P. 1
Reforma Curriculara

Reforma Curriculara

|Views: 214|Likes:
Published by elahruby9861

More info:

Published by: elahruby9861 on Dec 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/12/2015

pdf

text

original

REFORMA CURRICULARA

5.1. Precizari preliminare
Reforma educatiei /invatamantului reprezinta o schimbare fundamentala, proiectata si realizata la nivelul sistemului de educatie, in orientarea, structura si in continutul acestuia (11). Fiecare lege aparuta intr-o tara sau alta in domeniul educatiei a generat schimbari mai mult sau putin profunde. Secolul al X 454h73e X-lea insa, alert rascolit in plan economic si social, a generat, incepand cu anii '60, o adevarata criza in educatie, dezbatuta la vremea aceea de specialisti, care s-a manifestat atat in planul teoretic, conceptual, cat si in practica educationala, in comportamentul si atitudinile educabililor (elevi si studenti). Intr-o serie de tari precum SUA, Anglia, Olanda, s-au organizat mari miscari protestatare ale elevilor si studentilor, care au culminat cu cele de anvergura nationala din mai 1948, din Franta. Ca urmare a acestor manifestari s-a produs o veritabila explozie de reforme in domeniul educatiei si invatamantului in tarile dezvoltate, reforme care urmareau compati-bilizarea sistemelor nationale de invatamant cu transformarile sociale si economice (22). Aceasta perioada de varf in reformele educative - remarca D. Ungureanu - a fost si consecinta impactului curriculum-ului cu educatia, ca singura modalitate capabila sa realizeze corelatia viabila dintre o educatie traditionala si o societate dinamica supusa transformarilor profunde (22, p.310). Daca in prima jumatate a secolului al XX-lea interrelatia reforma curriculara-reforma sociala figura doar implicit in demersurile cu privire la schimbarile sociale, dupa deceniul al Vlea al secolului al XX-lea aceasta interrelatie incepe sa fie formulata explicit. Din perspectiva pedagogiei sociale exista doua distinctii majore intre reformele curriculare initiate in prima si respectiv ultima parte a secolului:  Actualele inovatii in domeniul continuturilor educationale si al organizarii procesului lor de asimilare nu mai sunt interpretate ca reactii de adaptare a sistemului educational la schimbarile din celelalte sisteme sociale, ci mai mult, ca un complex de interventii optimizatoare pe termen lung, asupra dinamicii societatii pe ansamblu.  Desfasurarea reformelor curriculare este insotita acum, spre deosebire de perioada anterioara, de elaborarea unei teorii a curriculum-ului si a reformei curriculare care au doua functii importante: fac posibila organizarea datelor empirice culese din practica scolara, astfel incat sa releve semnificatiile generale; ghideaza interventia instructiv-educativa. Legatura dintre dezvoltarea societatii si reforma curriculum-ului este reflectata pregnant intr-o serie de principii sintetizate de Cretu, C. si G. Vaideanu, pe care le prezentam mai jos:

 Integrarea reformei curriculare in reformele globale ale societatii. Reforma in curriculum semnifica o orientare reformista esentiala in educatie, iar prin efectele indirecte, pe termen mediu si lung, ea insasi determina schimbari in toate subsistemele sociale.  Reforma trebuie sa reflecte obiectivele globale de dezvoltare a societatii. Aceasta implica o buna circulatie a informatiei legate de proiectul de reforma si de implementarea acesteia, consultari permanente intre cadrele didactice, receptivitate din partea autoritatilor. Aceste consultari si dezbateri, conduse cu profesionalism, reprezinta nu doar o modalitate de sensibilizare, constientizare si informare /explicare, ci si un veritabil training de pre-initiere a cadrelor didactice in infaptuirea reformei.  Structurile necesare unei reforme curriculare depasesc cadrul sistemului de educatie. Ele presupun schimbari si la nivelul structurilor celorlalte subsisteme ale societatii.  Reforma curriculara nu devine realitate sociala si pedagogica decat daca reuseste sa transforme, cu timpul, practica educationala (relatiile didactice, relatia scolii cu familia si comunitatea, climatul educational al scolii, mentalitatile etc.).  Reforma curriculara trebuie conceputa ca reprezentand o activitate continua si perfectibila. O astfel de interpretare a reformei, ca inovare permanenta, nu conduce la instabilitate tensionata, ci dimpotriva, este modalitatea cea mai eficienta de a evita schimbarile bruste, discontinuitatile violente, incoerentele inevitabile in perioade de reforma precipitata.  Reforma curriculara trebuie sa fie conceputa si aplicata in interdependenta cu realizarea educatiei permanente. Educatia permanenta definita drept procesul de perfectionare a dezvoltarii personale, sociale si profesionale pe durata intregii vieti a fiintei umane, deschide perspective de proiectare si realizare a curriculum-ului. Spre deosebire de viziunea traditionala (cand se elabora un curriculum pentru fiecare nivel al sistemului de invatamant) pedagogia moderna vorbeste despre curriculum-urile educatiei permanente, astfel incat sa nu se piarda din vedere 'deschiderea educatiei permanente si multiplicarea aspectelor ei pentru fiecare individ in cursul vietii lui si pentru fiecare faza a vietii sale' (14, p.88).

5.2. Specificul reformei curriculare a invatamantului in Romania
Spre deosebire de reformele actuale ale invatamantului in tarile occidentale, care sunt concepute ca inovari si adaptari in scopul optimizarii diferitelor aspecte ale sistemelor si proceselor educationale sub sintagma de 'reforma avansata', in Romania, reforma inceputa timid dupa 1990, printr-o lunga perioada de tranzitie, care inca nu s-a incheiat, prezinta unele particularitati distinctive.

In documentele Ministerului Educatiei Nationale *) sunt formulate directiile complexe de reforma, rezultate din analiza starii actuale a invatamantului romanesc si expertizele internationale ale reformelor din Europa Centrala si de Rasarit:  reducerea incarcarii programelor de invatamant si compatibilizarea europeana de curricula;  convertirea invatamantului dintr-un invatamant predominant reproductiv, intr-unul, in esenta, creativ si reamplasarea cercetarii stiintifice la baza studiilor universitare;  ameliorarea infrastructurii si generalizarea comunicatiilor electronice;  crearea unui parteneriat si, in general, a unei noi interactiuni intre scoli si universitati, pe de o parte, si mediul inconjurator economic, administrativ si cultural, pe de alta parte;  managementul orientat spre competitivitate si performanta, distantat deopotriva de centralism si de populism; integrarea in forme noi, a organizarilor comune, in reteaua internationala a institutiilor de invatamant. Aceste directii trebuiesc raportate la cadrul axiologic larg al idealului si finalitatilor educationale formulate prin legea invatamantului in vigoare, adoptata in 1995 (vezi Cap. III, 3.2.1. Teoria Instruirii.)
Reforma invatamantului are un caracter global. Ea se desfasoara in contextul unei tranzitii printr-un nou regim politic catre un nou sistem economic. Caracteristicile pregnante ale acestor mutatii constau in dezvoltarea sistemului politic democratic, generalizarea economiei de piata, accesul deschis la informatie si la circulatie pentru segmente ale populatiei din ce in ce mai largi, cresterea interdependentelor dintre state si culturi, accentuarea specializarii la nivel inalt relationata cu mobilitatea pietii muncii etc. Ca urmare, reforma invatamantului vizeaza toate aspectele sistemului de invatamant si supune unei reconstructii semnificative intreg procesul de invatamant (3, p.188-199).

5.2.1. Directiile principale de orientare a reformei
Din 1994 s-a aplicat efectiv 'Proiectul de reforma a invatamantului preuniversitar', co-finantat de Guvernul Romaniei si de Banca Mondiala, orientat spre 6 linii directoare:

 reforma curriculara;  reforma sistemului de evaluare;  reforma manualelor scolare;  reforma pregatirii personalului didactic;  reforma managementului educational;

*) Din 2001. Minister ul Educati ei si Cerceta rii

 reforma standardelor ocupationale din sfera educatiei formale (Ex. educatoare, invatator/institutor, profesor, consilier scolar). 5.2.1.1. Reforma in subcomponente: domeniul curriculum-ului a fost structurata pe trei

• Subcomponenta conceptuala isi propune:  sa elaboreze politica curriculara coerenta pe termen scurt, mediu si lung care sa exprime conceptia despre evolutiile de perspectiva ale invatamantului gimnazial (cl.I-VIII) si liceal (IX-XII); conceptia privind corelarea tuturor dimensiunilor de reforma a invatamantului (curriculum, manuale, formarea resurselor umane, reabilitarea materiala a scolilor, etc.);  sa elaboreze o conceptie curriculara coerenta care sa stabileasca tipul de curriculum, de invatare predare si evaluare; • Subcomponenta institutionala si organizationala creeaza:  structuri institutionale capabile sa asigure conceperea curriculum-ului si dupa incheierea proiectului de reforma;  un sistem complex de formare a conceptorilor de curriculum.
Managementul proiectului de reforma este asigurat de Consiliul National pentru Curriculum, format din reprezentanti de la toate nivelele sistemului de invatamant, precum si de doua comisii de coordonare pe arii curriculare, pentru invatamant general si liceal (4, p.198-202).

5.2.2. Innoirile aduse de noul curriculum national

Dintre numeroasele innoiri generate de Curriculum National cea mai semnificativa reprezinta compatibilizarea documentelor curricular e elaborate in cadrul reformei cu rezultatele cercetarii pedagogice si cu tendintele de practica educationala intalnite pe plan international.

Consecinta directa, realizabila pe termen lung va consta in formarea unei culturi curriculare exprimate in practica educationala pe urmatoarele dimensiuni:  Plasarea invatarii - ca proces - in centrul demersurilor scolii (important este nu ceea ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a invatat).  Orientarea invatarii spre formarea de capacitati si atitudini prin dezvoltarea competentelor proprii rezolvarii de probleme, precum si prin folosirea strategiilor participative in activitatea didactica.  Flexibilizarea ofertei de invatare venita dinspre scoala (structurarea nu a unui invatamant uniform si unic pentru toti, conceput pentru un elev abstract, ci a unui invatamant pentru fiecare, deci pentru elevul concret).  Adaptarea continuturilor invatarii la realitatea cotidiana, precum si la preocuparile, interesele si aptitudinile elevului.

 Introducerea unor noi modalitati de selectare si de organizare a obiectivelor si a continuturilor, conform principiului 'nu mult, ci bine'; important este nu doar ce anume, ci cat de bine, cand si de ce se invata ceea ce se invata, dar si la ce anume serveste mai tarziu ceea ce s-a invatat in scoala.  Posibilitatea realizarii unor parcursuri scolare individualizate, motivante pentru elevi, orientate spre inovatie si implinire personala.  Responsabilizarea tuturor agentilor educationali in vederea proiectarii, monitorizarii si evaluarii curriculum-ului. (Programe scolare pentru invatamantul primar, MEN, Bucuresti, 1998, p.14)

5.3. Perspectiva curriculum-ului in secolul al XXI-lea
Numerosi experti in domeniul educatiei apreciaza curriculum ca fiind singura 'modalitate de imbinare de modalitati' care sa satisfaca exigentele actuale si sa reprezinte garantia solida a educatiei viitorului. Pe agenda de lucru a unor organisme internationale specializate in educatie si cultura (Biroul International al Educatiei, UNESCO), precum si a unor organizatii predominant economice (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica - O.C.D.E.) figureaza problema redefinirii curriculum-ului in noi termeni, noi contexte diferite de cele existente la sfarsitul secolului al XX-lea. Ideea omniprezenta in dezbaterile si studiile pe tema redefinirii curriculum-ului si a scolarizarii in secolul al XXI-lea este aceea ca varianta curriculum-ului in educatie nu numai ca nu intra in discutie ca singura solutie pentru educatia viitorului, dar se sustine ca insusi curriculum sa fie tratat curricular in noul secol. Numeroase idei privitoare la perspectiva curriculum-ului in secolul al XXI-lea se refera punctual, fie la aspecte ce reprezinta noutati in educatia prezenta si care vor trebui iarasi reinnoite, fie la aspecte cu totul noi, abia maginabile, vag deocamdata, ce vor constitui provocari de mare anvergura in educatia viitorului. Prezentam selectiv cateva dintre acestea, doar cu titlu informativ-ilustrativ (Documents O.C.E., 1994, cf. D. Ungureanu):  opozitia, paradoxal chiar, intre evolutia continua a cunoasterii umane si nevoia de stabilitate cognitiva a indivizilor;  problema stringenta a secolului urmator o va constitui "invatarea prin invatare" si "a invata sa gandesti", dupa ce secolul al XX-lea a fost pus sub pecetea lui "a invata sa fii" si a lui "a invata prin a face";  trunchiul comun din curriculum-ul actual va fi redefinit si reconsiderat radical, esenta acestuia trebuind transferata de pe discipline sau continuturi comune, stabilite totusi conventional, pe cunostinte si abilitati perene, etern umane;

C. contextuale.  multimedia educationale vor fi spectacular valorizate in curriculum-ul secolului urmator. desi va ramane importanta in curriculum.  modificarea mediului inconjurator pana la limita rezonabilului. concluzia generala. in locul sintezelor 'birocratice' /statistice. va fi devansata de insistarea pe capacitatea si ocaziile de reflectie si interpretare contextualsituationala a acestora. disciplinara a mediului global. Reformele in educatie ale viitorului.S. (Instructie Asistata pe Calculator) generalizata si multimedia interactive in educatie. in curriculum-ul viitorului:  considerarea mediului inconjurator ca un domeniu de experienta personala pentru educabili.C.d. revolutionand materialele curriculare.E. prelucrate sus si revenite alterat si mediat in teritoriu s.m. ca si de logica disrumptiva a emisferei drepte a creierului uman. mergandu-se pana la o I.a.  continuturi ca educatia interculturala /ecologica se vor contopi cu preocuparea globala a curriculum-ului viitor. independenta.I. creativitate etc. dezvoltarea inteligentei educabililor.  gandirea continua a educabililor va fi contrabalansata de gandirea discontinua si divergenta. denumit E.N. de secole neglijata in invatarea scolara /sociala. privind inerenta religiozitate a umanitatii. trans-. tot mai debusolate: 'Secolul al XXI-lea in educatie va fi curricular sau nu va fi deloc!' (23. poate fi exprimata printr-o parafraza la o asertiune a lui A.  studierea inter-. in principal. dar si curriculumul-actiune. libertate. dincolo de scoala. si in special reformele in curriculum vor fi practic inversate ca sens si alimentare cu plecari de jos (microeducational) in sus (macroeducational). autonomie. (Centre of Educational Research and Inovation) si-a constituit un subprogram specific (in 1975). pentru formarea educabililor in spiritul educatiei mediului inconjurator. Malraux.R. prin sinteze cumulative de nevoi si intentii particulare. (Environment Soft Instruction) si care isi propune. la randul ei. p.I.313) CAPITOLUL 2: DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI CURRICULUM SI DEZVOLTARE CURRICULARA:UN POSIBIL PARCURS STRATEGIC Elaborarea si infuzia in sistemul de invatamant al unui nou curriculum scolar În acest curs: . Pentru o asemenea arie curriculara viitoare.A.  acceptarea mediului ca limita pertinenta pentru initiativa. Daca ideea de fond a unor astfel de opinii 'anticipative' ramane aceea ca un curriculum inevitabil va trebui el insusi reformat continuu in viitor.

notiunea de curriculum a inceput sa insemne . Pornind de la acest fapt. relativ limitate. acestea fiind extrem de diferite in functie de scolile si curentele care le-au generat. cui si cum sa se predea (Walterova. precum si "finalitatile" si "continuturile instruirii". si doua noi intrebari : cum si din ce fel de materie se invata in scoala ? Treptat. de preferinta.este un proces complex si de lunga durata. Intr-adevar.Milaret. implicit pe selectarea si organizarea acestuia. De aici deriva insa . el urmareste sa aduca o serie de precizari in ceea ce priveste structurarea unei posibile strategii de dezvoltare curriculara pe termen lung.p.E. dar si in manifestarile esentialmente procesuale se impune cu necesitate.a ajuns . abordarea unora dintre punctele cheie ale dihotomiei curriculum . sa cuprinda tot sau aproape tot ce are legatura cu situatiile de invatare ori cu procesul devenirii umane prin intermediul invatarii.[ed.1145). G. atat din punctul de vedere al strategiei adoptate cat si din cel al rezultatelor sale concrete. "proiect" si "proces" 1. Tocmai din acest motiv .143).J. progresiv. In ciuda unei asemenea acceptii . A. In ciuda diferentelor la care s-a facut referinta.si fenomenul a fost nu o data .. precum si la problematica metodelor utilizate in procesul invatarii ( Bruggen. conceptul omonim. prin curriculum se desemneaza. implementate. multe dintre reformele curriculare din anii '60 au initiat cercetari privind asa-numitele "nevoi sociale" .un concept focal nu numai in stiintele educatiei.atat aria extinsa a ofertelor de invatare si a manierelor de organizare a acestora de catre institutiile scolare. programul integral al institutiilor educative. conceptul a dobandit cu timpul o relativa dinamica.dupa cum se stie . 10.A.relativ ingust la inceputurile impunerii sale in aria discutata . astfel. explicita sau implicita la un "plan vizand invatarea" (Bruggen. 3. si intrebarea ce si cat anume ne intereseaza din ceea ce numim "invatare"? In acest sens. dar si in cadrul practicilor instructionale contemporane. 15.si cu trimitere expresa la "invatamantul formal" . organizate. intr-o maniera. 1. aceste "oferte". deci. cea mai veche si restransa definitie a curriculum-ului pare ca se referea doar la ce se preda in institutiile scolare.1991. evaluate si revizuite. 12. reconsiderarea periodica a unor aspecte privind curriculum-ul. productive in masura in care ele pot determina. 11. despre o viziune in care criteriul determinant il constituia centrarea excesiva pe continutul instruirii.dezvoltare curriculara. 9. Curriculm-ul intre concept. 2. studiul de fata isi propune.peste o suta de acceptii ale termenului. 1985.[ed] .1. sa clarifice riguros ce. sedimentarea unui parcurs curricular coerent.1992. 14. 7. fie in "liste". 5. unele dintre definitiile mai vechi acopereau si aspecte privitoare la materialele educationale.].C. 8. "contexte" ori "activitati " de invatare. Dupa cum se poate observa. mai recent. Evolutia conceptului : cateva repere. Ca atare.numeroase discutii si controverse. 4. Apareau. la nivelul unei discipline sau a disciplinelor scolare in ansamblu (Milaret. p.1979). Conceptul de curriculum Dezvoltarea curriculumui Scurt istoric Cum se planifica un curriculum Curriculum si cultura educationala Dezvoltarea curriculumului la nivelul scolii Curriculum si democratie Curriculum si invatare Curriculum si reforma Respectul de sine Ce este un proiect PCM PCS PUC Tendinte de reforma in S. G. totodata. J. flexibila si deschisa. 6. van.C. din ce in ce mai mult. ambitionand.referinta. in acceptiile sale conceptuale.1979. in genere . De altfel. el comporta. . 1. Rãsfoieste cursul <--Biblioteca Curriculum-ul reprezinta . exista . indiferent de sursa lor .3). 1993. pe de o parte. pe de alta parte. p. cat si corpusul extrem de complex al documentelor prin intermediul carora sunt proiectate.ca un numitor comun . era vorba. 13. deci. Este interesant asadar de remarcat ca. Intr-un asemenea context. derivand din acestea. progresiv. inglobind.U. Van. mai toate definitiile trecute si actuale ale conceptului de curriculum cuprind .2).actualmente. fie intr-un "plan general" (Enciclopedia.

1991. inca din 1976. 1979. insa..2-3)... "reflectorul" a trebuit oarecum "reorientat". dinamica devenirii personale prin invatare. la ora actuala. materialele (si manualele scolare) si dispozitiile relative la formarea adecvata a profesorilor" (De Landsheere. mai degraba.independent. cum (strategiile invatarii). (1990. valori.Rogan si J. si abordari cu un grad mai inalt de abstractizare si modelare : intr-o asemenea viziune.n..in directia care ducea dinspre disciplina scolara catre elev.p. daca se poate spune asa. inspre elev ori. posibilele modalitati de a gandi experientele umane. materialele utilizate) si cu ce efect (rezultatele asteptate) invata (Walterova. ca un ansamblu care acopera : "experientele instructionale ale elevilor" (Enciclopedia.n.. se vorbea despre trei "focalizari" diverse ale interesului celor care se ocupau de "curriculum": inspre disciplina scolara. mai recent..1145). "un set de experiente (care .aspecte situate. "toate experientele pe care un elev le are sub indrumarea scolii" (p.. p. ca ("o ancheta metodologica menita sa exploreze . Intr-adevar. J. O asemenea acceptie.17) concep curriculum-ul ca pe o "[.. curriculum-ul este inteles . definirea curriculum-ului se facea. in ce conditii ("situatia de invatare".n.)". G. ca "[. "curriculum-ul" se va defini. In acest sens. cine (caracteristicile subiectului invatarii). ce ( continutul). prin excelenta holistica a curriculum-ului. G. 1985. are. actualmente. ci modalitatile din care decurg aceste concluzii ") (Enciclopedia. el fiind indreptat de aceasta data .toate intrebarile pe care ni le putem pune in legatura cu actul invatarii : de ce (sens. la sfarsitul anilor '70.1160). din unghiul "celor care il elaborau" in posibilele sale forme concrete. E. asadar. cat si social.13). deci. meritul de a integra .). Drept urmare . spre exemplu. atat la nivel personal. s-a putut asista in ultimele decenii si la aparitia catorva perspective inedite prin care se incerca stabilirea sferei de interes si de cuprindere a conceptului de "curriculum". metodele (incluzand si evaluarea).n. Ca o dovada a acestui fapt.1145). Totodata.1169). "adaptandu-se (permanent .v.Luckowski. p. daca in deceniile trecute. Intr-un cuvant.. (Walterova. Potrivit acesteia "[. continuturile. o comutare interesanta in teoria curriculara a intervenit in anii '80. curriculum-ul a ajuns sa fie conceput .2). ci.p.p. sistemul "experientei achizitionate". In aceeasi ordine de idei. ori. este. creator si flexibil.) la cerintele vietii active " (Rhoades.] intrepatrundere de experiente si idei. functii).. in final. de observat ca . odata cu impunerea conceptiei constructiviste privind invatarea si predarea. in afara sferei sale de cuprindere. in fine.intr-o fuziune .progresiv .. curriculum-ul a fost definit. anterior.s. R.. Curriculum-ul ar constitui deci . notiunea de curriculum priveste nu atat ansamblul experientelor de invatare care "i se administreaza" elevului.prin care tanarul va deveni . "tradusa" de catre aceasta in propriile sale coduri cognitive si actionale. 1991. rand pe rand.1989.) este pus la punct de scoala cu scopul de a disciplina gandirea copiilor si a tineretului" (p.p.] un ansamblu de actiuni planificate pentru provocarea instruirii : el cuprinde definirea obiectivelor predarii. cand (factorul timp). printre altele. Tot in cadrul perspectivei "centrate pe elevi" exista. Important este. E. el este vazut ca un mijloc de a ajuta elevii sa-si reconstruiasca propriile experiente si sa caute propriile lor intelesuri (s.in principal.n. ca un "(par)curs pentru/de viata al educabililor" in cadrul institutiilor scolare. inspre un anumit aspect bine determinat al procesului invatarii (Zais..] in timp ce abordarile traditionale relative la invatare si predare privesc in special modul de transmitere a informatiei si . La nivel personal. experienta interiorizata si. In acest fel. nu concluziile. 1976). 1985.

A. Potrivit acestor acceptii. relative la problema curriculum-ului este oferita de acelasi A.. curriculum-ul priveste (a) ceea ce profesorii si elevii intreprind in comun . insa. planurile. p. o clasa s. corespunzand.d. (6) curriculum invatat (ceea ce elevul a invatat realmente din ceea ce i s-a predat).. profesorii si alte persoane implicate recunosc ca fiind important din punctul de vedere al invatarii si al aprecierii rezultatelor acesteia.]. (4) curriculum ca resurse ( cuprinzand acele elemente care sustin material transpunerea curriculum-ului : manualele. 1993. derivat dintr-un demers de dezvoltare. p. intelegem prin curriculum ansamblul contextelor si experientelor de invatare .m. ca.A.asa cum arata recent J. pe care elevul le parcurge in cadrul scolii si care au rolul de a-l sprijini in procesul autoformarii sale constiente. cu putini ani mai inainte de A.cum ar fi. (2) curriculum scris ( un curriculum oficial. Astfel. D. (2) implementarea acestor planuri in contextul scolar. in sens larg. proiectiv. spre exemplu.7) .Walker (1990) sa porneasca de la o astfel de acceptie..).instructiva si pentru discutiile actuale din Romania. Glatthorn (1987). corpul profesoral etc. Este firesc.a. in orice etapa de reforma curriculara. inclusiv a manierelor de organizare a acestora. curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente scolare de tip orientativ in cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative. intr-un studiu relativ recent.prin tranzactie . de aplicare in proces a unui posibil produs curricular. De altfel. si anume acelea care definesc curriculum-ul in termeni actionari . desi . o interesanta ierarhizare a acestor documente .20).. fara statut prescriptiv). trecerea de la transmitere . (b) ceea ce elevii.. de fapt. Asadar. o scoala. Trebuie . alocarea de timp. (5) curriculum testat (ceea ce se testeaza din curriculum-ul scris ). "programele" si diversele alte documente scolare . experientele de invatare.acceptiile operational-pragmatice.. concepand curriculum-ul ca 'un curs de strabatut'. O asemenea abordare nu face altceva decat sa o restructureze pe aceea oferita. trei componente : (1) planurile elaborate pentru a ghida invatarea in scoala. dar si modelele de . sub forma unei "programe ideale".(3) curriculum predat ( ceea ce profesorul reuseste sa predea in mod real in clasa din ceea ce i s-a prescris).in literatura europeana de specialitate. abordarea constructivista ofera prioritate efortului propriu-zis al studentului de a intelege [. si aceasta. de referinta . Glatthorn (1987). de aceea.la transformare " (Sense of Beloging. ne asumam ambele tipuri fundamentale de acceptii ale conceptului de curriculum. si (c) maniera in care se asigura interrelationarea celor doua realitati. in cadrul curriculum-ului. de un grup ori un minister. B. dar si interactiunea acestora cu "situatia de invatare" ipostaziata in timp si in spatiu. este important sa aratam ca .un mod 'absorbtionist' de invatare. autorul citat identifica . dar si latura actionala a concretizarii lor. In sens restrans .) avand titluri diverse de abstractie si specificitate".de regula .van Bruggen (1993.] este folosit mai mult pentru a indica documente (s. procesual. in locul tipului de definitii mentionate mai sus sunt preferate . Potrivit autorului. Este clar pentru oricine ca definitiile de mai sus includ in conceptul de curriculum nu numai produsele curriculare . spre exemplu. si programei scolare din traditia romaneasca). prescris pentru o tara. autorul face diferenta intre 6 tipuri de curriculum : (1) curriculum recomandat ( un document elaborat de un comitet. si (3) "mediul de invatare" care influenteaza procesul subsecvent. planuri reprezentate prin documente comportand diverse niveluri de generalitate. in cele ce urmeaza. remarcat ca.n. termenul de curriculum "[. Este.

in esenta. standarde de tip curricular etc). si de existenta. in numeroase tari a unor institute de dezvoltare. "circuitul curricular" ar trebui sa acopere . Curriculum si dezvoltare curriculara. clarificand. Importanta si caracterul permanent al unui asemenea demers este confirmat. totodata. timpul sa se introduca si in Romania. de altfel. Boersma. a unor revizuiri si corecturi permanente la nivelul textelor programatice.66). finalizate . 5-8).2. [Evident.si "dezvoltarea curriculara" (engl. p. Birzea.organizare specifica a acestora pe care scoala le ofera elevului. Este vorba . p. p. si aria pe care o acopera un asemenea concept. "curriculum-ul ca/in produse" si "conceptorii". diverse materiale auxiliare.in principiu . Distinctia mentionata anterior explica.urmatorul ciclu complet: elaborare testare. este.66).. insa. fie documente care sa orienteze/ghideze testarea si implementarea unui nou curriculum. Care ar fi.acel corpus de documente care consemneaza ofertele educationale si experientele de invatare pe care scoala le poate propune elevului. o nuantare : nu este vorba aici despre simpla elaborare a unor documente birocratice si inflexibile.asa cum se crede. in calitatea sa de concept. chiar si in cadrul celei de-a doua acceptii accentul trebuie sa cada pe proces. corpusuri de "contexte".in principal despre documente de tip proiectiv (liste de finalitati si obiective de diverse categorii.in locul denumirilor de "proiectare/planificare curriculara" .a . in cadrul unor asemenea institutii un accent aparte se pune pe elaborarea celor mai apropiate strategii si tactici de dezvoltare curriculara si de management al intregului proces descris anterior (cf. de tip mai mult sau mai putin prescriptiv. special create in acest sens. asadar.pe de o parte . sa elaboreze si sa testeze in vederea relativei oficializari. manuale.prin elaborarea unor programe. 1. ci un proces de permanenta reconsiderare critica si rafinare a practicilor curriculare in uz. accentul cade pe cea de-a doua acceptie . si. "Curriculum-ul consemnat" : ipostaze Dupa cum am aratat in capitolul precedent. Concluzia absolut necesara de retinut este ca "dezvoltarea curriculara" nu reprezinta o suma de acte punctuale. "teoreticienii" curriculum-ului . Intr-adevar. insotesc si urmeaza actele oficiale " (cf.proiectiva . De aceea.aplicare .revizuire .mai mult operarea.programe etc) sau aplicativ (materiale-suport pentru profesori si elevi. "conceptorii de curriculum" pot oferi fie materiale de utilizat nemijlocit in sistem. 'curriculum development'). "curriculum-ul". "descriptorii" sau "proiectantii" de curriculum . probabil. din punctul de vedere al "proiectantilor de curriculum". Altfel spus. C. In aceeasi ordine de idei. "filosofia curriculum-ului a comutat accentul de pe documentele birocratice spre luarea de decizii care preced. pe baza datelor si a informatiilor acumulate.] 2. invatare si evaluare" (Ibidem. mai important chiar decat elaborarea produselor curriculare ar fi verificarea acestora in proces si . K. in perioadele de reforma curriculara. deseori. Se impune.si diferenta destul de neta care se opereaza in majoritatea tarilor lumii intre "teoria curriculum-ului" .pe de alta parte. "conditii" si "activitati" de invatare. in mod eronat . De fapt. de vreme ce in ultimul timp. ca sa nu mai vorbim despre recunoasterea inechivoca a profesiei de "proiectant de curriculum". 1994. deci si a generalizarii ulterioare . adica pe "maniera in care sunt organizate situatiile de predare.sintagma "dezvoltare curriculara". de ce nu.1993.. de altfel. obiectul domeniului pe care il avem in vedere? "Dezvoltarea curriculara" isi propune.

pentru o scoala. precum si evolutiile cele mai recente in circumscrierea acestei categorii a stiintelor educatiei. "contextele" si principalele " actiuni" de invatare aferente acestor obiective.1982. in acest sens. # Standardele consemnand performantele minime de atins in zona diverselor arii curriculare de catre absolventii invatamantului general. # Curriculum-urile pe discipline sau pe arii curriculare. 1994.8). in perspectiva mutatiilor unei societati in devenire. o perioada de invatare etc. Prin conceptul de 'curriculum de baza' ('core curriculum') se inteleg realitati foarte diferite in functie de tara in cauza. In alte situatii. In invatamantul din Cehia . . pe cicluri de invatamant (engl.se vorbeste. Exista.curriculum-ul formal ("oficial"). O prezentare . de preferinta alternative. 'attainment targets'). In ceea ce priveste sistemul ramanesc de invatamant .a celor mai importante ipostaze ale segmentului de curriculum consemnat in documente scolare de diverse tipuri este. de pilda. binevenita. Potrivit terminologiei lui A.Al. d. Glatthorn (1987). et. # Obiectivele generale ale sistemului de invatamant. urmatoarele componente: # Documentele de politica educationala in masura sa consemneze finalitatile educatiei formale si informale. in principiu. core curriculum-ul acopera realitatea circumscrisa prin conceptul de "cultura generala" (pentru o incercare de definire a acesteia. # Planul de invatamant. vezi Salade.un curriculum pregatit pentru un sistem national de invatamant. in acest sens.fie si succinta . el se defineste pe baza a trei componente: (1) o lista de discipline. "Curriculum-ul de baza" ('core curriculum'). prin "curriculum scris" se intelege . 1994. doar cateva exemple: in Norvegia.]. definite in termenii unei politici educationale deschise si flexibile.2. in principiu.din cate cunoastem . de la tara la tara. # Instrumentele de evaluare.al.tinand seama si de o serie de elaborari care l-au marcat in ultimul secol al evolutiei sale moderne .1. # Sistemul obiectelor de studiu si durata destinata abordarii acestora.conceptului discutat. # Manualele si materialele auxiliare pentru elevi. 1994). in cadrul invatamantului general.[ed. devenind "oficial" sau "formal".A. de aceea.. # Continuturile. care corespund. (2) intervalul de timp recomandat pentru fiecare disciplina. Gradul de obligativitate in proces al unui asemenea curriculum este extrem de diferit.] Avand in vedere structurarea specifica a scolii romanesti. 12-13). [ Iata . 66 si urm. (3) cincisprezece seturi de obiective terminale (vezi Basic education. obiectivelor generale ale sistemului. despre 'core objectives'. " core curriculum-ul" se prezinta ca o descriere relativ amanuntita a asa-numitelor "profiluri de formare" (vezi Core curriculum. ar trebui sa cuprinda. # Ghidurile si celelalte tipuri de materiale pentru profesori. mai degraba.. 2. curriculum-ul se institutionalizeaza. p.'core objectives'). 2. # Obiectivele specifice ale diverselor arii curriculare (si discipline). # Obiectivele terminale ale diverselor arii curriculare (si discipline). in Olanda.asa cum s-a mai remarcat . printr-o decizie de ordin administrativ. si o serie de sisteme de invatamant in cadrul carora . in calitatea sa de proiect educativ. p.conceptul nu este folosit.). "Curriculum-ul scris" si "curriculum-ul formal".ca sa dam si exemplul unei tari din Europa Centrala . p. # Obiectivele generale sau profilul de formare vizat de invatamantul general (engl. Odata sanctionat. pe ani de studiu. totodata. in functie de o serie de factori care concura la functionarea diverselor sisteme de invatamant din lume ( a se vedea . cel de "educatie generala" sau "de baza" ori cel de "trunchi comun". # Obiectivele de formare pe tipuri de scoli si pe cicluri. pentru o clasa. consideram ca. 'core curriculum'-ul ar trebui sa fie consemnat in urmatorul corpus de elemente : # Finalitatile educatiei. Crisan .

pentru fiecare caz in parte . norvegian etc). pe plan international. de ministere. 1992. "contexte" etc de invatare.] Dupa cum este lesne de inteles. un set de sugestii privind evaluarea performantelor obtinute. Consultations. un corpus de obiective de diverse tipuri (pe ciclu si pe an de studiu).poarta denumirea de programa scolara.(vezi si Nias. Diseno curricular. mai recent. pentru Spania. institute de dezvoltare sau grupuri de experti si avand o valabilitate pe plan national) si "curriculum-ul cu baza in scoala" (realizat pe plan local. "Curriculum national" si "curriculum cu baza in scoala" (engl."curriculum0ul disciplinar" (sau "programa scolara operationala"). el prezinta o serioasa adaptare a "curriculum-ului national" la resursele. doar un anumit procentaj (de aproximativ 60-70%) din curriculum-ul national este obligatoriu.in numeroase tari . capteaza .et al. spre exemplu.Programa. printre altele. mijloacele. 1991. Segmentul cel mai important al "curriculum-ului scris" (consemnat). si (b) un instrument de orientare pentru profesor si elev. In unele tari .curriculum-ul national este. totodata. "conditii". curriculum-ul disciplinar poate deveni. care au . in timp. de cele mai multe ori. curriculum-ul de baza ar avea menirea de a circumscrie. nivelul si obiectivele (valorile) pe care o anumita scoala si le creeaza/asuma . iar pentru Anglia. necesare atingerii obiectivelor.. in cazul carora curriculum-ul national asigura doar un cadru foarte general de finalitati. principii si obiective. un ansamblu de recomandari privind caile.1994). "organizare curriculara" ( a se vedea. In mod curent . fie de catre echipele profesorale de discipline).este cazul si al Romaniei . de descentralizare a procesului . un "sistem de referinta" . curriculum-ul cu baza in scoala acoperind doar zona transpunerii concrete in proces. 1989. pentru moment. acel ansablu de cunostinte disciplinare. in acceptia sa restransa.evident .o solida traditie in acest sens.1994). Al. intro maniera flexibila si orientativa.4. Exista si sisteme de invatamant (cel olandez. un corpus orientativ al "blocurilor de continut". totodata : (a) un punct de pornire in redactarea unor manuale alternative. englez. restul intrand sub autoritatea instantelor locale. 2. 166 si urm.). dar si intr-o deplina coerenta transdisciplinara urmatoarele componente (Crisan. este documentul care . concretizarea la nivel de documente si de actiune didactica fiind strict de competenta scolilor. o mare varietate in manifestarea acestui echilibru. [ Exista. In virtutea acestei structurari. el ar urma sa ofere.Intr-un cuvant. noile programe din Portugalia . p. pentru intreaga scoala. in fond. precum si oferta de "situatii". capacitati metodologice si atitudini fundamentale (Propositions. echilibrul la care ne-am referit vizeaza..'schoolbased curriculum').inteles in sens foarte larg. sau. si modele de mecanisme decizionale si de organizare privind implementarea si revizuirea permanenta a propriilor componente. Una dintre problemele cele mai actuale ale "dezvoltarii curriculare" priveste modul in care diversele sisteme de invatamant asigura echilibrul dintre "curriculum-ul national" (elaborat.constituind. din contra. Aims. demersurile de tip metodologic. fie de catre un grup de profesori. 2. integral obligatoriu pentru toate scolile din tara.. "Curriculum-ul disciplinar" si "programa scolara". "curriculum disciplinar" ( a se vedea. 1992) la a caror structurare ar trebui sa tinda scoala prin ansamblul demersurilor sale educative si instructive.3. et al. J.1994) : o anumita conceptie privind "tratarea pedagogica" a unei arii curriculare date (sau a unui obiect de studiu).. gradul de centralizare sau. structurile.din ansamblul de elemente care circumscriu curriculum-ul de baza . In alte tari.

In ceea ce priveste calendarul de realizare. In ceea ce priveste demersul de planificare a elaborarii noului curriculum. 3. ne vom ocupa de o serie de aspecte privind componenta strategica.1. dar si a principiilor care vor monitoriza functionarea sistemului de invatamant) si. dar mai putin abordata pana in prezent. Cristea. Avand in vedere complexitatea realitatii curriculare..67 si urm. (6) instrumentele de evaluare curenta/finala si de examinare.de invatamant. in cadrul acestuia. Al. (c) cadrul organizatoric si institutiile implicate. acesta cuprinde: (a) o faza preliminara.precum si pentru modelul actional de implementare a acestuia). arii curriculare sau discipline.2. cat si regulamentele (ghidurile) de functionare a acestora. (b) una intermediara.1993). a sistemului decizional subiacent (Birzea. 1993.. 1991. O ipoteza privind strategia elaborarii unui nou curriculum scolar 3. Este in afara oricarei indoieli ca descentralizarea progresiva la nivelul dezvoltarii si deciziei curriculare prezinta avantaje care nu ar trebui neglijate. in sfarsit. de elaborare. M. 3. dar mai ales. Componenta institutionala cuprinde atat structurile organizatorice implicate in reforma curriculum-ului. (4) "programele". S. Preliminarii. a uneia conceptuale si. C.. nicidecum.1993. Componenta strategica se structureaza din urmatoarele procese (SC). De altfel. Fullan. de regula.. World Bank Project. (7) strategiile de formare initiala si continua a cadrelor didactice. Parcursul strategic propus vizeaza elaborarea si implementarea unui numar de 7 componente de baza : (1) finalitatile si obiectivele generale ale sistemului de invatamant. trebuie sa tinem seama de intersectia. [ Componenta (C) conceptuala cuprinde trei (sub) componente (SC) : cea teoretica si aplicativa (privitoare la optiunea pentru un anumit model educational.] In cele ce urmeaza. 3. p. vizand. planificarea "pasilor" de strabatut.dezbaterile generate de preconizata reforma a invatamantului romanesc (a se vedea Birzea. 3.).printre altele . a uneia de natura strategica si tactica. revizuirea continua. alaturi de mecanismele lor de functionare. cuprinzand unitati de continut. a trei categorii de fapte: (a) componentele curriculare care urmeaza a fi realizate. asa cum aratam cu alt prilej (Crisan. implementarea acestora. este si aceea relativa la strategia elaborarii unui nou curriculum scolar.1. 1994) au sugerat . orice reforma a curriculum-ului comporta un complex de elaborari si pasi. 1994. Structura strategiei.2. . dar si ansambluri de contexte si activitati de invatare vizand ariile sau disciplinele din planul de invatamant.ca o problema esentiala. (b) calendarul transpunerii. de testare si (c) una de generalizare. (5) diversele tipuri de materiale . (2) obiectivele terminale ale diverselor cicluri. la nivelul sistemului romanesc de invatamant. evaluarea primelor rezultate.2. pe baza acestor rezultate.suport de predare/invatare. (3) obiectivele specifice ale diferitelor arii sau discipline. pe ani de studiu. cea proiectiva (acoperind "proiectul concret" de realizare a celorlalte subcomponente). C. 1994. structurarea treptata a unei componente organizatorice si institutionale.2. Vom incerca sa surprindem mai jos structura si dinamica primelor doua aspecte. cea de reglaj (vizand stabilirea finalitatilor educatiei.. ghiduri pentru profesori etc. in fine. in sensul restrans al cuvantului. et al.

a constat in cateva "comutari" esentiale.. primele trei dintre secventele componente ale oricarui curriculum disciplinar (Supra. prin excelenta curriculara. (2) redefinirea .intr-o prima schita provizorie.pornind de la acestea . de la continuturi "directive" la continuturi flexibile. evidentierea acelor disfunctii ("de proiectare" si "de proces").a obiectivelor terminale ale diverselor cicluri ale sistemului nostru de invatamant. et al. pe nivele de competenta.prin implicarea. in aria problematica avuta in vedere. potrivit caruia intr-un curriculum importante sunt nu cunostintele transmise.a unor noi "programe disciplinare". 20). sub forma unor "texte preliminare de programa scolara" pentru principalele discipline studiate in invatamantul secundar romanesc (vezi Crisan.inainte de toate . Faza preliminara porneste. "de lucru" . insa. J.apud Sense of belonging. la un moment dat. [ Este vorba.realizarea primei versiuni a unuia dintre cele mai importante segmente ale curriculumului in ipostaza sa proiectiva.P. (3) realizarea . asa cum s-a prefigurat ea in cadrul variantelor din 1992 a acestor "curriculum-uri". nu in ultimul rand. acestea au marcat . a cadrelor didactice . in esenta. de regula . finalitatile pe care un anumit sistem de invatamant si le formuleaza pentru o etapa data. 1988 . (4) elaborarea unei prime schite orientative de "programa . pe ani de studiu. Aceste documente cuprindeau. in esenta. "attainment targets") ale diverselor arii curriculare sau discipline.pe cat posibil.cadru". obiectivul primei faze. iar. p.. pe previzionarea acestuia din urma. intr-o viziune coerenta.3. in ideea conceptiei care guverneaza reforma. in esenta. 1994): traditia demna de a fi reconsiderata. 1993.urmatorii pasi: (1) redefinirea . sintetizand la maximum.). dintre care amintim : trecerea de la invatarea centrata pe acumularea de informatie la cea definita prin structurarea/"construirea" graduala de capacitati si competente. este elaborarea progresiva . precum si capacitatile sale de a-si construi treptat cunoasterea (Miller.trecerea de la "programele . Astfel. inovatia de varf.] In plus. construite. demers care urmareste.a finalitatilor si a obiectivelor generale (de tip transdisciplinar) ale invatamantului romanesc.a unei schite (a unei "baze de discutie") privind noile obiective terminale (engl. Al. despre un model constructivist de dezvoltare curriculara. Al. mai tarziu. Constatarile se coroboreaza. 1992). ci "efortul propriu al elevului de a intelege".A.] Noutatea abordarii curriculare. et al.. [ Echipa de dezvoltare curriculara din cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei a respectat intocmai parcursul strategic expus mai sus. evidenta in multe dintre evolutiile care au loc actualmente pe plan international si. in sfarsit. in ceea ce priveste statutul pedagogic al "curriculum-urilor" in discutie. de la invatamantul magistro-centrist la unul focalizat pe actiunea propriu-zisa a elevului si. de la o diagnoza . care induc nevoia unor schimbari mai mult sau mai putin adanci in sistemul de invatamant si a caror "neutralizare" se ambitioneaza prin noua paradigma curriculara avansata. ca "proiectant" si actor al propriei formari etc. apoi.ca o finalizare a fazei preliminare la care ne-am referit . cu datele cele mai pertinente pe care le pot furniza trei dintre reperele definitorii in reglarea oricarei strategii de innoire ( Crisan. s-a urmarit .a starii prezente a domeniului vizat..in aceeasi maniera . profesionista . Aceasta faza are in vedere. avand un caracter exclusiv orientativ. Pe aceasta baza. 2. inca din primele momente.

deschise si flexibile.componentele "obiective" si "continuturi" ale noului curriculum au fost validate (Ibidem. in doua modalitati diferite.in viitor . pe cat posibil. prin diverse acte de tip decizional. de fapt. 1989) si (b) cerinta de a acoperi .la nivelul populatiei de cadre didactice din invatamantul secundar .acoperind.OR. s-a ajuns la concluzia ca aceste materiale . s-a putut realiza si o utila analiza a necesitatilor ('needs analysis').intr-o maniera. cu rol de asigurare a coerentei conceptuale si functionale la nivelul sistemului. ca urmand abia dupa o a doua faza . focalizate pe obiective dar si pe ansambluri de "contexte" si "situatii de invatare". [ Conform literaturii de specialitate. ele au fost concepute ca programe .in conditiile in care selectarea si organizarea continutului vizat urmeaza a fi diferita de la caz la caz .toate tipurile de elemente de continut cuprinse in programa.] Datorita numarului restrans de cercetatori.extrem de importanta .centrate pe continuturi" la "programele operationale. In ceea ce o priveste.aceleasi pentru toate scolile si toate manualele. Francais . ca . fie experimental (Seguin.. unitatea procesului de evaluare va deriva din faptul ca : (a) instrumentele de evaluare vor avea.potrivit taxonomiei lui A..fie si in forma sa preliminara .). (b) instrumentele de evaluare ar urma sa fie centrate pe aprecierea nivelului de structurare a unor competente si capacitati masurabile in performante concrete . insa.et.al.a vizat. Pe de alta parte.desfasurata sub forma unei anchete nationale pe baza de chestionar .spre cel "efectiv" . 1991). Prima dintre ele . precum si din cauza unor limite financiare ne-am propus . pe baza unor itemi special introdusi in chestionare. adecvate realizarii .realizarea. originala si inedita . In cadrul cercetarii intreprinse de colectivul de curriculum din Institutul de Stiinte ale Educatiei. Glatthorn (1987) . ca baza de elaborare. Al. in cadrul reformelor curriculare. intervalul spatial si temporal dintre curriculum-ul scris si viitoarele . p. Confruntand aceasta "necesitate" cu nivelul la care se gasesc elaborarile noastre curriculare. asa cum se infatisau acestea in 1992. R. B. 1993). "obiectivele de referinta" pe clase . identificate de catre cei care lucreaza la catedra.va fi asigurata prin (a) respectarea aceluiasi set de obiective generale si "de referinta" (cf. sa investigheze dinamica receptarii de catre comunitatea pedagogica romaneasca a paradigmei curriculare avansate prin textele preliminare ale unor noi curriculum-uri disciplinare. un asemenea tip de "curriculum scris" devine .cea de testare sau de pilotare a noii paradigme curriculare. a unei asemenea testari.in acest context . validarea programelor poate avea loc fie empiric (prin testari pe esantioane reduse si pe problematici excerptate din curriculum). Analiza statistica a datelor obtinute prin aceasta ancheta ne-a dovedit (Crisan.a unor manuale alternative. [ Unitatea. privind tipul si natura acelor materiale (auxiliare sau de suport) prin intermediul carora s-ar putea produce "iesirea" dinspre curriculum-ul disciplinar scris .300 si urm. a manualelor alternative .] Odata definitivata si acceptata..pe plan national. aceasta oficializare a fost conceputa. Totodata. adica spre acela care se desfasoara la clasa. indiferent de structura si de forma lor.A.un "curriculum oficial".cadru. pe de o parte. recurgand la esantioane riguros delimitate de cadre didactice.

104 si urm). actionand dinspre "actiunea scolara" spre zonele de proiectare este o conditie sine qua non a bunei functionari a sistemului curricular.s-a dovedit a fi in afara oricarei indoieli. In al doilea rand. inclusiv prin intermediul manualelor scolare alternative.in paralel . [ Utilitatea unor astfel de materiale . de generalizare. in cursul instruirii. prin care sa se asigure evaluarea gradului de atingere a unora dintre obiectivele specifice avansate. 1994.au contribuit la facilitarea intelegerii si extinderea in viitor a noii viziuni curriculare. pe baza unor curriculum-uri oficializate. Intr-adevar. s-ar putea inscrie si alti cativa pasi. s-ar impune si dezvoltarea unui sistem de formare initiala si continua a cadrelor didactice. C. a putut avea loc. menite sa duca la atingerea obiectivelor pe parcursul activitatii concrete la scoala. (b) module alternative de selectare si organizare a categoriilor de continut aferente noilor obiective. apoi. multe dintre elementele curriculum-ului oficializat vor fi regandite si rafinate. se poate anunta un concurs de module sau de manuale scolare alternative. Faza a III-a. Ca o interfata a demersurilor mentionate. M. p. apte de extrapolare la cele mai diverse situatii de invatare.aplicate in unitatile-pilot pe tot parcursul anului scolar 1993/94 .si nu in ultimul rand . aplicarea . este vorba despre elaborarea . construite atat pe baza unor repere. ar incepe odata cu difuziunea in masa a noii conceptii curriculare. de data aceasta relativ verificate si consolidate prin testare. .manuale alternative ar fi cu atat mai utile cu cat ele ar putea oferi cu titlu de ilustrari : (a) module alternative de realizare a legaturii dintre noile obiective prevazute in curriculum-ul scris si posibilele arii de continut (la nivelul programei. strict orientative).a unor instrumente de tip experimental. cu ajutorul lor. acest permanent feed-back. dupa folosirea timp de cativa ani a primei "generatii" de manuale alternative. (b) materiale-suport de tip metodologic pentru profesori (Fullan. de testare.] Tot in aceasta faza. chiar si intr-un segment redus al sistemului.prin feed-back . de "ghiduri didactice pentru profesori". dar si infint mai incitante decat cele cuprinse in actualele manuale scolare. materialele de acest tip difuzate in sistem . "supra-curriculare".realizarea si. sistem care sa se axeze pe (a) un curriculum propriu. nu numai inedite. (c) module strategice alternative care sa asigure. modulele in discutie au putut oferi elevului o gama mai larga de "situatii de invatare" si de "conflicte cognitive". (d) modele metodologice noi si alternative. precum si de tehnologii didactice inovatoare etc. precum si de asimilare a materialelor de predare/invatare utilizate. a acestor materiale curriculare au fost importante si prin faptul ca ele au putut furniza .printr-o confruntare nemijlocita cu realitatea scolii . premergand viitoarele manuale alternative. trecerea de la "curriculum-ul proiectat" la cel nemijlocit "realizat". urmarind dezvoltarea unor competente si capacitati pedagogice de construire/utilizare a componentelor curriculare vizate mai sus. In al treilea . Probabil ca. La finele celei de-a doua faze. testarea .a noii perspective pedagogice pe care o ofera forma preliminara a curriculum-ului scris. cat si pe baza noilor competente pedagogice dobandite de catre profesori.date semnificative pentru o serie de corecturi. In alta ordine de idei. De altfel. revizuiri si rafinari care se impuneau la nivelul textului preliminar al curriculum-ului scris. in primul rand..

237 si urm. in manager al unui curriculum generat in si pentru unitatea scolara de baza. care . *dezvoltare. Evident.4. germenii descentralizarii curriculare sunt promovati. Curriculumul astfel proiectat reflecta contextul educational si este rezultatul concentrarii problemelor curriculare la nivelul scolii. incluzand activitatea de predare si materialele didactice. "starea naturala" a curriculum-ului este tocmai procesualitatea si dinamica sa continue.SFCP).. *organizare. Clary.1990). ca parteneri in difuzarea si generalizarea unei anumite formule curriculare. Din contra. In sens restrans. dar si pe "reorientarea" mai accentuata a demersurilor de elaborare spre unitatea scolara. de insusi parcursul strategic adoptat.p. se poate anticipa ca tipul si numarul unor eventuale "materiale-suport" pentru elev.doar in aparenta . si .. transformandu-l din partener la inovatie in conceptor de inovatie. 1984) si "inovatie centrata pe scoala"2 (Hargreaves 1989) are loc atunci cand o scoala isi dezvolta propriul curriculum bazat pe o filozofie educationala proprie. In acest sens.pare sa ofere o imagine relativ centralizata. mai degraba. DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI LA NIVELUL SCOLII Planificarea curriculumului centrat pe unitate scolara (School Focused Curriculum Planning . Programele centrate pe scoala pot fi continuate printr-o varietate de proceduri : *adoptare.al. destinate ameliorarii calitatii procesului de invatare. de ce nu. 1994). capacitatea de a se regenera mereu. Concluzii Se poate afirma.1993. in faza a III-a. in conditiile in care curriculum-ul va intra in acest proces de permanenta revizuire/regandire. sa sensibilizeze cadrele didactice. Programele elaborate sunt un rezultat al discutiilor "la fata locului" purtate de membrii corpului profesoral3 (Skilbeck 1984. numita si "dezvoltarea curriculumului cu baza in scoala"1 (Skilbeck.et. in faza a II-a. profesor sau chiar parinte se va extinde substantial. accentul va cadea pe realizarea unor instrumente in masura sa dezvolte autonomia cadrului didactic. Fullan. accentul in demersul de dezvoltare se va pune treptat pe realizarea unor materiale curriculare variate. F. ca un curriculum generalizat nu inseamna nicidecum un curriculum imuabil si impermeabil la schimbare. Urmand un asemenea proces. Cros. *revizuire. SFCP poate fi vazuta ca o serie de decizii . Marsh et al. *implementare si *evaluare a elementelor curriculumului.(Rogojinaru. A.M. ca urmare a detectarii si solutionarii propriilor disfunctii intrinsece.. rolul unor asemenea materiale era. *adaptare. M.1992. 1993. in fapt.. in final.Daca . Instantele SFCP difera unele de altele in functie de gradul de concentrare asupra variabilelor implicate. atragandu-le spre actul inovarii.

aceste noi curriculumuri create pe baza acestui tip de abordare. s-au dovedit a fi ineficiente. a conceput un proces de dezvoltare a curriculumului in doua faze: *pregatirea materialelor curriculare de catre agenti externi si *planificarea instruirii la clasa de catre utilizatori. Scopul acestor centre a fost producerea de curriculumuri care sa acopere intreaga perioada a vietii (obstructionand astfel introducerea de schimbari relevante).In primul rand. acestea s-au concentrat pe obiectele de invatamant traditionale. au utilizat o expertiza profesionala de inalta calificare. resursele. la temele integratoare. Aceasta larga definitie cuprinde toate aspectele experientelor educationale pentru care o scoala isi asuma responsabilitatea . la nevoile propriilor clase de elevi.s. Asemenea decizii implica pe toti actorii directi ai educatiei. . cu sau fara un curs introductiv de familiarizare.In ciuda diferentelor dintre ele. la obiectele obligatorii cat si la cele optionale.Profesorii primeau materiale gata facute. cum ar fi: organizarea scolii. dezvoltarea. adesea. In ciuda calitatilor profesionale. Acesti profesori primesc materiale didactice pregatite de experti.a.autonome pentru implementarea unui curriculum adoptat de catre director si cadrele didactice. pe care le adapteaza apoi.expertii in curriculum au inceput sa-i priveasca atat pe profesori cat si scolile in ansamblu. profesori. au avut un scop prestabilit la un nivel macrosocial si au dezvoltat curriculumul pe calea unui proces "stiintific". implemen-tarea si evaluarea curriculumului6.la materiile individuale. parinti si altii care vor sa participe. cei care cunosc cel mai bine conditiile de predare invatare din propriile clase. Drept consecinta SFCP s-a legitimat ca sistem complementar si alternativ de dezvoltare a activitatilor curriculare iar sustinatorii SFCP au perceput scoala ca pe un partener deplin in planificarea. Totusi. totusi. in calitatea lor de participanti la procesul de dezvoltare a curriculumului si nu numai ca simpli parteneri receptivi. Aceasta planificare ia in considerare nevoile elevilor atat in planul vertical cat si in cel orizontal al curriculumului scolar. Connelly5. In sens mai larg. elevi . Ultimii sunt profesorii.directori. SFCP poate fi perceputa ca un proces de luare a deciziilor care cuprinde planificarea dezvoltarii. aceste centre au. perfectionarea cadrelor didactice. PERSPECTIVE ISTORICE In jurul anilor 1960 s-au creat in toata lumea numeroase centre de planificare a curriculumurilor .chiar in cazul curriculumurilor de stiinte. adesea insotite de instructiuni detaliate (si restrictive). spre sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor 1980. implementarea si evaluarea unui intreg curriculum scolar cu referire la deprinderile de invatare. cateva trasaturi comune. specialisti in domeniu. care a criticat aceasta abordare de sus in jos. pentru care s-au investit cele mai mari eforturi4. Au existat foarte putine semne de impact in clasa. implicarea comunitatii. ele au angajat echipe de proiectanti pentru producerea de materiale instructionale.

Mai mult. precum si implementarea metodelor adecvate .Recunoasterea crescanda a rolului pe care profesorii si scolile pot si trebuie sa-l joace in imbunatatirea curriculumului a fost stimulata de o varietate de aspecte ale dezvoltarii sociale si educationale. incluzand diverse instante decizionale care au tendinta sa implice cat mai multe cadre didactice posibil. 2.245). Tarile in care se practica SFCP pe scara larga sunt Marea Britanie si Australia. Canada. Democratizarea larga a diverselor aspecte ale vietii si descentralizarea actului decizional au fost urmate de dezbateri permanente asupra necesitatii de a ridica statutul ocupational al profesorilor.mediu care include dezvoltarea materialelor de invatare si a programelor de predare. multiculturale.Trebuie adaugata observatia ca datorita Education Reform Act (ERA) din 1988. in principal. cinci trasaturi comune: 1.educatia pentru sanatate.Aceste descoperiri au fost intarite de conceptul elaborat de Goodlad8 (1980)ca: "profesorii trebuie sa fie implicati in deliberarea si deciziile asupra a ce si cum sa predea "8 (pg. sa devina parte a societatii ca intreg.iar mai restrans. A existat un interes crescand fata de implicatiile educationale ale instaurarii unei societati democratice. etc. in care diverse grupuri etnice doresc. la aceasta schimbare. .9 CARACTERISTICI ALE SFCP Studiile arata ca scolile care practica SFCP au.pe de o parte sa-si pastreze cultura. in general.parinti. SUA si Israel. a crescut interesul fata de domenii cum ar fi protectia mediului. Acest interes a fost "acompaniat" de ratarea implementarii noilor curriculumuri dezvoltate centralizat. si au existat incercari de a asigura un contract intre scoala si comunitatea din care provin copiii. iar pe de alta. de asemenea. din cauza lipsei de implicare a profesorilor in procesul de dezvoltare a curriculumului7 . 4. 3. pun in actiune o structura a invatarii care sa se potriveasca obiectivelor educationale si principiilor pedagogice specificate in platforma proprie . de exemplu. lucreaza in interiorul unei structuri organi-zationale democratice si difuze. Marea Britanie se afla intr-o situatie regresiva in ceea ce priveste SFCP. Studiile de evaluare au dus la concluzia ca reformele curriculare ale anilor 1950 au esuat in ceea ce priveste infaptuirea schimbarilor asteptate in calitatea educatiei. opereaza in conformitate cu o platforma sau filozofie educationala formulata in interiorul scolii . proiecteaza un mediu de invatare compatibil cu filozofia educationala a scolii. precum si anumiti factori externi. Rezultatele cercetarilor si activitatea teoreticienilor curriculumului au contribuit.

in principal. SARCINA SI STRUCTURA SFCP poate opera numai intr-o scoala care este pregatita pentru aceasta: nu poate fi nici impusa. care opereaza. crucial13 . fara a o impune. ori in implementarea acestora in scoala12 . S-a insistat pe rolul directorului mai mult decat pe rolul profesorilor. din totala implicare a acestuia in orice schimbare sau inovare. In asemenea scoli e nevoie de o structura organizatorica democratica. la randul ei. obiectivele clare acceptate in comun si mai larga reprezentare a profesorilor. Aceasta deriva. utilizarea resurselor si relatiile umane. Dupa cum au aratat o serie de studii. Aceste calitati sunt necesare chiar si in cazul cand in scoala lucreaza un agent al schimbarii( asistent. spre deosebire de cazul cand scoala opereaza cu un curriculum centralizat. O echipa care functioneaza bine are nevoie de o conducere care sa fie acceptata pe baza recunoasterii pregatirii profesionale. inspira cele cinci caracteristici prezentate mai sus. expert de curriculum. mai degraba. de sus in jos.Acest lucru este adevarat mai ales in cazul unei schimbari atat de complexe cum este SFCP. directorul este persoana fara a carei implicare activa. in aceste conditii. deschis si sa ajute acolo unde este nevoie. aplica un sistem de evaluare interna a proceselor de predare . UTILIZAREA RESURSELOR SI RELATIILOR UMANE Antrenarea in procese de luare a deciziilor in grup. facilitator ). un sistem cu sens unic. reflectand diverse abordari ale . nu doar a autoritatii functiei. in scopul imbunatatirii lor. schimbarile si inovatiile nu pot fi introduse in scoala. Harrison10 (1981) considera ca scolile care aplica SFCP prezinta o interactiune dinamica intre urmatoarele subsisteme : sarcina si structura . pe un sistem de comunicare orizontal decat pe unul vertical. in timp ce primul se caracterizeaza prin existenta unor canale deschise in toate directiile. Aceasta structura orizontala deschisa este stimulata de comunicari orale si scrise multiple care fac posibila descentralizarea autoritatii si dependenta de munca in echipa si de o buna comunicare in/intre echipe11. stil managerial individual si trasaturi personale. care. nici dictata.invatare .5.rolul directorului devenind. birocratic. Directorul unei scoli care trece la SFCP trebuie sa aiba calitati de lider specifice. Sarcina directorului este de o foarte mare importanta in cazul SFCP. trecerea la SFCP plaseaza scoala in focarul evaluarii si a presiunilor interne si externe de tot felul. trebuie sa fie intelegator.Ultimul este. Trebuie sa izvorasca din filozofia educationala a scolii. In plus. deoarece el este cel care conduce corpul profesoral pe traseul schimbarilor asteptate si spre consecintele acestora. in primul rand. incluzand capacitatea de a incuraja cooperarea prin dialog constant cu corpul profesoral si iscusinta de a utiliza autoritatea atunci cand este nevoie.

urmatoarele sunt specifice fiecarei unitati in parte: *Cum se implica elevii si parintii in luarea deciziilor *Cum isi distribuie scoala implementarea diferitelor decizii intre echipe ? *Cine evalueaza gradul de implementare si lectiile care urmeaza a fi predate ? *Cum sunt organizate resursele ? *Care sunt modalitatile de cooperare cu agentiile externe de expertiza si feedback ? Toate aceste probleme urmeaza a fi decise si rezolvate la nivelul fiecarei scoli in parte.si niciodata n-a fost mai necesara ca astazi in viata cotidiana.Problemele carora trebuie sa le raspunda o institutie scolara (ce. Prin definitie.Ea ne face sa-i vedem pe elevi .Nu este important daca aceste modele mentale sunt percepute ca fiind bune sau rele intrucat aceste atribute sunt interpretabile. * munca de echipa care difera de munca in echipa prin aceea ca o persoana poate lucra si singura stiind insa ca toti ceilalti lucreaza la acelasi proiect.pe directori intr-un anumit fel.de ce si cum ) se rezolva prin raspunsul la intrebarea fundamentala:in ce credem noi? * revizuirea modelelor mentale.Toate marile decizii sunt luate de catre echipe si aplicate .Ceea ce se cere in SFCP pentru a putea functiona ca atare se poate defini in cinci dimensiuni care pot da forma SFCP: *impartasirea aceleiasi viziuni asupra scopurilor.managementul personal inseamna a-ti trai viata ca un act creator nu ca o reactie la evenimente.pe profesori. Alocarea judicioasa a timpului.Viziunea impartasita creaza un obiectiv care le transcende pe toate celelalte si da nastere unei noi maniere de actiune si gandire. Daca acestea sunt conditii operationale pentru toate scolile. * realizarea managementului personal care isi gaseste sursa in competenta si talent.curriculumului. Aceasta impartasire modifica relatia intre institutie si personal.back intern real.Modelele mentale sunt foarte numeroase.Oamenii actioneaza in functie de reprezentarea pe care o au fata de o situatie anume.Ele utilizeaza fortele schimbarii in propriul lor profit si nu incearca sa li se opuna.Munca de echipa este indispensabila in SFCP.Esentialul consta in a intelege ca aceste modele influienteaza profund activitatea actorilor educatiei. de altfel. a spatiului si a fondurilor este o conditie care garanteaza operarea fara sincope a SFCP. acest fapt fiind. nu poate exista un format unitar al SFCP pentru toate scolile. conduc la crearea unui climat de responsabilitate impartasita si a unei motivatii mai inalte pentru reusita. mijloacelor de realizare si a etapelor de urmat in realizarea scopurilor.Aceasta reprezentare se construieste de-a lungul anilor pe baza datelor furnizate de experienta proprie. ceea ce inseamna accesul fara dificultati artificiale sau inutile al expertilor.El nu inseamna o dominare asupra fiintelor si lucrurilor ci o orientare a actiunilor si deprinderilor de catre un proiect.Ele trebuie totusi concepute ca simplificari care trebuie supuse unei analize critice.Persoanele capabile de management personal privesc in permanenta viata ca pe o trambulina nu ca pe un obstacol.Managementul personal mentine o tensiune creatoare necesara reinoirii. dialogul continuu si un sistem de feed . o contradictie interna a conceptului SFCP.

. * gandirea critica.stari si procese si care produce informatii si solutii necesare celorlalte patru dimensiuni ca si pedagogiei institutiei. directorul. subiecte emergente cu relevanta imediata putand fi integrate cu usurinta. Participantii pot fi profesori individuali. Cine sunt participantii activi in echipa si care sunt functiile lor ? Pana la ce limita dezvoltarea curriculumului este independenta ? Care parti sunt originale si care sunt dictate din exterior ? In care cazuri se aleg materiale disponibile si in care se produc altele noi ? In ce fel si pana unde curriculumul este o prelungire a filozofiei educationale ? Figura 1 sugereaza un model care reprezinta diferitele posibilitati de combinare a acestor elemente. Parintii sunt chemati sa contribuie la planificarea si dezvoltarea curriculumului si sunt incurajati sa-si exprime reprezentarile si preferintele educationale. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE SFCP O scoala care introduce SFCP devine un loc de munca atractiv pentru profesori deoarece se creaza un climat de emulatie si motivatie.intrucat opiniile lor constituie un element important al inputului curricular. Sunt multe dezavantaje si pericole. modurile de abordare a SFCP difera unul de altul prin variabilele implicate. prin motivatia superioara. GRADUL SI LIMITELE VARIABILELOR SFCP Asa cum am mentionat mai sus. Elevii simt ca invatarea este mai relevanta in raport cu nevoile lor.prin urmare conditiile stimuleaza cresterea si dezvoltarea pregatirii profesionale.s. Comunicarea in interiorul scolii devine mai usoara. trebuie sa fim constienti ca implantarea cu succes a acesteia necesita o investitie foarte mare. Planificarea poate viza o activitate punctuala sau una pe termen lung. selectia dintre materialele existente si adaptarea acestora. principala slabiciune constituind-o problema calitatii. interesul crescut si satisfactiile profesionale obtinute. Curriculumul este flexibil. ca SFCP poate opera pe un continuum care merge de la investigarea zonelor de activitate.invatarii 17. Ea se bazeaza pe o combinatie intre modelul lui Short15 (1983) si cel propus de Marsh. Statutul profesorului este inalt.(1990)16. In timp ce avantajele SFCP sunt usor de identificat.de catre ele.Sa nu uitam ca stiinta isi afla radacinile inconversatie.cea care se intoarce asupra propriilor probleme. Se poate observa. trece prin adoptare fidela.a. pana la crearea de noi materiale. grupuri mici de profesori. intreg corpul profesoral. diferitii clienti (elevi si parinti) si experti externi.Munca de echipa solicita dialog si discutii. Profesorii pot contracara consumul nervos prin activitatea in echipa. in legatura cu materialele instructionale. Se promoveaza utilizarea efectiva a materialelor curriculare existente si este facilitata imbunatatirea calitatii predarii .

sociali.Alte presiuni isi au originea in lipsa de vointa a cadrelor didactice de a lua parte la schimbare.formati si instruiti doar pentru aplicarea instructiunilor metodice si nu au abilitatile de a construi sau produce materiale curriculare.nu in compunerea "libretului" spectacolului18. este posibil ca unii profesori sa nu participe la deciziile curriculare care urmeaza a fi implementate in anul urmator. din cauza miscarilor de cadre din interiorul sistemului. inspectorate scolare). In sistemele totalitare. De asemenea. schimbarea nu este posibila decat in conditiile in care controlul si evaluarea sunt efectuate de catre agenti externi (economici. controlul politic este cel care propune si produce schimbari. De asemenea. nu sunt capabili sa raspunda criticii aduse de autoritatea centrala. profesorii sunt deja supraincarcati cu ore de predare si. Mai mult.economice a rezultatelor invatamantului. In sistemele democratice. prin urmare.etc).elevi) de lipsa relevantei socio .Critica majora adusa de adversarii SFCP se refera la incapacitatea profesorilor de a pregati materialele. este predispusa la introducerea mediocritatii si compromisurilor. Un alt dezavantaj este acela ca unele criterii profesionale externe de control sunt inlocuite de controlul intern si comunitar. In plus. si astfel sa nu se angajeze la nivelul cerut (si necesar) pentru SFCP. cadre didactice. Unele din aceste presiuni sunt de ordin intern si au de-a face cu transferul autoritatii de la cadrul didactic individual la scoala ca intreg. O alta ingrijorare vine din faptul ca SFCP e dependenta intr-o masura foarte mare de initiativa scolii. cei care aplica SFCP.comunitari. Trecerea la SFCP expune scoala unor presiuni fara precedent. Acest dezavantaj se constata si in sistemele de invatamant centralizate. Pentru profesori exista avantaje intr-un asemenea sistem dar si temeri si . exista presiuni care au o origine externa si izvorasc din implicarea parintilor. impunerea de sarcini suplimentare pentru producerea de materiale poate reduce sau afecta negativ timpul disponibil pentru activitatile legate de predare. Profesorii sunt pregatiti. astfel incat SFCP poate primejdui obiectivele nationale ale egalitatii sanselor. chiar si la nivelul elementar. In termenii accesului la asemenea resurse exista diferente intre scoli. de resursele umane si financiare si de sprijinul comunitatii. in necesitatea perfectionarii/pregatirii acestora. altfel putand aduce politica si conflictele in interiorul scolii. materiale si alte resurse.Doar o asemenea evaluare poate constientiza actorii educatiei (decidenti. Aceasta schimbare pune in pericol calitatea activitatii din scoala. elevilor si comunitatii. Competenta profesionala pentru majoritatea profesorilor se manifesta in domeniul interpretarii. duce la ignorarea criteriului relevantei.politici. intrucat evaluarea pe criterii profesionale efectuata de catre agenti din sistem (de ex. convingandu-le de avantajele sistemului si convingandu-le sa aloce timp. sistemul de invatamant isi este suficient siesi si se autoinchide. in special prin cresterea implicarii comunitatii.

tolerantei. societatile vor trebui sa raspunda pentru existenta pluralismului cultural pe de o parte iar pe de alta parte sa asigure respectarea valorilor democratice21 . pentru a planifica si implementa schimbarea cu succes. comunitatii si cadrelor didactice. Fara indoiala. In sfarsit.si transfera continuturi similare in moduri identice. PERSPECTIVE SI CERCETARI RELEVANTE PENTRU SFCP Se pare ca dezvoltarea in tarile democratice si in special in societatile multiculturale si pluraliste va aduce o raspandire a SFCP in viitor. SFCP implica pericolul devierii educatiei planificate de catre mici comunitati sau de catre scoli singulare. S-ar putea pierde convingeri si realizari traditionale obtinute la nivel national. dorinta de a asculta nevoile elevilor si parintilor. povara unei autoritati in plus impreuna cu responsabilitati in plus si necesitatea de a raporta esecuri care in trecut puteau fi sanctionate sau puteau fi puse pe seama autoritatii centrale. fara o recompensa financiara pe masura.dificultati. dorinta de a fi liber fata de o autoritate centrala care compara scoala cu celelalte similare ei. conservatorismul si teama generala de schimbare ca si atmosfera saraca sau insuficienta cooperare intre cadrele didactice. toate acestea gasindu-si expresie in programul educational al scolii asa cum a fost tradus in curriculumul centrat pe scoala. Intr-un sistem in care SFCP joaca un rol important va fi nevoie de un cadru care . exista si factori care stau in calea trecerii la SFCP. Exista teama ca va fi nevoie de o investitie de timp si resurse superioara in SFCP. autoritatile educative vor trebui sa permita variatiunile de care are nevoie SFCP in incercarea de a raspunde la nevoile specifice ale elevilor. neincrederea in talentul. valorile societale fundamentale care incurajeaza aceasta planificare sunt respectate si luate in considerare de catre fiecare scoala si ca SFCP nu va servi ca o unealta pentru a transmite valori contrare celor ale democratiei. si altele. Autoritatile educative din aceste tari vor trebui sa dezvolte noi sisteme de control si de orientare a scolilor si sa stabileasca noi canale de comunicare cu scolile care opereaza pe sistemul SFCP. Aceste sisteme vor trebui sa asigure ca. In aceste tari. in procesul SFCP. sau o sporire a responsabilitatilor existente. Intre factorii care-i incurajeaza pe profesori sa treaca la SFCP se afla solutia pe care acest sistem o da problemei promovarii profesionale si dorintei de progres personal si de creativitate. pregatirea si resursele proprii. drepturilor omului si altor valori fundamentale22 . Totusi. ingrediente considerate fundamentale pentru succesul SFCP19 . dar nu in ultimul rand. Diferentele financiare si culturale dintre comunitati ar putea sa-si aduca partea la devierea de la principiile egalitatii sociale si rasiale20 . teama de greseala. parintilor. de la principiile elementare ale democratiei catre etnocentrism (al minoritatilor) sau rasism (al majoritatii). dorintei de a controla sursele de cunoastere si continuturile transmise de scoala.

societatea sau mediul subscriu in mod global. Calitatea este ceea ce da valoarea recunoscuta unui obiect. In plus. Dincolo de orice perceptie imediata si intuitiva se constata ca dimensiunea calitativa este fructul punerii in aplicare a unor mijloace particulare si a unei actiuni care implica efort intelectual mergand in sensul unei preocupari spre perfectionare. ce sta la temelia ideologica a SFCP. Evaluarea si cercetarea SFCP trebuie sa reflecte diferentele societale si culturale intre scoli24 . inexplicabil. deoarece este nevoie de ei in calitate de consilieri in domeniul SFCP in scoli. Asemenea cercetari trebuie sa furnizeze o baza de cunoastere care sa vina in sprijinul ideii de pluralitate in educatie. O scoala care functioneaza pe baza SFCP trebuie sa devina un local in care membrii corpului profesoral se dezvolta din punct de vedere profesional23 . sporeste nevoia de instruire in domeniul dezvoltarii curriculumului ca parte a pregatirii initiale si continue a cadrului didactic. in sensul universalitatii calitatii. CALEA SPRE AUTONOMIE 1. stabilirea unei varietati de moduri de colaborare intre activitatile de dezvoltare a curriculumurilor desfasurate de cadrele didactice si cele desfasurate de catre specialistii/profesionistii in domeniul curriculumului 4. Ceea ce apare evident in domenii foarte diferite cum ar fi : literatura . o identitate de valori sau de idei..unei institutii. Ea exprima o comunitate de vederi. Si totusi nu este asa...Prin urmare intrucat calitatea exprima un mod de a fi. Pe masura ce apar din ce in ce mai multe cazuri de SFCP.o viziune de ansamblu la care individul. de a le pastra si de a face uz de ele in pregatirea unor noi echipe si in pregatirea unor alte scoli pentru aplicarea SFCP..! Calitatea recunoscuta nu este niciodata o intamplare ci este rezultatul unui efort intelectual.unui individ. 2. grupul. sa faca trecerea de la teorie la practica.specificarea cadrului si conditiilor de implicare a elevilor si parintilor in SFCP.sa reuneasca cunostintele si experientele castigate in scopul de a invata din acestea. am fi tentati sai atribuim cu destula rapiditate un caracter . 3. clarificarea functiilor cadrelor didactice in procesul de dezvoltare a curriculumului si identificarea modurilor de utilizare a pregatirii lor in diverse faze ale dezvoltarii curriculumului si ale implementarii. rolul expertilor in curriculum devine mai important. includerea studiilor SFCP si a deprinderilor in programele de formare initiala si continua a cadrelor didactice. Toate aceste schimbari vor solicita mai multa cooperare intre domeniul practicii si domeniul cercetarii. Tendintele viitoare in SFCP pot fi rezumate in 4 zone care necesita considerari si examinari ulterioare : 1. Calitatea nu este niciodata o intamplare.

descentralizarea. Autonomia e fara indoiala expresia cea mai adaptata a modernizarii. scoala fara identitate. orice tentativa de ameliorare a calitatii scolii in ceea ce priveste institutia trece inevitabil printr-o preocupare spre o rationalitate care sa inlocuiasca empirismul. Strategia Strategia apare ca una din primele competente ale scolii. Trebuie spus insa ca autonomia responsabila nu poate deveni eficace decat . Asumarea reponsabilitatii angajeaza ceea ce numim autonomia comunitatii educative.Prin urmare.nici o strategie nu este posibila daca nu exista din start responsabilizare si cunoastere a scolii..etc. managementul intreprinderilor .1. Noi credem ca principiile unei organizari rationale se pot aplica si la gestiunea scolara.inca din 1967.cinematograful. Deja. "identitate". in plus. indispensabile gestionarii scolii..ea nu exista cu adevarat decat daca este inscrisa in texte de nivel institutional. dar si daca se manifesta in gestionarea cotidiana a unitatii scolare. 1. "decizie". muzica.. 2. in plus.cheia de bolta a oricarei actiuni de schimbare si innoire. "structura" . valabil si in domeniul calitatii gestiunii scolii. fara indoiala. este..ea implica in mod obligatoriu aplicarea celorlate fete. Institutia educativa se poate inscrie intr-un model de organizare care ia forma unui tetraedru in care fiecare fata se poate defini printr-unul din termenii "strategie" . 2.fiecare fata implica in mod legal competente distincte . stiintele. Elemente de modernizare a scolii Orice cadru de referinta prezinta avantaje dar si inconveniente : ni se pare indispensabil pentru a evalua o scoala si functionarea ei . Fiecare din acesti termeni pare a avea o anume greutate si poate vehicula un anumit numar de constituanti care pot explica impresionantul joc de constructie care este institutia scolara. scoala cu structura dar fara identitate.in alti termeni.. printr-un efort intelectual care vizeaza o inteligibilitate mai buna a institutiei scolare si aceasta in perspectiva ameliorarii functionarii comunitatii educative.TAVERNIER considera ca e o urgenta a concepe scoala ca o intreprindere educativa. Se pot intui astfel multiple posibilitati de analiza : scoala fara strategie.Dupa parerea noastra. scoala cu strategie dar fara structura . Fiecare dintre fete pare indispensabila si complementara unei functionari a ansamblului si indiferent care fata ne apare privirii.in strainatate.stabilirea unui referential in care indicatorii sa ne permita pe de o parte sa apreciem realizarile si pe de alta parte sa anvizajam prelungirile posibile pentru ameiorarea calitatii scolii.

Au dreptate si unii si altii . acesti indicatori pot reprezenta unitatile scolare ca sisteme situate intrun mediu specific in interiorul caruia o decizie punctuala ar putea sa se regaseasca eventual in interiorul altor sisteme. Analiza institutionala ar permite directorului sa faca o analiza personala a scolii sale si in acelasi timp sa-si confrunte propriile pareri cu cele ale altor membri ai comunitatii educative.pericolele pe care sa le prevenim. . potentialul de ameliorare al capitalului uman.calitatea bazei materiale. In ceea ce priveste autonomia institutionala . 3. aceasta actiune de analiza a faptelor masurabile va deschide poarta catre o mai mare stapanire a institutiei.campul de actiune posibila.autonomia institutionala. La limita. un fel de audit scolar care sa precizeze indicatorii de bord ai unitatii scolare . . .cunoasterea scolii : calitatea cadrelor didactice. in plus. va contribui la stabilirea mai buna a politicii (strategiei) care urmeaza a fi adoptata si va constitui un cadru in interiorul caruia directorul nu va avea decat sa-si exerseze calitatile sale personale. Fara indoiala ca ceea ce le lipseste cel mai mult directorilor de scoala este cunosterea faptelor si datelor scolii.cunoasterea necesara a faptelor.inteligenta si bunul simt. Intre faptele care trebuie luate in considerare s-ar putea retine: .posibilitatile de actiune inscrise intr-o lista cat mai completa. unii directori se plang ca este imposibil sa transpuna principiile de organizare si management in domeniul scolar.necesitatea de a recurge la un tip de abordare care sa studieze mai bine scoala pe care ei o percep intr-o maniera empirica . . . In acelasi timp. O sinteza in ceea ce priveste strategia Autonomia si orice strategie trec prin diferite etape : .cunoasterea mediului : sansele de care sa profitam. Majoritatea directorilor resimt.fortele si slabiciunile scolii. in singuratatea activitatii lor .autonomia scolii. ca si atuurile sale.potentialul de creativitate al cadrelor didactice. In sensul expus aici.prima componenta (autonomia .. cunosterea si analiza faptelor vizeaza in mod esential punerea in lumina a starii functionarii "aparatului' scolar prin intermediul unei serii de indicatori pertinenti si masurabili astfel alesi incat sa furnizeze responsabilului unitatii scolare o reprezentare sintetica a scolii sale. 2. Cunosterea faptelor este o trecere obligatorie catre orice strategie scolara..daca scoala dispune de o cunoastere exacta a originalitatii si specificitatii sale.

2.Se intuiesc legaturile privilegiate care ar putea exista intre strategie si structura.subansamblul elevi .director-adjunct.culturala) e inscrisa in textele legii dar foarte departe de a fi realizata in practica..).).2.etc) ..subansamblul muncitori de intretinere (muncitori.subansamblul cadre didactice ( profesori. Asa cum autonomia (legata de descentralizare) este necesara strategiei. pedagogica. Va trebui cu certitudine sa constientizam directorii scolari atat asupra demersurilor unei strategii dar mai presus de toate va trebui sa le dam mijloacele acestei strategii... consideram ca orice strategie nu va putea fi realizata. . ..subansamblul administratie ( secretar. mediu social.. Structura Scoala este departe de a fi un ansamblu omogen dar este totusi un corp organizat constituit din unitati si subansamble distincte.mecanici.subansamblul directiune (director.). .In plus. 1. invatatori. Structura se bazeaza pe o repartizare judicioasa a sarcinilor care urmeaza a fi realizate.tot asa specializarea si competenta in domeniile specxifice par a fi esentiale oricarei structuri. pasaj obligatoriu pentru o veritabila strategie nu e decat la inceputurile sale.cartier.localitate.etc).. economist. materiala) aceasta constituie primele jaloane ale unei veritabile autonomii ale institutiei. In concluzie.femei de serviciu. . primei componente ii lipsesc mijloacele unei veritabile politici scolare iar componentelor a doua si a treia le lipseste definitia. De la inceput . inca imprecisa in majoritatea unitatilor scolare . . Putem distinge : .a unei gandiri strategice pentru unitatea scolara respectiva. a doua componenta (autonomia structurala) este aplicata dar fara prerogativele sale desi bine precizate inca nu are eficienta dorita. In ceea ce priveste autonomia scolara cu cele trei componente ale sale (financiara.putem afirma ca strategia este indisociabila de autonomie si de cunoasterea faptelor.asupra membrilor ei . Specializarea este indispensabila..ca orice structura nu va putea fi eficienta .etc.subansamblul mediu (parinti.supraveghetor.fara o specializare a fiecaruia dintre subansamble. Cunoasterea faptelor .

incurajarea invatarii. Care sunt functiunile esentiale care pot duce la ameliorarea functionarii unitatii scolare? 2. administratorul. . Daca ni se cere sa vorbim despre descentralizare si autonomie in aceeasi masura noi putem cere in interiorul unitatii noastre scolare descentralizarea si delegarea sarcinilor. In prezent.directorul asigura organizarea umana a unitatii sale prin instaurarea unui climat stimulant .contabilul.. In realitate. 3..ca urmare a acestor calitati ... Dimensiunea pedagogica : o prioritate. Dimensiunea administrativa : o specializare necesara Suntem constienti de complementaritatea indispensabila a diverselor dimensiuni care printr-o actiune conjugata ar putea duce la ameliorarea calitatii scolii. In acest sens directorul apare ca un clinician al practicii educative prin cunostintele de expert asupra meseriei de cadru didactic.apartinand fiecareia din aceste subsisteme ar trebui sa fie specializate si sa aiba cele mai inalte competente in domeniul respectiv pentru a reduce la minim disfunctionalitatile scolii. prima sa functie este functia pedagogica in care cel putin trei dimensiuni pot releva competenta sa : a) definirea misiunii scolii.posturile administrative conferite nu sunt insotite de o formare specializata ceea ce mentine titularii acestor posturi sub dependenta directorului de scoala (toate textele precizeaza ca secretarul.In plus. In prezent. prin evidentierea criteriilor privind perfectionarea personalului . comunicarea obiectivelor scolare.actiunea sa va fi lipsita de orice sens daca nu asociaza acestui comportament o capacitate de relationare . incurajarea cadrelor didactice.toate sarcinile administrative de gestionare si de orice alt tip cad in sarcina directorului de scoala.prin competenta interpersonala. "Fisa de post" a directorului de scoala este foarte complexa.Persoanele. urmarirea progresului elevilor. stabilirea scopurilor scolare.etc b) dirijarea programelor de invatamant: supravegherea si evaluarea cadrelor didactice. este nevoie de o definire a sarcinilor si functiunilor de care scoala are nevoie. directorul da ocazia dezvoltarii fiecaruia dar . Prin respectul personalului. c) promovarea unui climat de invatare pozitiv. mentinerea unui inalt nivel de invatare. uitata.de asemenea . In fata multitudinii de roluri .

sunt plasati sub autoritatea directorului scolar).la orice nivel s-ar situa.directorul adjunct . .de consultare si de democratizare in interiorul unitatii scolare. Decizia Daca structura si strategia constituie marile axe. Centrele bugetare actuale par a fi o infrastructura ideala pentru asemenea propunere. . 2. gestiunii intendentei a mai multor unitati scolare dintr-o arie geografica restransa.ca fiecare membru al comunitatii educative .acela de sef de birou. Asa cum s-a semnalat anterior este vorba de definirea cu precizie a rolului si functiunii fiecaruia ca o conditie a trecerii obligatorii catre o mai mare eficacitate. Aceasta sarcina o poate indeplini numai daca el ar putea sa se sprijine pe un ansamblu de persoane competente care sa-i aduca ajutorul indispensabil in domeniul economic si administrativ.de un specialist care sa se ocupe de problemele de administratie sau.fiecare specialist avand atributiunile gestiunii economice.consideram ca in nici un caz scoala nu este proprietatea directorului.placa turnanta a scolii va trebui sa fie debarasat de rolul sau care-i consuma tot timpul. pentru a se intoarce catre domeniile care privesc in primul rand educatia si organizarea pedagogica a scolii.de un specialist in domeniul reglementarilor juridice.in termenii managementului.dar putem sugera ca un grup de scoli ar putea dispune : . Aceste reflectii ar dori sa reduca din functiile directiunii pentru a face ca in sarcina directorului sa ramana ceea ce ni se pare esential : dimensiunea pedagogica si umana. de un specialist in reguli si regulamente sau un specialist contabil.gestiunii administrative. Nu ne gandim la faptul ca fiecare scoala ar trebui sa dispuna de un specialist in administratie.capabil de a dinamiza scoala si constient de ansamblul principiilor de gestionare care concura la buna sa functionare.de un specialist in economie si contabilitate. In plus. De la inceput. In aceasta perspectiva .sa se favorizeze spiritul de concertare. chiar indispensabil .In plus. Deciziile care urmeaza a fi luate sunt acelea care privesc strategia definita in marile linii directoare dar si ansamblul tuturor actiunilor punctuale ale fiecaruia dintre membrii colectivitatii educative astfel incat fiecare sa-si aduca partea sa de contributie la indeplinirea obiectivelor stabilite.echipa educativa poate avea la dispozitie un animator .3. trebuie sa se integreze in procesul de decizie. Directorul.ele vor fi ineficiente fara punerea in miscare a proceselor de decizie. de logistica scolii. ar trebui ca puterea politica sa decida asupra formarii specializate a acestor persoane. o frana in calea initiativelor este data de aceasta lipsa de specializare cat si de lipsa autonomiei. . marile artere ale organizarii scolare .ne apare ca esential .

daca este puternica. este gandirea la un proiect pentru unitatea scolara. De la inceput.autonomia la diverse esaloane .Se ghiceste aici faptul ca o coeziunea care s-ar putea realiza. s-ar putea spera ca scoala sa iese din neutralitatea ei institutionala in care a fost mentinuta in interiorul anumitor frontiere. ca scoala si-a insusit libertatea de actiune.Aceasta democratizare a gestionarii care presupune responsabilitate si participare la ansamblul deciziilor va trebui sa implice intrega comunitate educativa : directiune.. S-ar putea dezvolta avantajele acestei fatete..s-ar putea spune. elevi.inseamna de asemenea .adica acelea care privesc strategiile definite si structurile existente sau viitoare si acelea din interiorul frontierelor definite . 2. Ajunsi la acest punct suntem tentati sa dam unitatii scolare o fatada rationala:Ea trebuie sa dispuna de: -o strategie insotita de descentralizare si de autonomie.fara indoiala. Este vorba de a ajunge la un tip de consiliu de administratie al unei unitati de invatamant care va avea printre alte avantaje atat apropierea membrilor scolii dar si favorizarea impartasirii responsabilitatilor. parinti.etc. specializarea diverselor functii .4.daca structura presupune specializare ne apare ca indispensabil sa asociem fatetei "decizie" a tetraedrului nostru.vor trebui sa confere unitatii scolare o atmosfera unica. in plus . o globalitate care sa fie reflectata de participarea cea mai larga posibila. Identitatea. daca strategia implica autonomia. administratie. "Entitatea" noastra astfel structurata prezinta.a mijloacelor de realizare si a ansamblului riscurilor autonomiei.inseamna. -o structura insotita de o mai mare specializare a functiilor. Identitatea sau impartasirea unui ansamblu de valori Scoala este pe cale de a-si dezvolta o identitate proprie. cadre didactice. se va rasfrange asupra proiectelor scolare care vor duce la concretizarea strategiei gandite.fara indoiala. trecerea de la un anumit tip de tutela ierarhica la o relatie contractuala.a recunoaste ca daca obiectivele .ideea unei gestionari democratice in interiorul unitatii scolare care este un corolar natural al autonomiei. prin urmare. Astfel conceputa democratizarea permite determinarea ansamblului indiferent de deciziile luate .o globalitate care sa favorizeze sentimentul de apartenenta la o colectivitate. Astfel.scoala resimte de asemenea o criza care consta intr-o denuntare a sistemului autoritar de gestionare care impiedica initiativele si inovatiile. -o decizie asociata democratizarii. Identitatea scolara.. in plus. un ansamblu de repere .notiunea de decizie si de democratizare a gestiunii scolare e departe de a fi intrata in modul de actiune al nostru Aceasta este semnalata doar ca o perspectiva care va fi fara indoiala utila in vederea ameliorarii functionarii scolii.daca drumurile autonomiei sunt puse in aplicare cu toate dificultatile semnalate. democratizarea deciziei.Daca discursurile oficiale vorbesc adesea de democratizarea studiilor .

atat mijloacele de sustinere a oportunitatilor propuse de scoala cat si acelea de evaluare a insesi . Toata structura acestei reflectii contribuie la crearea .dedesubt ceea ce ne ramane de facut. oferta si oportunitatile educative sunt continute in notiunea de curriculum care imbratiseaza tot ceea ce mediul scolar ofera elevului ca posibilitate de invatare.structurala. Aceste oportunitati se constituie intr-un continut mult mai amplu decat o programa sau un plan de studii centrate aproape exclusiv pe aspecte conceptuale.pedagogica. la continuturi. catre structurile specializate ale scolii ca si catre democratizarea deciziilor pentru orice lucru si activitate.decizia depinde mereu de autoritate si identitatea este foarte rar atinsa. in mod progresiv a identitatii scolii. la oferta si oportunitatile de experienta si instruire pe care scoala le ofera elevilor. si care cuprinde in plus.punctul de plecare al reflectiei noastre dar se poate vorbi si de o strategie mai direct legata de calitate si de ameliorare.. In realitate. financiara. Fara indoiala. Ea se refera. statul a pus la cale o strategie de ansamblu care vizeaza ajungerea la o strategie a scolii: totul e departe de a fi perfect. ci si principii. Linia intrerupta este o linie de demarcatie.. dar merita sa existe! Structurile scolare sunt insuficient specializate .catre autonomie culturala. 2.prea adesea.de asemenea.materiala. Pas cu pas. metode si atitudini. inainte de toate. Dupa cum se constata.deasupra se afla ceea ce este realizat..4. REFORMA SI CURRICULUM Reforma educativa are ca obiect nu numai si nici in principal organizarea sau structura sistemului educativ. o reintoarcere la strategie. Identitatea inseamna .unitatile scolare si-au insusit o anumita identitate care nu este totusi altceva decat o simpla reflectare a specificitatii lor.generale si validarea studiilor sunt domeniul statului obiectivele intermediare trebuie sa raspunda solicitarilor locale. Privire sinoptica Reflectia noastra se poate rezuma intr-un tablou in care ne apar realizarile si ceea ce presupunem si propunem pentru ameliorarea functionarii scolii.. nu numai concepte si cunostinte.Pas cu pas. Speram ca aceste elemente de modernitate ale scolii (care sunt de altfel elemente de modernitate ale oricarei intreprinderi ) vor fi puncte de reper pentru directori. In acest tablou sunt surprinse diferitele etape ale demersului nostru.pas cu pas. scolile raman intr-o neutralitate institutionala care le da doar posibilitatea sa existe. Bucla este inchisa. Adesea. procedee.

Intr-un curriculum se recunosc intentiile educative. licee) si profesorii insisi.numitul "curriculum implicit" alcatuit din tot ceea ce scoala ofera. Este clar insa ca. unitatile scolare ( scoli. cel putin. fie prin mijlocirea unui curriculm mai mult sau mai putin determinat. Deci cel ce fixa curriculum-ul era invatatorul. Altfel spus : diversele instante care. in toate tarile dezvoltate. traduc. gradinite. Cu alte cuvinte. alaturi de declaratiile vizand asemenea intentii. fie prin intermediul elaborarii unui sistem oportun de probe de evaluare. Se presupune ca instanta care stabileste un curriculum are unele intentii determinate in ceea ce priveste educatia cat si in ceea ce priveste destinatarii acestei educatii.Am putea considera un asemenea curriculum drept o matrice de la care sa emane alte nivele de dezvoltare curriculara. sau permite. cadrul didactic propunea finalitati educative. atat organizarea educatiei obligatorii cat si acordarea de diplome si titluri academice care acrediteaza indivizii pentru exercitarea unor profesiuni determinate.in mod expres consistente. In orice caz. este de dorit ca aceste intentii educative sa fie formulate expres. intentia educativa a administratiei publice se limita la cateva elemente: alfabetizarea si un nivel elementar de cultura. In prezent. In definitiv. Un curriculum adoptat la nivelul ministerului invatamantului trebuie sa aiba un caracter deschis si flexibil. In mod frecvent scoala ofera posibilitati de invatare mult mai bogate decat cele prevazute. la nivele distincte. care ulterior sa fie amplificat si diversificat la nivele succesive de concretizare : inspectoratele scolarecomunitatile locale cu competente educative. cel ce realizeaza desfasurarea unui curriculum in activitatea didactica si in sala de clasa este profesorul. ai finalitatilor pe care societatea le pune in fata scolii si a etapelor distincte de educatie. Pe atunci scoala si. alaturi de intentiile instantelor de decizie in materie de curriculum sau. fiecare la nivelul sau. clasificate si dezbatute. Pe de alta parte si mai presus de toate. tot in mod frecvent. intr-o societate democratica si pluralista.politica educativa necesita stabilirea intentiilor educative.De aceea il vom numi in continuare Curriculum Matrice(CM) Fidelitatea in respectarea intentiilor educative poate fi considerata ca un ultim referent care legitimeaza un anumit curriculum si o anumita dezvoltare curriculara.si care vin sa constituie asa . nu pentru a reduce oferta educativa numai la ele ci si pentru a mentine o vigilenta critica si rationala cat mai riguroasa asupra proceselor reale ale educatiei. aceleasi intentii educative care le anima. pe langa intentiile explicit formulate in curriculum exista alte elemente neexprimate care sunt. in special. ajungandu-se uneori pana la denaturarea lor completa.proceselor de invatare si instruire. Dar. presupun si necesita o decizie a administratiei publice referitoare la continuturile de cunostinte corespunzatoare. In perioada timpurie a educatiei obligatorii si gratuite in diverse tari. aceste intentii educative trebuie sa se permanentizeze in forme . In proiectarea si in dezvoltarea intentiilor educative se presupune ca autoritatea administrativa si profesorii insisi sunt interpreti fideli ai propunerilor educative venite din partea societatii. elementele implicite ale curriculumului duc la distorsionarea intentiilor educative mai explicite. Aceste elemente de curriculum implicit nu trebuie considerate ca valori negative. contribuie la determinarea si dezvoltarea unui curriculum.

Vor exista probabil indoieli asupra modului de a realiza asemenea proiecte specifice. In general intr-o reforma educativa se propune o corespondenta mai buna intre curriculum si structura invatamantului. probleme pur tehnice. cautand sa . Proiectul curricular matrice ilustreaza si face inteligibil proiectul de sistem de invatamant. care sa permita optiuni responsabile din partea copiilor si adolescentilor in interiorul unui pluralism democratic care caracterizeaza societatea moderna. capacitate. rasa sau origine sociala. fara indoiala. In paginile urmatoare incercam sa propunem un curriculum matrice deschis. Proiectul de Curriculum Matrice exprima intentii educative. oricare ar fi conditiile personale si sociale. O reforma structurala nu asigura prin ea insasi schimbarea educativa reala.la invatamantul general obligatoriu(prescolar.in principal. asupra amplitudinii continuturilor prescrise. Dar trebuie sa existe un consens asupra faptului ca un proiect curricular matrice trebuie sa fie deschis. Invatamantul profesional are. Finalitatea unei reforme a structurilor este aceea de a face posibila (si de a facilita) realizarea unui curriculum determinat.primar si gimnazial). flexibile si adaptabile particularitatilor elevilor. cateva linii directoare care sa traverseze diferite etape si domenii educative si care sa reflecte marile finalitati pe care curriculumul trebuie sa le serveasca: un curriculum matrice. dar si modelul cultural al invatarii si scolii. b) O educatie fara discriminari.consideram insa ca e o etapa necesara si obligatorie in tranzitia spre o reforma radicala a educatiei. ci dimpotriva. Desi ceea ce vom prezenta in capitolul urmator sub titlul de Proiect de Curriculum Matrice.mai putin autoritatile administrative. respectand in acelasi timp valorile si credintele altor persoane si ale altor grupuri sociale. de sex. Pentru invatamantul liceal problemele devin mult mai complexe si ar fi nevoie de o echipa de experti in curriculum pentru a face un asemenea proiect.din punct de vedere curricular.Aceasta etapa are sarcina de a schimba practica eucativa si unele din responsabilitatile si rolurile agentilor educatiei.flexibil si dinamic care sa poata fi concretizat in proiecte curriculare specifice in care sa se implice comunitatile scolare. pregatindu-i astfel pentru noi roluri. Propunerile noastre se refera . Reforma sistemelor si structurilor educative are sens numai prin mijlocirea reformei in continuturi si metode.Intentiile educative trebuie sa contina.deschise. orientata spre egalitatea sanselor indivizilor si a posibilitatilor de realizare personala. asupra instantelor si modalitatilor responsabile de concretizare a PCM.mai degraba.decat filozofice. Curriculum-ul concretizeaza si da sens sistemului.nu reda fidel conceptia noastra asupra functiilor educatiei. O reforma a invatamantului este totdeauna o reforma a curriculumului: a intentiilor educative si a conditiilor pentru transpunerea lor in realitate. un statut aparte intrucat planificarea si dezvoltarea unui curriculum pentru formare profesionala ridica. deschis si flexibil trebuie sa aiba drept obiective: a) Educatia morala si sociala a elevilor in masura in care contine formarea atitudinilor si valorilor. cuprinzator si flexibil.

Prin publicarea acestor documente Ministerul Invatamantului cauta sa asigure comunicarea cu societatea punand intrebarea daca ceea ce se propune este adecvat si dezirabil..mai ales de diversitatea acestora.se poate constata ca reprezentantii acestor discipline in Consiliul de Curriculum nu stapanesc si nu inteleg conceptele din Ghid si nici spiritul acestuia. un curriculum are consecinte stricte in ceea ce priveste organizarea institutiilor educative. Natural.Se va observa ca. Proiectul nostru trebuie citit in paralel cu Ghidul metodologic de curriculum scolar propus de Consiliul National pentru Curriculum si Formarea Profesorilor (Bucuresti. incat profesorul nu mai are nici o libertate de actiune in aceste domenii. Pentru ca este o greseala sa se discute curriculumul doar in continutul. si se face. el pretinde a contribui la : . Perspectiva unui proiect curricular matrice (P. c) Deschiderea scolii catre mediul inconjurator. resursele didactice.ci.ca pana in prezent. relativ la continuturile si modurile de invatare.M.De altfel aceste "Programe analitice" nu numai ca n-au tinut seama de cerintele unei minime interdisciplinaritati dar nici nu permit o abordare interdisciplinara la nivelul cadrelor didactice.. calificarea cadrelor. un document pedagogic. de asemenea. 1996) si cu Programele analitice pentru clasa a V-a propuse de acelasi consiliu(Bucuresti. curriculumul trebuie sa incorporeze noile tehnologii informatice atat in calitate de continuturi cat si de mijloace didactice.elimine stereotipiile de religie si origine etnica si altele care persista astazi in societatea noastra. flexibil si dinamic "oferind largi posibilitati pentru optiunea personala si pentru dezvoltarea creativitatii celui educat"1(pag9) la nivelul concretizarii acestui "core curriculum" in programe analitice nu vedem cum ar putea fi realizate asemenea deziderate la clasa intrucat nu se tine seama de elevi si. catre progresul cultural in diferitele lui manifestari. in acelasi timp..) este esentialmente didactica.. catre realitatile sociale care o inconjoara si.Obiectivele de referinta si elementele de continut sunt asa de amanuntite si de supraincarcate(cu toate ca in ghid se specifica "accentul va trebui sa cada nu pe cantitatea de informatie.1996). Pe aceasta linie. printr-o atentie sporita fata de exigentele unei societati inalt dezvoltate. inainte de toate. ecoul mentalitatii si sentimentului social fata de cum trebuie sa fie educatia la diferite nivele.biologie).Din pacate aceste documente au avut o sfera de circulatie restransa iar. in general. Un curriculum central este un document care trebuie considerat. deschidere care sa apara prin incorporarea de noi continuturi in curriculum. noi limbaje si. daca acest Consiliu a optat de asemenea pentru un "core curriculum" deschis.C.pe predarea directa de capacitati mentale si practice")2. intentiile si ofertele educative pe care le presupune. prin noi tehnologii educative.dupa modul de exprimare a obiectivelor in programele analitice la anumite discipline(istorie. Aceste consecinte implicite trebuie de asemenea analizate atunci cand se analizeaza curriculumul. etc. fara a examina toate implicatiile.

aceea ca informatia obtinuta prin aplicarea curriculumului trebuie sa serveasca pentru a optimiza. 6) Specificarea conditiilor care permit evaluarea progresului realizat de elevi ca urmare a actiunii educative. Curriculumul include atat proiectul cat si punerea sa in practica. 5) Continuitatea. care. 3) Posibilitatea ca elevii care se deplaseaza dintr-o localitate in alta sau se transfera de la o scoala la alta. cand.culturale diferite. in ultima instanta. cum se invata si de ce. si se evita transformarea sa intr-o seria de principii fosilizate. 2) Comunicarea intre concetateni. Finalitatile si planul de actiune care sunt stabilite in curriculum se imbina. Faptul ca un Proiect de Curriculum Matrice deschis si flexibil are un grad de generalitate propriu ne obliga la o prezentare oarecum abstracta. izvoare. si cu conditii materiale si socio . pornind de la proiectul general. coerenta si progresul de-a lungul diferitelor etape de educatie. stabilirea finalitatilor. incapabile de a genera inovatii educative. Celelalte trei se refera la planul de actiune care trebuie pus de acord cu aceste finalitati si servesc de instrument pentru desfasurarea practicii educative. cand si cum se evalueaza. modifica proiectul si a-l ajusta progresiv la conditiile reale. prima pentru proiectul care cuprinde intentiile si planul de actiune iar a doua pentru procesul de punere in practica. isi pot programa si concretiza propriile lor intentii educative in curriculumuri adaptate caracteristicilor institutiei si elevilor. a cunostintelor si priceperilor lor. Vom reliefa patru tipuri de surse. Curriculumul include atat proiectul cat si punerea sa in practica. intr-o anumita practica pedagogica.1) Egalizarea posibilitatilor de educatie a elevilor cu aptitudini si interese diferite. Aceste raspunsuri se concretizeaza pornind de la fundamente de natura si origine diferite. fundamente sau temeiuri ale curriculumului. SURSELE CURRICULUMULUI Curriculumul incepe deci prin a da unele raspunsuri la intrebarile fundamentale: ce. 4) Autonomia institutiilor de educatie si a profesorilor. sa aiba asigurata continuitatea situatiilor si experientelor lor educative.Insa acest caracter abstract nu inseamna speculativ deoarece conceptele propuse sunt extrase din realitatea educativa. propunand in invatamant si o cultura comuna care sa faciliteze convietuirea intre cetatenii unei tari. fiecare dintre ele aducand un aport si propunand informatii specifice: . In prima intrebare se intalnesc aspectele curriculumului legate de prima functie. Numai inchizand acest ciclu complet se respecta natura dinamica a curriculumului. Aceste doua faze au o relatie stransa si foarte importanta intre ele. De aceea trebuie diferentiate doua faze pe care le vom denumi Proiectarea (dezvoltarea) curriculumului si Desfasurarea curriculumului.

cat si profesorii in proiecte si planificari si practica educativa. Atat Ministerul Invatamantului si Stiintei cand stabileste curriculumul normativ. ulterior. . ce e posibil sa se invete in fiecare moment. Premise sociologice: Curriculumul exprima intentii educative. Fundamentul pedagogic se refera atat la teoria pedagogica existenta cat si la experienta educativa acumulata in practica didactica. Cunoasterea legilor dezvoltarii evolutive in diferite etape si a legilor ce guverneaza formarea proceselor cognitive la fiintele umane. priceperi. ca si relatiile interdisciplinare dintre ele aduc. Curriculumul trebuie sa cuprinda finalitati si functii sociale ale educatiei.Fundamentul sociologic se refera la cerintele sociale si culturale fata de sistemul educativ. iar cele epistemologice vor fi incluse in domeniile curriculare corespunzatoare. ofera curriculumului un cadru indispensabil in ceea ce priveste posibilitatile si modurile de invatare: cand se invata. un aport decisiv la configurarea continuturilor curriculumului. sa reflecte cerintele societatii fata de scoala intr-un moment istoric determinat. de asemenea. si cum sa se invete acest posibil. pentru ca elevii sa devina membri activi si responsabili ai societatii careia ii apartin. In mod concret. la noi ca si in celelalte tari constituie un izvor curriculum de neinlocuit. desfasurarea curriculara in sala de clasa. Fundamentul psihologic se leaga de procesele de dezvoltare si de instruire a elevilor. in activitatea didactica reala a profesorilor furnizeaza elemente indispensabile elaborarii curriculumului in fazele de proiectare si. in ultima instanta. structura interna si stadiul actual al cunoasterii in diferite discipline stiintifice. la continuturile de cunostinte. Aceste patru tipuri de fundamente joaca un rol deosebit in toate fazele elaborarii si realizarii curriculumului: a) in momentele diferite ale proiectarii: curriculumului de baza. curriculumului la nivelul unitatii scolare si planificarii didactice. Trebuie sa se refere la aceste izvoare din care curriculumul isi extrage atat continuturile cat si legitimitatea. credem ca e bine sa prezentam acum pe scurt premisele sociologice de la care pornim. de desfasurare. Intrucat izvoarele psihologice si pedagogice vor fi expuse mai tarziu. la asimilarea normelor sociale si a patrimoniului cultural al societatii. Experienta acumulata de-a lungul ultimilor ani. Fundamentul epistemologic este cel care vizeaza cunostintele stiintifice care integreaza domeniile sau materiile curriculare corespunzatoare. Acestea trebuie. deprinderi. Metodologia. atitudini si valori care contribuie la procesul de socializare a elevilor. b) in desfasurarea curriculumului in sala de clasa.

profesori . permitandu-le astfel sa ia pozitia in raport cu valorile si ideologiile stabilite.Oricare societate isi educa tinerele generatii dar nu totdeauna acest lucru se face prin intermediul unor institutii specifice. Scoala face parte dintr-o societate determinata si educa pentru aceasta o societate determinata. Aceste cerinte se leaga de functiuni sociale importante: socializarea noilor generatii si pregatirea lor pentru responsabilitati viitoare in calitate de adulti intr-o organizare concreta a muncii si a rolurilor sociale. aceasta transmitere se face intr-un mod mai mult implicit decat explicit. care au organizat scoala obligatorie pentru toti cetatenii pana la o anumita varsta. curriculumul. transmite. Clarificarea explicita a intentiilor educative si a continuturilor usureaza aceasta critica posibila si contribuie la maturizarea elevilor. relatiile intre educatie si societate nu au numai o directie. In fapt. parinti. odata cu acestea si strans legate de ele. priceperi. * Educatia transmite cunostinte. Avand aceasta functie. Scoala . * Intr-o societate pluralista.elevi. in care se plasmuiesc intentiile educative.sau sistemul educational se caracterizeaza prin faptul ca a fost constituita ca institutie si sistem social special organizat cu o finalitate educativa. In sprijinul acestei clarificari. nici elevului. educatia coopereaza la formarea unor cetateni care vor fi capabili sa modifice relatiile sociale existente. trebuie sa expliciteze valorile si atitudinile propuse a fi transmise elevilor. scoala este foarte dependenta de sistemul social. valori sociale si ideologii dominante. am zice. de asemenea. In relatie cu aceasta pozitie in interiorul societatii. Data fiind aceasta pluralitate nu este de dorit. scoala reprezinta un important subsistem social in contextul sistemului global al societatii. educatia poate ajunge la trezirea la elevi a unui sentiment critic fata de atitudinile si relatiile sociale dominante. un curriculum deschis in care sa fie definite prescriptiv numai acele elemente care fac parte din cunostintele si valorile care pot fi considerate ca sunt impartasite de toata . Cu extraordinarul nivel atins in societatile moderne. deprinderi si patrimoniul cultural al unei societati. de la societate catre scoala. la o analiza amanuntita. se observa ca scoala are un puternic caracter conservator in masura in care se limiteaza la reproducerea relatiilor sociale existente. Drept consecinta a acestei maturizari si impreuna cu ea. un curriculum inchis. * De aceea educatia serveste unor scopuri sociale si nu numai unor finalitati individuale. ci sunt multidirectionale. * Fara indoiala si fara a prejudicia cele spuse anterior. Fara indoiala. Diversitatea optiunilor si valorilor participantilor in procesul educativ . puternic normativ si normalizator care nu lasa o marja de libertate nici profesorului. Iata cateva din aceste directii diferite: * Fiecare societate are unele cerinte specifice fata de ceea ce asteapta de la scoala. exista cerinte multiple si diverse din partea diferitelor grupuri sociale in ceea ce priveste scoala.reclama.Dar. pentru a juca roluri determinate in interiorul ei. de asemenea. Mai concret: scoala pregateste individul pentru a trai ca adult responsabil intr-o societate si. cum este cea actuala. este chiar imposibil. in schimb.

progresul. Caracterul deschis si flexibil va permite respectarea pluralismului cultural si va da un raspuns educativ care sa tina cont de diversitatea capacitatilor. posibilitatea de a urma un curriculum de baza similar. in ultima analiza. deoarece. si adecvarea la realitatea contextului socio-economic si cultural al fiecarei unitati scolare si la caracteristicile specifice elevilor fiecareia. ci si pentru toleranta. Profesiunea de cadru didactic cere ca acesta sa joace un rol fundamental in luarea deciziilor cu privire la obiectivele si continuturile invatarii. legat de propria experienta si valoros pentru viata adulta. MOTIVATIILE UNUI CURRICULUM DESCHIS Functiile curriculumului scot clar in relief caracterul sau dinamic. Aceasta propunere trebuie sa fie. In acest caz apare necesara o propunere curriculara comuna intregii tari deoarece permite stabilirea unor obiective accesibile tuturor elevilor oricare ar fi caopacitatile lor. Un cadru comun asigura. De asemenea. suficient de deschisa pentru a permite interventia autoritatilor locale cu competente educative.societatea. nu in ultima instanta. deoarece cadrul didactic este acela care cunoaste cel mai bine elevii si este cel mai indicat pentru a stabili asistenta pedagogica care trebuie oferita. unificare si uniformizare curriculara. intereselor si motivatiilor elevilor. pentru participare cetateneasca. relevant. pentru loisir si cultura. pentru sanatate si protectia mediului inconjurator si. Proiectul curricular poate si trebuie sa orienteze practica educativa. coerenta si continuitatea de-a lungul etapelor educatiei. In zilele noastre se poate considera ca un interes social unanim recunoscut si impartasit nu numai educarea pentru unele roluri productive determinate. curriculumul dezvoltat la nivelul fiecarei unitati scolare. pentru respectul drepturilor umane si recunoasterea egalitatii intre persoane. independent de caracteristicile lor individuale si sociale. Pe de alta parte. fara indoiala. sa posede suficiente elemente comune ce vor da elevilor posibilitatea sa schimbe scoala fara "suferinte" inutile. dar e imposibil s-o determine si s-o inchida in totalitate. permite ca. Acest caracter presupune renuntarea la ideea de omogenizare. daca tine sa ofere principi valide pentru fiecare situatie concreta nu poate in acelasi timp sa tina cont de specificul fiecarei realitati educative. de asemenea. NIVELE DE CONCRETIZARE IN PROIECTAREA CURRICULUMULUI . asigurandu-le. pentru convietuirea pasnica si democratica. a renunta la o propunere deschisa inseamna a anula autonomia si initiativa profesionala a cadrelor didactice care se vor vedea transformate in simpli executori ai unui plan stabilit anterior.

deoarece acestea vor trebui sa urmeze directiile indicate in Curriculumul Matrice.elaborarea sau innoirea metodologieie generale sau a unor elemente metodice. Probabil ca echipele de profesori care predau la un ciclu sau la un an de studiu isi vor articula propriile lor propuneri si ca apoi vor incerca sa le faca coerente intre ele in cadrul unitar al PCS.invatare al propriilor lor clase de elevi. Deciziile ce se iau in PCS vor constitui cadrul de referinta pentru al treilea nivel de concretizare: planificarea si programarea. Unele pot porni de la principiile semnalate in CM si pot continua cu luarea deciziilor privitoare la diferite cicluri si domenii. . In aceste programari care se pot referi la unul sau mai multe domenii. echipele de cadre didactice din unitatile de invatamant vor detalia obiectivele si continuturile propuse de C. CM fiind o propunere deschisa lasa un mare numar de decizii nestabilite.Numeroase ratiuni ne indeamna sa propunem o modalitate in care proiectarea curriculara este articulata in nivele succesive de concretizare. sugestii si orientari asupra finalitatilor educatiei scolare si asupra strategiilor pedagogice mai adecvate atingerii acestor finalitati. CE ESTE UN PROIECT ? Cuvantul "proiect" poate fi utilizat pentru a descrie o incercare de conducere si coordonare a unui anumit numar de activitati pentru atingerea unui obiectiv specific. organigrama.etc. Acordurile ce se obtin in unitate referitoare la obiectivele unui ciclu se vor dezvolta ulterior in aceste programari. forme de organizare si coordonare. . Legea este. mai ampla si include aspecte cum ar fi obiectivele prioritare si fundamentale. reguli de functionare a scolilor. se va stabili o secventializare ordonata a unitatilor curriculare care se vor derula de-a lungul anului. avand in vedere unitatea ciclului de invatamant. ca organisme care intentioneaza atingerea unor obiective ca : . logic. Elaborarea lui este de competenta Ministerului Invatamantului si va avea un caracter normativ pentru unitatile scolare.). Acest prim nivel de concretizare va trebui completat cu propunerile Inspectoratelor Scolare cu competente educative. pe care profesorii le vor proiecta intr-o maniera mai mult sau mai putin explicita pentru a articula procesul de predare . In contextul nostru.modalitati de aplicare a unor programe de studii sau de filiere de invatamant. Deciziile astfel luate se vor constitui intr-un Proiect Curricular Scolar (PCS) care face parte din Proiectul Educativ stabilit prin Legea Invatamantului. propune acest cadru comun in care se formuleaza in termeni foarte generali un ansamblu de prescriptii. proiectele educative sunt puse in aplicare de unitatile scolare. Elaborarea PCS poate urma cai diferite. legatura cu comunitatea. si vor stabili mijloacele de realizare adecvate propriilor lor realitati. Primul dintre ele "Curriculumul Matrice" (C. Intr-un al doilea nivel de concretizare. Functia de baza a PCS este luarea acestor decizii pentru a garanta progresul si coerenta adecvata in invatarea continuturilor scolare ale etapei la care se refera proiectul.M.M.

sistemele de formare se desfasoara in interiorul unor cadre mai largi care reunesc decizii politice care demonstreaza anumite orientari fundamentale in domeniul socialului. un proiect poate prezenta doua etape: o faza de inginerie si o faza de realizare incluzand momentul delicat al montajului. Se observa deci ca definirea unui proiect educativ este determinata de mediul in care se situeaza. sisteme sau practici de formare si de a le implanta. proiectul fiind .suport. alegerea materialelor. Proiect de politici sociale. El implica resurse umane (actori ai transformarii). .conceperea unor dispozitive de formare initiala sau continua a cadrelor didactice. Proiect de practici pedagogice. testate si atestate. sau dorinta de a insera educativul in activitatea socio-economica. In aceeasi maniera cu inginerii din domeniul industriei care lucreaza pe baza de proiecte. Este vorba de montarea si asamblarea unor procese mai ample care alcatuiesc sistemul de invatamant peren. un proces global si integrator. o noua finalitate. instala. 3. proiectele dupa care ne conducem au totdeauna un anumit numar de traiecte comune atat in ce priveste problemele de rezolvat cat si solutiile pe care le punem in aplicare. dezvolta si desfasura in situatii sociale reale in interiorul sau in afara institutiilor traditionale de formare. intr-o secventa de formare (unitate didactica). dar si o actiune de formare punctuala propusa si condusa astfel incat sa faca cunoscut tuturor cadrelor didactice un nou program.Este vorba de ansamblarea proceselor de lucru care alcatuiesc activitatea pedagogica in formele ei de "predare/invatare" la nivelul unei clase de elevi. informatice. Un astfel de proiect poate desemna tendintele de democratizare a unui anumit sistem scolar. resurse materiale si resurse financiare si se desfasoara totdeauna intr-un context spatio-temporal particular. in termeni de mijloace si modalitati. tot ceea ce caracterizeaza aspectul pedagogic. Din fericire exista metode si concepte de gestionare a proiectelor. trebuie ca si in invatamant sa se rezolve probleme specifice cum ar fi tratarea simultana a mai multor proiecte sau interventia intr-un proiect propus sau impus atunci cand nu merge bine. media). Proiectul presupune capacitatea de a concepe politici educative. Oricare din aceste tipuri de proiecte implica rezolvarea unor probleme. etc. 2. . Cu toate ca prezinta o diversitate infinita. Se pot distinge trei mari tipuri de proiecte: 1. care pot fi adaptate la situatiile particulare ale vietii.realizarea de resurse pedagogice (audio-vizuale. Ca si practicile pedagogice.organizarea unor retele de schimburi sau cooperare cu late unitati scolare din tara sau strainatate. In ansamblul sau. . Acest tip de proiect poate desemna sistemul de invatamant care exista intr-un cadru juridic dat. in fapt. Aici se regasesc. a cadrelor didactice. selectarea continuturilor. etc. Proiectul este totdeauna expresia unei politici: el vizeaza ca prin intermediul unui ansamblu de actiuni sa produca o "transformare". Dar problema socialului nu e usoara. a logisticii. Proiect de sisteme de formare..

Analiza se face asupra domeniului proiectului: care sunt domeniile de actiune asupra carora se propune interventia ? Analiza cauta sa distinga obiectivele proiectului in sensul de "rezultate ale". CHESTIUNI PREALABILE IN MOMENTUL GENEZEI PROIECTULUI In epoca noastra se multiplica necesitatile de a actiona pe baza de parteneriat datorita complexitatii solutiilor de aplicat cat si a cerintelor indivizilor sau institutiilor. In acelasi timp e vorba si de evaluarea dificultatilor previzibile. adica identificarea punctelor de sprijin si a factorului declansator al proiectului. a actiunilor de intreprins in functie de resursele date. ceea ce e de valoare) si riscurile negative (ceea ce va pierde sau crede ca va pierde). In fine. parteneriatul presupune domeniul negocierii si schimburilor.In acest stadiu ne referim la faza de inginerie. Un proiect nu se decreteaza. un demers specific care permite structurarea progresiva a realitatii viitoare din punct de vedere metodologic. schimbarea in interiorul ei este totdeauna o sursa de traumatisme: aplicarea oricarui proiect nu scapa de aceasta regula deoarece se inscrie intr-un proces de "schimbare . De unde vine cerinta ? Ce vrea solicitantul ? Are. Daca se discuta in termeni de obiective se raspunde in termeni de riscuri: "in ce masura ceea ce astept de la proiect si de la parteneriat este superior situatiei actuale?" Riscul este ceea ce fiecare persoana. antreneaza.sau crede ca va castiga. modificari profunde ale rolurilor si misiunilor actorilor structurii considerate. construirea proiectului. sau institutie. tehnicile. elaborarea unui tablou de bord) care-i maximalizeaza . Este deci necesar ca fiecare sa-si analizeze riscurile pozitive (ceea ce va castiga . costurile si cheltuielile. riscurile. mai performant. "tel". In amonte. o nevoie? Care sunt obiectivele sale adevarate? INAINTEA ANGAJARII IN PROIECT A schimba ceea ce exista pentru a-l face mai bine adaptat la mediul sau.tranzitie". Trebuie luate in considerare mai multe elemente: oamenii. poate pierde sau castiga prin schimbare sau inovare. Un prim factor de reusita il constituie analiza prealabila a oportunitatilor. Aceasta vizeaza aplicarea unui ansamblu de principii si de operatii (definirea obiectivelor. de atins. cu adevarat. Prin urmare un proiect nu reprezinta doar o intentie vaga sau doar o schita. presupune un demers ingineresc riguros. Pentru conducatorul unui proiectconceperea si punerea in aplicare a unei actiuni sau a unui produs. Pentru unitatea scolara. DE LA IDEE LA PROIECT : ELEMENTUL DECLANSATOR Un proiect implica unul sau mai multe obiective. analiza ia in considerare trebuintele celui care solicita. inevitabil.

a identifica existenta unui potential pentru aplicarea proiectului in primul rand. calitatile demersurilor didactice.informarea principalilor actori trebuie sa dispuna de un timp de reflectie. . este nevoie de identificarea unor elemente care ar putea fi definite ca "premergatoare" proiectului . constrangeri. se poate spune ca angajarea intr-un proiect pornind de la o idee sau de la o propunere. In fata dorintei de inchegare a unui proiect trebuie.punerea in evidenta a intereselor pentru institutie(i). . ci gradul de maturitate al mediului proiectului in ansamblul sau (competentele actorilor. Primul domeniu are ca obiect metodele de planificare. O alta dificultate consta in gestionarea a doua logici paralele: trebuie asigurata continuarea functionarii unei activitati cotidiene. in acelasi timp. a carui importanta trebuie evaluata. La fel.). un inceput si un sfarsit. si.a defini schimbarile asteptate in functie de context. Acesta este rezultatul unei istorii a capitalizarii unor cunostinte. o echipa de lucru. de asemenea o faza in care se incearca crearea conditiilor de receptivitate a proiectului din partea instantelor de decizie si de parteneri. in timpul careia se realizeaza: . Cel de-al doilea se refera la definirea relatiilor: cine ce face in interiorul proiectului ? Cine monitorizeaza metodele si mijloacele? Cine insoteste si supravegheaza proiectul ? Dificultatea esentiala consta in a reusi sa faci ca aceasta idee de schimbare sa fie impartasita de majoritatea actorilor pentru ca ea nu se poate sprijini doar pe o conduita "directiva". E o faza in care se decide asupra interesului si se proiecteaza un demers. sa se ia in considerare doua domenii: domeniul rationalului si domeniul relationalului.a realiza o coerenta pentru un ansamblu de sarcini. Este.. specificatii. adica metode si mijloace de ordin tehnic. . resursele. ACTIUNI PREMERGATOARE In faza de initializare. Faza de initializare este o faza de coacere in care initiatorul si echipa isi insusesc proiectul. Criteriul de reusita nu este dorinta de schimbare. Faza de initializare. I INITIALIZAREA PROIECTULUI Orice idee de schimbare pentru a fi concretizata trebuie sa intalneasca o suma de conditii favorabile. Se recomanda stabilirea unei durate pentru proiect.insusirea proiectului de schimbare. la nivelul pilotajului. inseamna asumarea unui risc. . .sansele de reusita. Gestionarea proiectului e un proces de definire si de manipulare a "variabilelor proiectului' pentru a atinge obiectivele intr-o maniera optima.. punerea in practica a unui proiect.

s-a identificat "hamalul" proiectului.Etapa de initializare se realizeaza atunci cand: . SCHEMA GENERALA DE APLICARE .inteleaga.existenta proiectului a facut obiectul unei informari globale.aceasta etapa vizeaza precizarea pozitiei institutionale. si s-au stabilit "hamalii" proiectului. acesta e momentul in care trebuie sa fie capabil ca. S-au prezentat riscurile virtuale. . .rezultatele investigarii permit listarea principalelor riscuri interne si externe proiectului. pe baza de analize si de cifre statistice. demersuri si modalitati.propuna.ante-proiectul e trasat in linii mari (context. sa: .Studiul are ca obiectiv deciderea asupra configuratiei generale. OBIECTIVELE ACESTEI FAZE . negocieze. facand sa iasa la suprafata. obiective. .conducerea (manuirea. mai mult. . organizeze legaturile cu actorii. II STUDIUL DE FEZABILITATE In acest moment proiectul este initializat si s-au definit obiectivele generale. accepte o misiune. informarea si sensibilizarea mai profunda a actorilor fata de proiect si de procesele pe care le va declansa.comunicarea. .Studiul de fezabilitate este o etapa de preanaliza. strunirea) oamenilor care executa munca. . . interesul de aplicare a proiectului. argumentarea si motivarea deciziei de a pune in practica proiectul. redacteze obiectivele. Pentru seful de proiect (si pentru echipa sa). uneori. . Gestionarea eficienta a proiectului rezida in principal in aptitudinea de a face bine trei lucruri: . rezultate scontate). in mod concret.defineasca. . . in fata institutiei. .luarea deciziilor si. clarifice. El vizeaza in general. in aceasta faza se poate decide renuntarea la proiect in functie de constrangerile reperate.precizeze necesitatile.In aceasta faza ar trebui sa fie identificate punctele forte ale actiunii precum si dificultatile pentru a se permite formularea unei tactici de abordare insotita de un plan de actiune si de evaluare a mijloacelor pentru a pune proiectul in functiune. Asta implica faptul ca.

de aceea trebuie sa fie informati si. In plus. in ciuda diversitatii proiectelor si studiilor. il pot facilita sau promova. financiare. a se interoga asupra gradului de adecvare intre actiunile vizate si resursele mobilizate.nu neaparat pe cale ierarhica . Actorii releu pot ajuta .. Seful de proiect trebuie sa "masoare" statutul proiectului in raport cu prioritatile institutiei. Actorii vizati ( actorii-tinta) sunt afectati zilnic de proiect: activitatea lor va fi modificatamai mult sau mai putin.DEMERSUL Atingerea obiectivelor acestei faze solicita un numar de activitati variabile in functie de stadiul de avansare si de statutul fiecarui proiect. Cine ii acorda aceasta autoritate? ORGANIZAREA PROIECTULUI Studiul de fezabilitate duce la organizarea proiectului. Trebuie sa se interogheze asupra autoritatii de a actiona a sefului de proiect. conduce actiunile. afecteaza resursele (umane.timpul de realizare.prin urmare si acestia trebuie tinuti alaturi. UN PROCES RELATIONAL Intr-o maniera globala trebuie prevazut modul de pilotare a actiunii. ceea ce inseamna ca acestia trebuie castigati de partea proiectului. Se pot distinge trei elemente: . A organiza un proiect inseamna a-l planifica adica a stabili planul director al . asociati proiectului. In acest studiu este preferabil ca proiectul sa fie descompus in etape intermediare. Astfel. Unul dintre primele elemente ale studiului de fezabilitate consta in situarea indivizilor implicati in proiect: cine sunt decidentii? Din cine e formata echipa? Care sunt actorii (principali. . la un moment dat pot influenta . importante. Seful de proiect (impreuna cu echipa) face propuneri catre decidenti. capacitatea de a face implica : mijloace umane si materiale vointa de a face implica : planificare (planning) "stiinta" de a face implica : competente si metode trebuinta de a face implica : caiet de sarcini (tablou de bord).etapa montajului. Actorii principali (actorii aflati in puncte cheie) pot bloca un proces. pe cat posibil. vizati)? Decidentii valideaza deciziile luate de echipa. Acesta trebuie sa se adapteze modificarilor frecvente si adesea. releu. Prin urmare este nevoie de conceperea a ceea ce se numeste strategie organizationala..). materiale.etapa ingineriei. cu alte proiecte sau activitati.de asemenea relatiile lor. este de dorit si se recomanda. . asigura promovarea proiectului.

De asemenea se propun conditiile de realizare (metode. . Sistematizarea proiectului are nevoie de precizarea zonelor de activitate si nivelelor de implicare a actorilor in diferite faze (preparative. . se descrie situatia. In fine se arata componenta echipei si responsabilitatile fiecarui membru. documentul de formalizare propune obiectivele functionale. Acesta indica elementele de gestionare a proiectului. a cheltuielilor previzionate. se defineste impactul scontat si conditiile de reusita. de demaraj sau de functionare). In partea a doua. De asemenea se stabileste tabloul de bord general. . Propunem. FORMALIZAREA Aceasta este necesara pentru definirea proiectului. costuri directe si indirecte. documente de formalizare. un scenariu pentru implementarea proiectului. pentru intretinerea unei reflectii.definirea activitatilor (a actiunilor generale) sau a sarcinilor (actiuni particulare) pentru punerea in aplicare. deplasarile. Inca de la inceput trebuie evaluate mijloacele pentru conducerea studiului: timpul. Astfel. de asemenea. cercetarea documentara. adica se formuleaza conceptual schimbarea dorita si contextul acesteia si. pentru fixarea unui plan de actiune sau de comunicare.. In orice moment sarcinile si activitatile pot bulversa cronologia "Teoretica". interventia expertilor. studiul de fezabilitate poate avea si scopul de a propune variante alternative in anumite momente ale proiectului. altele produc intarzieri. adica: . In cea de a treia parte.proiectului. ca element indicativ. documentul prezinta un plan de actiune tip.. un plan tip. Studiul de fezabilitate poate releva un anumit numar de puncte forte pe care se poate sprijini proiectul pentru a demara dar si puncte de alerta. In fine trebuie formulate si difuzate concluziile. numarul de reuniuni. Pentru pilotare este de dorit ca echipa sa dispuna de mijloace pentru a masura progresul activitatilor prin stabilirea rezultatelor intermediare.clarificarea scopului.. organizarea secventiala anticipata: planificarea proiectului. Apoi. anumite activitati declanseaza anticipari si progrese rapide. descrie logistica: . Organizarea unui plan de actiune trebuie sa includa si o tactica pentru ca proiectul sa fie insusit de catre actori precum si o tactica de conducere a acestora "in regim" de proiect. De la aceasta regula nu se poate abate nici studiul de fezabilitate. Fiecare sef de proiect trebuie sa conceapa. este vorba de pilotarea si conducerea propriu-zisa a studiului.deducerea obiectivelor de actiune. impreuna cu echipa sa. ORGANIZAREA DEMERSULUI Insasi organizarea proiectului implica cu necesitate o planificare.stabilirea mijloacelor necesare.). calendarul. Intr-o prima parte se reaminteste intr-o maniera precisa ratiunea de a fi a proiectului.

* Definirea domeniilor disciplinelor in care se vor organiza diverse summus de . apoi. sa fie un ghid de orientare pentru profesori.ca PCM sa fie deschis si flexibil.pe de alta parte.. sunt urmatoarele * Obiectivele generale ale etapei de invatamant. S-a realizat un capital de informatii necesare luarii deciziilor si actiunii. defineste elementele care il compun in termeni suficient de generali pentru a se putea face concretizari diverse la nivelul unitatilor scolare. PCM lasa o mare parte din deciziile curriculare in seama institutiilor locale cu competente educative. material. Si. pentru fluxul fizic (persoane. Aceste functii cer. incluzand numai obiective si mari blocuri de continuturi (module). VALIDAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE Prezentarea si validarea acestui studiu de catre decidenti este o etapa esentiala a studiului de fezabilitate si a proiectului in globalitatea sa.. Elementele componente care vor fi expuse mai detaliat intr-un capitol urmator. PROIECT DE CURRICULUM MATRICE 1. echipa concepe un dosar de prezentare. Acest caracter deschis si flexibil se regaseste in selectia elementelor care-l constituie.) si logistica decizionala. cu scopul de a asigura caracterul deschis si flexibil al curriculumului. exprimate in capacitati pe care elevul le va avea la sfarsitul etapei respective. Aceste trei trasaturi de baza configureaza natura acestui document. cat si in gradul de generalitate pe care il are fiecare din acestea. Se poate spune ca.dar.logistica documentarii pentru fluxul informatiilor. logistica materiala. si. in seama profesorilor. la finele studiului de fezabilitate organizarea generala este elaborata. NATURA SI FUNCTIILE PCM PCM constituie primul nivel de concretizare al propunerilor curriculare . de asemenea. PCM reprezinta gradul maxim de deschidere si flexibilitate al propunerii curriculare in scopul de a permite o gama ampla de adaptari si concretizari. justificandu-si astfel caracterul prescriptiv.este responsabilitatea Ministerului Invatamantului si Stiintei si trebuie primit de catre unitatile scolare ca un instrument pedagogic care prezinta intentiile educative si orienteaza asupra planului de actiune ce va fi continuat in urmatoarele nivele de concretizare si in desfasurarea curriculumului. In acest scop. Un asemenea tablou de bord inseamna un instrument referential pentru desfasurarea proiectului si pentru stabilirea caietului de sarcini (caiet care traseaza sarcinile fiecarui actor care trebuie sa dispuna la momentul interventiei de mijloacele necesare pentru realizarea sarcinii sale). Criteriul de redactare al acestui dosar este acela de a permite unui responsabil care nu e specialist in domeniu sa inteleaga in cateva minute esentialul proiectului.

servind de ghid si instrument pentru activitatea educativa. ca proces prin expunerea explicita a drumului care a dus la o anumita formulare. fie neexprimate.cunostinte * Obiectivele generale ale domeniului derivate din cele ale etapei si plecand de la aporturile specifice fiecarui domeniu. a principiilor psihopedagogice din care deriva. Pentru aceasta este nevoie ca PCM sa expliciteze in orice moment presupozitiile sociologice. de asemenea. este. In orice caz. intregul curriculum presupune anumite optiuni fie explicite. ca si conditiile sociale la care incearca sa raspunda si fundamentele epistemologice de la care se pleaca. * Marile blocuri de continuturi (module) in care apar faptele. * Orientari didactice si de principii pentru proiectarea activitatilor de predare invatare si de evaluare coerenta cu optiunile psihopedagogice adoptate de CM. Prin urmare. astfel ca daca sunt exprimate pot fi si corijate. CM isi poate implini functiile sale. cu caracter general. de mai mica importanta ori de natura diferita. care e posibil sa fie numai orientativ. epistemologice si psihopedagogice de la care se pleaca. Ambele posibilitati s-ar putea clarifica in analiza si discutiile ce vor urma propunerii noastre. ci. 2. pentru ca realmente CM sa aiba un caracter de orientare. In realitate. deprinderile si priceperile. Este posibil ca unele dintre continuturi sa nu fie considerate prescriptii. Este o prima tentativa de propunere pentru a fixa ceea ce se poate trimite scolilor ca prescriptii. in forma finala. valorile si atitudinile care sunt considerate adecvate pentru dezvoltarea capacitatilor propuse in obiectivele domeniului. posibil ca alte elemente care nu apar in CM sa trebuiasca a fi incluse si a li se atribui un caracter prescriptiv. el trebuie transmis catre corpul didactic nu numai ca un produs elaborat.e poata lua ca puncte. In organizarea interna a CM se diferentiaza. in vederea asigurarii posibilitatii ca acestia ( in echipe) sa l. de asemenea. fara indoiala. Numai daca continutul sau se dovedeste semnificativ pentru corpul didactic. in orice caz. Prezentarea explicita a premiselor si optiunilor de la care se porneste in elaborarea CM favorizeaza atat reflectia cat si analiza critica din partea profesorilor. Necesitatea explicarii optiunilor care stau la baza curriculumului pe care dorim sa-l prezentam in paginile urmatoare obliga la expunerea. Este. O a treia trasatura definitorie a CM o constituie caracterul sau prescriptiv. de pornire in elaborarea propriilor proiecte curriculare si a proiectelor de lectie. elemente care probabil sunt foarte prescriptive fata de altele. Aceste informatii sunt extrem de relevante pentru ca din fiecare conceptie psihopedagogica se deriva o maniera specifica de a . cunostintele.Continuturile curriculare sunt destinate nu numai orientarii corpului profesoral si unitatilor scolare ci si prescrierii unor obiective si continuturi determinate. PRINCIPII DE INTERVENTIE EDUCATIVA Printre sursele curriculumului se afla si informatiile care ne vin din partea psihologiei si pedagogiei. preferabil a se explicita acele optiuni care pot fi discutate de o maniera critica. Curriculumul matrice mai are si o a doua caracteristica : aceea de orientare. exemplele CM pe care intentionam a "le prezenta" constituie o prima aproximare a elementelor prescriptive ale curriculumului. conceptele.

ul sau de competenta cognitiva. Psihologia generica a pus in evidenta existenta unei serii de perioade evolutive calitativ diferite intre ele. inseamna a lua in considerare simultan cele doua aspecte mentionate: nivel. Actiunea educativa trebuie sa tina cont de o serie de principii fundamentale care insotesc tot curriculumul si pe care le prezentam in continuare: a) Primul principiu se refera la necesitatea de a pleca de la nivelul de dezvoltare al elevului. ci. Daca. si cunostintele pe care le-a construit anterior. b) Un al doilea principiu de baza al actiunii psihopedagogice se refera la necesitatea asigurarii construirii unei invatari cu inteles. ceea ce elevul stie deja se poate realiza asimilarea si integrarea acestuia in structurile cognitive anterioare producandu-se in acest fel o invatare semnificativa. in parte. e foarte trainica si solida. Educatia scolara trebuie. Procesul de dezvoltare. Educatia scolara pretinde construirea de catre elev a unor semnificatii culturale. sa asigure construirea . aceste efecte posibile ale actiunii educative sunt. este inseparabil de contextul cultural in care se produce. Principiile pedagogice care consideram ca trebuie sa stea la baza CM se incadreaza intr-o conceptie constructivista asupra invatarii si instruirii scolare intelese in sens larg. desi are o dinamica interna. cu elementele centrale ale diferitelor cadre teoretice care se imbina intr-o serie de principii pe care le expunem mai jos. In aceasta conceptie. Daca noul material de invatat se leaga intr-o forma semnificativa (inteles si importanta) ca. Inceputul unei noi invatari scolare se realizeaza totdeauna pornind de la conceptele. a tine cont de nivelul elevului in elaborarea si desfasurarea curriculumului. conditioneaza efectele posibile ale actiunii educative scolare asupra dezvoltarii elevului. un rol mediator intre elev si cunoasterea cultural organizata. care. in general. cateodata. Ei ii revine sarcina asigurarii producerii achizitiilor necesare pentru a trai in societate. Prin urmare. daca se doreste asigurarea coerentei verticale si orizontale a curriculumului este indispensabil ca toate propunerile sa raspunda acelorasi principii psihopedagogice. adica stadiul de dezvoltare in care se afla. le permit elevului. la uitare. mai degraba. Pe de alta parte. fara a fi integrata in structura cognitiva a elevului si condamnata. intelegem educatia ca pe un ansamblu de activitati si practici prin intermediul carora grupurile sociale cauta sa promoveze dezvoltarea individuala a membrilor lor. Joaca. de asemenea. planificate si intentionale.cum si cand se invata si se evalueaza. In concluzie actiunea educativa trebuie sa porneasca de la posibilitatile de rationare si de invatare pe care capacitatile care concretizeaza aceste stadii. repetitiva. conditionate in mare masura. fara a se putea identifica cu nici una din teoriile concrete. Aceste cunostinte servesc ca punct de plecare si ca instrument de interpretare a noilor informatii pe care le primeste. capabila de a schimba structura anterioara care. situata numai la nivelul memoriei. Procesul de predare invatare poate duce atat la achizitii cu inteles cat si la memorari mecanice.raspunde intrebarilor curiculumului: ce. se va produce numai o invatare mecanica. reprezentarile si cunostintele pe care elevul si le-a format de-a lungul experientei sale anterioare. de cunostintele anterioare cu care copilul vine la scoala. Procesele educative nu sunt altceva decat practici si activitati sociale prin intermediul carora grupurile umane isi ajuta membrii sa asimileze experienta colectiva cultural organizata. prin urmare. dimpotriva nu se realizeaza aceasta conexiune. de aceea. Pe de alta parte. prin intermediul unei interventii active.

adica sa fie motivat in a lega noul care se invata cu ceea ce deja stie. si. Pana de curand se considera memorarea ca un proces complet mecanic si repetitiv.in mare masura. Acum stiu ca orice invatare presupune o memorizare comprehensiva. Educatia scolara tinde ca ceea ce se invata in scoala sa poata fi utilizat in imprejurari reale in care se afla elevul. cat si continuturi referitoare la norme. Manipularea externa este una din caile de actiune dar nu este unica si nici cea mai importanta.aceasta sarcina sau informatie este foarte familiara elevului. Prin urmare. rup echilibrul initial al schemelor sale de gandire. adica sa fie capabili sa invete.acesta o va rezolva sau insusi de o maniera automatizata fara a presupune o noua achizitie. Cu cat structura cognitiva in care se impletesc informatiile si achizitiile relizate va fi mai bogata cu atat mai usor se vor realiza invatari cu sens pentru si prin sine insusi. se realizeaza unul din obiectivele principale ale educatiei: asigurarea functionalitatii a ceea ce se invata. cu atat va fi mai mare functionalitatea acestei invatari in stabilirea de conexiuni cu o mare varietate de situatii si continuturi. In primul rand. c) Actiunea educativa trebuie sa aiba ca obiectiv prioritar posibilitatea ca elevii sa realizeze achizitii cu sens pentru si prin ei insisi. e) Un ultim principiu postuleaza ca invatarea cu sens presupune o intensa activitate din partea elevului. continutul trebuie sa fie potential semnificativ. trebuie acordata o atentie speciala invatarii de strategii cognitive de planificare si organizare a propriei activitati de invatare. Elementul decisiv consta in concentrarea atentiei asupra construirii de achizitii cu semnificatie. cu atat nivelul invatarii va fi mai ridicat. de cunostinte sau deprinderi si priceperi.nu se va putea realiza legatura cu achizitiile anterioare.de achizitii semnificative cu continut scolar de toate tipurile: atat continuturi conceptuale. Memoria nu e numai un rezervor pentru cunostinte ci si punctul de plecare pentru o noua invatare. Pentru a se asiguar o invatare cu sens trebuie indeplinita o serie de conditii. Aceasta activitate consta in stabilirea de legaturi multiple intre continutul nou si schemele de cunoastere deja existente. in scopul modificarii structurilor cognitive anterioare. astfel.Daca.Daca sarcina sau informatia care se planifica a fi transmisa si insusita este foarte indepartata de ceea ce stie elevul. A doua conditie se refera la necesitatea ca elevul sa aiba o atitudine favorabila invatarii cu semnificatie. mecanice. (iar) nu repetitive. Daca. sa invete. de asemenea. In timpul procesului de invatare elevul va trebui sa primeasca informatii care sa intre in contradictie cu cunostintele pe care le detine in momentul respectiv si care.Faza initiala de dezechilibru trebuie sa duca la o noua reechilibrare care depinde.atat din punctul de vedere al logicii disciplinei sau domeniului din care provine cat si din punct de vedere al structurii psihologice a elevului. Intr-un cadru constructivist. Posibilitatea de a realiza achizitii cu sens pentru si prin tine insuti este legata de functiunea memoriei. valori si atitudini. Daca se produc achizitii cu adevarat semnificative. De aceea pare lipsit de sens sa polemizam asupra caror din aceste continuturi sa se insiste cu precadere. Prin urmare.de actiunea educativa. dincolo de manipulare . cu cat vor fi mai complete conexiunile intre noile achizitii si structura conceptuala a elevului. aceasta activitate se concepe ca un proces de natura fundamental interna nu manipulatorie.dimpotriva.adica de gradul si tipul de suport pedagogic pe care il primeste elevul.

in ultima instanta. are ca obiect evaluarea capacitatilor.e realizeze singur. Este deci necesar sa specificam ce concept si ce procedee de evaluare urmeaza principiilor psihopedagogice expuse anterior si naturii intime a unui CM deschis si flexibil.nu se ajunge la realizarea unei activitati intelectuale reale (adevarate). permitand. Aceste capacitati exprimate in obiectivele generale atat ale ciclului de invatamant cat si ale domeniului de cunoastere. este adevaratul "mestesugar" al procesului de invatare. IMPLICATII PENTRU EVALUARE Evaluarea constituie un proces si un element fundamental in procesul de invatamant.elev. sau acelea in care se stabilesc relatii de tip tutorial in care un elev indeplineste functia de profesor in fata altui coleg. In ceea ce priveste interactiunea elev . in care exista totdeauna o interactiune intentionala responsabila de dezvoltarea care se produce. acelea care provoaca conflicte socio-cognitive in care se confrunta diferite puncte de vedere moderat discrepante. . Zona care se configureaza intre aceste doua nivele. in ciuda postulatului clar ca elevul este cel care. activitatile care au repercursiuni sporite pozitive in procesul de predare . In fapt este inseparabila de acesta. profesor-elev sau elevelev. delimiteaza limitele de incidenta ale actiunii educative. Conceptul de evaluare este strans legat de cel de invatare si cel de curriculum.ce se evalueaza . dar pe care le-ar putea solutiona daca primeste ajutorul pedagogic convenabil. formand o unitate. isi construieste.invatare cu doi poli. Activitatea educativa este un proces de inter-actiune. de predare . Fara indoiala. Cateva din aceste concluzii vor fi expuse in alta parte a lucrarii. In continuare prezentam implicatiile pe care principiile psihopedagogice le au asupra evaluarii proceselor de invatare la elevi: ce. cand si de ce se evalueaza? In ceea ce priveste obiectul evaluarii . activitatea constructiva care se pune in functiune nu apare ca o activitate pur intelectuala ci ca parte a unei activitati interpersonale in care el este numai unul dintre poli. ci indirect. Din principiile amintite si din conceptia despre curriculum deriva concluzii pentru evaluarea sistemului educativ si a procesului de invatamant. Profesorul trebuie sa intervina cu precizie in acele activitati pe care elevul inca nu e capabil sa l. In educatia scolara trebuie sa se distinga intre ceea ce elevul este capabil sa faca si sa invete singur si ceea ce este capabil sa invete cu ajutorul altor persoane. nu sunt evaluabile direct. colectarea de informatii si realizarea judecatilor de valoare necesare orientarii si luarii de decizii in procesul de predare-invatare.nu se produce un proces de reflectie asupra actiunii. cum. Cel mai bun sprijin pedagogic este acela care se ofera in functie de fiecare caz in parte. Pentru ca interactiunea profesor-elev sa fie realmente eficace este indispensabil ca interventiile profesorului sa fie ajustate nivelului de indrumare al elevului in sarcina de invatare. modifica si coordoneaza propriile scheme. 3.invatare sunt acelea care favorizeaza munca in cooperare. De aceea se vorbeste de un proces de comunicare.o evaluare conforma cu CM propus. in fiecare moment. Dar indicatorii care trebuie sa constituie obiectul evaluarii sunt capacitatile nu randamentul sau conduita scolara.

aceea de a orienta elevul si profesorul asupra aspectelor determinate ale procesului educativ: metodologie. etc. Un asemenea curriculum cere o evaluare individualizata. sar putea numi evaluare "criteriala". Toate acestea sunt foarte diferite de finalitatea traditionala a evaluarii. urmatorul ciclu. la propria negare. optiuni. Evaluarea contionua incepe chiar de la inceputul procesului educational. aproape exclusiv. Acest gen de evaluare se opune unei evaluari cu caracter normativ. De la ea se porneste in urmatoarea treapta a procesului educational: urmatoarea unitate didactica.Aceasta evaluare in care se fixeaza scopurile pe care elevul trebuie sa le atinga pornind de la criterii derivate din propria sa situatie initiala. CM este deschis si flexibil. un curriculum deschis si flexibil. ciclu.Cat priveste intrebarea cum trebuie sa se evalueze. deseori. printre alte motive. . prin furnizarea de informatii constante asupra adaptarii procesului la necesitatile sau posibilitatile individului permitand modificarea acelor aspecte in care apar disfunctionalitati.putem sa consideram ca evaluarea sumativa constituie evaluarea initiala pentru un nou proces deschis. Intr-un anume fel . resurse. Finalitatea evaluarii este. putand fi astfel numita "sumativa". in principal. In timp ce evaluarea normativa ignora particularitatile individuale si contribuie. evaluarea bazata pe criterii individuale furnizeaza elevului insusi informatii despre ceea ce a infaptuit. Evaluarea continua nu impiedica posibilitatea si. pornind de la randamentele medii obtinute de elevi de aceeasi varsta sau din acelasi grup. detectarea necesitatilor de educatie speciala. Evaluarea care insoteste constant procesul de predare-invatare a putut fi denumita "formativa".Aceasta evaluare are un caracter reglator. Evaluarea este doar una din dimensiunile prin care procesul educational se extinde si care astfel se poate re-alimenta cu informatii pertinente si se poate autocorecta. etc. Finalitatea acestei evaluari initiale este obtinerea informatiilor asupra starii actuale a fiecarui elev pentru a initia un proces determinat de predare-invatare si a-l adecva posibilitatilor fiecaruia. necesitatea evaluarii finale a procesului de predare-invatare oricare ar fi extensia segmentului considerat: unitate didactica. Nu exista actiune educativa adevarata fara evaluare si nici evaluare adevarata fara a fi urmata de o actiune educativa. diversificare. Ea cere o evaluare initiala a elevului: care sunt cunostintele lui anterioare. cere o evaluare cu dubla caracteristica: continua si individualizata. si pentru a se putea adapta diferitelor nevoi ale elevilor. Intrebarea "de ce se evalueaza" trebuie sa-si gaseasca un raspuns clar in proiectarea CM. despre propriile progrese si despre ceea ce poate face in raport cu propriile posibilitati. standardizat in care elevii sunt sistematic comparati si raportati la o norma generala de randament si la o insusire de cunostinte care se fixeaza pentru toti. adaptari curriculare. la o analiza amanuntita. ci se evalueaza pentru a orienta: pentru a orienta pe elev si pentru a orienta procesul de predare invatare. atitudinile. nici pentru compararea intre ei sau in raport cu o norma generica. indreptata. an scolar. Prin aceasta evaluare se incearca masurarea gradului de realizare de catre fiecare elev a obiectivelor propuse de procesul educational. de orientare si de autocorectare a procesului educativ. Se evalueaza nu pentru clasificarea elevilor. capacitatile. Principiul evaluarii continue corespunde logicii considerarii ca element inseparabil al educatiei insasi.

spre promovare scolara si calificare profesionala. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->