= diferite forme ale lantulurilor usoare ( L ) sau grele ( H ) prezente in
structura tuturor membrilor unei specii. Kappa ( K ) si lambda ( λ ) sunt izotipuri ale lantului L Mu (µ), delta (δ), gamma-1 (γ 1), gamma-2 (γ 2), gamma-3 (γ 3), gamma-4 (γ 4), alfa-1 (α1), alfa-2 (α2), epsilon (ε ) sunt izotipuri ale lantului H Fiecare isotip de lant H determina clasa anticorpului 330 aa pentru γ, δ, α si 440 ε, µ.
ALOTIP ( variatie alotipica )
Pe langa variatia izotipica, Ig prezinta si variatie alotipica
Alotipurile = variante alelice ale izotipurilor Prezente doar la anumiti indivizi dintr-o specie si sunt mostenite in maniera mendeliana Alotipurile se exprima codominant, insa fiecare LyB secreta doar una din formele parentale => fenomenul de excluzie alelica Identificarea alotipurilor se face prin marker alotipici prezenti la nivelul regiunii constante a lanturilor H si L: o Markerii de pe lanturile grele γ sunt numiti Gm ( IgG markers) si sunt in numar de peste 20 de markeri diferiti o Markerii lanturilor grele α sunt semnati Am si exista doar doua variante alelice: Am1 si Am2. o Markerii lantului usor K sunt desemnati Km. In acest caz, markerii difera doar prin aa din pozitiile 153 si 191. o Markerii lantului greu µ sunt desemnati Mm. IDIOTIP ( variatie idiotipica )
Variatia idiotipica reprezinta specificitatea situsului pentru Ag al Ig.
Suma idiotopilor unei molecule de Ac se numeste IDIOTIP IDIOTOPUL = epitopi antigenic prezenti in regiunea variabila a portiunii Fab a molecule de imunoglobulina. Idiotopii pot fi: publici ( present in comun la Ac cu specificitati diferite ) sau privat ( limitat strict la un Ac de o anumita specificitate )
Unii idiotopi pot fi localizati in interiorul paratopului, iar altii in afara.