Sunteți pe pagina 1din 8

Antropologia simbolismului

social
Dumitriu Andreea Georgiana
Specializarea-Sociologie an II
INTRODUCERE
• Antropologia simbolică este studiul simbolurilor culturale și al
modului în care aceste simboluri pot fi utilizate pentru a obține o mai
bună înțelegere a unei anumite societăți.
• În teorie, antropologia simbolică presupune că cultura se află în baza interpretării de către indivizi a
mediului înconjurător și că ea nu există de fapt dincolo de indivizii înșiși. În plus, semnificația
atribuită comportamentului oamenilor este modelată de simbolurile lor stabilite
cultural. Antropologia simbolică își propune să înțeleagă temeinic modul în care indivizii atribuie
semnificații anumitor lucruri, ducând apoi la o expresie culturală. 
Continuare
• Există două abordări recunoscute în principal pentru interpretarea antropologiei simbolice,
abordarea interpretativă și abordarea simbolică. Ambele abordări sunt produse ale unor figuri
diferite, Clifford Geertz (interpretativ) și Victor Turner (simbolic). Există, de asemenea, o altă figură
cheie în antropologia simbolică, David M. Schneider , care nu se încadrează în mod deosebit în nici
una dintre școlile de gândire. 
• Antropologia simbolică urmează o bază literară în loc de una empirică, ceea ce înseamnă că există
mai puțină preocupare cu obiectele științei, cum ar fi matematica sau logica, în loc să se concentreze
pe instrumente precum psihologia și literatura. Asta nu înseamnă că munca de teren nu se face în
antropologia simbolică, dar interpretarea cercetării este evaluată pe o bază mai ideologică. 
Figuri proeminente din antropologia simbolică

Clifford Geertz , Max Weber , David M. Schneider , Victor Turner și 


Mary Douglas . 

Abordarea interpretativă a lui Clifford Geertz afirmă că oamenii au nevoie de „surse de iluminare”
simbolice pentru a se orienta către sistemul de semnificații dintr-o anumită cultură. Geertz a fost
influențat în mare măsură de sociologul Max Weber și sa preocupat mai mult de funcționarea culturală
generală. 
Victor Turner credea că simbolurile inițiază acțiuni sociale și sunt „influențe determinabile care înclină
persoanele și grupurile către acțiune”. Influența lui Turner a venit în mare parte de la Emile Durkheim ,
care ținea mai mult de modul în care simbolurile funcționau în societate. [3]Cele două școli diferite de
perspectivă asupra antropologiei simbolice își au, de asemenea, rădăcinile în culturi diferite, opera lui
Victor Turner fiind în mod tradițional recunoscută drept modul de gândire britanic, în timp ce opera lui
Clifford Geertz este privită ca modul american.
Scopul antropologiei simbolice

• Scopul antropologiei simbolice și interpretative poate fi descris printr-un termen folosit adesea de
Geertz, care provine de la Gilbert Ryle , „ Thick Description ”. Prin aceasta ceea ce se transmite este
că, întrucât cultura și comportamentul pot fi studiate doar ca unitate, studiind cultura și secțiunile
sale mai mici ale structurii, descrierea groasă este cea care detaliază interpretarea celor aparținând
unei anumite culturi. 

• Victor Turner a propus conceptul de „dramă socială” pentru a descrie interacțiunile sociale care
implică un fel de conflict în societate, propunând semnificația lor simbolică. Modelul său sugerează
că există patru faze în orice interacțiune conflictuală.
Cele patru faze în orice interacțiune
conflictuală sunt:
• 1 - Încălcare; 
• 2 - Criza; 
• 3 - Despăgubiri;
•  4 - Reintegrare;
 fiecare dintre acestea poate descrie succesiunea evenimentelor care au loc dintr-o dramă în
orice relație socială dată. În acest fel, Turner își afișează teoria acestui ritual liniar în societate,
implicând mai multe exponate de simbolism. Turner afirmă că teoria sa a fost derivată după ce a
observat interacțiunile poporului Ndembu din Angola -Vest-Central din Africa, apoi a perceput-o
printre majoritatea celorlalți oameni. [4]
Antropologie simbolică și psihologie
• 
• Antropologia simbolică sau interpretativă este un exemplu semnificativ specific al relației pe care
antropologia și psihologia o pot avea din cauza accentului pe care antropologia simbolică îl pune pe
interpretarea individuală a ceea ce se întâmplă în jurul său și a modului în care această interpretare
îmbunătățește caracteristicile sau ritualurile percepute mai colectiv ale unui grup. În plus, aceasta este doar o
diferență reală în scopurile celor două domenii, unul concentrându-se asupra colectivului și celălalt asupra
individului, cu toate acestea, este important să rețineți că nu puteți trasa o linie clară între cultura minții și
mintea, ambii contribuie unul la altul. Astfel metodologia dintre cele două domenii necesită abordări similare,
fără legătură cu diferitele școli de gândire, deși seturile și setările de date specifice sunt încă diferite.
Cuprins
•1. ^ Geertz, Clifford (1973). Interpretarea Culturilor. Cărți de bază. pp.5.

•2. ^ A b "Antropologie simbolică și interpretativă", Teoria în antropologia socială și culturală: o enciclopedie,


2455 Teller Road, Thousand Oaks California 91320 Statele Unite: SAGE Publications

•3. ^ A b c Hudson, Scott; Smith, Carl; Loughlin, Michael; Hammerstedt, Scott. „Antropologii simbolice și
interpretative”. Teorii antropologice. Universitatea din Alabama.

•4. ^ Grimes, Ronald L. (1985). „Drama socială a lui Victor Turner și drama rituală a lui T. S. Eliot”.
Anthropologica. 27

•5. ^ Goodwyn, Erik (1 ianuarie 2014). „Psihologia adâncimii și antropologia simbolică: către o sociologie
adâncă a interacțiunii psihoculturale”. Jurnalul internațional pentru psihologia religiei.

S-ar putea să vă placă și