UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,NICOLAE TESTEMIȚANU’’ DIN REPUBLICA MOLDOVA

CATEDRA DE STOMATOLOGIE ORTOPEDICĂ „ILARION POSTOLACHI”

Tema: Amprentarea câmpului protetic

Rezident: Bodrug Gheorghe

Chișinău, 2023
• Amprenta este o reproducere în negativ a unui relief.De obicei, în amprentarea
clasică un material în stare plastică se aplică,acoperind câmpul protetic
așteptându-se să se întărească.
• După întărire se îndepărteaza și este folosit pentru confecționarea replicii
pozitive,care devine modelul de lucru,pe care tehnicianul dentar va macheta
viitoarea proteza.
• Modele se obțin prin diferite procedee:turnare de materiale(gipsuri,materiale
compozite,mase ceramice), îndesare de cimenturi sau amalgame și depunere de
metale(galvanizare,pulverizare).
Executare unei amprente ridică de la început câteva
condiții demne de remarcat:
• Câmpul protetic care se amprentează trebuie sa aibă o consistență cît mai fermă,
pentru a putea produce modificări materialelor de amprentare;
• Pentru ca înregistrarea să aibă loc, obiectul de amprentat nu trebuie să-și schimbe
forma în cursul amprentării;
• Materialul de amprentă trebuie să fie plastic în cursul operațiunii, adică să-și
modifice forma sub acțiunea obiectului și să nu mai revină la forma inițiala după
îndepărtarea de pe obiectul de amprentat;
• Materialul de amprentă trebuie să-și păstreze forma înregistrată,faptul
realizându-se prin creșterea consistenței acestuia,pînă la valori care să nu mai
permită modificaea formei sale sub acțiunea factorilor mecanici externi.Acest
proces de natură exclusiv chimică poartă numele de priză și are o durată
variabilă, de la material la material.
Amprentarea în protezarea fixă se poate face
prin mai multe metode:
• Convențională prin procedeul direct, cînd machetarea protezei
unidentare se face direct în cavitatea bucală și prin metoda indirectă cu
diverse materiale de amprentă în diferite linguri se amprentă(standart sau
individuale), cunoscute și sub numele de portamprente;
• Mecanică sau mecano-electronică, cu ajutorul unor dispozitive speciale-
profilometre care urmăresc în cursul amprentării suprafața machetei
protezei.Informaștiile culese de către acestea sunt transmise fie direct
unui dispozitiv de frezare amprentă mecanică, fie indirect unui
computer care le analizează,reproducând câmpul protetic;
• Opto-electronică(amprenta optică) care utilizeaza proprietățile
ondulatorii și fotonice ale luminii.
• Amprenta convențională domină și la ora actuală practica stomatologică,
amprentele mecanice,mecano-electronice și opto-electronice având o
extindere mai redusă.
• Trebuie acceptată ideea că este iluzoriu să se obțină o replică riguros
exactă.Dar este indispensabil ca opțiunile clinice să realizeze în final o
precizie optimă,compatibilă cu toleranța mediului biologic al restaurării.
• Pentru asta clinicianul trebuie să cunoască indicațiile clinice ale fiecărui
tip de amprentă,precum și caracteristicile și proprietățile fizice esențiale
ale materialelor.În funcție de acești doi parametri se va alege tehnica,
materialul și protocolul de lucru.
Alegerea materialelor și metodelor de amprentare în tehnica
convenționala se face pe baza anumitor criterii:

• Gradul fidelității materialului de amprentă sau a instalațiilor moderne de

omogenizare și dozare a componentelor materialelor de amprentare
• Intervalul de timp care stă la dispoziția practicianului pentru realizarea
amprentei
• Stabilitatea dimensionala a materialului de amprentă
• Particularitățile câmpului protetic în strânsă interrelație cu
particularitățile protezei fixe pe care dorim să o realizăm
• Posibilitatea de conservare și de confecționare repetată a modelului
• Specificul metodelor și materialelor de care dispunem pentru realizarea
modelului.
În timpul amprentării unui câmp în protetica fixă
se pun mai multe probleme cu implicații practice:
• Cavități și retentivități
• Zona terminală cervicală
• Fluidele bucale(sânge, fluid gingival,saliva)
• Deschiderea gurii
• Probleme ce apar în cursul prizei materialelor
• Probleme legate de dezinserția amprentei
• Probleme legaate de tunarea amprentei.
Portamprentele
• Portamprentele sau lingurile de amprentă sunt suportuir rigide în care
se aplică materialele de amprentă, doar cu ajutorul lor,materialele se
pot insera pe câmpul protetic al edentaților;
• Portamprentele sunt confecționate din diferite materiale,fiind utilizate
în aproape toate procedeele de amprentare, de la cele mai simple la
cele mai complexe
Indiferent de scopul utilizării lor,ele trebuie să îndeplinească anumite
conditii:

• Să cuprindă tot câmpul protetic;dacă este prea scurtă distal sau apical
ele pot si prelungite cu diferite materiale(de obicie mase
termoplastice sau polimeri autopolimerizabili);
• Să fie rigide, adică stabile la deformare, lingurile din materiale
fotopolimerizabile se pot utiliza imediat, cele din materiale plastice
autopolimerizabile, este bine să se folosească doar după 24 de ore;
• Să asigure o grosime câit mai uniformă materialelor de amprentă, se
apreciaza că spațiul între lingură și câmp ar fi bine să fie cuprins între
3-5mm în toate direcțiile,ca să permită revenirea elastică a
materialului;
• Să retenționeze cât mai bine materialele de amprentă prin diferite sisteme
mecanice, trebuie amintită însă și posibilitatea utilizării unor lacuri(pelicule)
adezice care permit o mai bună fixare a materialelor la portamprente;
• Să prezinte un mîner, stopuri și puncte de reper neceaare unei centrări corecte;
• Să nu limiteze mișcările funcționale ale părților moi.
În protetica fixă se utilizează atât portamprente standart(confecționate pe cale
industrială, din diferite materiale și la diferite mărimi), cât și portamprente
individuale(deobicei din materiale plastice care se confecționează pe modele
obținute pe baza unor amprente preliminare).Există portampente pentru arcade
maxilare și pentru cele mandibulare, integere-portamprente totale sau parțial
integre-segmentare.
Materialele amprentare utilizate:
Condițiile esențiale pe care trebuie să le îndeplinească un material de amprentă în protezarea
fixă sunt:
• Plasticitatea-reprezintă capacitatea materialului de a fi deformat şi modelat sub acţiunea
unei presiuni minime şi a unor mişcări funcţionale, astfel încât să înregistreze toate detaliile
morfologice si funcţionale ale câmpului protetic fără a-l deforma.
• Fidelitatea-este capacitatea materialului de a înregistra cele mai fine detalii ale câmpului
protetic;
• Elasticitatea-este proprietatea materialului de a permite dezinserţia amprentei de pe câmpul
protetic (cu diferite grade de retentivitate) şi de a reveni apoi la forma iniţială.
• Rezistența mecanică bună-este capacitatea materialului de a rezista la rupere în momentul
dezinsertiei de pe câmp, a transportului, a turnării modelului.
• Stabilitatea dimensională-reprezintă calitatea materialului de a nu se deforma
plastic la dezinsertia de pe câmp, depozitare, transport, turnare in condiţiile de
temperatură şi umiditate din cabinet şi laborator. Aceasta este o cerinţă ideală,
toate materialele suferind un grad de contracţie. Se caută materialele de
amprentă cu un coeficient de contracţie cât mai mic.
• Timpul de priză-să fie scurt, dar suficient, să poată fi modificat de către
practician astfel încât să poată îndeplini cerinţele clinice ale fazei de
amprentare indicate.
• Compatibilitatea cu materialele din care se confecționează modelele-
trebuie cunoscute atât proprietăţile materialelor de amprentă cât şi a celor
folosite pentru turnarea modelelor pentru a şti ce combinaţii să se folosească.
Pe lângă acestea există și o serie de condiții secundare pe care materialele de
amprentă este de dorit să le îndeplinească:

• Miros, gust, culoare plăcute.

• Să nu fie iritante sau toxice pentru ţesuturile orale.
• Să prezinte o durată de depozitare cât mai îndelungată;
• Preţ de cost avantajos.
• Să fie uşor de utilizat cu un minim de echipament.
• Să poată fi dezinfectate cu uşurinţă, fară a modifica caracteristicile fizico-
chimice ale materialului de amprentă.
De-a lungul anilor, au fost efectuate mai multe clasificari ale
materialelor de amprentă:

A. Rigide și semirigide ireversibile(gipsuri,polimeri acrilici, paste ZOE)

B. Rigide reversibile(termoplastice) (compounduri Stents, gutaperca,
ceruri, materiale bucoplastice)
C. Elastice reversibile(hidrocoloizi agar-agar)
D. Elastice ireversibile(hidrocoloizi ireversibili: alginate,elastomeri de
sinteză:polisulfuri,siliconi,polieteri, poliuretano-dimetilmetacrilați)
Practicianul care efectuează o restaurare protetică complexă, obținerea unei amprente exacte îi solicită un anumit efort și timp.Orice eșec în amprentare,care trebuie reluată,conduce la cheltuieli materiale suplimentare.
Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii dintre care amintim:

• Timpul de păstrare al amprentei pînă la realizarea modelului

• Necesitatea realizării succesive a mai multir modele exacte după aceeași amprentă
• Manipulare facilă adaptată la cazul clinic
• Toleranța la umiditate,umectabilitate și caracteristicile reologice influențează abilitatea
materialului de a înregistra exact detaliile câmpului protetic
• Prețul de cost
MATERIALE RIGIDE SI SEMIRIGIDE IREVERSIBILE

• Din această grupă fac parte materialele de amprentă care, în faza

finală, ireversibilă, prezintă rigiditate, iar când sunt rupte, fragmentele
prezintă linii de fractură mai mult sau mai puţin nete, care permit o
reconstituire aproape perfectă a acestora.
• Ele sunt: gipsurile de amprentă, răşinile acrilice şi pastele ZOE.
GIPSUL
Gipsul este utilizat foarte rar ca material de amprentă , în unele tehnici necompresive şi în cursul unor tehnici de
supraamprentare.
Gipsul este un sulfat de calciu anhidru sau hidratat apărut în natură sub formă de sediment după dispariţia unor
mări sau oceane.
Gipsul de amprentă este constituit din 90% gips tip alabastru, restul de 10 % fiind constituit de coloranţi,
acceleratori de priză, substanţe aromatizante, umpluturi, borax

Proprietăţi:
- este un gips de tip moale care se fracturează în fragmente cu marginile bine exprimate
- prezintă o fidelitate mare
- expansiunea de priză este de 0,1-0,3 %
- timpul de priză 3-5 min
- fluiditate bună
- capacitate de absorbţie a fluidului salivar
- netoxic, neiritant
- preţ de cost redus
Dezavantaje:
• manipulare greoaie
• volum mare de material în cavitatea bucală a pacientului
• îndepărtare dificilă de pe câmp, cu frecvente fracturări ale amprentei
• apariţia în timp a fenomenului de îmbătrânire a materialului
Dezinfecţia amprentelor din gips se poate face timp-de o oră în acelaşi tip de soluţii
utilizate ladezinfecţia elastomerilor.
Izolarea amprentei se face cu soluţii alcoolice de lacuri şi ceruri, soluţii eterice de
colofoniuetc.
• Produse comerciale: gips de Paris, Impression Plaster, Snow While (Kerr)
RĂŞINILE ACRILICE
Răşinile acrilice sunt folosite rar, datorită efectului iritant asupra mucoasei şi pulpei dentare , a preţului de cost relativ ridicat şi a tehnicii de lucru
mai anevoioase. Se utilizează doar pentru DCR-uri, inlay-uri, onlay uri, în cadrul metodelor directe în care amprenta este concomitent si machetă.

1. Polimetacrilaţii de metil autopolimerizabili

• PMMA autopolimerizabili se prezintă în sistem bicomponent pulbere/lichid, pulberea conţinând: polimetacrilat de metil,
peroxid de benzoil, ftalat be butii şi coloranţi organici sau minerali. Lichidul este metacrilatul de metil la care se adaugă un
antioxidant şi o amină terţiară.
• Indicaţii: amprentele machetă din răşini acrilice se indică în tehnologia incrustaţiilor, coroanelor parţiale, DCR-urilor şi
excepţional pentru capacele coroanelor din două bucăţi.
• Avantaje
- răşina odata polimerizata devine rigidă, iar amprenta – macheta poate fi retusata
- amprenta –macheta se realizează direct pe câmpul protetic
• Dezavantaje:
-contracţia mare de polimerizare
-reacţia exotermă
-posibilitatea apariţiei de reacţii alergice datorită monomerului rezidual
-dacă se ratează turnarea trebuie refăcută amprenta-model de către medic
• Produse comerciale:Duracryl Special (Spofa Dental), Duracrol (Spofa Dental)
• Unele produse se utilizează şi pentru realizarea lingurilor individuale.
2. Răşinile acrilice cu polimerizare prelungită (cu vâscozitate lent progresivă)
Acest tip de materiale au o vâscozitate care creşte lent, progresiv în timp, consistenţa finală fiind
semielastică.

Se prezintă sub formă de sistem bicomponent pulbere/lichid. Se utilizează preprotetic ,protetic şi postprotetic:
- permit condiţionarea câmpului protetic edentat total
- rebazarea temporară a protezelor mobile (max 3 luni)
- amprentarea finală dinamică a câmpului protetic edentat total
• Condiţii impuse:
- adeziune crescută
- absorbţie scăzută de apă
- stabilitate chimică
- să nu fie toxice
- să nu favorizeze dezvoltarea levurilor
- să fie suficient de fidele
- să nu altereze modelele
• Indicaţii:
- amprentarea finală a câmpului protetic edentat total şi a despicăturilor palatine
- condiţionarea câmpului protetic şi rebazarea temporară (maxim 3 luni) a protezelor mobile
- compresii hemostatice
- amprentari pentru remodelarea marginilor protezelor mobile
PASTELE ZINC-OXID-EUGENOL
se prezinta sub forma a 2 paste:
- una alba ce contine ZnO
- una colorata ce contine eugenol
Se utilizeaza intr-o serie de tehnici de amprentare ale edentatului total.

• Proprietăţi:
- nu sunt toxice, caustice sau iritante
- timp de priză convenabil
- permit amprentarea fără deplasarea ţesuturilor
- se aplică uniform în portamprentă
- stabilitate dimensională foarte bună
- separare de model relativ uşoară
- gust plăcut
- permit o amprentare fără deplasarea ţesuturilor în tehnicile mucostatice şi analitice.
• Există 2 tipuri de paste:
Tipul I (consistenţă crescută)
Tipul II (consistenţă redusă)
• Avantaje:
- aderenţă la suprafeţele uscate
- permit reinserţia amprentei în cavitatea bucală pentru corectură fără a se deforma
- timpul de lucru destul de lung permite realizarea unei închideri marginale optime
- amprentare facilă a câmpului protetic
- stabilitate dimensională
- realizarea modelului nu implică izolarea prealabilă a amprentei
- nu necesită o turnare imediată a modelului
• Indicaţii:
- în amprentarea finală a câmpului protetic edentat total
- in edentaţi a terminală (anumite tehnici)
- amprente analitice ale segmentelor edentate în protezarea partiala
- în toate tehnicile de amprentare mucostatice sau analitice anatomo- funcţionale ale câmpului
protetic edentat total
- stabilizarea bazelor şabloanelor de ocluzie
- amprentari pentru rebazari indirecte in edentatia totala
• Produse comerciale: Impression Paste (SS White), Luralite (Kerr), Repin (Spofa Dental)
MATERIALELE RIGIDE REVERSIBILE

• Materialele rigide reversibile sunt materiale termoplastice, devin plastice sub

influenţa căldurii, fără a suferi o modificare a structurii lor chimice atât timp cât
încălzirea se face în limitele prescrise de fabricant.
• În funcţie de temperatura de plastifiere se împart în :
1. Mase termoplastice care se plastifiază între 50-57 °C
2. Mase bucoplastice care se plastifiază între 30-40°C
MATERIALELE TERMOPLASTICE
cunoscute si sub numele de compounduri Stents sunt mase termoplastice formate din:
- rasina termoplastica naturala sau artificiala
- un plastifiant (acid stearic, ac. Palmitic si ac. Oleic)
- materiale inerte
- colorant

• Conditii impuse:
- să devină rigide la o temperatură uşor superioară celei din cavitatea bucală
- să devină plastice la o temperatură suficient de joasă pentru a nu produce leziuni mucozale
- să nu conţină compuşi toxici sau iritanţi
- să se plastifieze uniform şi să nu adere la ţesuturile câmpului protetic
- să fie fidel
- să nu prezinte deformări sau alte modificări dimensionale după umprentare
- să fie stabile la temperatura ambiantă
• Calităţi necesare:
- să se plastifieze la 60-70°C
- să nu fie lipicioase
- să se întărească după două minute
• Prezentare
Se prezintă sub formă de plăci, batoane, cilindri şi conuri.
Batoanele pot fi verzi, roşii sau gri, în funcţie de utilizare.
• Indicaţii:
- în protezarea conjunctă
- amprente preliminare care servesc drept portamprentă pentru o amprentă cu siliconi
- înregistrarea jocului unor formaţiuni mobile de la periferia câmpului protetic şi pentru corecţia unor zone marginale
ale lingurilor individuale
• Produse comerciale: Kerr (Kerr), Stents (Spofa Dental)
GUTAPERCA

• Se obţine din latexul arborelui isonandra guta, fiind izomerul trans al poliizoprenului.
• Forme de prezentare:
-plăci negre - materiale pentru obturatori faciali
-plăci maro - pentru amprentarea funcţională
• Se utilizează pentru amprentarea funcţională a fundurilor de sac vestibulare şiparalinguale.
• Produse comerciale: Gutaperca-Spreng (Odus)
MATERIALELE BUCOPLASTICE
Materialele bucoplastice sunt caracterizate de faptul că rămân în stare plastică la
temperatura cavităţii bucale.

• Compoziţie: In compoziţia materialelor bucoplastice intră: ceară de albine, ceară albă,parafină, colofoniu,
ceresină, shellack, umpluturi, coloranţi.
• Proprietăţi:
-plasticitate uniformă la temperaturi mai mari de 34°C
-fidelitate
-posibilităţi de corecţie şi optimizare a amprentei prin adăugări repetate de material
• Condiţii impuse:
-să-şi modifice cât mai puţin volumul în cursul variaţiilor termice la care sunt supuse
-stabilitate dimensională la temperatura mediului ambiant
-să aibă un fluaj optim între 34-38°C
• Avantaje:
-permit o amprentare funcţională de calitate
-permit amprentarea foarte fidelă a periferiei câmpului protetic
-amprenta poate fi introdusă în cavitatea bucală şi recorectată
• Prezentare:
-în tuburi sau recipiente metalice, sc încălzesc şi se depun în portamprentă cu ajutorul unei
pensule
-transportul în laborator se face în vase cu apă şi gheaţă
-modelul trebuie turnat imediat
• Indicaţii:
-amprente pentru rebazări
-pentru corecţia marginilor amprentelor luate cu materiale rigide
-în tehnica wash-technique
-amprentarea fonetică a edentaţiei totale
-ca materiale secundare în amprentarea finală compresivă în edentaţiile terminale tratate cu
proteze scheletate
-pentru amprentarea necompresivă
• Produse comerciale:Dentiplast (Spofa Dental), Adheseal (Robert Lancher)
CEARA
Ceara a fost singurul material de amprentă utilizat în secolele XVIII -XIX.
In prezent se utilizează ca material unic pentru amprentarea canalelor radiculare, a cavităţilor pentru incrustaţii,
amprente în protezarea fixă, ca material complementar de amprentare a anumitor zone, în terapia edentaţiei
totale sau parţiale.

• Prezentare:Sub formă de batoane sau conuri, ambalate • Metode de plastifiere:

în cutii.
• Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească: - baie de apă, la temperatură constantă
-să fie rigidă şi casantă la temperatura cavităţii bucale, astfel - la flacără
ca prin fracturare să indice incorectitudinea unei preparaţii
- in cuptoare termostat
-să ardă fără reziduuri
-să poată fi modelată cu instrumente metalice ascuţite • Indicaţii:
-să nu prezinte modificări de volum în cursul variaţiilor -amprentarea cavitaţii lor pentru incrustaţii
termice
• Cerurile de amprentă trebuie să:
-amprentări ale unor preparaţii dificile, în
-contrasteze ca şi culoare cu dinţii şi ţesuturile bucale trepte
-sa nu se deformeze atunci cand sunt prelucrate cu -amprentarea preparării canalelor radiculare
instrumente metalice
• Produse comerciale:Blue Inlay Casting
-sa prezinte contracţie minimă
-sa ardă fără să lase urme, în cuptorul de preîncălzire Wax (Kerr), Ruschers Inlaywachs (Beladi)
MATERIALELE ELASTICE
Caracteristici:
- in faza finală de priză au o consistenţă elastică
- faza intermediară de priză este relativ scurtă
- fidelitatea variază în limite largi, scăzând odată cu creşterea consistenţei

MATERIALELE ELASTICE REVERSIBILE

• Hidrocoloizii reversibili au la bază un gel pe bază de agar-agar , care devine plastic sub influenţa
căldurii.
• Condiţii:
- anumite valori ale rezistenţei la rupere, compresiune şi deformare permanentă
- compatibilitate cu gipsurile pentru modele
-să nu fie iritante şi toxice
- să nu aibă gust şi miros neplăcut
- temperatura de gelificare cuprinsă între 37-45 °C
• Dotari suplimentare necesare: • Dezavantaje:
-instalaţii de condiţionare (băi multimodulare) - necesitatea condiţionării riguroase a şanţurilor
-seringi gingivale
-portamprente metalice cu circuite de răcire - relativ friabile
-tablele autoadezive - stabilitate dimensională foarte redusă ,
-termometru modelul trebuind turnat imediat
-comprese - modelele se pot realiza doar din gipsuri
• Indicaţii: - investiţie iniţială mare
-inlay-uri, onlay-uri - imposibilitatea dezinfecţiei riguroase a
-preparaţii coronare amprentei cu substanţe obişnuite
-preparaţii corono-radiculare • Materialul este livrat în tuburi sau batoane.
-edentaţia parţială • Prezentare şi produse comerciale:
-modele duplicat -Dintre produsele comerciale cele mai
• Contraindicaţii: cunoscute amintim:
-preparaţii în muchie de cuţit, la care marginile -Hydrocolloid (Kent Dental),
amprentei sunt foarte subţiri
-când nu se poate realiza o condiţionare de calitate a
-Surgident (Lactona),
şanţului gingival -Agarloid (Van R)
MATERIALELE ELASTICE IREVERSIBILE
1. Alginalele
Alginalele sunt utilizate in special pentru amprentarea preliminară in edentatiile partiale si totale
Compoziţie: - pulberea conţine alginat alcalin de sodiu sau potasiu şi sulfat de calciu care se
amesteca cu apa

• Proprietăţi:
-rezistenta la compresiune mai mare decat a hidrocoloizilor reversibili
-solubile in apa
-timp de gelificare 3-5 minute
-vâscozitatea scade cu creşterea temperaturii
• Clasificare:
A.In funcţie de timpul de gelificare:
- cu gelificare rapidă
- cu gelificare normală
B.După destinaţia pentru un anumit câmp protetic:
-Clasa A: pentru amprente în vederea confecţionării de proteze unidentare
-Clasa B: pentru amprentarea de hemiarcade sau arcade
-Clasa C: pentru realizarea de modele de studiu şi/sau portamprente individuale
• Indicaţii:
- modele de studiu şi document
- modele de lucru în ortodonţie
- amprente preliminare
- arcade antagoniste
- modele duplicat
- modele de lucru pentru proteze unidentare (clasa A)
- Modelul trebuie turnat imediat (10 minute)
• Contraindicaţii:
-pentru o amprentare deosebit de fidelă
-când nu se poate turna modelul în 15 minute
• Avantaje:
- compatibilitate bună cu gipsul
- preţ de cost scăzut
- nu necesită linguri cu răcire
• Produse comerciale:Xantalgin (Bayer), Septalgin(Septodont), Ypeen (Spofa Dental)
• Dezinfectia amprentei trebuie realizată cu sodiu de 1% sau glutaraldehida2%
2.Elastomerii de sinteza

• Elastomerii de sinteza prezinta calitati superioare:

-fidelitate foarte mare
-usurinta prepararii
-stabilitate volumetrica exceptionala
-elasticitate
• Clasificare:
1.Chituri(Putty)
2.Cu vascozitatea crescuta (Heavy bodied)
3.Cu vascozitate medie (Regular)
4.Fluide (Light bodied)
Elastomerii polisulfurici

• Elastomerii polisulfurici fac parte din categoria cauciucurilor sintetice si se prezinta in 2 tuburi care contin
materialul sub forma de pasta :baza+activator.
• Proprietati:
-insolubili in apa si in solventi clasici
-vascozitate convenabila
-toxicitate nula
-coeficient de dilatare termica minim
-miros dezagreabil
• Indicatii:
-restaurari protetice fixe,edentatii partiale si totale
-permit turnarea mai multor modele de lucru
• Produse comerciale: -Permlastic(Kerr),Unilastic(Kerr)
• -tuburile trebuie pastrate bine inchise
Elastomerii siliconici:

• Elastomerii siliconici sunt comercializati in 3 variante :cu vascozitate mare,mica si medie, fiecare in
sistem bicomponent :baza in tuburi sau cutii si catalizator in sticlute sau tuburi.
• Clasificare:
-siliconi cu reactie de condensare
-siliconi cu reactie de aditie
• Proprietati:
-insolubili in apa si solventi organici
-vascozitatea creste rapid
-stabilitate dimensionala buna
-activatorul se poate intari in contact cu aerul (se pastreaza in flacoane bine inchise)
-nu sunt toxici
-permit turnarea de modele perfecte din gips
• Indicatii:
-in toate tipurile de amprentari
pentru protezari fixe
-amprenta finala in enditatia
partiala si totala
-pentru obtinerea de modele
precise
• Contraindicatii:
-persoane alergice
-confectionarea mai multor
amprente pe baza aceluiasi
model
• Produse comerciale:
• Siliconi cu reactie de condensare:
-consistenta chitoasa:Optosil Comfort (Heraeus
Kulzer), Silaplast (Detax), Zetaplus
(Zhermack),Alphasil Perfect Soft (Omicron)
-vascozitatea mare :Xantopren galben (Heraeus
Kulzer)
-vascozitate medie :Xantopren verde (Heraeus Kulzer),
Lastic (Kettenbach), Alphasil Perfect Dunn(Omicron)
-vascozitate mica: Xantopren albastru(Heraeus
Kulzer),Silasoft(Detax),Oranwash L (Zhermack)
• Siliconi cu reactie de aditie :
-consistenta chitoasa: Provil Novo Putty (Heraeus
Kulzer)
-vascozitatea mare,medie sau mica: Deguflex
(Degussa), Provil Novo LIght(Heraeus
Kulzer),Permagum(3M ESPE)
• O serie de siliconi cu reactie de aditie se utilizeaza
pentru inregistrarea relatiilor ocluzale : Regisil PB
(Dentsply De Trey).
Polieterii
• Polieterii sunt ultimii aparuti in
seria elastomerilor de sinteza
fiind caracterizati prin:
-proprietati mecanice mai bune
-modificari dimensionale mai reduse
-timp de lucru mai reus
-rigiditate mai mare
• Se prezinta in 3 consistente:
mare,medie si mica,in sistem
bicomponent pasta-pasta.
• Proprietati:
-hidrofili,nu trebuie lasati mult timp in contact
cu apa
-vascozitatea creste rapid
-stabilitatea dimensionala este buna
-reactie de priza usor exoterma
-flexibilitate redusa
-rigiditate mare
• Amprentele se pastreaza la loc uscat.
• Indicatii :
-Sunt identice cu ale elastomerilor siliconici cu
reactie de condesnare si aditie .
• Produse comerciale: Impregnum (3M
ESPE), Permadyne (3M ESPE).
Procedeele de amprentare a câmpului protetic în protetica dentară se pot
clasifica în funție de mai multe criterii după cum urmează:

• A) în funcție de timpii de lucru:

- într-un singur timp(monofazică)
- în doi timpi (bifazică)
• B) în funcție de numărul componentelor folosite:
- amprenta cu o componentă
- amprenta cu două componente (ale aceluiași material)
Amprentele într-un singur timp(monofazice)

• Amprentele monofazice sunt utilizate frecvent în protetica

fixă:amprentare arcadelor antagoniste, amprentele preliminare în
vederea realizării modelelor pe care se confecționează portamprentele
individuale și nu în ultimul rînd ampretele(finale) cu elastomeri de
sinteză în linguri individuale
• Amprentele monofazice se pot lua cu o gamă varită de materiale de
amprentă, în portamprente standart(hidrocoloizi ireversibili), în
portamprente individuale (elastomeri de sinteză) sau în portamprente
speciale(hidrocoloizi reversibili)
Amprente în doi timpi (bifazice)
• Amprentele bifazice se utilizeaza frecvent în protetica fixă.Sunt
denumite bifazice sau în doi timpi deoarece în realitate procedeul
presupune douî amprente separate.
• Tehnica: se amprenteaza campul protetic cu un material cu vascozitate
crescuta. Dupa priza se dezinseră de pe câmpul protetic. Se
îndeparteaza regiunile retentive din amprentă. Se efectuează canale
pentru evacuarea surplusului de material fluid. Se aplica materialul
fluid peste cel intarit si se insera pe campul protetic.
De-a lungul timpului a fost demonstrat faptul că materialele de amprentă utilizate în diferite tehnici de amprentare convențională prezintă unele dezavantaje, care în
final se traduc printr-o lipsă de adaptare a reconstituirii protetice la câmp.Nici pînă la ora actuslă nu a fost lanst materialul de amprentă ideal care să elimine :

• Variațiile dimensionale din masa materialul de amprentă

• Apariția în timp a fenomenului de îmbatrînire
• Imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor
• Manipularea dificilă,
• Erori ce pot apărea datorită tehnicii de amprentare
• Necesitatea dezinfectării amprentei
Toate aceste neajunsuri au făcut că în timp să se caute o alternativă pentru tehnica clasică de înregistrare a parametrilor
câmpului protetic.În protetica fixă o soluție demnă de luat în considerare este amprenta opto-electronică, metodă ce
elimină parțial sau în totalitate utilizarea unui material de amprentă.

• Posibilitatea realizării restaurărilor protetice asistate de calculator bazate pe acest

tip de amprentă tind să elimine participarea laboratorului de tehnică dentară.
• Amprenta optică elimină de asemenea modelul clasic cu unul virtual, ce poate fi
analizat pe monitorul unui computer.
• Amprenta optică ,rezultat al cercetărilor demarate de Francois Duret încă din
1972, reprezintă o alternativă la tehnicile de amprentare, fiind folosită în practică
la realizarea pieselor protetice prin tehnici CAD/CAM
 Bibliografie

1. Dorin Bratu, Robert Nussbaun.,Bazele clinice și tehnice ale protezării fixe,2006, București
2. Ilarion Postolachi, G.Birsa, Protetică dentară, 1993, Chișinău
3. American national standart institute/dental association 1987.Specification No.25 for Dental
Gypsum Products. Council on dental Materials.
4. Bomberg T.J., Hatch R.A., Hoffman W.- Impressio material thickness in stock and custom
trays.J Prosthet Dent