, Inscripție pe un portret, Fătălăul,
Ruga mea e fără cuvinte (Psalmul IV)
Ion Barbu — Joc secund, Oul dogmatic, Riga Crypto și lapona Enigel, Din ceas, dedus, După
melci, Timbru, Uvedenrode
Proză
Camil Petrescu - Patul lui Procust
Anton Holban - Ioana, O moarte care nu dovedește nimic, Jocurile Daniei, Bunica se pregătește să
moară, Nuntă princiară
Hortensia Papadat-Bengescu - Concert din muzică de Bach, Fecioare despletite, Drumul ascuns,
Rădăcini
Dramaturgie
Camil Petrescu - Jocul ielelor…
Poezia modernă se caracterizează prin:
ermetism (limbaj încifrat)
ambiguitate a exprimării
utilizarea limbajului neologic și tehnic
sintaxă contorsionată a propoziției și a frazei
elitism
sinceritate, coborârea poeziei în realitatea concretă, apropierea ei de contingent
fragmentarism (discontinuitate – la nivelul expresiei şi limbajului)
se face apel la funcția simbolică a limbajului, apar simboluri personale
noutatea metaforei
înnoiri prozodice: vers liber, măsură variabilă, ingambament
îmbinarea în imagini a concretului cu abstractul