1.

BUGETUL PUBLIC
ASPECTE TEORETICE

Profesor univ.dr. Petre POPEANGA

Membru al UNIVERSITATII EUROPENE
DE FISCALITATE

Lector univ. Carmen Bragadireanu 1

 BUGET
►Definiţia generală a bugetului

● program financiar elaborat pentru

un scop bine definit şi o perioadă
determinată

2
 CARACTERISTICI
► Bugetul este un document legislativ
● În această calitate, bugetul este definit ca document prin care sunt programate
şi autorizate veniturile şi cheltuielile unei entităţi juridice.

► Bugetul este un document contabil de previziune

● În această calitate, bugetul se defineşte ca ansamblul conturilor care descriu,
pentru un an calendaristic, toate resursele şi toate sarcinile permanente ale unei
entităţi juridice.

► Bugetul este un document contabil administrativ

● În această calitate, bugetul se defineşte ca ansamblul conturilor care descriu,
pentru un an calendaristic, totalitatea creditelor prezentate fie pe structuri
(transversal), fie pe destinaţii (vertical).

3
 BUGETUL PUBLIC
►Definiţie
● Conform prevederilor art. 2(6) din Legea
nr.500/2002, privind finanţele publice, reprezintă …
“documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în
fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz,
numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de
finanţare a instituţiilor publice”.

4
 PÃRTI COMPONENTE
►Art.1(2) din Legea nr.500/2002,
privind finanţele publice, stabileşte
următoarele bugete, componente
ale bugetului public:
● bugetul de stat;
● bugetul asigurărilor sociale de stat;
● bugetele fondurilor speciale;
● bugetul trezoreriei statului;

5
● bugetele instituţiilor publice autonome;
● bugetele instituţiilor publice finanţate
integral sau parţial din bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele fondurilor speciale;
● bugetele instituţiilor publice finanţate
integral din venituri proprii;
● bugetul fondurilor provenite din credite
externe contractate sau garantate de stat
a căror rambursare, dobânzi şi alte
costuri se asigură din fonduri publice;
● bugetul fondurilor externe nerambursabile.

6
 PRINCIPII BUGETARE

►Principiul universalităţii
● veniturile şi cheltuielile se includ în buget,
în totalitate şi în sume brute
►Principiul publicităţii
● sistemul bugetar este deschis, transparent,
şi se realizează astfel:
- prin dezbaterea publică a proiectelor
de buget, cu prilejul aprobării
acestora;

7
 - prin dezbaterea publică a conturilor
anuale de execuţie a bugetelor, cu
prilejul aprobării acestora;
- prin publicarea în Monitorul Oficial al
României, partea I-a, a actelor
normative
de aprobare a bugetelor şi a conturilor
anuale de execuţie a acestora;
- prin mijloace mass-media, pentru
difuzarea informaţiilor asupra
conţinutului bugetului exceptând
informaţiile şi documentele
nepublicabile, aprobate prin lege;
8
►Principiul unităţii
● veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu
într-un singur document, pentru a se
asigura utilizarea eficientă şi
monitorizarea fondurilor publice
►Principiul anualităţii
● veniturile şi cheltuielile bugetare sunt
aprobate prin lege, pentru o perioadă de un
an financiar, perioadă care corespunde cu
cea a exerciţiului financiar
- toate operaţiunile de încasări şi plăţi
efectuate în cadrul unui buget, în cursul
unui an bugetar, aparţin exerciţiului
financiar de execuţie a bugetului respectiv
9
►Principiul specializării bugetare
● toate veniturile şi cheltuielile bugetare se
înscriu şi se aprobă în buget pe surse de
provenienţă şi, respectiv, pe categorii de
cheltuieli, grupate după natura economică
şi destinaţia acestora, în concordanţă cu
clasificaţia bugetară

►Principiul unităţii monetare

● toate operaţiunile bugetare se exprimă
numai în moneda naţională

10
►Principiul realităţii bugetare
● proiectarea bugetului trebuie să fie elaborată
plecând de la realitatea economico – socială, în
vederea preîntâmpinării dificultăţilor financiare
care pot apărea pe parcursul execuţiei bugetare

►Principiul echilibrului bugetar

 acoperirea cheltuielilor statului trebuie să fie
realizată doar pe baza veniturilor ordinare ale
acestuia. Potrivit concepţiei clasice asupra
finanţelor publice, asigurarea echilibrului
financiar era socotit …„cheia de bolta a întregii
politici financiare a autorităţii publice” …

11
 STRUCTURA BUGETULUI
► Conform prevederilor art. 2 din Legea
nr.500/2002, privind finanţele publice:
● veniturile bugetare sunt…”resursele băneşti
care se cuvin bugetului public (pe structura
prezentată a acestuia), în baza unor prevederi
legale, formate din impozite, taxe, contribuţii şi alte
vărsăminte”;
● cheltuieli bugetare sunt… “sumele aprobate în
bugetul public (pe structura prezentată a acestuia),
în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin
bugetele respective”.

12
BUGETUL PUBLIC CONSOLIDAT

►Definiţie
● Conform prevederilor art. 2(7) din
Legea nr.500/2002, privind finanţele publice
reprezintă… “ansamblul bugetelor, componente
ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate
pentru a forma un întreg”.

13
 INSTITUŢIILE PUBLICE
Definiţii:
I. Legea nr.500 din 11 iulie 2002, privind
finanţele publice, publicată în Monitorul
Oficial nr.597 din 13 august 2002, cu
modificările ulterioare, defineşte
instituţia publică astfel …”denumire
generică ce include Parlamentul,
Administraţia Prezidenţială, ministerele,
celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice, alte autorităţi
publice, instituţiile publice autonome
precum şi instituţiile din subordinea
acestora, indiferent de modul lor de
finanţare”.
14
II. Instituţia publică poate fi definită
ca fiind entitatea administrativă
care, în diferitele domenii de
activitate ale societăţii, pune în
aplicare prevederile politicii
naţionale într-o anumită perioadă de
timp, determinată, şi care realizează
şi unele activităţi economice şi
financiare contabile proprii, în
funcţie de specificul fiecăreia.

15
 Din analiza celor două definiţii se
desprind câteva concluzii ce se pot
constitui în tot atâtea caracteristici ale
instituţiilor publice, şi anume:
- forma, specificul şi numărul
instituţiilor publice nu sunt fixe, acestea
variind în funcţie de politica naţională
adoptată pentru o anumită perioadă;
- instituţia publică are atribuţii,
structură şi obiect de activitate bine
definite stabilite prin prevederi legale, în
funcţie de politica naţională adoptată
pentru o perioadă determinată; 16
 - finanţarea cheltuielilor tuturor
instituţiilor publice se face, de
regulă, din bugetul public;
- schema organizatorică şi
funcţională a instituţiei publice se
aprobă prin norme legale şi cuprinde
atât structuri operative al căror
obiect de activitate este stabilit pe
baza atribuţiilor şi obiectului de
activitate propriu cât şi structuri
funcţionale al căror rol este de a
asigura bunul mers al instituţiei.
17
 ORDONATORII DE CREDITE

Conform prevederilor din Legea

nr.500/2002, privind finanţele publice,
ordonatorii principali de credite sunt
miniştrii, conducătorii celorlalte organe
de specialitate ale administraţiei
publice centrale, conducătorii altor
autorităţi publice ca şi conducătorii
instituţiilor publice autonome.
Conducătorii instituţiilor publice din
subordinea celor conduse de
ordonatorii principali sunt, conform
aceloraşi prevederi legale, ordonatorii
secundari sau terţiari de credite, după
caz.
18
PATRIMONIUL INSTITUŢIILOR PUBLICE
Noţiunea de patrimoniu se
defineşte, în general, ca ansamblul
drepturilor şi obligaţiilor, prezentat în
expresie bănească, aparţinând unei
persoane fizice sau juridice, denumită
subiect de patrimoniu.
Pentru a se constitui în subiect
de patrimoniu este necesar ca
persoana fizică sau juridică în cauză
să îndeplinească, cumulativ, mai multe
condiţii şi anume:
19
 - să fie în posesia bunurilor materiale
şi să posede capacitatea de a exercita
gestiunea drepturilor şi obligaţiilor
acestora ce constituie obiectul
patrimoniului;

- să poată exercita în mod liber acte

de dispoziţie şi de administraţie asupra
acestor bunuri materiale.

20
 În legătură cu noţiunea de
patrimoniu se utilizează doi termeni
activul şi pasivul patrimoniului.

Activul patrimoniului se defineşte

ca ansamblul valorilor economice,
în forma fizică a acestora,
prezentate în expresie bănească;

Pasivul patrimoniului se defineşte

ca ansamblul relaţiilor juridice în
care se află subiectul patrimoniului
cu valorile ce formează activul
patrimoniului.
21
 ELABORAREA BUGETULUI
► În România, proiectul de buget este
elaborat de către puterea executivă

►În cadrul Guvernului, responsabilitatea

pentru elaborarea proiectului de buget o
are ministrul finanţelor publice

► Elaborarea proiectului de buget se

realizează concomitent pentru toate
verigile organizatorice ale statului 22
►O importanţă deosebită în elaborarea
proiectului de buget o are fundamentarea
acestuia, realizată:
♦ pe baza obiectivelor programului de

guvernare al partidului (sau coaliţiei de

partide) care deţine majoritatea parlamentară;
♦ pe baza analizelor efectuate de Ministerul
Finanţelor Publice, în special cele
privind:
- evoluţia economiei;
- modul de realizare a veniturilor şi
cheltuielilor bugetare în perioada
trecută;
- factorii care au determinat sau care
pot genera schimbări în mărimea 23
veniturilor şi a cheltuielilor.
► Conform prevederilor Legii nr.
500/2002, privind finanţele publice,
ministrul finanţelor publice are obligaţia
de a transmite ordonatorilor principali
de credite, până la data de 1 iunie a
fiecărui an, o scrisoare-cadru în care
sunt specificate informaţii privind
contextul macroeconomic pe baza
căruia urmează să fie întocmite
proiectele de buget, metodologiile de
elaborare a acestora, precum şi limitele
de cheltuieli aprobate de Guvern.

24
► Conform aceloraşi prevederi legale,
ordonatorii principali de credite au
obligaţia ca până la data de 15 iulie a
fiecărui an să depună la Ministerul
Finanţelor Publice propunerile pentru
proiectul de buget şi anexele la acesta,
pentru anul bugetar următor, cu
încadrarea în limitele de cheltuieli, şi
estimările pentru următorii 3 ani şi care
trebuie să fie însoţite de documentaţii şi
fundamentări detaliate.

25
► Documentele în care sunt înscrise
rezultatele activităţii de elaborare a
proiectului de buget, şi care urmează
să fie prezentate Parlamentului spre
examinare şi aprobare, conţin:

♦ proiectul de lege şi expunerea de motive pentru

aprobarea bugetului care, la rândul lor, cuprind:

- prevederi privind mărimea veniturilor şi

a
cheltuielilor bugetare;

26
 - propuneri de modificare a legislaţiei
referitoare la venituri şi cheltuieli
necesare pentru realizarea bugetului
care urmează să fie aprobate (de
exemplu: schimbarea gradului de
fiscalitate, prin majorarea sau
diminuarea unor cote de impozite etc.)

♦ anexele la proiectul de lege, care prezintă

structura veniturilor şi a cheltuielilor bugetare;

♦materialele documentare necesare

Parlamentului pentru analiza proiectului de
buget.

27