Nuvela psihologica Moara cu noroc apare in vol. Novele din popor 1881 si se bucura de o larga apreciere critica.

Tema este rurala si surprinde consecintele nefaste ale dorintei de inavutire cu orice prt, dezumanizarea prin avere, tema prezenta si in alte nuvele ale scriitorului : O viata pierduta, Vatra parasita, Comoara , O jertfa a vietii Compozitie 1) nuvela este construita riguros, fiecare episod aduce date esentiale pentru demersul epic, are 17 capitole care urmaresc ordinea cronologica a desfasurarii evenimentelor; relatarea evenimentelor se face prin inlantuirea episoadelor subiectului 2) Urmeaza momentele clasice ale subiectului Expozitiune : Ghita, cizmar sarac, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc. Intriga : Aparitia, la han , a lui Lica Samadaul Desfasurarea actiunii : Ghita intra in mecanismul afacerilor necurate ale lui Lica. Se instraineaza de familie, de sine. Punctul culminant : Ghita devine gelos pe Ana, sotia sa, pe care o ucide Deznodamant : Omorarea lui Ghita, incendierea morii. 3) Conflictul este liniar, ascendant, concentrat, complex, de natura sociala, psihologica ,morala . Conflictul exterior, social rezida in dorinta lui Ghita de-a-si schimba statutul social. Conflictul interior, trait de personaj, psihologic si moral, este sustinut de dorintele contradictorii ale personajelor : aceea de a ramane om cinstit siaceea de a se imbogati, alaturi de Lica prin orice mijloace 4) Nuvela este construita compozitional simetric. Incepe si se termina cu vorbele batranei, instanta morala a operei si prin descrierea drumului se completeaza cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu Noroc. 5) Relatii temporale si spatiale actiunea plasata intr-un spatiu geografic precis, zona Aradului, in apropiere de Ineu, la Moara cu Noroc, asezata intre cele doua drumuri. Timpul este epoca formarii micii burghezii rurale. Actiunea se petrece intre 2 repere temporale precise, cu valoare religioasa ( Sf.Gheorghe de Paste) 6) Naratiunea este realista, obiectiva, persoana a III-a , narator omniscient si ubicuu; perspectiva dindarat. Pe langa perspectiva obiectiva intervine si tehnica punctului de vedere in interventiile simetrice ale batranei, personaj episodic, dar care transmite mesajul moralizator al operei. 7) Modurile de expunere alterneaza: naratiunea conduce actiunea spre deznodamant, descrierea fixeaza cadrul spatio-temporar iar dialogul contureaza , caracterizeaza personajele,sporeste tensiunea- monologul interior si stilul indirect liber- pers 1 alterneaza cu 3, nuanteaza discursul, naratorul se distanteaza de pers 8) Titlu indice spatial -locul intamplarii -hanul numit Moara cu noroc, Ardeal, intre Ineu si Fundureni

-motivul hanului,topos literar, spatiu al intamplarilor sangeroase -antifraza intrucat se dovedeste hanul cu ghinion 9)Incipit- vorbele batranei -instanta morala a operei -tehnica punctului de vedere -rol anticipativ, sugerand evolutia si drama personajelor -anunta tema etica- consecintele dramatice ale setei de imbogatire cu orice pret 10)Final- vorbele batranei - simetrie compozitionala -pune actiunea sub semnul inui fatum, destin nemilos -sanctiune pentru personaje, pentru faptele lor nelegiuite Subiect E : Nuvela debuteaza cu un precept moral rostit de batrana : omul sa fie multumit cu saracia lui, caci daca-i vorba, nu bogatia , ci linistea colibei tale te face fericit. Cizmar sarac, onest, harnic, Ghita, ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc situata la o rascruce de drumuri in apropiere de Ineu. Aici se va muta imperuna cu sotia sa Ana, cu soacra si cei 2 copii. Viata va decurge linistita si prospera, va munci energic si cinstit. I : La carciuma soseste Lica Samadaul , stapan temut al acelor locuri, hot si ucigas, seful porcarilor si al turmelor din imprejurimi. Acesta tulbura echilibrul familiei , impunandu-i carciumarului sa devina complicele sau. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu se poate sustrage influentei malefice a acestuia si nici tentatiei imbogatirii. DA : Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica : merge la Arad sa-si cumpere 2 pistoale, isi ia 2 caini, isi angajeaza inca o sluga, pe Marti, un ungur inalt cat un brad Din cauza Samadaului, Ghita devine mohorat si violent cu Ana si cei doi copii. Ajunge chiar sa regrete ca are familie, pentru ca nu si poate asuma total riscul imbogatirii. Starea lui materiala devine tot mai infloritoare. Ca sa-i castige increderea, isi arunca sotia in bratele lui Lica, ajunge sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil. Jura stramb la proces, devenind complice la crima. Hotaraste totusi sa il dea in vileag pe Lica, cu ajutorul lui Pintea. Ii ofera dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica numai dupa ce isi va putea opri jumatate din sumele aduse de acesta. PC : De Paste, batrana si cei doi copii merg la rude, iar Ghita, manat de gelozie pleaca spre jandarmul Pintea pentru a-i spune tot adevarul, lasandu-si sotia drept momeala in cursa in care voia sa-l prinda pe Samadau. Dandu-si seama ca Ana l-a inselat, o omoara. La randul sau , Ghita e ucis de Raut din ordinul lui Lica. Acesta , pentru a nu cadea in mainile autoritatilor , se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.

D : Un incendiu mistuie carciuma de la moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. Nuvela se incheie simetric cu vorbele batranei Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost scris Personaje Proza lui Slavici se deosebeste de cea anterioara mai ales prin arta constructiei personajului care are cateva caracteristici : 1) nu impune personajelor o comportare rigida dictata de prejudecati morale; nu sunt caractere gata formate ci rezultate din influentele suferite : predispozitii psihice, inascute, conditii sociale, mediu familial, intamplarile vietii. Scriitorul pune accent pe evolutia lor artistica. 2) Nu infrumuseteaza viata personajelor ci o observa fara partinire cu spirit realist desavarsit 3) Viata fiecarui personaj e ca un destin propriu care se va implini, de aceea prozatorul nu explica nimic ci numai il lasa pe erou sa actioneze, reda firul intamplarilor ce impinge pe fiecare personaj pe drumul destinului sau. Eroul insusi e convins ca trebuie sa implineasca un destin care poate sa scape de soarta ce i-a fost scrisa 4) Arta constructiei personajului rezida in marea putere de interiorizare, de surprindere a zbuciumului launtric 5) Portretistica literara = portret fizic concis , redus la esential, iar portretul moral e amplu; eroii au insusiri pozitive si negative, calitati si defecte, vointa si slabiciuni, atitudini ferme si ezitari In nuvela moara cu noroc, accentul nu cade pe arta povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Ghita Este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. Personaj principal E un personaj rotund , care evolueaza de la tipicitate sub determinarea sociala ( carciumarul dornic de avere) la individualizare sub determinarea psihologica si morala. El parcurge un traseu sinuos al dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari intre cele 2 cai, simbolizate de : Ana-iubirea, valorile familiei, linistea colibei si Lica- bogatia, atractia malefica a banilor. La inceput , carciumarul este un ins energic, harnic si cinstit, bun meserias, bland si cumsecade, trudind pt binele familiei sale. Este capul familiei pe care incearca sa o conduca spre bunastare, carciuma aduce profit , iar familia traieste in armonie. Ghita doreste sa agoniseasca atatia bani cat sa si angajeze 10 calfe carora sa le dea de carpit cizmele oamenilor. Aspiratia lui e fireasca si nu i depaseste puterile . Aparitia lui Lica tulbura echilibrul familiei si pe cel interior al lui Ghita . Isi da seama ca Lica reprezitna un pericol, dar tentatia imbogatirii e prea mare. Incepe procesul de instrainare iremediabila de familie. Gesturile, gandurile si faptele personajului tradeaza conflictul interior si se constituie intr-o magistrala caracterizare indirecta

Ca orice narator obiectiv, Slavici isi lasa personajul sa si dezvaluie trasaturile , in momentele de incordare, consemnand felul de a fi, gesturile , limbajul. Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile, Ghita devine las, fricos, subordonat in totalitate Samadaului. Perfect constient de pericolul pe care il reprezinta Lica, se lasa atras de acesta si in felul acesta coboara pe ultima treapta a degradarii morale, are o atitudine duplicitara sa te faci frate cu dracu pana treci puntea. Toata energia pe care o dezvolta ca sa anihileze incercarea lui Lica de a-l transforma in sluga a sa se dovedeste distructiva : devine taciturn, se face partas la crimele si jafurile Samadaului, desi il considera malefic. Treptat , umilinta lui se converteste in dorinta de razbunare. Este , asadar, ca orice personaj realist, complex si puternic individualizat. E urmarita devenirea lui psihologica in cele mai intense trairi. Naratorul patrunde in zonele adanci ale constiintei eroului, dezvaluie un personaj dominat de teama, suspiciune, incertitudine, sfasiat de conflicte interioare, plin de remuscari. Prozatorul urmareste dezumanizarea eroului sau la ezitare prin frica si lasitate pana la complicitate. Este un erou tragic, tragismul rezida in neputinta de a rezista ispitei banului si puterii. Isi poarta cu consecventa povara propriilor slabiciuni, care ii determina destinului. Sfarsitul lui e tragic, perfect motivat etic si estetic. Caracterizarea directa nu ocupa un loc important. Detaliile fizice sunt putine , releva trasaturi morale, naratorul insistand pe portretul moral sau statutul social. Naratorul surprinde direct transformarile personajului de tot ursuz sau se aprindea pentru orisice lucru de nimic sau nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot , incat iti venea sa te sperii de dansul. Prin monologul interior sunt redate gandurile si framantarile personajului realizandu-se in felul acesta autocaracterizarea : Asa m-a lasat Dumnezeu, ce sa fac daca e in mine ceva mai mare decat vointa mea. Caracterizarea facuta de celalalte personaje este si ea sugestiva pentru caracterul eroului, de exemplu , Lica , cand realizeaza ca Ghita e un om de nadejde pe care se poate baza, ii spune tu esti om Ghita, om cu minte. Ma simt chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea de un om ca tine Personaj, complex, Ghita depaseste limita celui care aspira firesc la o situatie materiala prospera , de aceea ajunge pe ultima treapta a degradarii morale. Ana Portretul fizic e realizat direct de narator era frageda si subtirica, sprintena si mladioasa Ea intruchipeaza familia, candoarea, duiosia, dragostea, in antiteza cu Lica e un personaj rotund in evolutie, care sufera transformari interioare ce ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine transformarea ei incepe odata cu venirea la moara a lui Lica Samadaul. La inceput se infioara de barbatia infatisarii lui. Inteligenta si intuitiva, intelege pericolul pe care il reprezinta Lica si este prima care il avertizeaza pe Ghita Lica e om rau si primejdios cand se simte din ce in ce mai parasita de sotul ei , incearca sa i patrunda gandurile , sa l inteleaga , sa l ajute, dar Ghita se instraineaza de ea si vrea sa o arunce in bratele

Samadaului. Intai o indeamna sa danseze cu el, dar apoi devine gelos. Femeia se simte jignita de lipsa de incredere a barbatului, dar spera ca facandu-l gelos o sa-l recastige. Incepe sa i acorde o importanta din ce in ce mai mare lui Lica, este atrasa de el si aluneca spre prapastia pacatului. Dezgustata de lipsa de fermitate si de barbatie a sotului ei, i se daruieste lui Lica intr-un gest de razbunare. Dispretul ei e sintetizat in vorbele adresate Samadaului : Tu esti om, Lica , iar Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti in mod inevitabil , Ana sfarseste tragic injunghiata de sotul ei predomina , in conturarea eroinei caracterizarea indirecta, prin fapte , gesturi, vorbe Lica e caracterizat in mod direct de narator inca de la prima aparitie un om de 36 de ani, inalt , uscativ si supt la fata, cu mustata lunga , cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc. El intruchipeaza setea de avutie, patima pentru bani , avere E un personaj plat, ramane egal cu sine prin caracterizare indirecta se contureaza portretul moral al eroului : e stapanul tinutului, seful porcarilor si al turmelor din zona, om rau si primejdios exercita asupra celorlalti o fascinatie diabolica le marcheaza nefast destinele. Isi impune de la inceput regulile si isi enunta pretentiile : Voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum , cine trece pe aici, cine ce zice , ce face Bun cunoscator al oamenilor, stie sa se foloseasca de slabiciunile lor. Astfel se foloseste de patima lui Ghita pentru bani, il atrage in afacerile necurate, ii dezbina familia, ii necinsteste nevasta. trasaturile reies din ceea ce spun celalalte personaje. Ghita spune tu nu esti om Lica, ci diavol sau Pintea el are o singura slabiciune, sa rada si de dracu si de muma-sa si de noi prin autocaracterizare, Lica marturiseste despre sine sangele cald e un fel de boala care ma apuca din cand in cand caracterul demonic al personajului reiese din fapte: traieste in afara legilor, insala, fura, omoara construit din lumini si umbre are in structura sa elemente de factura romantica, de pers exceptional, cu trasaturi contradictorii : generos cu cei devotati lui , vesel la petreceri, crud si neiertator cu tradatorii sfarsitul lui e pe masura faptelor, isi va zdrobi capul de un copac , pentru a nu cadea in mainile autoritatilor. Batrana si copiii personaje episodice , supravietuiesc incendiului de la moara , pentru ca sunt singurele fiinte inocente si morale. Toate celalalte personaje au destinul pe care il merita si sunt sanctionate etic de scriitor.

RELATIA ANA GHITA ,FAMILIA -sat ardelenesc,sec 19-20,determinare sociala si itorica precisa -familia traditionala; parinti ,copii, bunici -viata de familie parcurge 2 etape 1)Ghita isi iubeste familia, vrea sa o stie pe Ana fericita,in fam e dragoste , armonie; pt a asigura bunastarea fam ia in arenda carciuma;chiar Pintea recunoaste ca venirea lui Ghita a sfintit locul 2)viata de fam se schimba la venirea lui Lica; acesta ii cere sa il informeze despre tot ce misca la han, ii cere cheile de la toate usile si dulapurile, bani imprumut , oferindu-i camata; Ghita devine partas, incepe sa se ascunda de Ana,isi scimba atitudinea fata de ea, devine ursuz, inchis , artagos; uneori se amageste gandind ca face toate nelegiuirile de dragul ei si al familiei. Ana, inteligenta,intelege ce se petrece cu sotul ei: in noaptea calcarii arendasului,il vede pe Lica revenind la han spre dimineata si isi da seama ca Ghita i-a oferit un alibi; va observa banii insemnati etc..Trptat insa se apropie de lica, atrasa de autoritatea si barbatia lui; descopera in el chiar urme de umanitate atunci cand ii impleteste un bici copilului; pe Ghita il vede acum slab si vulnerabil; devine sotia adulterina, victima a propriei slabiciuni si sfarseste tragic ucisa de sot Scene semnificative 1) cap 11-revenire lui ghita de la proces cand, mustrat de sperjur,ii cere iertare Anei, convins de gravitatea faptului Iarta-ma macar tu , caci eu n-am sa ma pot ierta cat voi trai pe fata pamantului 2)cap 14-Lica stabileste planul de seducere a Anei pe care i-o cere lui Ghita. Acesta accepta cu lasitate, se invoieste sa i-o dea cu conditia sa nu afle ceilalti Fa ce faci insa nu ma face de rusinea lumii: cauta sa nu afle ceilalti Demonstratia ca e nuvela Def. Este o specie a genului epic in proza, cu o actiune mai dezvoltata decat a schitei, cu intriga complexa, cu un numar mai mare de personaje, cuprinzand o inlantuire de fapte si aspecte de viata prezentate intr-o stransa relatie unele cu altele. actiunea e sustinuta pe mai multe planuri/episoade conflict concentrat, liniar, episoade inlantuite cronologic intriga riguros construita accentul asupra personajului si nu asupra actiunii, mai ales asupra lui Ghita ,a zbuciumului sau interior prezinta fapte verosimile relatia narator-pers tinde spre obiectivitate in sensul ca naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de pers.Totusi moralistul slavici nu este absent, comentariul etic fiind realizat prin vocea unor personaje precum batrana repere spatio-temporale precise

Nuvela realista de analiza psihologica 1) teme-sociala-are in vedere incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social -etica-urmareste consecintele dramatice ale dorintei de imbogatire cu orice pret -psihologica-conflictul interior al eroului 2)actiunea e centrata pe tensiunea desfasurarii unor intamplari pe conflicte Exterioare- Ghita-Lica,Ana Ghita, Pintea Lica Interioare- Ghita, patima pentru bani si fondul moral, Ana , 3)accentul cade pe complexitatea personajului :tensiuni, trairi sufletesti,morale; este urmarita dezumanizarea pers. cauzata de factori interni (procese psihice, de constiinta) si externi (mediu social, profesie, relatii intrafamiliale)

4) mijloace diverse de analiza psihologica :notatia fiziologiei, mimica ,ton , gestica,scene dialogate, monolog interior