Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA COPIL SI
ADOLESCENT
Definiţie
Diabetul zaharat - boală metabolică cronică produsă prin deficit relativ sau
absolut de insulină, care determină incapacitatea organismului de a utiliza
glucidele ca sursă de energie.
PANCREAS – exocrin (99%)
- endocrin (1%) → cel.α glucagon
cel.β insulina
Secretia de insulina: 2 faze → precoce (primele 2-3 min postprandial)
tardiva (incepe dupa 10-15 min , max.la 30 min)
Celule neinsulinodependente - glucoza patrunde direct fara ajutorul insulinei
(celule nervoase, GR, celulele mucoasei intesinale)
Celule insulinodependente - glucoza patrunde cu ajutorul insulinei (cel. hepatice,
musculare, adipoase)
forma de glicogen,
ţesut adipos: glucoza este transformată în acizi graşi liberi şi
Shortcut to scn0001.lnk
Shortcut to scn0001.lnk
Prevalenţa şi incidenţa în România
Incidenţa DID la copiii cu debut între 0-14 ani : 3,58 cazuri / 100 000 locuitori/an
(valoare medie)
Zone geografice – incidenta ↑ Transilvania 4 / 100000 loc., Moldova 3,86 / 100000
↓ Muntenia 3,02 / 100000 loc.
Mediu de provenienta: urban 4-4,5 %, rural 1,4-2,8 %
Incidenta sezoniera: ↑ in anotimpul rece (toamna si iarna)
În toate ţările în ultimii 10 ani, incidenţa diabetului zaharat tip 1 a fost aproape
dublă, fapt care pledează pentru intervenţia semnificativă a factorilor de mediu.
Defecte genetice ale funcţiei celulelor beta Defecte genetice ale acţiunii insulinei
♦ Cromozomul 12, HNF-1α (vechiul MODY3) ♦ Rezistenţă la insulină tip A
♦ Cromozomul 7, glucokinaza (vechiul MODY2) ♦ Leprechaunism
♦ Cromozomul 20, HNF-4α (vechiul MODY1) ♦ Sindromul Rabson-Mendenhall
♦ ADN mitocondrial ♦ Diabetul lipoatrofic
♦ Altele ♦ Altele
Boli ale pancreasului endocrin Endocrinopatii
♦ Pancreatita ♦ Acromegalie
♦ Traumatisme, pancreatectomie ♦ Sindrom Cushing
♦ Fibroza chistică ♦ Glucagonom
♦ Talasemia ♦ Feocromocitom
♦ Hemocromatoza ♦ Hipertiroidism
♦ Pancreatopatia fibrocalculoasă ♦ Somatostatinom
♦ Boala neoplazică ♦ Aldosteronom
♦ Altele ♦ Altele
Clasificarea etiologică a diabetului zaharat (ISPAD, 2000)
Tipuri induse de medicamente sau alte substanţe chimice Alte sindroame genetice asociate uneori cu diabetul
♦ Vacor ♦ Sindromul Down
♦ Pentamidina ♦ Sindromul Klinefelter
♦ Acidul nicotinic ♦ Sindromul Turner
♦ Glucocorticoizi ♦ Sindromul Wolfram (DIDMOAD)
♦ Hormoni tiroidieni ♦ Ataxia Friedreich
♦ Diazoxid ♦ Coreea Huntington
♦ Agonişti beta adrenergici ♦ Sindromul Lawrence-Moon-Biedl
♦ Thiazine ♦ Distrofia miotonică
♦ Dilantin ♦ Porfiria
♦ Alfa-interferon ♦ Sindromul Prader-Willi
♦ Altele ♦ Altele
Caracteristicile diabetului de tip 1 comparativ cu cele ale
diabetului de tip 2 la tineri (ISPAD GUIDELINES, 2000).
Caracteristici Tipul 1 Tipul 2
Vârsta În copilărie Pubertate (sau mai târziu)
Debutul Cel mai adesea acut, rapid Variabil: de la lent, blând (adesea
insidios) la sever
Insulinodependenţa Permanentă, totală, severă Neobişnuită, dar insulina este
necesară când agenţii hipoglicemianţi
orali sunt insuficienţi
Secreţia de insulină Absentă sau foarte scăzută Variabilă
Sensibilitatea la insulină Normală Scăzută
Genetică Poligenic Poligenic
Distribuţia rasială / etnică Toate grupările, dar cu o largă Anumite grupuri etnice prezintă risc
variabilitate a incidenţei particular
Frecvenţa (% din totalul În mod obişnuit 90% + În majoritatea ţărilor <10% (Japonia
diabetului tinerilor) ~80%)
Asocieri
Autoimunitatea Da Nu
Cetoza Obişnuită Rara
Obezitatea Nu Marcata
Acanthosis nigricans Nu Da
Fiziopatologie
HIPERGLICEMIE
DEFICIT INSULINIC
GLICOZURIE
CETONEMIE
CETONURIE
ACIDOZA METABOLICA
DESHIDRATARE
Fiziopatologie
Modalităţi de debut
Debut lent (prelungit) – întâlnit rar (6% din cazuri), la copii mari
şi adolescenţi. Evoluţia semnelor se derulează în luni sau chiar 1-
2 ani. Semne caracteristice: sete, poliurie progresivă, slăbire
accentuată progresiv (5-10 kg), scăderea capacităţii de efort,
foame sau inapetenţă, prurit, dermite secundare sau piodermită.
Diagnosticul clinico-biologic al DID
După severitatea tabloului clinico-biologic, la diagnostic copilul se
încadrează în una din următoarele categorii:
SDA,
cetoacidozică.
Diagnostic de laborator
Investigaţii obligatorii:
glicemia bazală – peste 126 mg% (7 mmoli/l) – se poate face profil glicemic;
Investigaţii neobligatorii
HbA1c – pentru evaluarea severităţii şi duratei dezechilibrului metabolic;
VN = 4,8 – 6%
insulinemia (metoda radioimună):
Valori glicemice
Diabet zaharat
à jeun ≥ 126 mg% >110 mg% ≥ 110 mg%
la 2 ore ≥ 200 mg% ≥ 180 mg% ≥ 200 mg%
Normal
à jeun < 110 mg% < 100 mg% < 100 mg%
la 2 ore < 140 mg% < 120 mg% < 140 mg%
Glucoza = 1,75 mg/kgc, maxim 75 g, după 3 zile de aport glucidic normal şi după 8 ore de post !!!
1 mmol/l = 18,2 mg%
Diagnosticul diferenţial
Poliuria, polidipsia: cu potomania, diabetul insipid hipofizar (urini
hipostenurice, glicozurie absentă, fără hiperglicemie); diabetul renal
(glicemie normală); faza poliurică a insuficienţei renale cronice,
tratamente diuretice.
Hiperglicemia: cu hiperglicemiile tranzitorii din situaţii de stress =
traumatisme craniene, AVC, meningoencefalite, pancreatite acute,
arsuri, deshidratari acute hipernatremice, medicatie hiperglicemianta.
Glicozuria : diabetul renal, sindr. De-Toni-Debre-Fanconi = glicemie
normala, tubulopatii.
Diagnosticul diferenţial
Alte meliturii: utilizand testele pe baza de glucozoxidaza specifice
glucozei (lactozuria, galactozuria, fructozuria, pentozuria, zaharozuria);
Diabetul zaharat la debut: cu abdomenul acut chirurgical, toxicoza de
exicatie a sugarului, cetonurii de alte etiologii (varsaturi acetonemice,
boli ereditare de metabolism) in care glicozuria este absenta;
Coma cetoacidozica
Intoxicatii cu etanol, metanol, antigel, rodenticide;
Intoxicatii cu medicamente: salicilati (testarea urinii cu reactiv
Phenistix = culoare violeta), barbiturice, opiacee;
Alte come : hepatica, mixedematoasa, soc;
Afectiuni ale SNC: hemoragie cerebrala, abces, tumori cerebrale,
encefalite.
TRATAMENT
Obiective:
imediate – copilul să aibă o viaţă cât mai normală şi să evite
complicaţiile acute ca hipoglicemia sau hiperglicemia;
la distanţă – să se asigure o creştere şi dezvoltare normală, o
integrare psihosocială şi profesională şi profilaxia
complicaţiilor cronice.
AUTOCONTROL
EXERCITIU
FIZIC
DIETA
EDUCATIA
INSULINOTERAPIA
INSULINOTERAPIA
INSULINOTERAPIA ESTE VITALA PENTRU ASIGURAREA
SUPRAVIETUIRII SI SE VA EFECTUA TOATA VIATA
NU EXISTA ALTA ALTERNATIVA TERAPEUTICA IN SCHIMBUL
INSULINEI
Doza de insulina: ajustata in functie de nevoile individuale
0,5 – 1,5 UI/kg/zi, maxim 2 UI/kg/zi 0,35 UI/kg necesar bazal
0,65 UI/kg necesar prandial
Situatii speciale: - debut 0,5 – 1,5 UI/kg/zi
- per. de remisiune < 0,5 UI/kg/zi („luna de miere”)
- per. de stare 0,8 – 1 UI/kg/zi copil mic, prescolar
1,5 – 2 UI/kg/zi pubertate
0,8 – 1 UI/kg/zi postpubertate
- stress, boala, interventii chirurgicale – necesar crescut
SCHEME DE ADMINISTRARE A INSULINEI
INSULINOTERAPIA CONVENTIONALA (rar utilizata): 2-3 injectii / zi
35-40% IR / 60-65% II
- in per. de remisiune, pacienti cu nivel educational sau complianta scazuta
INSULINOTERAPIA INTENSIVA (BBT): 4-5 injectii/zi
60-70% IR / 30-40% II Ex: 25% IR dimineata
20% IR pranz
20% IR cina
35% IL la culcare
- la debutul bolii, la pubertate, in hiperglicemiile matinale, pentru obtinerea unui
control metabolic mai bun
POMPELE DE INSULINA: asigura un debit continuu de insulina, mimind secretia
fiziologica
Complicatii ale insulinoterapiei:
- fen. Somogy
- fen. dawn
- lipodistrofii
- r. alergice
- edeme postinsulinice
- rezistenta la insulina
Complicatii ale insulinoterapiei:
Fenomenul Somogy
= hiperglicemie matinală consecutive unei hipoglicemii nocturne nemanifestate
clinic. Hiperglicemia apare secundar hipersecreţiei hormonilor de
contrareglare.
Conduita: reducerea dozei de insulină seara
Obiective:
-asigurarea dezvoltarii somatometrice si pubertare fiziologice;
-mentinerea homeostaziei glicemice;
-profilaxia complicatiilor acute (hipo-hiperglicemice) si cronice.
Principii generale:
Recomandari practice:
- autocontrolul glicemic înainte, în timpul şi după exerciţiul fizic; este necesar un
bun control metabolic, să nu fie cu hiperglicemie (mai mare de 300 mg/dl), nici
cetoză;
- să aibă întotdeauna zahăr asupra sa;
- creşterea progresivă a intensităţii şi duratei efortului fizic;
- în primele trei ore care preced efortul manâncă glucide cu absorbţie lentă,
pentru saturarea rezervelor musculare şi hepatice de glicogen;
- ingestia de glucide înainte, în cursul şi după exercuţiul fizic în caz de efort
neprevăzut;
- în caz de efort prelungit va bea băuturi dulci (apă cu glucoză 6-8%) sau se vor
mânca dulciuri (prăjituri, ciocolată) înainte de efort, în timpul efortului la fiecare 30-
45 de minute şi după efort; o recomandare generală este de a consuma 15 g de glucide
la fiecare 40 de minute de sport;
- controlul glicemiei înaintea culcării care urmează unui exerciţiu fizic este
important pentru a evita hipoglicemia nocturnă;
- reducerea dozei de insulină care acţionează în cursul sau imediat după efort;
- evitarea injectării insulinei într-o zonă supusă efortului fizic.
3. Efortul fizic
10-time U.S. Olympic medalist, Gary Hall, Jr
competing in the 1996, 2000, 2004
Efort
Olympic fizic
Games. efectuat
Won regulat
four medals at şi supravegheat
both the 2000 and 1996 Olympic Games
Determinarea
Diagnosed with diabetesglicemiei
in 1999 (ageînainte:
25); has become a national
spokesperson for the American Diabetes
normal – aport de 10-15 g glucide;
Associations
"Not too long ago, this was a
>2,5 g/l
debilitating se amână
disease. I hope myexerciţiul;
accomplishment will let the world know
that diabetes or any other disease
doesn't, have
< aport detheglucide
to be end. You imediat
can still
do anything you set your mind to."
Autocontrol
educatie
Remisiunea parţiala
(luna de miere a diabetului)
= perioada de timp in care se obţine un echilibru metabolic
bun datorită unei rezerve pancreatice restante, secretoare de
insulină, apreciată prin dozarea peptidului C (precursor al
insulinei)
Caracteristică
- necesar de insulină exogenă < 0,5 U/kg
- limitată in timp
Durata remisiei favorizată de
- dezechilibrul metabolic iniţial mai uşor
- tratamentul intensiv cu insulină
- sex masculin
- subiecţii HLA DR3
COMPLICATII
Acute:
hipoglicemia;
hiperglicemia;
cetoza diabetică.
Cronice:
complicaţii nutriţionale (sindrom Nobécourt, sindrom
Mauriac);
complicaţii metabolice – dislipidemii;
complicaţii cronice degenerative:
1.vasculare:
retinopatia diabetică;
nefropatia diabetică şi HTA;
neuropatia diabetică;
ateroscleroza, cardiopatia.
2. lipodistrofia şi hipertofia la locul injecţiei.
3. limitarea mobilităţii articulare (chiroartropatia).
Sindromul Mauriac
Cauze : dezechilibru metabolic cronic prin subinsulinizare +
dietă dezechilibrată.
Clinic = nanism, obezitate facio-tronculară, facies
cushingoid, hepatomegalie, osteoporoză, infantilism genital,
dezechilibru glicemic, hiperlipemie.
Conduită : tratament corect efectuat cu echilibru metabolic
bun consecutiv ameliorează sindromul
Sdr. Nobecourt
aceleaşi manifestări ca în sindr. Mauriac mai puţin
obezitatea = nanism slab.
Boli autoimune asociate:
hipotiroidism
hipertiroidism
boala Addison
boala celiaca
necrobioza lipoidica
HIPOGLICEMIA
Cea mai frecventa si mai de temut complicatie a diabetului
Cauze de hipoglicemie:
- mese sau gustări inadecvate sau omise;
- activitate fizică fără consum corespunzător de
alimente;
- acţiune excesivă a insulinei sau injectare excesivă
de insulină.
Formele clinice de hipoglicemie (ISPAD)
Forma uşoară
- conştient de apariţia hipoglicemiei, reacţionează la aceasta şi ia singur
măsurile terapeutice necesare.
Copiii cu vârsta sub 5-6 ani nu sunt capabili să se ajute singuri.
Clinic : foame, slăbiciune, tremurături, nervozitate, anxietate, transpiraţii,
paloare, palpitaţii şi tahicardie, neuroglicopenie uşoară, atenţie şi performanţe
cognitive scăzute.
Măsuri terapeutice – suc, limonadă dulce sau băuturi tonice (100 ml),
lapte (150 ml), se va lua gustarea sau masa programată, dacă episodul apare cu
15-30 de minute înainte de o masă planificată.
HIPOGLICEMIA
Forma moderată
Stadiul Stadiul pH CO2 total Exces baze Glicemie (mg Semne clinice
(Assal) (mEq/l) %)
moderata Poliurie
Polidipsie
Anorexie,
epigastralgii
Ceto- Precoma 7,30–7,20 15 - 11 - 10 → - 15 600 - 800 Varsaturi, halena
acidoza acetonemica
Poliurie, polidipsie
Resp. Kussmaul
SDA
hTA, Fc
Hipotonie ms.
↓ ROT, coma
TRATAMENTUL CETOACIDOZEI DIABETICE
OBIECTIVE:
1/2NaCl 9‰+1/2 NaHCO3 1,4%±KCl 0,1 UI/kg im la ↔ cat timp pH < 7,1
7,4% interval de 1 ora
Apoi ↔ NaHCO3 1,4% se adm 1/3 din
2/3 NaCl 9 ‰+1/3 NaHCO3 1,4%+ 0,1 UI/kg im la doza pana la pH < 7,2 si glicemia >
120 min → 24 electrol (fara Ca) interval de 1 ora 300 mg%
ore
½ NaCl 9‰+1/2 glucoza 5% si electrol 0,1 UI/kg sc la 6 ore ↔ pH ≥7,2 si glicemia 180-300 mg
%
½ NaCl 9‰+1/2 glucoza 10% si electrol 0,1 UI/kg sc la 6 ore ↔ glicemie 60-180 mg%
COMPLICATII
CRONICE