1. Sub ce forma se poate realiza betonul?

Simplu, slab armat, armat discret, armat dispers cu fibre discontinue sau continue, cu diferite grade de precomprimare. 2. Ce proprietati ale otelului si betonului fac ca acestea sa se poata asocia? Rez la intindereslababuna Rez la compresiunebunabuna dar barele flexibile flambeaza Rez la forfecareaproximativabuna Durabilitateabunacorodeaza daca nu e protejat Rez la focbunaslaba, sufera pierderi rapide de rez la temp mari. 3. Ce conditii tebuie sa fie indeplinite pt ca otelul si betonul sa conlucreze? Intre beton si armatura sa se realizeze o aderenta buna a.i. sa se evite alunecarea barelor de armatura din beton. Sa existe o buna toleranta a armaturii in beton , aceasta trebuind sa aiba o impermeabilitate corespunzatoare pt a proteja armatura de coroziune. Sa existe o compatibilitate a deformatiilor betonului si armaturilor sub incarcari si variatii de temp. 4. Care sunt avantajele betonului armat? Poate lua orice forma, prin turnarea lui in stare proaspata in cofraje sau tipare. Are o rezis buna la foc, betonul protejand armatura. Asig o durabilitate sporita in cond deter de mediu. Permite folosirea mat locale. Este un mat igienic. Are o permeabilitate redusa la radiatii. 5. Care sunt dezavantajele betonului armat? Utilizarea ineficienta a betonului in zona intinsa; permeabilitate la lichide, temp si sunete, care pot fi compensate prin protejarea betonului cu mat izolante. Masa relativ mare, neajuns ce poate fi compensat prin folosirea mat usoare. Controlul ulterior al calitatii este dificil de efectuat. Transformarile, modificarile si consolidarile sunt greu de efectuat. Demolarea si reciclarea materialelor este costisitoare si nesigura. Transmite cu usurinta vibratile. 6. Ce tipuri de betoane cunoasteti? Betoane usoare; de inalta performanta avand rez caracteristica la compresiune 60120 MPa; de inalta perform. avand rez caract. la compre. >210 MPa; betoane cu ductilitate sporita prin adaugarea in compozitia lor a fibrelor de otel, de polipropilena, a unui amestec de fibre sau a fibrelor. Betoane cu ductilitate sporita, care devin autocompactate sub efectul greutatii proprii. Betoane inteligente ale caror propr defavorabile pot fi ameliorate prin schimbari in compozitia lor. Dupa densitatea aparenta in stare uscata: betoane usoare, b cu densitate normala (semigrele si grele), si b foarte grele. 7. Care sunt materialele componente ale betonului? Agregatele, cimenturile: lianti hidraulici. Tipuri cimenturi: Portland, compozite, de furnal, compozit. Aditivi: subst chimice care se adauga in beton in cant mai mici sau egale cu 5% din masa cimentului. Adaosurile: mat anorganice fine care se pot adauga in beton in cant mai mari de 5% din masa cimentului. 8. Care sunt particularitatile structurale ce definesc betonul ca material? Macrostructurala si microstructurala caract de conglomerat. Pori microcapilari, pori si canale capilare in beton, spatii interstitiale, pori din contractia initiala, fisuri din contractia la uscare, caverne. 9. Care sunt factorii de mediu care influenteaza caracteristicile de rezis si durabilitate ale betonului? Apa, aerul, terenul de fundatie, fluide tehnice, temp, agenti agresivi, fizico-chimici. 10. Ce fenomene se produc in masa betonului sub influenta factorilor de mediu? Contractie, umflare, influenta temp ridicate, cavitatea, agresiunea hidrobiologica, gelivitatea. 11. Care sunt rezist ce caract betonul? Rez cubica, prismatica, cilindrica. 12. Ce se intelege prin clasa betonului? Repr rezis caracteristica la compresiunea cu riscul de 5% determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura dde 150 mm la varsta de 28 de zile. Clase de beton: C12/15, C16/20, C20/25, C25/30, C 30/37, C35/45. 13. Cum poate fi deter rez betonului la intindere? Incercari la intindere sau despicare. Dependenta dintre rez la intindere deter prin incercarea la incovoiere si rez medie la intinderea axiala este data de rel:

Rez medie la intindere axiala poate fi estimata si din rez la intindere prin despicare cu rel

14. Reprezentati curba caract la compresiune.

15. Prezentati grafic relatia intre efort si deformatie pt solicit la intindere.

16. Ce se intampla cu rez betonului la compresiune odata cu trecerea timpului? Sub sarcini mari de durata rez la compres a betonului descreste datorita continuarii procesului de microfisurare. Aceasta reducere de rezis este contracarata de o crestere de rez datorata continuarii procesului de hidratare a cimentului. In general rez betonului la compres creste in timp. 17. Care sunt deformatiile in timp, ale betonului, independente de eforturi? Repr modificarile de volum produse de contractie si umflare. 18. Care sunt deformatiile in timp, ale betonulu, dependente de eforturi? Sunt def de curgere lenta. Deformatia: totala, de contractie, de curgere lenta. 19. Ce fenomen se produce atunci cand avem de-a face cu variati frecvente ale eforturilor? Variatile frecvente de eforturi pot manifesta fenomene de oboseala. 20. Ce caracteristici de calcul ale betonului cunoasteti? Rezis caract la compresiune (fck), deter pe cilindrii cu probabilitate 95%. Rez medii la intindere, modul de elasticitate. 21. Care este rolul armaturilor in b a? Preluarea cu precadere a eforturilor de intindere din incarcari exterioare. Limitarea dechiderilor fisurilor sub incarcari. Evitarea sau limitarea fisurilor din variatii de temp si contractie. Preluarea intinderilor produse de aplicarea excentrica intamplatoare a sol de compresiune. Impiedicarea flambarii armaturilor longitudinale. 22. In cate clase se impart otelurile in functie de rezis si ductilitatea sa? Dupa ductibilitate: caract prin alungirea la sarcina maxima si prin raportul dintre rez la intindere si limita de curgere: cls A (ductibilitate redusa), cls B (duc normala), cls C ( duc sporita). Dupa rezist definita de limita de curgere in N. 23. Prezentati diagrama efort deformatie pt otelul laminat la cald si diagr idealizata.

24. Ce fel de oteluri se folosesc ca armaturi? Dupa normele europene bare cu diam de 6, 8, 10, 12, 14, 16, 20, 25, 28, 32, 40mm care se produc sub bare profilate avand clasa 450 si 500 pt utilizarea curenta, respectiv sub bare netede avand cls 500 si destinate numai pt utilizarea sub forma de grinzi cu zabrele. Sarme avand diam intre 4-12 mm cu supraf neteda, profilata in cls 450, 500. Plase din sarma sudate, grinzi cu zabrele. Normele romanesti: otel PC52 si PC60 sub forma de bare cu profil periodic pt realiz armaturilor de rez. Sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB pt armarea elem de supraf sub forma de plase sudate. Otel OB37 pt armaturi constructive si pt arm de rez dim pe criterii de respect. procentelor minime de armare, a dim minime si a dist maxime intre bare. OB 37-otel moale, PC52, 60, STNB, STPB oteluri semidure. 25. Cum se clasifica armaturile dupa rolul pe care il indeplinesc in elem structural? Armatura de rezist, arm constructiva (arm de repartitie la placi si arm de montaj la grinzi). 26. Ce sunt armaturile flexibile?

Armaturi dupa modul de realizare: bare independente, care prin legarea la noduri cu sarma moale alcatuiesc plase sudate sau carcase; plase sudate (plane sau rulouri) pt armarea elem de supraf; carcase sudate utilizate la armarea elem liniare (grinzi si stalpi). 27. Ce sunt armaturile rigide? Se realiz din profile metalice laminate utilizate independent sau alcatuind carcase spatiale sudate. 28. Prin ce se manifeste mecanismul de aderenta intre beton si armatura? Incleierea pastei de ciment pe armatura; inclestarea betonului in neregularitati de pe suprafata armaturii, ceea ce determina o interactiune mecanica intre cele 2 materiale; frecarea armaturii pe beton, in procesul alunecarii si smulgerii ei. 29. Prin ce metoda se poate det efortul de aderenta? Se poate face prin smulgerea armaturii din beton la solic de intindere sau incovoiere a epruvetelor, prin impingerea armaturilor in beton sau prin solicitari complexe care sa reproduca starea reala de eforturi din elem de b a. 30. Enumerati 4 factori care influenteaza aderenta. Geometria si nivelul de solicitare a barei; calitatea betonului si starea de eforturi unitare din betonul de inglobare a armaturii; efectul mediului; modul de aplicare a incarcarii. 31. Ce fel de ancoraje ale armaturilor sunt prevazute in norme? Ancoraje drepte, asigurate prin prelungirea armaturii pe o dist l, suficienta pt a transmite eforturile de intindere de la armatura la beton prin aderenta; ancoraje curbe; carlige 150-180, indoituri 90-150, bucle; ancoraje cu cel putin o bara transversala sudata pe lungimea de ancorare; ancoraje cu disp mecanice. 32. Care este lungimea minima de ancorare pt bare intinse? Lbmin>max{0,3*|b;10*;100mm} 33. Care este lungimea minima de ancorare pt bare comprimate? Lbmin>max{0,6*|b;10*;100mm} 34. In ce moduri se poate face ancorarea armaturilor? Prin suprapunerea barelor, cu sau fara carlige, indoituri sau bucle. Prin sudare; cu disp mecanice si respectarea conditiilor. 35. Pt ca sa se poata turna si vibra betonul este nevoie ca dist dintre bare sa nu fie mai mica decat? Pt a turna si vibra betonul dist libera intre bare, in sens orizontal sau vertical, va fi cel putin egala cu cel mai mare diametru de bara, dar nu mai putin de 20mm. 36. Atunci cand armarea grinzilor se face cu bare f groase normele prevad o masura constructiva pt evitarea fisurii excesive.

40.

41.

42.

43.

44.

37. 38. 39. Prez schematic stadiile de lucru ale b a in cazul sol de intindere. Stadiul I: forta axiala solicitata este mai mica decat cea care produce fisurarea (N<Ncr) Stadiul Ia: limita stadiului I, imediat anterior fisurarii, cand forta axiala solicitanta este egala cu forta axiala de fisurare a betonului (N=Ncr) Stadiul II: forta axiala solicitanta de intindere depaseste valoarea coresp fisurarii betonului. Stadiul III: coincide cu intrarea in curgere armaturii si deci cu pierderea capacitatii portante a elementului. Prez schematic stadiile de lucru ale b a in cazul sol de compresiune Stadiul I: elementele nu prezinta fisuri, ef unitare in beton si armatura fiind mai mici decat jumatate din rez celor 2 mat. Betonul si armatura se comporta elastic. Stadiul II: solicitari mai mari, armatura avand o comportare elastica, iar betonul neelastica. Stadiul III: ruperea elem comprimate axial prin aparitia de fisuri vizibile pe directie longitudinala. Ce criterii trebuie avute in vedere la proiectarea unei ctii din b a ca aceasta sa fie durabila? Alegerea formei structurale adecvate, asig calitatii corespunzatoare a betonului de la supraf elem structurale si prevederea unui strat de acoperire adecvat, prevederea unor acoperiri protectoare, resp standardelor de calitate pt mat, a recomandarilor de executie si a politicii de intretinere, limitarea deschiderii fisurilor pt a evita deteriorarea armaturii pe durata de viata preconizata. Cum sunt clasificate starile limita la care se calculeaza sau se verifica o ctie? Sunt situatii dincolo de care structura nu mai satisface cerintele de performanta preconizate. Sunt grupate in 2 cat: Stari limita ultime, asociate cu colapsul sau alte forme de rupere structurala, si Stari limita de exploatare, situatii dincolo de care cerintele unei exploatari normale nu mai sunt satisfacute. Ce ipoteze simplificatoare se fac atunci cand se calc un elem din ba in sectiuni normale? Sectiunile raman plane dupa deformare; deformatia specifica a armaturii aderente, la intindere sau compresiune, e aceiasi cu a betonului inconjurator; rez la intindere a betonului se neglijeaza; deformatia specifica a betonului

din sect transversale supuse la compresiune pura se limiteaza la 0,002; efectul fortei axiale poate fi neglijat la proiectarea sect daca valoarea ei nu depaseste 0,08*fck*Ac; deformatia specifica a armaturii se limiteaza la 0,01. 45. Prez schema de distributie a eforturilor si deformatiilor intr-o sect transv pt un elem sol la incov.

46. Prez schema de calcul a unei sect drept sol la incov cu forta axiala.

47. Prez schema de calcul a unei sect T sol la incov cu f axiala.

48. Prez o sect drept sol la incov oblica. 49. Care este modelul adoptat de EC2 pt calculul sect la f taietoare? Calculul se face dupa modelul grinzii cu zabrele izostatice, alc din bare comprimate din beton si bare intinse din otel. Det ef in bare se face cu ajut ec de echilibru. Met de proiectare se bazeaza pe 3 valori ale capacitatii portante: VRd1 capacitatea portanta de calcul la f taiet a unei sect fara armatura transversala, Vrd2 f taiet maxima de calcul care poate fi preluata fara strivirea diagonalei comprimate, Vrd3 f taiei maxima de calcul care poate fi preluata de o sect cu armatura transv. 50. Care sunt cele 3 valoari ale f taiet capabile, ce trebuie verif prin calcul? Vrd1 capacitatea portanta de calcul la f taiet a unei sect fara armatura transv, Vrd2 f taiet maxima de calcul care poate fi preluata fara strivirea diagonalelor comprimate, Vrd3 f taiet maxima de calcul care poate fi preluata de o sect cu armatura transv.

51. Prez schema de calcul pt sol de strapungere. Metoda de dim la strapungere consta in limitarea forfecarii pe unitate de lungime la cel mult rez de calcul la forfecare pe perimetrul critic. 52. Care este principiul ce sta la baza calculului elem din ba sol la torsiune? Rez la torsiune a elem se calc inlocuind sect transv pline cu sect casetate cu pereti subtiri, avand caract din fig.

53. Ce se intelege prin starea limita indusa de flambaj? Aceasta stare limita se refera la structuri sau elemente flexibile, sol indeosebi la compresiune, a caror capacitate portanta este influentata in mod semnificativ de deformatiile lor. 54. Ce este excentricitatea aditionala? La stalpii izolati, imperfectiunea geometrica echivalenta poate fi introdusa prin sporirea excentricitatii fortei longitudinale cu o excentritate aditionala La, actionand in directia cea mai defavorabila si avand val la=*b/2.

55. Ce modele de calcul se pot aplica pt structuri la care trebuie luata in considerare flexibilitatea acestora? Metode generale rafinate bazate pe analiza neliniara si folosind modele de calcul adecvate ale structurii. Metode simplificate: analize de ordin II aproximative; analize de ord I ale sect transversale in starea limita ultima la incovoiere si forte axiale. Metodele simplificate se pot baza pe structura reala sau pe modele fictive de calcul. 62. Ce se intelege prin deschiderea fisurilor? Repr diferenta dintre alungirea totala a armaturii si a betonului pe dist dintre 2 fisuri consecutive. 68. Care este grosimea minima a placilor din ba turnate pe santier? 80mm, dar din considerente de izolare fonica, grosimea minima =130mm. 71. Care este dim minima a laturii unui stalp turnat pe santier? 200mm 72. Care este diam minim al armaturilor longitudinale dintr-un stalp? 12mm 73. La ce dist se dispun etrierii in lungul unui stalp? Nu va depasi cea mai mica valoare din urm 3 distante: de 12 ori diam minim al barelor longitudinale; cea mai mica dimensiune a sect transversale; 300mm. 74. Desenati o sect transversala printr-o grinda in care sunt dispusi etrieri cu mai mult de 2 ramuri de forfecare.

75. Ce se intelege prin reazeme indirecte? Cazul rezemarii unei grinzi pe o alta grinda, armatura de suspendare va fi dispusa si calculata astfel incat sa echilibreze react mutuala totala a reazemului.