Antitrombotice

Medicația sângelui
Antitrombotice
Intervin in limitarea procesului trombotic prin:

• Inhibarea funcțiilor plachetare- Antiagregante

plachetare

• Inhibarea coagulării- Anticoagulante

• Liza cheagului de fibrină- Fibrinolitice

Antitrombotice

Utilizare terapeutică

Tratamentul curativ și profilactic al

afecțiunilor tromboembolice
Tromboza vasculară
Are mecanism diferit, in funcție de teritoriul unde se produce
• Arterială → leziune endotelială → agregare
plachetară → formare de trombus alb

• Venoasă→ stază venoasă→ proces de coagulare

→ formare de trombus roșu

• Proteze valvulare, vasculare →intervin agregarea

plachetară+procesul de coagulare→ tromboză
Tromboza vasculară

• Obliterarea lumenului vasului- parțial sau

complet → reducerea sau suprimarea circulației

• Fragmentarea trombusului → embolie →

ischemie la distanță
Fibrinoliza

Proces invers trombogenezei

Activare plasminogen→ plasmină→

hidrolizare fibrină (și unii factori ai coagulării,
fibrinogen) → liza cheagului
Antiagregante plachetare

• Inhibă funcții plachetare

• → inhibă formarea trombusului alb și procesul de coagulare
• →alungesc timpul de sângerare
• → prelungesc durata de viață a trombocitelor
Tromboza arterială
Substrat inițial
Leziunea endoteliului vascular (prin fisurare placă de aterom)→ aderare
plachetară la colagenul din peretele vascular și la diverse glicoproteine
factorul VIII al coagulării are rolul în formarea punților între plachete
și colagen
Aderare
↓
eliberare de TXA2, ADP, PAF, serotonină
Consecutiv se produce expunerea unor R glicoproteici

GP IIb/IIIa → fixare fibrinogen→ legare plachete→ trombusul

alb
Rolul plachetelor in
hemoastaza si tromboza
• Rol mai important în tromboza arterială vs. tromboza
venoasă.

• Pe suprafața plachetelor se găsesc:

a. glicoproteine necesare aderării și agregării plachetare
(moleculele de adeziune ale plachetelor)
b. receptori
Glicoproteinele plachetare
1. glicoproteinele Ia/IIa (GPIa/IIa) – determină aderarea
plachetelor de colagenul subendotelial

2. glicoproteinele Ib(GPIb)
 fixează inițial factorul von Willebrand
 determină activarea plachetelor prin
expunerea R IIb/IIIa

3. glicoproteinele IIb/IIIa(GPIIb/IIIa)
• determină agregarea plachetelor
• au receptori pentru fibrinogen => punți de
fibrinogen între plachete
• receptorii sunt activati de →
ADP extracelular, trombina, adrenalina
Receptorii plachetari
A. Receptori care stimuleaza
agregarea sunt receptorii pentru: ADP,
trombină, adrenalină (α), serotonină, TXA2,
factorul de activare plachetară (PAF)

B. Receptori care inhibă agregarea prin

stimularea lor, sunt receptorii pentru: PG I (PC-
prostaciclina) și adenozină (A).
Rolul endoteliului in tromboza
• Endoteliul intact împiedică formarea trombilor.

• Ruperea endoteliului și expunerea colagenului subendotelial

declanșează hemostaza.

• Factori endoteliali care intervin în hemostază și fibrinoliză:

• PGI - antiagregant
• activatorul tisular al plasminogenului (t-PA) – fibrinolitic
• factorul von Willebrand – proagregant
• monoxidul de azot (NO) – vasodilatator.

Endoteliul, prin trombomodulina membranară, în prezența

trombinei, intervine și în activarea proteinei C.
Hemostaza primara
ADERAREA PLACHETARĂ

Lezarea vasului = dezvelire subendoteliala

↓
plachetele + GP Ib vin in contact cu fibrele de colagen
↓
aderare plachetara eliberare produsi de secretie cu
prin GPIa/IIa activitate protrombotică:
- ADP
- serotonina
- TXA2 tromboxani
- PAF (factorul de activare plachetara),
- ATP
- factorul 4 plachetar (factorul
antiheparinic)
 AGREGAREA PLACHETARĂ

Plachetele sunt stimulate de ADP și trombină

↓
se exprimă GPIIb/IIIa
↓
Fibrinogenul se fixeză pe receptorii situați pe GPIIb/IIIa
↓
Se formează punți de fibrinogen între plachete
↓
Se formează trombusul alb
Rolul mediatorilor
TXA2
eliberare de ADP, serotonină
acțiune vasoconstrictoare

Prostaciclina- PG I2 ( din endoteliul vascular intact)

rol inhibitor în trombogeneză
acțiune vasodilatatoare
Reglarea funcțiilor plachetelor
1. substanțe care au interacționat inițial cu R plachetari
colagenul
trombina
prostaciclina
catecolaminele
2. a doua categorie de substanțe
ADP
Pg D2, E2
serotonina
3. Substanțe care acționează în interiorul trombocitului
TXA2
prostaglandin-endoperoxidază
AMPc
GMPc
ionii de calciu
Clasificarea antiagregantelor
• Inhibitori ai ciclooxigenazei- acidul acetil salicilic

• Inhibitori ai agregării induse de ADP-

Ticlopidina, Clopidogrel, Prasugrel

• Blocanți ai R glicoproteici membranari- GP

IIb/IIIa- Abciximab, Tirofiban, Eptifibatide

• Antagoniși ai R pentru TXA2- Terutroban

Acidul acetil salicilic- Aspirina, Aspenter,
Aspirin cardio
Mecanism de acțiune
Inhibă ireversibil, prin acetilare, COX 1 de la nivel plachetar
↓
scade sinteza de TXA2
↓
inhibă agregarea plachetară
↓
prelungește timpul de sângerare
Aspirina
Mecanism de acțiune
Inhibă și COX 1 de la nivel endotelial
↓
Limitare a efectului antiagregant prin scăderea
sintezei de PG I2 (prostacilină) la doze mari- 2-3
g/zi

!!!! La doze mici- 75-150 mg/zi, celula endotelială

nucleată, resintetizează COX, consecutiv și PG I2
Aspirina
Indicații
IMA

angina instabilă

profilaxia primară a IMA și a AVC la bolnavii cu risc

CV- HTA, dislipidemie, fumat

arteriopatie periferică

asociere cu alte antitrombotice

Aspirina
Doze- 75-150 mg/zi- este bine tolerată

Reacții adverse
puține- posibile sângerări digestive la persoane cu ulcer, gastrită
risc de sângerare în asociere cu anticoagulante sau fibrinolitice

Contraindicații
alergie la salicilați
sângerări recente
ulcer în evoluție
Ticlopidina

Mecanism de acțiune
Inhibă ireversibil R plachetari pentru ADP→
inhibă funcțiile plachetare- aderarea și agregarea

Nu influențează sinteza de PG

Efectul apare după 2-3 zile

Ticlopidina
Indicații
Profilaxia trombozelor arteriale la bolnavi cu risc de AVC sau IMA
Arteriopatia periferică
Claudicație intermitentă
Hemodializați cronic
Bolnavi cu angioplastie cu stent coronarian
Alternativă la pacienți care nu răspund la tratamentul cu
aspirină, alergie la aspirină

DOZE- 250 mgX2/zi la mese

Ticlopidina
Reacții adverse
Hematologice- purpură trombotică trombocitopenică
- neutropenie
- agranulocitoză
- sângerări
! în primele 2-3 luni de tratament controlul HLG la 2 săptămâni
interval
Diaree
Greață
Epigastralgii
Ulcer
Ticlopidina
• Contraindicații
• afecțiuni cu risc hemoragic
• ulcer în evoluție
• IH
• Precauții
• întreruperea tratamentului cu 1 săptămână înaintea
intervențiilor chirurgicale
• reducerea riscului de sângerare prin administrare de metil-
prednisolon i.v., desmopresin perfuzabil, sau/și concentrat
trombocitar
Clopidogrel- Plavix, Trombex

Structura asemănătoare ticlopidinei

Mecanism de acțiune
Inhibă ireversibil R plachetari pentru ADP (subtipul
P2Y12)→ inhibă funcțiile plachetare- aderarea și
agregarea pe toată durata de viață a trombocitelor- 7-10
zile
Clopidogrel
• Reacții adverse mai reduse față de ticlopidină
• rar neutropenie, trombocitopenie
• risc de purpură trombotică trombocitopenică

• Indicații- aceleași ca pentru Ticlopidină

• la pacienții cu IMA, cei cu angioplastie coronariană- se
asociază cu aspirină

• Farmacocinetic
• este promedicament, efectul este dependent de doză, se
menține 7-10 zile după întreruperea administrării
Clopidogrel
• DOZA- uzual 75 mg/zi
• - IMA, sdr coronariene- inițial 300 mg

• Contraindicații
• uler gastric, duodenal
• hemoragii cerebrale
• IH
Ticagrelor- Brilique
Mecanism de acțiune
Inhibă ireversibil R plachetari pentru ADP (subtipul
P2Y12)→ inhibă funcțiile plachetare- aderarea și
agregarea
Indicații
• în asociere cu aspirina pentru preventia evenimentelor
aterotrombotice in sindroame coronariene acute, IM, la
cei tratati interventional
• initial 180 mg – doza uzuala 75-100 mg/zi
Antagoniștii R glicoproteici IIb/IIIa

• Abciximab- Reopro
• anticorp monoclonal himeric de tip IgG al R IIb/IIIa și a R pentru
vitronectină- R αVβ3
R GP IIb/IIIa
• este exprimat în cantități mari pe suprafața trombocitelor activate
de factorii locali, după adeziunea plachetară
• pe acest R se fixează fibrinogenul, factorul von Willebrand, proteine
adezive→ agregare plachetară→ tromboză
Vitronectina (moleculă de adeziune)
R vitronectinic
mediază proprietățile : procoagulante ale plachetelor
proliferative ale celulelor endoteliale și
musculare netede din peretele vaselor
Abciximab
• Indicații
• sindroame coronariene acute
• intervenții coronariene percutane
→ în asociere cu acid acetil salicilic și heparină nefracționată
• necesită monitorizare datorită riscului de sângerare și
trombocitopenie severă
• Analogi ai Abciximab cu aceleași indicații
• Eptifibatide- Integrilin
• Tirofibanul- Aggrastat
• Inhibă legarea fibrinogenului de R GP IIb/IIIa
• nu blochează legarea vitronectinei
Anticoagulante
• Împiedică procesul de coagulare a sângelui
• Acțiune asupra factorilor coagulării
Hemostaza secundară= coagularea

• Calea extrinsecă

• Calea intrinsecă

• Cale comună
Coagularea
Calea extrinsecă
Lezarea vasului
↓
Activare factor III al coagulării (tromboplastina tisulară)
↓
Activare factor VII al coagulării (proconvertina)
↓
Activare factor X (factor Stuart)
Coagularea
Calea intrinsecă
Lezarea vasului
↓
Activare factor XII (F Hageman)
↓
Activare factor XI
↓
Activare factor IX (antihemofilic B)
↓
Activare factor VIII (antihemofilic A)
↓
Activare factor X
Coagularea
Calea comună
factorul Xa + factorul Va+ factorul 3 plachetar +
ioni de calciu = complexul activator al
protrombinei
→scindarea protrombinei în trombină →scindare
fibrinogen în fibrină
→întărire trombus alb+înglobare de hematii→
TROMBUS ROȘU

factorul XIII determină stabilizarea fibrinei

• Rolurile trombinei
• a. Rol in coagulare
• Activitate procoagulanta
• transformarea fibrinogenului (factor I ) in fibrina
• activarea factor XIII
• activare factor VIII
• activare factor V
• Activitate anticoagulanta indirecta
• impreuna cu trombomodulina – activeaza proteina C care
impreuna ca proteina S inactiveaza factorul Va si
VIIIa
• b. Rol de mesager
• activare plachetara => agregare + produsi de secretie
• activare endoteliala => eliberare de PGI2, endotelina, NO, t-PA
Coagularea
• Mecanisme de tip feed-back cu rol
reglator
Amplificarea coagulării- activarea factorilor V
și VIII de către trombină

Inhibarea coagulării prin:

Antitrombina III (AT III) cuplată cu heparina
Sistemul proteină C/proteină S/ trombomodulină
endotelială
fosfolipaze, glicozaminoglicani de tip heparinic
Coagularea
Factori anticoagulanți fiziologici (endogeni)

• AT III- α2 – globulină plasmatică

neutralizează factorii IIa, Xa, IXa, XIa, XIIa

• Proteina C și proteina S prin proteoliza

cofactorilor Va și VIIIa
Medicamente anticoagulante
• A. Anticoagulante care inhibă activitatea factorilor
coagulării
• 1. Inhibitori indirecți ai trombinei
• heparine, pentazaharide sintetice, heparinoizi, inhibitori
direcți ai factorului Xa
• 2. Inhibitori direcți ai trombinei
lepirudina, bivalirudina, argatrobanul, dabigatranul
• “xabani”- Rivaroxaban

B. Anticoagulante care modifică sinteza factorilor

coagulării
Anticoagulantele cumarinice
Anticoagulante
• 1. Inhibitori indirecți ai trombinei

• Heparina- heparină nefracționată, clasică

• Heparinele cu greutate moleculară mică- HGMM-
• Pentazaharide sintetice- fondaparina, idraparina
• Heparinoizi- sulodexid
• Inhibitori direcți ai factorului Xa
Heparina
• Heparina standard, nefracționată= heparina
clasică
• are o GM cuprinsă între 20 000- 40 000
• extrasă din intestinul de porc sau plămânul de bovine

• Heparinele cu greutate moleculară mică-

HGMM= fragmente de heparină= heparine fracționate
• GM cuprinsă între 3000- 10 000
• produse prin fracționarea heparinei standard prin procedee de
depolimerizare chimică sau enzimatică
Heparina nefracționată
• Mecanism de acțiune
• Se leagă de AT III→rezultă un complex heparină- AT
III→inactivare a factorilor coagulării:
II (protrombina) și factor Xa
XII, XI, IX- mai puțin intens
in absenta cuplarii cu heparina Heparina+ATIII
reactiile de tip inhibitor sunt lente reacții accelerate
de 1000 de ori
Heparina nefracționată
• Mecanism de acțiune
• !!! pentru inactivarea factorului II heparina
trebuie sa se lege și de antitrombina III (nu
inactivează factorul II fixat pe plachete)

• !!! pentru inactivarea factorului Xa este suficientă legarea de

AT III

• !!! HGMM nu se pot lega de factorul II

inactivează numai factorul Xa
Heparina nefracționată
• Efecte farmacologice
• efect anticoagulant imediat, sânge incoagulabil în 15
min
• revenirea coagulării – 4-8 ore
• t1/2 scurt- 30-60 min

• efecte antiagregante prin scăderea agregabilității induse

de trombină
Heparina nefracționată
• Indicații
• Curativ
• tromboza venoasă profundă a membrelor- de elecție
• embolia pulmonară
• IM, angină instabilă în asociere cu aspirina
• ischemia acută a membrelor inferioare

• Profilactic
• tromboza venoasă profundă a membrelor
• embolie pulmonară (în intervenții chirurgicale pelvine sau
abdominale, intervenții ortopedice pe șold sau genunchi)
Heparina nefracționată
• Reacții adverse
• Sângerări cu localizări diverse- risc la vârstnici, IR, asociere
cu aspirina- ușor controlabile datorită t1/2 scurt- 1,5 ore
pentru o doză de 10 000 UI
• Hipersensibilitate
• Trombocitopenie- la tratament mai mare de 7 zile,
reversibilă la oprirea tratamentului
• alopecie reversibilă
• osteoporoză cu fracturi spontane
• !!! În hemoragii severe prin supradozare→administrare de
antidot specific- sulfat de protamină care inactivează
chimic heparina
Heparina nefracționată
• Contraindicații
• trombocitopenie
• hemofilie
• purpură trombocitopenică
• sângerări acute
• leziuni digestive cu risc de sângerare
• hipersensibilitate
• evitare la pacienții cu intervenții chirurgicale recente
Heparina nefracționată
Controlul tratamentului
• Măsurarea timpului de tromboplastină parțial activată

• APTT- VN-24-38 sec.

• Valori > 1,5-2 decât N
• cel puțin odată pe zi
• dozele se ajustează în funcție de APTT
Heparina nefracționată
• Doze și mod de administrare
• se folosește sub formă de sare sodică – heparina sodică
sau sare calcică- calciparina
• Dozarea se face în UI- 100 UI corespund la 1 mg de
heparină
• Heparina sodică- i.v. la 4 ore, 500 UI/kg/zi
• - perfuzie continuă în 1 l ser fiziologic

• Calciparina-5000 UI s.c. la 12 ore, ca tratament profilactic

• Antidotul heparinei- sulfat de protamină- 1 ml pentru
1000 UI de heparină
Heparina nefracționată
• Farmacografie
• fiole cu sol inj. de 25 000 UI/5ml- 5000 UI/ml

• Preparate topice
• LIOTON gel-100000 UI/100g
• VIATROMB- emulsie, spray- 2400 UI/g
• administrate în sindrom varicos, flebită varicoasă,
traumatisme și contuzii, hematoame subcutanate
Heparina nefracționată
• Farmacocinetică
• Absorbție
• este inactivată intestinal
• administrare doar inj i.v, s.c NU i.m.- produce hematoame
• Transport- Distribuție
• Legare de proteinele plasmatice- reducerea activității
• nu traversează bariera feto-placentară- poate fi administrată în
sarcină
• Metabolizare
• captare de către celulele endoteliale care o depolimerizează
și de fagocite care o desulfatează
• Eliminare- renală
•
Heparine cu greutate moleculară mică-
HGMM
• ENOXAPARINA- Clexane
• DALTEPARINA- Fragmin
• NADROPARINA- Fraxiparine
• REVIPARINA- Clivarin
• TINZAPARINA- Inohep

• GM< 10 000
• produse prin fracționarea heparinei – heparine fracționate-
prin depolimerizare
Heparine cu greutate moleculară mică-
HGMM
• Mecanism de acțiune
• se leagă de AT III→ complex heparină- antitrombina
III→ inactivează factorul Xa si aproape deloc trombina
(factorul II)
• activitatea lor se exprimă in unități antifactor Xa

• Efecte farmacologice
• efect anticoagulant prelungit- 16-18 ore
• administrare s.c la 12- 24 ore
Heparine cu greutate moleculară mică-
HGMM
• Sunt frecvent utilizate datorită următoarelor avantaje:
• eficacitate similară cu heparina nefracționată
• administrare ușoară- s.c.
• risc redus de reacții adverse
• nu necesită monitorizarea coagulării prin APTT
• au biodisponibilitate superioară față de heparina nefracționată
• t1/2 mai lung- 16-18 ore
• au efect prelungit
• risc de sângerare mai redus
Heparine cu greutate moleculară mică-
HGMM
• Indicații
• Curativ
• tromboza venoasă profundă a membrelor
• IM, angina instabilă
• Profilactic
• tromboza venoasă profundă a membrelor
• embolie pulmonară, la bolnavi supuși intervențiilor
chirurgicale emboligene
• prevenirea coagulării în circuitul de circulație
extracorporeală pe parcursul hemodializei
Heparine cu greutate moleculară mică-
HGMM
• Reacții adverse
• Sângerări- rar
• Trombocitopenie- rar- după 1-2 săptămâni
• Doze și mod de administrare
• diferă de la un preparat la altul, dozarea este diferită- mg, UI
• nu se administrează i.m. sau i.v
• doar s.c. pe partea anterolaterală a abdomenului
Fondaparina- Arixtra
• Heparină sintetică cu cea mai mică GM-
• farmacocinetică constantă
• inhibă selectiv factorul Xa
• nu inhibă activitatea trombinei
• nu influențează activitatea trombocitelor
• nu modifică testele de coagulare
• t1/2 17-21 ore
• administrată o dată/zi
Fondaparina- Arixtra
• Indicații
• Curativ
• IMA, sindroame coronariene acute, tromboembolism
pulmonar acut, tromboza venoasă profundă

• Profilactic
• intervenții chirurgicale abdominale, ortopedice
• la imobilizați
• in caz de risc al tromboemboliilor
• Eficacitate superioară enoxaparinei
Sulodexid- Vessel due F
• heparinoid- combinație între HGMM+dermatan sulfat
• are acțiune antitrombotică moderată la nivel arterial și venos
• Inhibă factorul Xa aproape deloc factorul II
• inhibă aderarea plachetară
• inhibă activarea sistemului fibrinolitic
• normalizează vâscozitatea sângelui
• activează lipoproteinlipaza
• t1/2 lung
• risc de sângerare redus
Sulodexid- Vessel due F
• Indicații
• Profilactic
• tromboza venoasă profundă
• oprirea progresiei nefropatiei și retinopatiei diabetice
• Curativ
• arteriopatia periferică
• insuficiența venoasă cronică
• Administrare
• inj. i.m sau i.v. la începutul tratamentului, continuare oral
Inhibitori direcți ai factorului
Xa
• Rivaroxaban- Xarelto
• anticoagulant oral antifactor Xa
• nu inhibă trombina- factorul IIa
Indicații
• prevenirea tromboemboliilor venoase secundare chirurgiei
șoldului și genunchiului
• prevenirea AVC la pacienții cu fibrilație atrială cronică
Inhibitori direcți ai trombinei
• Dabigatran- Pradaxa
• anticoagulant oral antitrombină
• alternativă la anticoagulantele cumarinice (antivitaminele K- AVK)
Indicații
• după protezare șold și genunchi
• Avantaje
• administrare orală și eficiență similară cu AVK
• nu necesită monitorizarea INR
• sângerări mai puțin frecvente
• fără interacțiuni cu alte medicamente sau alimente
• Dezavantaj- prețul de cost
Anticoagulantele cumarinice
Alte denumiri
• anticoagulante orale
• Antivitamine K

• ACENOCUMAROL- Trombostop, Sintrom

• WARFARINA- Coumadin
Anticoagulantele cumarinice
• Mecanism de acțiune
• Inhibă activarea factorilor II, VII, IX și X la nivelul
ficatului
• Vitamina K redusă (hidroxichinonică) este responsabilă de
acest proces

• În mod fiziologic activarea factorilor II, VII, IX și X implică

introducerea a două grupări carboxil la nivelul unor resturi de
acid glutamic- gama-carboxilare, oferindu-le proprietatea de
lega ionul bivalent de calciu
• Procesele de gama-carboxilare au loc și la nivelul proteinelor C
și S ( rol anticoagulant fiziologic)
Anticoagulantele cumarinice
• Gama-carboxilarea este dependentă de forma activă
(redusă)- a vitaminei K
• În cursul carboxilării forma redusă a vitaminei K se oxidează
(formă epoxid inactivă)

• Trecerea formei epoxid la forma activă (hidrochinonică) se

realizează sub acțiunea epoxidreductazei
Anticoagulantele cumarinice
• Mecanism de actiune
anticoagulantele cumarinice intra in competitie cu vitamina K pentru
epoxireductaza- blocând-o
↓
impiedica refacerea de vit. K redusa
↓
inhibarea activării factorilor coagularii II,VII, IX, X.
↓
în plasmă apar precursori inactivi ai factorilor coagulării- proteine
induse prin absența vitaminei K - PIVKA
Anticoagulantele cumarinice
Anticoagulantele cumarinice
• Caracteristici generale
• actiune numai in vivo
• actiune in administrare orala
• efectul anticoagulant
• se instaleaza lent – 24 -72ore
• durata 2-10 zile
• Controlul tratamentului
• timp Quick ( activitatea protrombinica) = 25-30%
• INR (international normalised ratio) = 2 - 3 (N=1)
• in prima saptamina - zilnic
• lunar - in tratamentul cronic
Anticoagulantele cumarinice
• Farmacocinetica
• legarea de proteine + metabolizare in ficat => interactiuni
medicamentoase

• Indicatii:
• Tromboza venoasa profunda a membrelor
• Embolie pulmonara
• IMA
• Proteze valvulare
• Tulburari de ritm
Anticoagulantele cumarinice
• Efecte adverse
• hemoragie – antidot – vitamina K
• interactiuni medicamentoase
• Potentare actiune anticoagulanta
• AINS
• Inhibitie actiune anticoagulanta – prin
inductoare enzimatice care cresc metabolizarea
• Alcool, barbiturice
• Contraindicatii
• sarcina – efect teratogen
• boli cu potential de sângerare
Anticoagulantele cumarinice
• Mod de administrare
• urmeaza dupa tratamentul cu heparine peste care se suprapune
3 zile

• Doze de acenocumarol
(Trombostop 1cp=2mg)
• Initial – 4mg/zi
• Apoi – 2mg /zi
Fibrinolitice- trombolitice
• STREPTOKINAZA

• UROKINAZA

• ALTEPLAZA (t-PA = activatorul tisular al plasminogenului)

• ANISTREPLAZA (APSAC – anisoylated plasminogen

streptokinase activator complex)

• Lizează cheagul de fibrină ca urmare a activării

plasminogenului în plasmină
Fibrinoliza

• Plasminogenul inactiv se transformă în

plasmină activă

• Plasmina determină ruperea rețelei de fibrină,

desfacerea trombusului și eliberarea produșilor
de degradare a fibrinei- PDF
Fibrinoliza
• Factorii care controlează activitatea
plasminogenului- favorizează sau împiedică activarea lui

• t- PA- activatorul tisular al plasminogenului- este stimulat de

trombină și depozitele de fibrină

• PAI- inhibitorul plasmatic al activatorului plasminogenului

• alfa 2 antiplasmina- se leagă covalent de plasmina circulantă

și o inactivează
Fibrinolitice- trombolitice
• Mecanism de actiune- legare de plasminogenul
fixat pe cheagul de fibrină
• transformare a plasminogenului in
plasmina (prin actiune directa sau indirecta)

• Efecte farmacologice
• Tromboliza
• actiunea pe fibrinogenul din plasmă- scade vâscozitatea
sângelui
• TEREPIA PRECOCE ARE SUCCES
• FEREASTRA TERAPEUTICA = 2-6 ORE
• dupa acest interval cheagul devine rezistent la degradare
Fibrinolitice- trombolitice
• Indicatii
• IMA
• Embolia pulmonara
• Tromboza venoasa profunda
• Ocluzia arteriala periferica
• Efecte adverse
• Hemoragii

• !!! Dizolvarea cheagului => => eliberare trombina => creste

riscul retrombozării=>
=> asociere cu antiagregante (aspirina) sau anticoagulant (heparina) =>
=> creste riscul sângerarilor
Trombolitice
• Contraindicatii
• boli cu risc de singerare

• Mod administrare

• administrare iv în bolus sau perfuzabil pentru cele cu t1/2 scurt

Trombolitice
STREPTOKINAZA- Streptase
formarea unui complex activator cu
plasminogenul→transformare plasminogen liber in
plasmina→efect trombolitic
• Caractere farmacologice

• obtinuta din culturi de streptococ beta-hemolitic C

• selectivitate mica pt fibrina din cheag

• are propietati antigenice => anticorpi antistreptokinaza =>

alergie + rezistenta la streptokinaza => doze mari

• hipotensiune arteriala (pe lânga hemoragie)

Trombolitice
UROKINAZA

• Caractere farmacologice
• obtinuta din culturi renale fetale

• activeaza direct plasminogenul

• mai putin activa pe fibrinogenul plasmatic

• nu este antigenica

• este mai scumpa

Trombolitice
ALTEPLAZA
( rt-PA- activator tisular recombinant al plasminogenului)
• Caractere farmacologice
• obtinuta prin inginerie genetica

• ACTIVITATE INTENSA PE FIBRINA si redusa pe fibrinogenul

plasmatic

• nu este antigenica

• admin i.v in perfuzie in IMA in primele ore de la debut

Trombolitice
• Reteplaza, tenecteplaza = derivați de t-PA obținuți prin inginerie
genetică- rt-PA-activator tisular recombinant al plasminogenului
• transforma plasminogenul in plasmina cu liza fibrinei din trombus
• utilizare in IMA in primele ore de la debut
• au costuri ridicate