ECOGRAFIA IN MEDICINA DE URGENTA

VASE

VASE
1.SEMIOLOGIE ECOGRAFICA: =arterele: -sunt rotunde si necompresibile; -au lumen si calibru constant (nu sunt compresibile); -au pereti mai ecogeni, aparent mai grosi (prin structura lor elastica); -nu au lumen perfect transonic; este lush (prin presiunea sanguina mare); =venele:-sunt ovalare si compresibile; -au lumen neregulat, cu portiuni dilatate (fiind compresibile); -au pereti mai subtiri, mai hipoecogeni (prin tunica musculara crescuta); -au lumen perfect clar, transonic (prin presiune sanguina scazuta);

VASE
2.MODALITATI DE EXAMINARE: =se examineaza cu sonda: -liniara, 7.5MHz, pentru vasele periferice; -convexa, 3,5MHz, pentru vasele profunde intraabdominale; -cilindrica, 2,5-3,5MHz, in ecocardiografie; 2.1.MODUL 2D(B) - SECTIUNE LONGITUDINALA: =in axul lung al vasului; =vasele apar ca niste structuri tubulare cu: -pereti hiper-/hipoecogeni (artera/vena); -lumen perfect regulat / usor neregulat (artera/vena); -continut lush/transonic (artera/vena); =se urmareste vasul, in axul lung, pe traiectul sau anatomic;

VASE
2.MODALITATI DE EXAMINARE: 2.2.MODUL 2D(B) - SECTIUNE TRANSVERSALA: =sonda este perpendiculara pe axul lung al vasului; =vasele apar: -rotunde, necompresibile (arterele); -ovalare, compresibile (venele); =necesita diagnostic diferential cu formatiunile chistice: -se deceleaza o imagine rotund-ovalara, transonica, aparent chistica; -se efectueaza o sectiune perpendiculara pe cea anterioara si daca imaginea: *ramane rotund-ovalara = chist; *devine tub = vas; -pe structurile vasculare apare semnal Doppler; =vasele se repereaza in modul 2D si apoi se adauga celelalte examinari.

VASE
2.3.EXAMINAREA TRANSESOFAGIANA: =DE ELECTIE pentru AO ascendenta, crosa aortica si AO descendenta toracica; 2.4.EXAMINAREA IN MODUL M: =timp miscare; =descrie miscarea in timp ca o unda liniara; =in examinarea vasculara si cardiaca.

VASE
2.5.EXAMINAREA DOPPLER: =nu inlocuieste modul 2D / M; =analizeaza reflexia US produsa numai de structuri in miscare pe fondul unor structuri statice: hematiile in vase; =examineaza curgerea sanguina (nu hemoperitoneul); 2.5.1.DOPPLER CONTINUU: =detecteaza prezenta si sensul fluxului sanguin prin vase; =semnalul Doppler apare sub forma unor deflexiuni pozitive +/negative fata de linia de referinta; -daca fluxul sanguin este spre sonda, deflexiunea este pozitiva (deasupra liniei 0); -daca fluxul sanguin fuge de sonda, deflexiunea este negativa (sub linia 0).

VASE
2.5.2.DOPPLER PULSAT: =analizeaza fluxul sanguin intr-o zona limitata selectata pe imaginea 2D (numita esantion de volum); =analizeaza viteza de curgere, sensul fluxului sanguin si caracterul laminar sau turbulent al curgerii (numai cu Doppler pulsat); =curgerea laminara presupune diferente mici intre vitezele de curgere ale hematiilor, deci apare un spectru ingust; =curgerea turbulenta presupune diferente mari intre vitezele de curgere ale hematiilor, deci apare un spectru larg (fenomenul de largire spectrala);

VASE
2.5.3.DOPPLER COLOR = CFM (color-flow-mapping): =un Doppler pulsat evoluat; =pe fondul imaginii gri apare culoare (rosu / albastru); =diferentieaza directia de curgere fata de sonda; =NU diferentieaza sangele arterial de cel venos; =analizeaza: -prezenta fluxului sanguin: apare culoare (rosu / albastru); -sensul fluxului sanguin:*rosu pentru fluxul care vine spre sonda; *albastru pentru fluxul care pleaca de la sonda; -viteza fluxului sanguin:*cu cat viteza fluxului sanguin este mai mare cu atat culoarea se deschide (roz / bleu);

VASE
2.5.3.DOPPLER COLOR: -caracterul laminar / turbulent al curgerii: *curgere laminara = rosu / albastru; *curgere turbulenta: =se adauga nuante de verde la culoarea primara; =rosu devine portocaliu; =albastru devine turcoaz; *fluxuri turbulente cu viteze foarte mari: =aspect de mozaic. 2.5.4.POWER DOPPLER = PW: =deceleaza prezenta fluxului sanguin si numarul de hematii aflate in miscare (se coreleaza cu intensitatea culorii); =nu determina sensul si viteza curgerii (o singura culoare); =important pentru fluxurile mici(tromboze, tumori, etc.).

VASE DOPPLER COLOR

VASE
3.PATOLOGIA VASCULARA DOPPLER: =absenta semnalului Doppler: -pozitionarea gresita a sondei pe vas (gresit = sonda este perpendiculara pe directia de curgere a fluxului sanguin); -ocluzie arteriala / tromboza venoasa; =schimbarea caracterului normal al semnalului Doppler: ocluzii / tromboze partiale; =inversarea sensului fluxului sanguin: ocluzii arteriale / insuficienta venoasa; =largirea spectrala (mozaic): prin fluxuri turbulente date de stenoze in amonte, neregularitatile peretelui arterial, sinuozitati arteriale; =modificarea vitezelor fluxului sanguin. =absenta modularii respiratorii (inspiratorii) a fluxului venos: -in obstructii venoase in aval.

AORTA
4.AORTA: 4.1.SEMIOLOGIE: =in sectiune longitudinala aorta este o structura tubulara cu: -contur perfect regulat; -perete gros, de 3-4mm, hiperecogen; -continut hipoecogen,lush; -pulsatila spontan; -calibru de 1,5-2cm, variabil cu tipul constitutional si varsta (diametrul anteroposterior); -diametrul intre 2-3cm = dilatatie ateromatoasa; -diametrul peste 3cm = dilatatie anevrismala; =in sectiune transversala, aorta este: -rotunda,necompresibila; -pulsatila spontan.

AORTA
4.2.PATOLOGIE: 4.2.1.ATEROMATOZA AORTEI: =ingrosarea peretelui aortic peste 3-4mm; =contur neregulat, sinuos, mai ales conturul intern; =calibrul se dilata usor, 2-3cm; =la nivelul peretelui se vizualizeaza placile de aterom ca zone hipoecogene atasate peretelui, de diferite grosimi, cu zone hiperecogene, cu con de umbra, prin calcificari; =apar stenoze segmentare prin placile de aterom; =apar trombi intramurali: -recenti: imagini hipoecogene, usor aderenta de perete sau flotante; -vechi:-imagini hiperecogene, aderente, organizate fibros

AORTA
4.2.1.ATEROMATOAZA AORTICA: =este pulsatila la o compresiune moderata cu sonda; =examenul Doppler: -anomalii de flux; -curgere turbulenta; -largire spectrala; 4.2.2.ANEVRISMUL AORTIC: =dilatatia lumenului pe un anumit segment: -sub 3-5cm = simpla dilatare arteriala, ectazie; -peste 3-5 cm = anevrism; =imagine transonica fusiforma / saculara situata pe traiectul aortei, delimitata net de pereti ecogeni, pulsatili;

AORTA
4.2.2 ANEVRISMUL AORTIC: =mai ales in anevrismele saculare, apar: -curgere turbulenta; -tromb perianevrismal:*ingrosare artificiala a peretilor; *zona gri mediu ecogena, aproape parenchimatoasa, ca un manson periaortic; =anevrismul aortei abdominale trebuie diferentiat in sectiunea transversala de un chist retroperitoneal prin: -pulsatilitate; -transformarea imaginii in sectiunea perpendiculara; -examen Doppler;

AORTA
4.2.2ANEVRISMUL AORTIC: =riscul de ruptura apare la o dilatatie peste 5,5 cm; =se monitorizeaza ecografic la 3 luni; =indicatia chirurgicala se pune la o progresie a dilatatiei anevrismale de peste 1cm/an sau diametrul >/=5,5cm (urgenta); =complicatii: -extinderea anevrismului in lungime, putand cuprinde si bifurcatia aortei; -fibroza perianevrismala ca un manson perianevrismal, hiperecogen (mai ecogen decat trombul), foarte neregulat; -fisura anevrismala, formand hematom periaortic= colectie transonica posterior de AO, in raport cu peretele aortic; -tromboze locale; -ruptura de aorta;

AORTA
4.2.3.RUPTURA AORTEI: =mare urgenta medico-chirurgicala; =indicatie de sala de chirurgie cardiovasculara; =durere abdominala / toracica atroce + soc hemoragic +/pacient hipertensiv; =colectie lichidiana periaortic ce creste rapid in dimensiuni (hematomul) + lichid retroperitoneal / pericardic / pleural; =examenul Doppler evidentieaza solutia de continuitate la nivelul peretelui aortic; =cauze: -spontan (anevrism); -posttraumatic; -iatrogen.

AORTA
4.2.4.DISECTIA AORTEI: =tomografia computerizata este superioara diagnostic ecografiei, dar ECOGRAFIA ESTE DE PRIMA INTENTIE; =disocierea in doua straturi a intimei de pe stratul muscular al peretelui aortic prin progresiunea hematomului aortic disecant: -peretele extern = adventice-medie; -peretele intern, flotant = medie-intima; =in sectiune longitudinala se vizualizeaza in lumenul aortic un ecou intimal flotant, liniar, ecogen, realizat de foita intimala decolata; =ecoul intimal are un capat fix pe peretele aortic si unul flotant in lumen;

AORTA
4.2.4.DISECTIA AORTEI: =pe sectiune transversala se vizualizeaza aspectul de dublul lumen aortic : -exista diferente ale vitezei de curgere intre cele doua lumene (mai mica spre periferie, in lumenul fals); -lumenul principal (lumenul real al AO) este lush; -lumenul secundar (lumenul fals) este transonic,cu viteze de curgere mici si caracter retrograd; =examenul Doppler arata: -lumenul real al AO; -lumenul fals=hematomul disecant;

AORTA
4.2.4.DISECTIA AORTEI: =evolutie: -ruptura hemoragie deces; -interventie chirurgicala; -tromboza: *formatiune hipoecogena ce inlocuieste hematomul transonic, lipsita de semnal Doppler; *perete aortic alterat structural; *lumen dilatat progresiv pana la dimensiuni anevrismale; 4.2.5.STENOZA AORTICA: =diametrul anteroposterior al AO este sub 1,5 cm; =+/- ingrosarea peretelui vascular.

AORTA
4.2.6.CLASIFICAREA DISECTIEI DE AORTA: 4.2.6.1.CLASIFICAREA DeBAKEY: -tip I= toata AO este disecata; -tipII=Ao ascendenta inainte de vasele mari este disecata; -tip IIIa =AO descendenta, intre emergenta vaselor renale si artera subclavie, este disecata; -tip IIIb=AO descendenta sub emergenta vaselor renale este disecata. 4.2.6.2.CLASIFICAREA STANDFORD: -A = disectie pe AO ascendenta; -B = disectie pe AO descendenta.

AORTA
4.3. ANATOMIE: 4.3.1.AORTA ABDOMINALA: =intre T12 (hiatusul diafragmatic) si L4 (bifurcatia in arterele iliace comune); =traiect descendent spre caudal si anterior, devenind tot mai superficiala; =anterior si in stanga coloanei vertebrale; =departarea de corpii vertebrali ridica suspiciunea unui proces inlocuitor de spatiu: hematom, fibroza retroperitoneala, adenopatii;

AORTA
4.3.1.AORTA ABDOMINALA - ANATOMIE: =dimensiuni:-hiatsul diafragmatic = 23-25 mm; -deasupra emergentei arterelor renale=20-22mm; -sub emergenta arterelor renale = 16-19mm; -deasupra bifurcatiei in arterele iliace=15-18 mm; -mai mari cu 10% la barbati si varstnici; =ramurile AO in sens cranio-caudal: -trunchiul celiac = codita de mar / fantana arteziana: *se desprinde de pe fata anterioara a AO, la nivelul T12-L1; *trece cranial si anterior de marginea superioara a pancreasului, unde se imparte in 2(3) ramuri: ~artera hepatica:-AH+VP+CBP = pedicul hepatic; -=> AG dr. +AGD;

AORTA
4.3.1.AORTA ABDOMINALA ANATOMIE: ~artera splenica:-traiect transversal si posterior de corpul si coada pancreasului; ~artera gastrica stanga :se poate desprinde si din a.slenica; -artera mezenterica superioara=AMS: *de pe fata anterioara a AO, la 1-2 cm sub emergenta TC; *diametrul = 7-8 mm; *posterior de pancreas, anterior fata de D3, paralel cu AO; -artera mezenterica inferioara=AMI: *la L3, calibru mic, traiect descendent, paralel cu AO; -arterele renale=AR: *de pe fata laterala a AO, imediat sub emergenta AMS; *ARD: traiect mai lung, posterior de VCI, catre hilul renal; *ARS:traiect scurt posterior si caudal fata de VRS.

AORTA
4.3.2.AO TORACICA: =se desprinde la nivelul inelului aortic din VS; =are traiect ascendent catre posterior(AO ascendenta); =formeaza aproximativ la nivelul sp.II ic. crosa aortica , cu ramurile sale trunchiul brahiocefalic, a. carotida comuna stanga, a. subclavie stanga - si se poate vizualiza ecografic la nivelul furculitei sternale; =Ao descendenta toracica are traiect posterior de VS, in stanga si anterior de coloana vertebrala, pana la hiatusul diafragmatic(T12); =dimensiuni ecografice: -AO la inel = 14-26 mm; -AO ascendenta = 21-34 mm; -AO descendenta = 17-24 mm;

AORTA
4.4.TEHNICA DE EXAMINARE: 4.4.1.SECTIUNE PARASTERNALA AX LUNG (PSAL): =pacient in DLS; =sonda in spatiul 3/4/5 ic. stang parasternal, perpendicular pe peretele toracic; =markerul sondei orientat spre umarul drept (ora 11); =se vizualizeaza:-VD; -VS, valva aortica; -AO LA INEL (14-26 mm); -AO ASCENDENTA (21-34 mm, sect. longit.); -sinusul coronar, valva mitrala, AS; -AO DESCENDENTA (17-24 mm, sect. transv.).

EXAMINARE PARASTERNALA AX LUNG

VASE
4.4.2.SECTIUNE PARASTERNAL AX SCURT PRIN BAZA MARILOR VASE (PSASMV): =din sectiune PSAL se roteste sonda cu 90* in sensul acelor de ceasornic; =se obtine sectiunea PSAS prin valva mitrala si se anguleaza cranial si se obtine sectiunea prin valva aotei; =AO este situata central, in sectiune transversala, inconjurata de AS, AD, VD, ARTERA PULMONARA (APD); =se aprecieaza diametrul, peretii, fluxul Doppler, continutul transonic;

AORTA
4.4.3.SECTIUNEA APICALA 4 CAMERE: =pacient in DLS/semiDLS,; =in sp. V ic. stang, pe LAA, cu sonda orientata catre superior si median; =cu markerul sondei orientat la ora 3; =se vizualizeaza:-venele pulmonare, AS, AD, VD, VS, SIV, SIA; -valvele mitrala si tricuspida; -AO DESCENDENTA TORACICA, lateral de AS; 4.4.4.SECTIUNEA APICALA 5 CAMERE: =prin angularea anterioara a sondei fata de 4.4.2., pana la intrarea in imagine a AO; =in centrul cavitatilor (AS,AD,VD,VS) apare AO cu valvele aortice.

AORTA
4.4.5.SECTIUNEA APICAL 3 CAMERE = APICAL AX LUNG: =rotirea suplimentara a sondei in sens invers acelor de ceasornic cu 90-120*, fata de sectiunea apical 4 camere; =se vizualizeaza: VS, AS,AO ASCENDENTA; =foarte importanta in examinarea varfului VS. 4.4.6.SECTIUNE SUPRASTERNALA PARALELA CU AORTA: =pacientul in DD, cu gatul in hiperextensie; =sonda in incizura suprasternala, cu angulare catre inferior si anterior, a.i. sa fie aproape paralela cu traheea; =markerul sondei orientat catre ora 1 ; =se vizualizeaza:-AO ASCENDENTA, CROSA AORTICA, AO DESCENDENTA (in sect. long.); -ARTERA PULMONARA DREAPTA=APD (in sect. transv.);

SECTIUNE APICALA 2 CAMERE

AORTA
4.4.7.SECTIUNE SUPRASTERNALA PERPENDICULARA PE AORTA: =se roteste sonda cu cca. 90* insensul acelor de ceasornic, fata de 4.4.4.; =markerul sondei orientat catre ora 4; =se vizualizeaza:-CROSA AORTICA, in sect. transv.; -APD, in sect. long.; -prin angulare, trunchiul AP si APS; AS; 4.4.8.SECTIUNE LONGITUDINALA EPIGASTRICA: = markerul sondei in sus, sonda in sectiune longitudinala, anguland usor spre stanga, se vizualizeaza LSH, esofagul si AO DESCENDENTA; =se mentine sonda pe AO si se deplaseaza longitudinal descendent pana subombilical la bifurcatia in arterele iliace, observand diametrul, peretii, fluxul;

VASE
4.4.9.SECTIUNE TRANSVERSALA LA NIVELUL PANCREASULUI: =AO DESCENDENTA ABDOMINALA in sectiune transversala, +/transformata in sectiune longitudinala, se examinata pana la bifurcatia in a. iliace. 4.4.8.SECTIUNE OBLIC / TRANSVERSALA IN HD, SUB REBORDUL COSTAL: =se observa LDH si, anguland superior/ inferior, VCI / AO DESCENDENTA;

HTAP
5.CRITERII ECOGRAFICE 2D DE HTAP: =cresterea grosimii peretelui anterior al VD >6 mm; =cresterea diametrului telediastolic al VD >25 mm; =ingrosarea SIV cu miscare paradoxala; =scaderea FE a VD. =semne Doppler de HTP: -directe:*PAPs + PAPd >40-45 mmHg; -indirecte:*insuficienta pulmonara, invariabil; *insuficienta tricuspidiana, la majoritatea pacientilor;

VENA CAVA INFERIOARA

7.1.VCI ANATOMIE : =se formeaza din venele iliace dreapta si stanga la nivelul L4-L5; =are traiect ascendent in dreapta coloanei vertebrale pana la L1, unde trece in torace; in dreapta si anterior de AO; =principalele tributare sunt: -vv. iliace externe:anterior de m. psoas; -vv. iliace externe: profunde, lateral de ovare, greu vizibile; -vv. renale: *VRD cu traiect scurt, ascendent spre anterior; *VRS cu traiect lung, transversal, catre anterior si medial, printre AO si AMS; -vv. suprahepatice-VSM, VSD, VSS- la nivelul ficatului, la 1 cm de varsarea in VCI = 9-10 mm; dilatarea lor = ICD; mai putin ecogene decat VP;

VCI
7.1.VCI ANATOMIE : =dimensiuni: -diametrul mediu subfrenic = 18mm (10-24mm); -variatii cu respiratia: *scade in inspir si creste in expir: *indicele fiziologic de colaps= 55-100%; 7.2. VCI SECTIUNI: =pe sectiune longitudinala, tub usor concav, cu pereti subtiri, hipoecogeni si continut transonic; =pe sectiune transversala, imagine ovalara, aplatizata, compresibila, nepulsatila; =se examineaza la nivelul HD, prin sectiuni long. si transv. si prin sectiune transversala la nivelul pancreasului ;

VCI
7.3.PATOLOGIA VCI: 7.3.1.SCADEREA CALIBRULUI VCI: =rara; =fibrozo retroperitoneala, obstacol cu compresiune venoasa; =deshidratare. 7.3.2.DILATAREA VCI: =obstacole venoase localizate proximal; =dilatarea VCI in amonte de tumori compresive ; =cresterea fluxului venos prin sunturi chirurgicale sau fistule arterio-venoase; =staza cardiaca:

VCI
7.3.2.DILATAREA VCI: =staza cardiaca:-ICD: *dilatarea VCI; *dilatarea marcata a VSH= coarne de cerb; *scaderea indicelui de colaps respirator < 30%; -insuficienta tricuspidiana: *dilatarea si pulsatii sistolice ale VCI; -pericardita constrictiva si tamponada cardiaca: *absenta variatiilor respiratorii ale VCI; -cardiopatii congenitale; 7.3.3.TROMBOZA VCI: =tromb recent = masa hipoecogena in lumenul VCI, flotanta in lumen si aderenta de perete, cu absenta partiala a semnalului Doppler;

VCI
7.3.2.TROMBOZA VCI: =tromb vechi = hiperecogen; =tromboza partiala / totala (VCI nu mai este depresibila la compresiunea cu sonda + absenta variatiilor respiratorii); =examenul Doppler aprecieaza:-recanalizarea in trombozele vechi; -extensia procesului obstructiv trombotic. 8.TROMBOZE VENOASE: =nu au aspecte particulare; =absenta totala / partiala a semnalului Doppler ; =vena trombozata NU mai este compresibila cu sonda;

&