Elemente de metodică a Domeniului

experiențial Limbă şi comunicare

 Perspectiva asupra predării limbii
• Abordare comunicațională: Modelul
comunicativ-funcțional: abordarea limbii ca
instrument de comunicare
– comunicare orală și scrisă
– receptivă și expresivă
 Consecințe ale asumării perspectivei
comunicativ-funcționale
• Activități de învățare de tip productiv,
motivate intrinsec, cu sens

• Schimbarea raportului dintre asimilarea de

cunoștințe (inclusiv de elemente
metalingvistice) și exercițiul de comunicare
 Agenda formării competențelor de
comunicare (1)
• Elemente de construcție a
comunicării
– Fonetică
– Lexic (vocabular)
– Morfologică (ortoepie, [ortografie, punctuație]
– Sintaxă (funcția referențială a limbajului, frază,
expresivitate, creativitate)
 Agenda formării competențelor de
comunicare (2)
Comunicare orală Comunicarea scrisă
• Dimensiunea lingvistică: • Lectura
vocabular, morfologie, sintaxă
• Scrierea
• Dimensiunea textuală: ex:
arhitectura textelor: narațiune,
descriere, argumentare etc. • Compoziția textului
(compunerea)
• Dimensiunea discursivă:
utilizarea regulilor de
comunicare în contexte (ex: joc
de rol)
 0-3 ani 3-6 ani
Mesaje orale în - ascultă povești scurte, - ascultarea activă a unui mesaj
context de participă la jocuri de (comunicare receptivă)
comunicare comunicare (comunicare - demonstrează înțelegerea
cunoscute receptivă) mesajului oral, valorificând
- transmite un mesaj prin ideile (comunicare expresivă)
intonații, limbaj corporal,
limbaj simplu

Mesaje orale în - verbalizează experiențe - comunică clar idei

diverse situații de senzoriale - reguli de exprimare corectă
comunicare - întreabă pentru a cunoaște - își extinde vocabularul
- folosește cuvinte noi

Premise ale citirii - este atras de cărți - experiențe cu cartea

și scrierii în - rime familiar - discriminare fonetică
diverse situații de - completează o poveste - prezența mesajelor scrise
comunicare cunoscută - elemente ale scrisului (diverse
- initiative de desen/scris (prin modalități de comunicare
mâzgălire) grafică)
NR.
Forme de realizare ale DLC
CRT. FORME DE REALIZARE GRUPA GRUPA GRUPA
MICĂ MIJLOCIE MARE

1 LECTURI DUPĂ IMAGINI 20 % 18 % 15 %

2 POVESTIRI 38 % 10 % 9 %

3 JOCURI DIDACTICE 24 % 10 % 6 %

4 MEMORIZARE 18 % 17 % 15 %

5 CONVORBIRI TEMATICE 10 % 15 %

6 LECTURI ALE EDUCATOAREI 15 % 8 %

7 REPOVESTIRI 10 % 9 %

8 POVESTIRI CREATE 4% 9 %

9 JOCURI EXERCIȚII PENTRU EXPRIMARE CORECTA 6% 7 %

10 FORMULARE DE CUVINTE ( SUNETE, SILABE) 7%

 Povestirea educatoarei
• Expresivitatea expunerii:
– Modularea vocii
– Schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii
– Respectarea pauzelor logice, de expresie,
psihologice
– Repetiţiile
– Mimică şi gestică adecvate
– Mijloace intuitive şi imitative adecvate
Variante ale activităţii de povestire
• Repovestirea: susţinută de imagini
• Povestirile create de copii:
– Cu început dat
– După o imagine
– După un set de imagini ale unor obiecte
 Tehnici de povestire
• Povestirea cu recuzită
• Povestea magnetică
• Covorul povestitor
• Șorțul povestitor
• Metoda ”Povestea din făină”
• Metoda Storygami
 Tehnica Covorul povestitor
• Formule de început:
– Și când povestea a început, covorul s-a desfăcut.
– Covorul se derulează și povestea demarează.
• Formulă de încheiere:
– Și când povestea s-a terminat, covorul l-am și
rulat.
 Metoda storygami
• îmbină tehnica tradiţională japoneză Origami, de obţinere a unor figurine din
hârtie prin împătu­rirea inteligentă a acesteia, cu story, practica povestirii.
• povestirea unui text narativ este asociată cu secvenţele succesive de împăturire a
hârtiei. În acest fel povestea este ilustrată prin elementele obţinute pe parcursul
procesului de realizare a figurinei din hârtie şi se creează ocazii de dialog pe teme
variate evocate de poveste.
 Lectura după imagini
• Obiective:
– Perceperea sistematică a imaginilor, înţelegerea
conținutului lor prin analize şi sinteze
– Precizarea, corectarea, adâncirea procesului
intuirii şi susţinerea generalizărilor
– Precizarea şi activizarea vocabularului copiilor,
formarea deprinderilor de exprimare corectă,
coerentă, cursivă, expresivă
 Lectura după imagini
• Trecerea de la stadiul perceperii nediferenţiate, de
ansamblu, la perceperea deplină, fin diferenţiatoare a
obiectelor şi fenomenelor
• La vârsta preşcolară, sensibilitatea tuturor analizatorilor
cunoaşte o dezvoltare intensă, ceea ce explică importantele
transformări ce au loc în conținutul cognitiv al percepției.
• Cu toate acestea, percepția copilului preşcolar prezintă
unele insuficiențe care ies în evidență, mai ales, în cazul
percepției ilustrațiilor (imagini, tablouri, planşe).
• La începutul vârstei preşcolare, perceperea imaginii este
nediferențiată şi sumară; copiii percep izolat diferitele
elemente, nu sesizează relațiile dintre acestea, desprind cu
greu esențialul şi în multe cazuri atenția le este atrasă de
amănunte fără importanță.
Priorități ale activității educatoarei
• să deprindă copiii să perceapă în mod
sistematic imaginile, să desprindă tema şi să
înțeleagă conținutul acesteia printr‐un proces
de analiză şi sinteză;
• să precizeze, să corecteze şi să adâncească
procesul intuirii independente şi să‐i ajute pe
copii să se ridice la generalizări;
• să precizeze, să activizeze şi să îmbogățească
vocabularul copiilor.
 Rolul întrebărilor – calitatea întrebărilor, condiție a eficienței activității
Stimulează intuirea imaginii, de la general, la particular, de la ansamblu, la detalii, de la apropiat,
la îndepărtat, de la vizibil la ascuns:

 Specifice, focalizate pe identificarea informaţiilor

 Focalizate pe descoperire, deducţie,

Activează gândirea de profunzime:

– Conduc dincolo de informaţiile imediate şi accesibile (ce putem spune despre…., dacă ne uităm la….)
– stimulează capacitatea copiilor de a stabili legături între elementele tabloului şi realitatea obiectivă: După
ce se vede că tabloul reprezintă anotimpul primăvara?
– Le cer copiilor să motiveze diferite acțiuni ( De ce udă copiii plantele?)
– Le cer prevederea consecinței unei acțiuni: (Pentru cine muncesc oamenii pe câmp?)
– solicită sinteza: (Ce culori foloseşte pictorul pentru anotimpul primăvara?)
– solicită deducții: (După ce se vede în tablou că este cald?)
– Conduc la formularea de predicţii (Ce crezi că urmează, ce va face mai târziu, ce a făcut înainte de acest
moment?)
– Prezintă posibile contradicţii care trebuie rezolvate (Deşi e primăvară si, cum ştim, afara nu e la fel de cald
ca vara, fetiţa are o bluză cu mânecă scurtă. Ce putem spune, care parte a primăverii este redată?)
– Extinderea discuţiei spre zone noi (Deci, ce relaţie există între vremea de afară şi modul în care se îmbracă
oamenii?)
– Solicită răspunsuri de profunzime, mai pretenţioase (Deci, ce am putea spune, de ce le place oamenilor
Condiții de selectare a imaginii
Imaginea care urmează să fie valorificată trebuie:
– să respecte adevărul ştiințific;
– să corespundă vârstei, din punct de vedere al conținutului;
– să pună în evidență elementul principal;
– să posede suficiente detalii pentru a forma reprezentări
corecte şi complete despre problema studiată;
– să ofere o imagine clară asupra realității pe care o
prezintă;
– să faciliteze transmiterea mesajului prin elementele care o
compun;
– să stârnească atenția prin calități estetice deosebite
(colorit, proporția elementelor, aşezarea în tablou, etc).
 Lectura după imagini
• Etape:
– Prezentarea imaginii
– Conducerea procesului de percepţie:
• Intuirea dirijată
• Analiza şi interpretarea conţinutului
• Sintezele parţiale (narative, descriptive, explicative)
• Descrierea amănunțită a tabloului
-Sinteza finală
-Activitățile de lectură după imagini se pot încheia prin
rezolvarea unei sarcini grafice, alcătuirea unei scurte povestiri, un joc
de rol, o activitate practică. În încheierea activității, copiii pot găsi
titlul potrivit tabloului.
 Convorbirea
• Scopuri:
– Fixarea cunoştinţelor
– Sistematizarea cunoştinţelor după o activitate mai puţin dirijată
– Verificarea cunoştinţelor
• Condiţii de eficienţă:
– Elaborarea planului de întrebări:
• Formulate simplu şi precis
• Referitoare la experienţa de viaţă a copiilor
• Să se succeadă logic
– Alegerea modalităţilor care să asigure participarea activă a
copiilor pe tot parcursul activităţii
 Memorizarea
• Etape:
– Introducerea în activitate
– Familiarizarea copiilor cu conţinutul poeziei;
discutarea temei, a personajelor, a narațiunii, a
cuvintelor noi etc.
– Recitarea model
– Delimitarea strofelor şi învăţarea pe părţi logice
– Repetarea strofelor de către copii
– Recitarea poeziei de către copii
– Consolidarea memorării prin concursuri, aplicaţii
Lucia
Muntean
Jocurile
uite-așa
 ILUSTRAREA POEZIILOR
material realizat de Educatoare Simona Morar
Mulțumiri autoarei!
 Cum ilustrăm o poezie ?
• Procedeul desenării sau pictării unui conținut
audiat este utilizat în grădinițe.
• Poezia de ilustrat trebuie să fie aleasă cu grijă,
tinând cont de nivelul de vârstă al copiilor.
(vezi Metodica DLC)

• Desenul va ilustra idea/idelie desprinse din

poezie, ajutând astfel copiii ca la vederea lui,
să rețină mai ușor versurile.
 Este bine ca ...

• Poezia să aibă un singur desen cuprinzător.

• Desenul să fie frumos colorat .
• Textul poeziei să nu acopere desenul.
• Desenul să nu fie încărcat cu detalii inutile.
• Să se regăsescă în desen toate ideile principale
ale poeziei.
Poezie ilustrată
- Cumpărată-
Poezii ilustrate de educatoare
- în mod corect-
Poezii ilustrate de educatoare
- în mod incorect-
 Jocul didactic
• Vizează toate componentele limbajului şi
comunicării/elementele de construcție a
comunicării :
– Fonică – articulatorie: pronunţie, auz fonematic: Ex:
Dechide urechea bine!
– Lexicală: vocabular (Ex: Eu spun una, tu spui multe)
– Semantică: exprimare coerentă, cursivă, expresivă (Ex:
frământări de limbă, jocuri de creativitate a limbajului)
– Comunicaţională: exersarea vorbirii monologate şi
dialogate (Ex: joc de rol)