D i z a bi l i t a t i

neuromotorii

A realizat :Popa Tamara, gr. 43SC

 Cuprins
1.Definiție
2.Simptome
3.Cauze
4.Terapii
5. Personalități
6. Activități
7. Concluzia
 Definiție
Dizabilitățile neuromotorii - se referă la tulburări
care afectează dezvoltarea și controlul mișcărilor
și coordonării. Acestea pot include afecțiuni
precum paralizia cerebrală, distrofia musculară,
sindromul Down și afecțiuni neurologice
autoimune.
 Slăbiciune musculară 02
01 Dificultăți de coordonare
Musculatura poate fi afectată,
Pot avea dificultăți în a-și controla
determinând slăbiciune și dificultăți în a
mișcările și a realiza activități simple,
efectua anumite mișcări.
cum ar fi mersul sau scrierea.

Si m p t o m e
04
Tremur sau spasme musculare
03 Dificultăți de vorbire
Unele afecțiuni neuromotorii pot afecta Unele dizabilități neuromotorii pot duce la un
musculatura implicată în producerea sunetelor și tonus muscular crescut, ceea ce se poate
pot provoca dificultăți de vorbire sau disartrie. manifesta prin rigiditate și spasme musculare.
05 Tulburări ale echilibrului și ale mersului
Persoanele cu dizabilități neuromotorii pot avea dificultăți în a menține
echilibrul și a se deplasa în mod normal.

06 Dificultăți în realizarea activităților de zi cu zi, cum ar fi

îmbrăcatul, alimentația sau igiena personală.

07
Dificultăți de vorbire sau
comunicare.
 Cauze
Boli genetice:
Malformații Traumatisme la naștere: Anumite afecțiuni Leziuni cerebrale
congenitale: Anomalii Nașterea dificilă sau genetice, cum ar fi traumatice:
ale sistemului nervos traumatică poate duce la distrofia musculară Traumatismele craniene
sau ale mușchilor pot fi leziuni la nivelul sau ataxia pot afecta sistemul
prezente la naștere. sistemului nervos . spinocerebeloasă, pot nervos .
fi transmise prin
moștenire.

Terapii
Terapie fizică și terapie
1 ocupațională:
Această terapie se concentrează pe
îmbunătățirea funcției motorii, a
coordonării și a echilibrului prin
exerciții și tehnici specifice.
Implică activități care sprijină
dezvoltarea independenței și
capacitatea de a executa sarcini
zilnice.
2 Terapie logopedică: Pentru
copiii cu dificultăți de
vorbire sau comunicare,
terapia logopedică poate
ajuta la dezvoltarea
abilităților de comunicare și
la îmbunătățirea clarității
vocale.
4 5
Terapia prin joc: Terapia
prin joc este o metodă
distractivă și interactivă
folosită pentru a
îmbunătăți mobilitatea și
coordonarea copiilor cu
dizabilități motorii.
3
Dispozitive de sprijin și
ajutătoare tehnologice:
Copiii pot beneficia de
utilizarea dispozitivelor de
sprijin, cum ar fi scaune cu
rotile, aparate auditive .
Terapia prin muzică:
utilizează ritmul și
sunetele muzicale
pentru a îmbunătăți
coordonarea,
mobilitatea și abilitățile
motorii ale copiilor.
1. Stephen Hawking -a fost un
fizician teoretic renumit care a adus
contribuții semnificative la
înțelegerea noastră a universului. A
fost diagnosticat cu scleroză
laterală amiotrofică (ALS) la vârsta
de 21 de ani, care l-a paralizat
treptat în timp. În ciuda limitărilor
sale fizice, Hawking a continuat să
lucreze și să comunice printr-un
dispozitiv generator de vorbire.
2. Frida Kahlo - a fost o celebră artistă mexicană cunoscută pentru
autoportretele și picturile vibrante. Ea a contractat poliomielita în copilărie, ceea
ce a făcut ca unul dintre picioarele ei să fie mai scurt și mai subțire decât celălalt.
În plus, ea a suferit un accident sever de autobuz care a lăsat-o cu dureri cronice
pe tot parcursul vieții și cu mobilitate limitată. În ciuda provocărilor sale fizice,
opera lui Kahlo a avut un impact semnificativ asupra lumii artei.

3. Stevie Wonder - născut Stevland Hardaway Judkins, este un cântăreț-compozitor,

muzician și producător de discuri american legendar. S-a născut prematur și a
experimentat un mediu bogat în oxigen, rezultând o afecțiune numită retinopatie a
prematurității. Această condiție l-a făcut să fie orb pe viață. În ciuda deficiențelor sale
de vedere, Wonder a devenit unul dintre cei mai de succes și mai influenți muzicieni ai
tuturor timpurilor, cu numeroase melodii de succes și premii Grammy în numele său.
1. Jocuri de echilibru: Acestea pot ajuta copiii să își îmbunătățească echilibrul și coordonarea. Există jocuri simple, precum săritul pe un picior
sau mersul pe o linie trasată pe podea, dar și jocuri mai complexe, cum ar fi jocurile de echilibrare cu mingi sau plăci de echilibru.

2. Jocuri cu mingea: Mingea poate fi un instrument excelent pentru a îmbunătăți coordinarea ochi-mână și puterea musculară. De exemplu,
copiii pot arunca și prinde mingea, pot face pasă sau pot juca fotbal adaptat.

3. Jocuri de construcție și puzzle-uri: Aceste jocuri pot dezvolta abilitățile motorii fine și coordonarea mână-ochi. Există jocuri de construcție
adaptate, cu piese mai mari și ușor de manipulat, și puzzle-uri cu piese mari și texturi tactile.

4. Activități artistice: Desenul, pictura și modelajul pot fi activități terapeutice și distractive. Copiii pot folosi degetele, pensule sau alte unelte
pentru a crea opere de artă. Activitățile artistice pot dezvolta și abilitățile de coordonare ochi-mână și puterea musculară a mâinilor.

5. Jocuri și activități adaptate în apă: Înotul și jocurile în apă pot fi foarte benefice pentru copiii cu dizabilități neuromotorii. Apa oferă un
mediu de suport care reduce gravitatea și oferă o libertate mai mare de mișcare. Înotul și jocurile în apă pot ajuta la dezvoltarea forței
musculare și a coordonării motorii.

6. Jocul -Tangram

Este important să luăm în considerare nevoile și interesele fiecărui copil în parte și să adaptăm activitățile în funcție de acestea. Dacă este
posibil, poate fi util să colaborăm cu un terapeut fizic sau un specialist care să ofere sugestii și sfaturi personalizate.
 În concluzie, boala dizabilităților motorii poate avea
un impact semnificativ asupra vieții individului, însă
cu sprijinul adecvat și intervențiile potrivite, copiii cu
această afecțiune pot depăși obstacolele și pot trăi o
viață activă și autonomă. Educația și sprijinul adecvat
în mediul educațional pot contribui la integrarea
acestor persoane în societate și la dezvoltarea ,
valorificarea maximală a potențialului lor.