Managementul clasei de elevi din perspectiva postmodernista Caracteristici ale managementul postmodern al clasei de elevi Managementul clasei de elevi,

din perspectiva postmoderna este caracterizat prin faptul ca: 1. profesorii actioneaza si formuleaza sarcini didactice pentru elevi tinnd seama de faptul ca orice cunoastere va fi considerata drept un instrument n domeniul experientei si renunta la ideea ca o cunoastere poate reprezenta o lume dincolo de experienta noastra; 2. demersurile educationale fiind elaborate si se deruleaza astfel nct se respecta fundamentul teoriei dezvoltarii cognitive (J. Piaget), conform careia individul trebuie sa-si construiasca propria cunoastere prin experienta; 3. rolul profesorului fiind acela de a asigura un context ambiental pentru activitatea exploratorie a elevului; elevului trebuie sa i se ofere oportunitati de construire a cunoasterii prin experienta proprie. Atributele educatorului constructivist sunt: ncurajeaza si accepta autonomia si initiativa elevilor, foloseste o mare varietate de materiale, inclusiv date brute, surse primare, materiale interactive si i ncurajeaza pe elevi sa le utilizeze,

se intereseaza de cunoasterea de catre elevi a conceptelor, nainte de a le mpartasi cunoasterea proprie, i ncurajeaza pe elevi sa angajeze dialogul cu educatorul sau cu ceilalti colegi, ncurajeaza tentativele elevului de explorare a cunoasterii si de a pune ntrebari colegilor, i angajeaza pe elevi n experiente care pun n lumina contradictii cu cunoasterea initiala, stimulnd apoi discutia, le asigura elevilor timp pentru construirea relatiilor, apreciaza nivelul de cunoastere prin aplicatii si rezultatele la sarcini deschise; elevii si construiesc singuri cunoasterea, ntelegerea. Fiecare elev si testeaza si amelioreaza ntelegerea pe parcursul interactiunii dintre subiecti; procesul nvatarii presupune un demers individual si activ;

Ideile de baza ale teoriei postmoderniste a motivatiei ncercnd sa stabileasca ideile de baza ale unei teorii postmoderne a motivatiei, Mark Taylor [2] sugereaza:
1

1.

formularea unor asteptari clare n raport cu elevii si comunicarea lor ct mai des si ct mai devreme; ntruct elevii au fost nevoiti sa se adapteze unor circumstante variate si uneori fara exigente formulate n mod explicit, se poate utiliza adaptabilitatea lor, oferindu-le asteptari clare si

distincte; n raport cu scoala, asteptarile profesorului trebuie sa vizeze un comportament coerent si consecvent fata de temele pentru acasa, respectarea orarului, calitatea pregatirii; 2. formularea explicita a tuturor rezultatelor dorite, fie n plan academic sau personal, fie n planul comportamentelor si valorilor civice; rezultatele ar trebui formulate n termeni de obiective comportamentale (comportamente observabile,masurabile); 3. accentuarea rolului metodei stiintifice n cunoasterea si ntelegerea realitatii, dar si a posibilelor pericole ale scientizarii; daca stiinta este conceputa ca un set de unelte destinat ntelegerii realitatii, trebuie accentuata nevoia introducerii limitelor si a examinarilor critice a datelor prezentate, dar si a relevarii traditiei educationale legate de metoda stiintifica; 4. evitarea abuzului de putere si de autoritate; formularea unui numar ct mai redus de reguli si adoptarea unei conduite nondefensive din partea profesorului; 5. utilizarea unor instrumente alternative (alaturi de lucrarile scrise) care sa evidentieze modul si nivelul de nvatare al elevilor; sunt recomandabile acele instrumente care ncurajeaza munca independenta; 6. apelul la tehnologii sofisticate care sa raspunda reactiei elevilor de respingere a metodelor educationale clasice, ilustrate perfect de tehnica expunerii n fata unor rnduri de ascultatori "captivi si pasivi" (elevii au tendinta de a asimila

competentele profesionale ale profesorului cu competentele sale n domeniul informaticii); 7. renuntarea la taxonomia lui Bloom, deoarece generatiile actuale sunt si mai putin receptive la memorarea si asimilarea cunostintelor de tip factual; instruirea proiectata din perspectiva taxonomiei lui Bloom trezeste mai degraba un sentiment difuz, dar persistent de revolta; 8. furnizarea unor aplicatii specifice vietii reale; orice subiect teoretic sau disciplina de studiu care nu-si poate demonstra imediat valentele practice vor fi privite cu suspiciune; ntariri de genul Ati face bine sa nvatati aceste lucruri, vor fi materia de examen nu fac dect sa discrediteze att profesorul, ct si obiectul de studiu pe care l preda; 9. furnizarea acelor oportunitati care sa favorizeze implicarea interpersonala si interactiunea informala cu profesorul n afara salii de clasa; 10. acceptarea si aprecierea diversitatii punctelor de

vedere, astfel nct n sala de clasa sa se poata exprima liber perspective culturale, religioase, traditionale, rasiste sau sexiste, doar asa pot fi puse n discutie si examinate din perspectiva veridicitatii sau a utilitatii lor, n acelasi timp, se ofera oportunitatea reactiilor afective ale elevilor n raport cu aceste idei inacceptabile si degradante, doar respingerea neta si din capul locului, din partea profesorului, a unor astfel de puncte de vedere, fara discutii, controverse, reactii particulare si emotionale din partea elevilor nu este utila nici n planul

valorilor

civice,

nici

planul

eficientei

educationale,

autoritatea nu mai constituie un argument pentru elevii de astazi si nici n-ar mai trebui sa constituie; n plus, n acest context, mai importanta chiar este reactia afectiv-emotionala care ar putea crea aderente n planul valorilor si mentalitatilor pe care le consideram dezirabile; 11. cresterea gradului de flexibilitate n ceea ce priveste

structura anului scolar, a orarului saptamnal, a orarului unei zile, pentru a raspunde ntr-o masura si mai mare nevoilor, posibilitatilor si oportunitatilor elevilor de astazi; 12. introducerea unei perspective economist-manageriale

n ceea ce priveste relatia profesor-elev si implicit n ceea ce priveste nvatarea. Proceduri de manipulare a mediului extern pentru stimularea motivatiei nvatarii Elevii nvata mult mai usor atunci cnd vor sa nvete, adica atunci cnd sunt mnati de un imbold interior (motivatia interna de a nvata); din pacate, tot mai multi elevi arata tot mai putin interes pentru nvatarea n scoala; astfel, rolul profesorului va fi acela de a manipula mediul extern (a furniza motivatia externa) n speranta stimularii dorintei interne a elevilor de a nvata. Sa luam n considerare unele proceduri care pot fi utilizate pentru a atinge acest scop: 1. mediul clasei poate face diferenta ntre un elev

motivat si un elev plictisit, refractar.

2.

modelarea

este

tehnica

utilizarii

comportamentului persoanelor admirate pentru a demonstra valorile si comportamentele pe care profesorul vrea ca elevii sa le achizitioneze; 3. strategiile instructionale: activitatea n grup si

strategiile de pre-nvatare centrate pe elev pot fi motivante ntruct se construiesc pe nevoia de recunoastere si de afiliere; 4. asteptarile profesorului: elevii au tendinta de a

se pregati la un nivel concordant cu asteptarile profesorului; 5. feedback-ul ca factor de motivare pentru a

furniza elevilor un feedback sunt utilizate n mod obisnuit trei m modalitati: lauda, comunicarea rezultatelor si notarea; 6. implicarea elevilor are n vedere trezirea

interesului lor pentru sala de clasa, pentru modul n care arata aceasta, pentru activitatile care se desfasoara acolo; 7. cresterea gradului de aplicabilitate imediata a

cunostintelor dobndite in scoala: cunostintele dobndite n sala de clasa trebuie sa aiba aplicabilitate n viata cotidiana a elevilor; n acest scop, profesorul trebuie sa fie capabil sa raspunda pe ntelesul acestora la ntrebari ca: de ce trebuie sa nvatam chestiile acestea plicticoase?, la ce ne sunt de folos aceste informatii? Daca profesorul nu este capabil sa raspunda pe ntelesul elevilor la aceste ntrebari, va trebui sa-si reevalueze propria sa atitudine n raport cu elevii, cu scoala, cu obiectul de studiu pe care l preda.

Poate ca paradigma postmoderna nu reprezinta dect un instrument de mare acuitate n ceea ce priveste critica si deconstructia, dar registrul ramne n buna masura strain. Aceasta este situatia si n ceea ce priveste motivatia, deocamdata un diagnostic extrem de acut al crizei dar un tratament mai degraba ineficient.

BIBLIOGRAFIE :
Titlu carte: Managementul Clasei ; Editura: Aramis Autor carte ; Conf. Univ. Dr. Emil Stan