Examenul neurologic in

practica pediatrica
 PERIOADELE COPILARIEI

• Perioada intrauterina
– Embrion: 0-12 sapt
– Fat: 13 sapt - pana la nastere

• Prima copilarie: 0-3 ani

• A 2-a copilarie (varsta prescolara): 3-6 ani

• A 3-a copilarie (varsta scolara): 6ani - pubertate

 PRIMA COPILARIE: SUBDIVIZIUNI

• Per. de nou-nascut (0-28 zile)

• Per. de sugar (1-12 luni)

• Per. de copil mic sau anteprescolar (1-

3 ani)
1. EXAMENUL NEUROLOGIC LA NOU
NĂSCUT ŞI SUGAR

2. EXAMENUL NEUROLOGIC LA COPIL

ŞI ADOLESCENT
EXAMENUL NEUROLOGIC LA
NOU NĂSCUT ŞI SUGAR
Principii/reguli generale

1. “stai, priveste şi ascultă”

2. “fă din examinare o joacă”
3. “lasă pentru final ce este neplăcut”
(Larsen P, Steensas S.,2005)
Reguli ale dezvoltătii neuromotorii
Dezvoltarea controlului motor se realizează într-o
secvenţă anume:
de la extremitatea cefalica
1. întâi îşi ţine capul
(expresie a controlului asupra
extremităţii cefalice)

2. apoi stă în şezut

3. în final merge
(are control asupra membrelor

spre membrele inferioare inferioare)

 DEZVOLTAREA MOTORIE

Evolutie cefalo-caudala si proximo-distala:

- Controlul capului: 0 – 4luni

- Controlul mainilor: 4 – 10 luni

- Controlul pozitiei sezande: 6 – 10 luni

- Controlul mersului: 12- 16 luni

SE ACHIZITIONEAZA PIERZAND REFLEXELE ARHAICE

ANTERIOARE
 DIAGNOSTIC DE AFECTARE
NEUROLOGICA

• Anamneza
• Examen clinic neurologic
• Investigatii paraclinice
 ANAMNEZA
• Istoricul afectiunii nn/sugarului/copilului
• AHC: boli ale sistemului nervos prezente la alţi membri ai familiei,
afecţiuni moştenite (genetice, etc), boli sistemice
grave
• APF:
- cum a decurs sarcina
- daca mama a prezentat diverse patologii pe parcursul
sarcinii
- tipul nasterii, Gn
- scorul Apgar
• APP: patologie pre-, peri-, postnatala
• Dezvoltarea psihomotorie pe etape de varsta
• Date privind condiţiile de viaţă
 EXAMENUL CLINIC

• Examen clinic general

• Examen clinic neurologic
Examenul clinic neurologic
la nou nascut
 1. Comportament

• Nou născutul la termen prezintă

mişcări spontane, simetrice, pare atent
la mediul înconjurător, reacţionează la
lumină şi la sunete puternice.

• Caracterisic pentru această vârstă

este că reacţionează la un stimul
neplăcut printr-un plâns nediferenţiat
 2. Examinarea nervilor cranieni

Se efectuează prin observarea activităţii spontane a

nou-născutului.
- În timpul plânsului şi mişcărilor de mimică se apreciază simetria sau
asimetria facială ceea ce ne oferă relaţii despre nervul facial (VII).
(VII
- Forţa şi calitatea plânsului aduc informaţii asupra nervilor cranieni
glosofaringian (IX)
(IX şi vag (X).
- Nervii cranieni oculomotor comun (III), trohlear (IV) şi abducens
(VI) sunt evaluaţi prin urmărirea mişcărilor oculare spontane şi
manevra vestibulo-oculară (“reflexul ochilor de păpuşă”).
- Testarea comportamenului la stimulare luminoasă oferă informaţii
despre nervul optic (II) iar răspunsul la stimularea sonoră asupra
nervului vestibulo-cohlear (VIII)
3. Examinarea motilităţii şi tonusului

• Poziţia nou născutului la

termen în decubit dorsal este
asemănătoare poziţiei fetale
caracterizată prin flexia
membrelor şi adducţia lor spre
trunchi
• În decubit ventral, nou
născutul este capabil să îşi
întoarcă capul de pe o parte pe
alta şi poate menţine capul
ridicat pentru câteva secunde
3. Examinarea motilităţii şi tonusului

Aprecierea tonusului muscular se

realizează prin imprimarea unor mişcări pasive
diverselor segmente de membre
Inspecţia nn/sugarului culcat pe spate permite observarea
tonusului (răspunsul la tracţiune şi suspendarea verticală) .

Proba de tracţiune la nou-născut Poziţia normală a unui nou-născut în

suspensie ventrală

(A) evaluarea tonusului muscular la nivelul membrelor superioare,

(B) evaluarea tonusului muscular la nivelul membrelor inferioare
Manevra calcâi-ureche
- se efectuează cu nou născutul
aflat în decubit dorsal;
- se flectează coapsa copilului pe
bazin cu membrele inferioare aflate
în extensie în axul trunchiului
- În mod normal unghiul format între
membrele inferioare flectate şi
planul patului este de 80-100°
 Semnul fularului
- Proba se efectuează cu nou născutul
aflat în poziţie semişezând sau în
decubit dorsal;
- Examinatorul susţine cu o mână capul
copilului şi cu cealaltă duce mâna nou
născutului maxim spre umărul opus.

Normal mâna copilului nu trebuie să depăşească umărul opus

iar cotul să nu depăşească linia mediană a corpului
Suspendarea verticală
- plasarea mâinilor examina-
torului sub cele ale nn, în jurul
toracelui acestuia şi aşezarea
copilului cu plantele pe sol.

Prin această manevră se va

urmări:
poziţia capului;
tonusul muscular general
 3. Examinarea reflexelor
Reguli generale
• Ideal este ca nou născutul
să fie liniştit şi cu capul
situat pe linia mediană
(plasarea capului în poziţie laterală
poate accentua reflexele şi tonusul
pe acea parte)
• Se incepe cu evaluarea
reflexelor rotuliene (sunt cel
mai uşor de obţinut prin plasarea membrului
inferior într-un unghi de 90°la nivelul
genunchiului)

Absenţa ROT mult mai importantă decât prezenţa de hiperreflexie

la nou născut, putând fi asociată cu o boală de neuron motor periferic
 Reflexul cutanat plantar
extensia halucelui cu răsfirarea
celorlalte degete dupa stimulare,
apare datorează mielinizării
incomplete a tracturilor cortico-
spinale în primul an de viaţă .

NU se va confunda cu semnul Babinski,

care este un semn patologic
Reflexele cutanate abdominale
- prezente încă din primele zile după naştere
- au semnificaţie redusă deoarece din cauza
sistemului nervos imatur apare un răspuns
generalizat de tresărire la declanşarea lor
 Reflexele tranzitorii

Reflexele primitive sunt reflexe care apar în

anumite etape ale dezvoltării sistemului nervos şi
permit o apreciere a vârstei de dezvoltare biologică
a copilului.
1. Reflexul Moro (<L6)
2. Reflexul de supt (<L12) /fixare pentru supt (<L3)
/punctelor cardinale (<L3)
3. Reflexul mersului automat (<L2)
4. Reflexele tonice ale gâtului (<L6, intensitate maximă la
2 luni)
5. Reflexul de sprijin şi de depăşire a obstacolului (<L4)
6. Grasping palmar (<L4)
7. Grasping plantar(<L9)
8. Reflexul Galant (L6)
9. Reflexul Landau (L6 – L24)
10.Reflexul paraşutei (>L7- L8)
 Reflexul Moro
- prezent de la naştere

- Cea mai eficientă manevră de

evaluare este cea în care capul nn
este lăsat să cadă brusc în mâna
examinatorului cu aproximativ 30
grade faţă de poziţia trunchiului extins
- Răspunsul constă într-o mişcare de
abducţie şi extensie a membrelor, urmată
de o adducţie mai lentă, cu poziţionarea
membrelor în forma literei „C”.

- prezenţa lui peste vârsta de 6 luni este

patologică

Hipotonia sau spasticitatea severă reduc intensitatea reflexului.

Reflexul este asimetric în paralizii de plex brahial, hemiplegia spastică,
fractura de humerus sau claviculă
 Reflexul de supt
- prezent de la naştere
- se obţine prin atingerea buzelor
sau a obrazului, răspunsul
constând din deschiderea gurii şi
prin mişcări ritmice de supt.

Prezenţa acestui reflex peste vârsta de 6

luni este considerată patologică
Reflexele posturale sunt evaluate prin:

1. reflexul de atitudine statică

2. reflexul de păşire/ reflexul de mers
automat
3. reflexul de cădere/al ascensorului.
 1. Reflexul de atitudine statica

- prezent de la naştere şi dispare după

vârsta de 1 an
- Se declaşează ţinând n.n suspendat
axilar cu faţa dorsală a piciorului în
contact cu marginea unui plan de
sprijin.

Răspunsul constă în ridicarea piciorului şi punerea lui pe planul de sprijin

2. Reflexul de păşire / reflexul
de mers automat
- prezent de la naştere şi dispare în
luna a 6-7-a de viaţă.
- se obţine prin susţinerea nn de
axile şi cu plantele în contact cu un
plan.
- Contactul cu planul de sprijin va
determina executarea mişcării de
păşire

3. Reflexul de cădere sau al

ascensorului.
- nn este susţinut vertical, susţinut
de trunchi; print-o deplasare bruscă
în jos, se produce întinderea
braţelor cu degetele răsfirate în
evantai. Trebuie urmărită simetria
mişcării
Reflexul Galant
- se declanşeză aşezând sugarul în poziţie
de suspendare ventrală, apoi se stimulează
tegumentele la nivel paravertebral şi se
remarcă o încurbare a trunchiului şi coapsei
pe partea zonei de stimulare.

Reflexul diminuă la vârsta de 2 luni şi dispare

la 8 luni.
Reflexele tonice cervicale şi labirintice
- prezente de la naştere, cu maxim de
răspuns la 2 luni, apoi diminuă progresiv
şi dispar după 6 luni.

- se obţin prin culcarea sugarului pe spate cu umerii

fixaţi, prin rotirea bruscă a capului într-o parte,
membrele de partea feţei se extind, iar cele de
partea occiputului se flectează. Răspunsul este mai
intens la membrele superioare decât la cele
inferioare.
- Anteflexia capului induce flexia membrelor
superioare şi extensia membrelor inferioare, iar
retroflexia produce extensia membrelor superioare
şi flexia gambelor
Reflexele tonice cervicale şi labirintice
- prezente de la naştere, cu maxim de răspuns la 2 luni, apoi diminuă
progresiv şi dispar după 6 luni.
- se obţin prin culcarea sugarului pe spate cu umerii fixaţi, prin rotirea
Persistenţa
bruscă posturii
a capului într-o parte, pedetoată
membrele partea perioada
feţei se extind, iar cele
aplicării
de partea stimulului
occiputului sau
se flectează. pesteeste
Răspunsul vârsta dela6membrele
mai intens
superioare decât la cele inferioare.
luni este un semn precoce de disabilitate
- Anteflexia capului induce flexia membrelor superioare şi extensia
motorie.
membrelor inferioare, iar retroflexia produce extensia membrelor
superioare şi flexia gambelor
Persistenţa reflexelor tonice cervicale
împiedică adoptarea poziţiei şezând şi a
ortostaţiunii.
Reflexul de apucare (grasp)
- Apare de la naştere şi dispare la
3-4 luni (vârstă la care se dezvoltă prehensiunea)
- Plasarea degetelor examinatorului
sau a unui obiect în contact cu
tegumentele palmare sau plantare
determină flexie şi reflex de agăţare
cu degetele.
- Se evitată atingerea dosului
palmei care declaşează un reflex de
deschidere a mâinii
EXAMENUL CRANIULUI
• Măsurarea perimetrului cranian denumit
şi circumferinţa occipito-frontală

• Palparea suturilor şi fontanelelor (anterioară şi

posterioară) este obligatorie la nou născut, ca
şi aprecierea tonusului şi dimensiunilor
acestora.

• La naştere fontanela anterioară are

dimensiuni de 2,5/5cm
 DEZVOLTAREA MOTORIE GLOBALA
(nou nascut la termen)
1. Decubit dorsal:
tripla flexie a membrelor,
pumnii stransi, police in opozitie
capul inclinat pe o parte
miscari involuntare, arhaice globale intensificate de plans
Reflex de supt, reflex Moro, reflex grasping plantar
2. Reactia la tractiune
cap balant, la pozitia verticala cade spre anterior, uneori poate sa existe o redresare, grasping palmar
3. Suspendarea verticala
tripla flexie, r. de sprijin, reflex mers automat
4. Suspendarea ventrala
hipotonie generalizata
• Decubit ventral
tripla flexie, capul pozitionat pe o parte, pelvisul ridicat
Examenul neurologic la sugar
 Examinarea tonusului şi motilităţii
Poziţia sugarului în repaus este diferită în funcţie de vârsta
acestuia.
3 luni:
în decubit ventral,
ventral sugarul se sprijină pe antebraţe şi
menţine capul drept câteva minute
Mâna sugarului este acum într-o poziţie deschisă, el
poate prinde un obiect care îi este aşezat în mână

în şezut sugarul nu are încă un control bun al

extremităţii cefalice şi poziţia coloanei vertebrale este
rotunjită din

cauza hipotoniei axiale fiziologice

Examinarea tonusului şi motilităţii (2)

6 luni:
- In decubit ventral sugarul îşi întinde
antebraţele şi se spijină pe palme. În acestă
poziţie copilul se poate mişca în jurul propriei axe
- Sugarul are control bun al capului şi
trunchiului şi se proiectează înainte pentru a
ajunge în poziţie în sezut
PREHENSIUNEA
 Examinarea reflexelor (1)

• ROT sunt vii din cauza lipsei de milelinizare a căii

piramidale;

• Reflexele cutanate abdominale: după vârsta de 2-

3 luni se localizează. Modificările lor au semnificaţie
patologică. Declanşarea lor se face în aceeiaşi
manieră ca şi la copilul mare.
 Examinarea reflexelor (2)

Reflexul Landau:
apare la vârsta de 4 luni şi este considerat
patologic dacă este prezent după vârsta de
2 ani.

Copilul este ţinut în poziţie orizontală, cu

faţa privind în jos.
Dacă se stimuleaza musculatura reg. dorsala se extinde
capul, trunchiul şi membrele inferioare descriind un arc de
cerc cu convexitatea inferioară. Dacă se flectează capul,
se flectează şi trunchiul şi membrele inferioare, realizând un
arc de cerc cu convexitatea superioară.

Reflex este util în detectarea hipotoniei şi hipertoniei la sugar

Examinarea reflexelor (3)

Reflexul paraşutei
- apare la 8-9 luni de viaţă.
- La proiectarea copilului cu capul spre
planul patului acesta va întinde mâinile
pentru a se sprijini
• Anomaliile care pot surveni la
examinarea reflexelor:
- persistenţa reflexelor la sugarul mare;
- exagerate la nou nascut
- prezenţa unui răspuns asimetric (asimetria reflexelor
este întotdeauna patologică).
- absente la nou nascut si sugarul mic
 EXAMENUL CRANIULUI
• La N: PC = 34 – 35 cm
• Perimetrul cranian
Lunile 1-3=6cm.(2cm/luna)
Lunile 4-6=3cm.
Lunile 7-12=2,5cm.

Total=11,5cm.

• La 1 an: 35+11,5= 46cm.

• 1-3 ani: 1cm / 6luni (1/12 din viteza initiala)
• 3-5 ani: 1cm / an (1/24 din viteza initiala)

• Formula Boyd:

PC=Talia/2 +10
• Suturile oaselor craniului:
craniului
metopica (frontala)
coronara (frontoparietala)
sagitala (interparietala)
lambdoida (parieto-occipitala)

• Latime~6 mm., se palpeaza pana la 6-7

luni, se inchid mult mai tarziu
SITUATII PATOLOGICE

Craniostenozele (sinostozarea precoce a

suturilor)

Sunt rare, dar grave: microcefalie, retard

neuropsihic, HIC

- trigonocefalie (sinostoza metopica)

- turicefalie (sinostoza coronara bilateral)
- plagiocefalie (sinostoza coronara
unilaterala)
- scafocefalie (sinostoza sagitala)
- oxicefalie (sinostoza coronara, sagitala,
lamdoida)
Trigonocefalie (sinostoza metopica)
Turicefalie (sinostoza coronara bilateral)
Scafocefalie (sinostoza sagitala)
 DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(1)

• Tonusul muscular este crescut in primele 3 luni

(hipertonie)
• Reflexele osteotendinoase sunt vii pana la 2 ani
• Reflexul cutanat plantar: in extensie pana la 2ani1/2 ani
• Reflexul (conditionat) de clipire apare la 6-8 saptamani
• Reflexele arhaice (dispar la 4-6 luni)
- Moro: prezent la nastere, dispare la 4 luni
- Reflexul tonic cervical
-r. posturale
 DEZVOLTARE NEUROPSIHICA (2)

• 2 luni: fixeaza privirea, ridica intermitent capul

zambeste intre 3-6 saptamani
emite sunete nearticulate
primele tentative de a atinge obiectele
reflex de agatare(“grasping”) si de mers
 DEZVOLTARE NEUROPSIHICA (3)

• 3 luni: sustine capul

urmareste cu privirea
recunoaste obrazul mamei, biberonul
se joaca cu mainile
gangureste, este atent la sunete
 DEZVOLTARE NEUROPSIHICA (4)

• 5 luni: se intoarce de pe spate pe burta

rade zgomotos (hohote)
apuca nesigur obiectele, cu ambele maini
se joaca cu obiectele
 DEZVOLTARE NEUROPSIHICA (5)
• 6 luni: sta in sezut nesprijinit
incepe sa pronunte cateva silabe
apucare palmara – foloseste intreaga
mana pentru a apuca un obiect
6-7 LUNI

3 LUNI
 DEZVOLTARE NEUROPSIHICA (6)
8 luni: se ridica “catarat” la
marginea patului

9 luni: merge “de-a busilea”

pronunta bisilabe
pensa digitala – poate
apuca obiecte mici
folosind degetul mare si
aratatorul

10 luni: se ridica pentru putin

9-12 LUNI
timp in picioare, fara sprijin

11-12 luni: primele incercari de

mers
 Mersul

• 9 luni: se ridica singur in picioare si face pasi

laterali in pat
• 11 luni: merge tinut de 2 maini
• 12 luni: merge tinut de o mana
• 13-15 luni: merge si alearga nesigur
 PERCEPTII
VEDEREA

•La 1 luni fixeaza

•La 2 luni: urmareste obiectele orizontal si vertical
•La 3 luni: urmareste obiectele circular

AUZUL 5l 7l 9l/
12l

•> 2 saptamani

OFTALMIC

•De la nastere, foarte intens

 INTELEGEREA GENERALA, JOCUL

• 1 L – zambeste fara incarcatura emotionala

• 2 L (> 6 saptamani) - zambetul social

• 3- 4 L – rade in hohote

• 7 L – recunoaste mimica vesela / trista

• 8 L – teama de a nu fi lasat singur

• 8-10L – arunca jucaria si se uita dupa ea, intelege

cuvantul NU, se joacu cucu-bau

• 9 L – intoarce capul cand este strigat pe nume

 LIMBAJUL

• 3 luni: gangureste

• 4-5 luni: imita vocalele interlocutorului, tace

cand interlocutorul vocalizeaza;

• 6—8 luni: lalalizeaza

• 11-12 luni: poate sa arate, la cerere un obiect

ABILITATI DE AUTOSERVIRE

 6 luni: poate sa manince un biscuit, poate sa bea

din cana

 10-11 luni: ajuta la imbracat

EXAMENUL NEUROLOGIC LA
COPIL ŞI ADOLESCENT
1. Atitudini particulare
2. Semne meningeale
3. Ortostaţiune
4. Mersul
5. Motilitatea activă şi forţa segmentară
6. Evaluarea tonusului muscular
7. Mişcările involuntare
8. Reflexele patologice
 1.Atitudini particulare
Lezarea anumitor structuri nervoase: atitudini particulare
caracterizate prin poziţii anormale ale corpului în întregime, ale membrelor sau a
unor segmente de membru.

• Poziţia în „cocoş de puşcă” apare la copiii cu

sindrom meningean

• Paralizia nervului radial determină aspectul de „mână în

gât de lebădă”. (se observa cand se ridica antebraţul, datorită paraliziei extensorilor,
mâna va cădea în flexie pe antebraţ )
Paralizia completă de plex brahial
determină aspectul de membru
„în limbă de clopot”
•„mersul în foarfecă”, la fiecare pas,
încalecă genunchii unul peste celălalt
(parapareza spastica)
In torticolisul spasmodic capul este
flectat lateral, cu bărbia ridicată şi
rotată de partea opusă; capul
flectat anterior se numeşte
anterocolis şi posterior, retrocolis
2. Semnele meningeale

• Semnul Kernig :
Rezistenţă la extensia piciorului
desi genunchiul este flectat

• Semnul Brudzinski:
Flexia soldului si a genunchilor
ca răspuns la flexia gâtului
 3.Ortostatiune
Examinarea se efectuează invitând copilul să
stea în picioare cu plantele alipite

Proba Romberg: pacientul stă în ortostaţiune cu plantele

alipite şi ochii închişi.
- pozitivă la tabetici (imediat după închiderea
ochilor, apare o deviere a corpului cu modificarea ortostaţiunii).

- În leziunile vestibulare periferice devierea

corpului se face lent, cu timp de latenţă de 10-15
secunde, cu cădere de partea vestibulului lezat.
lezat
- Pacientii cu ataxie cerebeloasa vor fi incapabili de a-si
mentine echilibrul cu ochii închisi astfel încât nu vom fi în stare sa
trecem de prima etapa a probei Romberg si nici un pacient cu
ataxie cerebeloasa nu va putea fi descris ca având proba Romberg
pozitiva.
 4 Mersul
Se examineaza modul în care copilul
merge:
- mărimea bazei de susţinere si a pasului
- modul în care piciorul se desprinde de pe sol
şi
cum păşeşte pe sol
- amplitudinea mişcărilor de flexie şi extensie
ale
membrelor inferioare în timpul mersului
- întoarcerea din mers
 5. Motilitatea activă şi forţa segmentară
Examinarea motilităţii active începe invitând copilul să execute
diverse mişcări active care împlică progresiv toate regiunile corpului.
corpului

Pentru evidenţierea unor deficite motorii fruste se pot efectua probe:

• Proba Barre copilul stă în decubit ventral, cu gambele flectate la 90°pe coapse.
După un timp de latenţă se obesrvă o oscilaţie a gambei de partea paretică,
paretică
urmată de căderea ei pe planul patului

• Proba Mingazzini:
Mingazzini copilul stă în decubit dorsal, cu membrele inferioare depărtate
unul de celălalt şi cu coapsele flectate la 90° faţă de abdomen, respectiv gambele
flectate la 90° pe coapse. La pacienţii cu deficit motor, membrul pelvin paretic
cade primul

• Proba braţelor întinse:

întinse copilul aflat în ortostaţiune sau în decubit dorsal este
invitat să întindă braţele. De partea paretică membrul superior va cădea.
 6. Evaluarea tonusului muscular

Examenul tonusului muscular trebuie să se efectueze la

un copil traz, liniştit, care prezintă un grad oarecare de
motilitate spontană.

Examenul tonusului muscular cuprinde:

tonusul de repaus
tonusul postural
tonusul de acţiune
 EVALUAREA TONUSULUI MUSCULAR

2. Tonusul postural:
• Cercetarea reflexelor de posutră

3. Tonusul de acţiune se observă în timpul

mişcărilor voluntare.
 TULBURĂRILE TONUSULUI MUSCULAR
Tulburările tonusului muscular sunt reprezentate de
hipertonia musculară şi de hipotonia musculară.

• Hipertonia musculară apare sub formă de:

- spasticitate (hipertonie piramidală);
- rigiditate (hipertonie extrapiramidală);
- rigiditate de decerebrare

• Hipotonia musculară se caracterizează prin

flaciditatea maselor musculare şi rezistenţă minimă la
mobilizarea pasivă.
 7. Mişcări involuntare
Sunt contracţii musculare care survin spontan
şi independent de voinţa bolnavului.
Se prezintă clinic sub aspecte variate:
- mioclonii
- fasciculaţii
- tremor
- ticuri
- mişcări coreiforme, atetozice
 8.Reflexele patologice
Reflexul sau semnul Babinski:
Babinski
se stimulează planta pe marginea
externă dinspre călcâi spre degete iar
răspunsul constă în extensia plantară
lentă, tonică, a halucelui, precum şi
apariţia +/- a semnului evantaiului,
evantaiului
adică separarea celor 4 degete.
Semnul Babinski apare în leziuni
corticale, medulare prin insuficienţa
funcţională a tractului piramidal

Se poate evidentia:
- semnul Oppenheim: se obţine prin apăsarea şi frecarea suprafeţei mediale a tibiei de sus în jos între policele şi
indexul examinatorului;
-semnul Gordon: constă în compresiunea musculaturii posterioare a gambei;
-semnul Schaffer constă în ciupirea tendonului Achille;
- semnul Chaddock constă în stimulare cutanată, în semicerc, cu un obiect ascuţit, a regiunii maleolare externe
Alte reflexe patologice care apar în leziuni piramidale

• Clonusul rotulian se declanşează astfel: examinatorul

fixează genunchiul cu o mână, iar cu cealaltă fixează rotula între
index şi police deplasând-o brusc în jos, moment în care se
constată deplasarea ritmică în sus şi în jos a rotulei.

• Clonusul plantar se declanşează prin efectuarea unei

mişcări rapide de flexie dorsală a labei piciorului, moment în care se
constată mişcari ritmice de flexie şi extensie ale piciorului.
 TIPURI DE DEZVOLTARE ANORMALA

• Tulburari ale dezvoltarii legate de anomalii de perceptie (vaz, auz)

• Intarziere globala a dezvoltarii ( motor si psihic)

• Tulburari doar a dezvoltarii psihice

Inatentie
Tulburare de spectru autist

• Tulburare doar a dezvoltarii motorii sau motorii mai mult decat psihica
copii cu paralizie cerebrala
copii cu boli neuromusculare
copii cu hiperlaxitate ligamentara
 COMPORTAMENT MOTOR PATOLOGIC
• Nu fixeaza, nu urmareste cu privirea la 2 luni;

• Nu zambeste la 2 luni, nu rade in hohote la 4 luni;

• Ignorarea scutecului asezat pe fata dupa 5 luni, sau utilizarea preferentiala a

unei singure maini;

• Apuca obiectele cu o singura mana sau nu la apuca de loc la 6 luni

• Reflexul parsutei asimetric la 7-8 luni;

• Nu se intoarce de pe burta pe spate sau de pe spate pe burta la 6 luni;

• Nu sta in sezut singur la 7 luni;

• Lipsa mersului independent la 16-18 luni

 COMPORTAMENT PSIHIC ANORMAL
• Nu fixeaza cu privirea, nu urmareste la 2 luni;

• Nu zambeste la 2 luni;

• Nu rade in hohote la 4 luni;

• Nu intoarce capul la strigarea numelui la 9-10 luni;

• Nu imita activitatile, nu potriveste formele la 18-24 luni;

• Nu intelege comenzile, nu arata segmentele corpului, nu recunoaste

animalele pana la 18-24 luni;

• Nu spune cuvinte bisilabice pana la 18 luni; nu asociaza cuvinte pana

la 24 luni.
!!! Semne ce arata o intarziere in dezvoltare
– Prescolar
• Nu se poate autoingriji: spalat pe maini, imbracat, mers
la toaleta

• Nu socializeaza

• Nu se poate juca cu alti copii

• Nu poate urma indicatiile in timpul unui examen

• Evaluarea performantelor de catre o educatoare de

gradinita
!!! Semne ce arata o intarziere in dezvoltarea
neuropsihica la Scolar

• Elev slab la invatatura

• Lipsa prietenilor

• Izolare sociala

• Comportament agresiv: se bate, este

agresiv/dezinteresat, chinuie animalele
VA MULTUMESC !