TEMA 3

TIPOLOGIA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE ŞI VARIANTE DE REALIZARE A

ACESTORA – POVESTIRE, REPOVESTIRE, POVESTIRI CREATE, LECTURA
EDUCATOAREI, MEMORIZARE, LECTURA DUPĂ IMAGINI, CONVORBIRE,
OBSERVARE, JOC DIDACTIC, JOC LOGICO – MATEMATIC, JOC PSIHO –
MOTRIC, ACTIVITĂŢI DE EDUCAŢIE ARTISTICO – PLASTICĂ, ACTIVITĂŢI DE
EDUCAŢIE MUZICALĂ, ACTIVITĂŢI PRACTICE

Categorii de activităţi didactice pe domenii experienţiale

Nr. Discipline de Categorii de activităţii didactice
crt. învăţământ / Varianta de realizare
1 Activităţi de educarea  Povestirea;
limbajului  Lectura educatoarei;
 Jocul didactic;
 Jocul – exerciţiu;
 Convorbirea;
 Memorizarea;
 Lectura după imagini;
2. Activităţi matematice  Activităţi pe bază de exerciţii;
 Jocul didactic;
 Jocul logico – matematic.
3. Activităţi de cunoaşterea  Observare;
mediului  Lectura după imagini;
 Lectura educatoarei;
 Convorbire;
 Joc didactic.
4 Activităţi de educaţie  Povestire;
pentru societate  Lectura după imagini;
 Memorizare;
 Joc didactic;
 Joc de rol.
 5. Activităţi practice  Activităţi pe bază de exerciţii.
6 Activităţi de educaţie  Activităţi pe bază de exerciţii;
fizică  Joc de mişcare;
7 Activităţi de educaţie  Activităţi pe bază de exerciţii;
muzicală  Joc muzical;
 Joc cu cântec şi mişcare;
 Audiţii;
8 Activităţi artistico –  Desen;
plastice  Pictură;
 Modelaj.

Joc didactic
Indiferent de varianta utilizată în demersul didactic al jocului didactic trebuie să se asigure:
 organizarea bazei materiale a jocului;
 precizarea conţinutului şi sarcinilor jocului;
 stabilirea regulilor jocului, explicarea şi demonstrarea lor;
 stabilirea etapelor jocului (acţiunile de joc) şi demonstrarea lor ;
 controlul rezolvării independente şi corecte a sarcinilor jocului şi a respectării
regulilor de joc;
 aprecierea finală a desfăşurării jocurilor şi a rezultatelor obţinute ;
 eventuale îndrumări pentru continuarea jocului în alte împrejurări şi pentru
imaginarea unor variante ale jocului .

Povestire
În organizarea şi desfăşurarea povestirilor trebuie să se ţină seama de următoarele:
 conţinuturile activităţilor de povestire trebuie alese în concordanţă cu obiectivele
cadru şi obiectivele de referinţă, să înfăţişeze aspecte cât mai apropiate de experienţa
copiilor, să aibă valenţe educative şi estetice;
 studierea anterioară a textului literar de povestit şi adaptarea acestuia la
particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor;
  alcătuirea planului povestirii: succesiunea episoadelor şi identificarea personajelor şi
trăsăturilor acestora;
 pregătirea materialelor didactice (imagini – planşe, tablouri, jetoane - machete,
figurine, siluete, jucării, marionete, înregistrări audio sau video etc.);
 expunerea conţinutului trebuie să fie clară şi accesibilă copiilor, să fie expresivă
(modularea vocii, schimbarea ritmului vorbirii şi a intonaţiei, respectarea pauzelor, mimică
şi gesticulaţie adecvate, repetiţii etc.) pentru a menţine treaz interesul copiilor şi pentru a
asigura motivaţia învăţării.

Convorbire
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de convorbire presupune:
 planificarea la intervale optime de timp;
 stabilirea tematicii convorbirii şi a variantei de realizare în funcţie de particularităţile
de vârstă şi individuale ale copiilor;
 elaborarea planului convorbirii (principalele aspecte ce vor fi dezvoltate), fie sub
forma unor idei principale, fir chiar sub forma întrebărilor;
 alegerea procedeelor şi a mijloacelor care să asigure participarea activă a tuturor
copiilor pe tot parcursul activităţii;
 întrebările trebuie să aibă un conţinut accesibil, să fie în strânsă legătură cu tema, să
vizeze ceea ce este esenţial, să ţină seama de cunoştinţele anterioare ale copiilor, să
pornească de la experienţa de viaţă a acestora, formularea să fie simplă, clară, precisă şi
corectă (ştiinţific şi gramatical);
 întrebările trebuie adresate întregii grupe, numindu-se apoi copilul care va răspunde;
 răspunsurile trebuie să fie în concordanţă cu conţinutul întrebării, să fie formulate
clar, precis, corect din punct de vedere gramatical, să nu repete răspunsurile anterioare ale
colegilor,
 copiii trebuie obişnuiţi să răspundă individual, pe rând (nu în cor) şi nu trebuie
întrerupţi;
 corectarea greşelilor se va face în funcţie de felul acestora ( confuzii, inexactitate,
pronunţare greşită, exprimare incorectă din punct de vedere gramatical, lipsa de coerenţă a
răspunsurilor etc.) şi de particularităţile individuale ale copiilor;
Lectura după imagini
Organizarea şi desfăşurarea lecturii după imagini este necesar să se acţioneze în
următoarele direcţii:
 să se realizeze, pe baza analizei şi sintezei, perceperea sistematică a imaginilor,
desprinzându-se conţinutul tematic;
 să se precizeze şi să se corecteze procesul intuirii independente, ajutându-i pe copii să
realizez generalizări;
 să se precizez şi să se activizeze vocabularul copiilor, să li se formeze deprinderi de
exprimare corectă, coerentă şi expresivă;
 materialul intuitiv trebuie să fie accesibil, atractiv şi să trezească interesul copiilor,
imaginile să fie clare, să se asigure vizibilitate pentru toţi copiii şi să aibă valoare estetică;
 din perspectiva scopului didactic suportul intuitiv trebuie să asigure formarea
unor reprezentări corecte, să contribuie la exersarea capacităţii de comunicare orală prin
prezentarea unor acţiuni sugestive şi a unor relaţii dintre personaje, să aibă dimensiuni
corespunzătoare pentru a permite perceperea fără dificultăţi a imaginii;
 nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu distrage atenţia copiilor;
 în prealabil educatorul trebuie să studieze imaginile pentru a alcătui planul de
întrebări şi planul de idei la care se vrea să se ajungă;

Memorizare
În proiectarea şi organizarea activităţilor de memorare („învăţare pe de rost”) a poeziilor
trebuie să respecte următoarele cerinţe pedagogice:
 pentru realizarea accesibilităţii textelor, atât din punct de vedere al conţinutului cât şi
din punct de vedere al realizării artistice, selectarea poeziilor şi planificarea lor să se
realizeze în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, de mediul din
care provin copii, de interesul acestora;
 analizarea de către educator din timp a conţinutului poeziei pentru a se orienta în
pregătirea conţinutului de idei exprimat de versuri şi mai ales în alegerea modalităţilor de
predare;
 formarea deprinderii copiilor de a recita expresiv versurile memorate, cu respectarea
pauzelor impuse de cerinţele de ordin gramatical, logic şi psihologic;
  trebuie să se ţină seama de specificul memoriei la vârsta preşcolară – caracterul
concret – intuitiv al memoriei, marea ei plasticitate, capacitatea şi uşurinţa cu care copilul
memorează, păstrează şi reproduce ceea ce îl impresionează, absenţa procedeelor de
memorare;
 în recitarea de către copii a poeziei se va urmării pronunţia corectă, fidelitatea
reproducerii, gradul de expresivitate şi de înţelegere a conţinutului poeziei.

Observare
Pentru reuşita unei activităţi de observare trebuie să se respecte următoarele cerinţe
pedagogice:
 Structura activităţii de observare să aibă în vedere: locul unde se desfăşoară, felul
materialului utilizat, cunoştinţele cu care copiii vor fi familiarizaţi, nivelul capacităţilor
perceptive şi al gândirii ce trebuie atins;
 Observările vizează cele două domenii ale realităţii: natura (omul, animale, plante,
fenomene ale naturii, peisaje etc.)şi viaţa socială (obiecte, activităţi, relaţii dintre oameni,
instituţii, locuri natale etc.)
 Selecţionarea cu discernământ a informaţiilor noi, a vocabularului corespunzător, a
modalităţilor de explicare a acestora;
 Alegerea metodelor şi procedeelor astfel încât observarea să favorizeze acţiunea cu
obiectele, cunoaşterea activă a realităţii de către toţi copiii.

Activitate pe bază de exerciţii – de formare de deprinderi intelectuale /practice

Realizarea prin exerciţii a activităţilor didactice impune cu necesitate respectarea unor
condiţii pedagogice:
 Alegerea exerciţiilor trebuie să asigure acţiunea cu material didactic după model şi
apoi individual;
 Să se asigure manipularea de către fiecare copil a materialului didactic individual
(distributiv), conform unor sarcini precis şi corect formulate de către educator;
 Să se asigure gradarea efortului intelectual în cadrul aceleaşi activităţi, de la o
secvenţă la alta şi de la o grupă la alta;
  Să se asigure o structură variată de activităţi, prin combinarea de exerciţii, care să
sprijine realizarea obiectivelor propuse;
 Pentru a realiza funcţionalitatea cunoştinţelor trebuie să se realizeze corelaţii
interdisciplinare;
 După fiecare exerciţiu trebuie să se evidenţieze rezultatele acţiunii şi explicarea
soluţiei găsite, a procedeului folosit;
 Să se utilizeze un limbaj adecvat, pe care copiii să şi-l însuşească treptat şi integral;
 Mijloacele didactice (demonstrative şi individuale) trebuie pregătite din timp conform
obiectivelor activităţii

Sarcini / exerciţii aplicative / (auto)evaluare

1. Identificați modalități de valorificare a abordării intergate a conținutului procesului de
învățământ în ciclul preșcolar.
2. Identificați modalități de valorificare a abordării intergate a conținutului procesului de
învățământ în ciclul primar.

BIBLIOGRAFIE
Bocoş, M.; Chiș, V. (coord.) (2012). Abordarea curriculară a conținuturilor curriculare.
Particularizări pentru învățământul primar. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.
Bocoş, M., Jucan, D. (2008). Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului.
Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Piteşti: Editura Paralela 45.
Universitaria.
Negreț-Dobridor, I. (2008). Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Editua Polirom.
Niculescu, R.M. (2003). Teoria şi managementul curriculumului. Braşov: Editura Universităţii
„Transilvania”.
Păiși-Lăzărescu, M.; Tudor, S.L.; Stan, M.M. (2009). A deveni şi a fi educator. Bune practici în
învăţământul primar şi preşcolar. Pitești: Editura Universităţii din Piteşti.
Potolea, D.; Manolescu, M. (2006). Teoria și metodologia curriculumului, PIR.
Potolea, D. (coord. Potolea, D.; Neacșu, I.; Iucu, R.; Pănișoară, I.-O.). (2008). Pregătirea
psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul didactic II. Iași: Editura Polirom.
Ungureanu, D. (2000). Educaţie şi curriculum. Timişoara: Editura Eurostampa.