Porumb (pron.: / mez / mayz; Zea mays mays L, din subspecia spaniol:.

Maz dup Taino mahiz), cunoscut n unele ri vorbitoare de limb englez ar fi porumb (sensul de cereale), este o planta mare de cereale domesticite de ctre popoarele indigene din Mezoamerica n vremuri preistorice. Tulpina cu frunze produce urechi care conin cereale, care sunt seminele numite kernel. Boabele de porumb sunt utilizate n gtit ca un amidon.Olmecii i Maiasii l-au cultivat n numeroase soiuri de-a lungul Mezoamerica, fierte, sol sau prelucrate prin nixtamalization. ncepnd aproximativ 2500 .Hr., cultur rspndit prin o mare parte din America . Regiunea a dezvoltat o reea de comer bazat pe excedent i soiuri de culturi de porumb. Dup contactul european cu America la sfritul anilor 15 i nceputul secolului 16, exploratori i comercianii efectuate de porumb napoi n Europa i a introdus-o n alte ri. Porumb extins la restul lumii, din cauza capacitatea sa de a creste in diverse climate. Soiuri bogate in zahar numit porumb dulce sunt, de obicei, cultivate pentru consumul uman, n timp ce soiurile de porumb teren sunt folosite pentru hrana animalelor i ca materii prime chimice. Porumbul este cultura de grau de cea mai larg rspndit n ntreaga America, *2+, cu 332 milioane de tone metrice cultivate anual in Statele Unite in pace. Aproximativ 40% din recolta - 130 de milioane de tone - este utilizat pentru etanolul din porumb [3] de porumb transgenice (porumb modificat genetic), constituit 85% din porumb plantate n Statele Unite n 2009.. Cuvinte de porumb Porumb Cuvntul provine de la forma spaniol al cuvntului Taino indigene de plante, maiz [5], este cunoscut sub alte nume din intreaga lume.. Porumb afara Canadei i Statelor Unite ale Americii nseamn orice cultur de cereale, sensul su neles s varieze geografic pentru a se referi la capsa locale. n Canada i Statele Unite, "porumb" nseamn n primul rnd de porumb, *6+ aceast utilizare a nceput ca o prescurtare de la "porumb indian" [7] "porumb indian" nseamn n primul rnd de porumb (boabe discontinue de americani indigene), dar se poate. se refer n special la multicolor "flint de porumb" folosit pentru decorarea. *8+ n afara Canadei i Statelor Unite, porumb cuvntul de multe ori se refer la porumb n contexte culinare. Sensul mai restrns este de obicei indicat de un cuvnt suplimentar, la fel ca n porumb dulce, tiulei de porumb, floricele de porumb, fulgi de porumb, porumb copil. n Africa de Sud, porumbul este numita mielie (Afrikaans) sau mealie (limba englez). *9+ Porumb este de preferat n utilizarea formal, tiinifice, i internaional, deoarece se refer n mod special la acest cereale unul, spre deosebire de porumb, care are o varietate complex de semnificaii care variaz n funcie de context i regiunea geografic. *6+ Cu toate acestea, n vrac de tranzacionare, oamenii folosesc "porumb" doar pentru a se referi la porumb. *necesit citare+ de porumb este folosit de ctre organele agricole i institute de cercetare, cum ar fi FAO i CSIRO. National agricole i asociaiile din industrie includ adesea porumb cuvntul n numele lor, chiar i n rile vorbitoare de limba englez n care cuvntul locale, informal este altceva dect porumbul, de exemplu, Asociaia de porumb din Australia, India Porumb Asociaia de Dezvoltare, porumb Consoriul Kenya i porumb Cresctorilor de reea, Asociatia Nationala de porumb din Nigeria, Zimbabwe Asociaia porumbul de smn.

Structura i fiziologie

Plant de porumb este de multe ori 2,5 m (m) (8 ft) n nlime, dei unele tulpini naturale pot crete 12 m (40 ft). *10+ stem are aspectul unui trestie de bambus i este de obicei compus din 20 de internoduri de 18 cm (7 in) lungime *11+ *12+ O frunz crete de la fiecare nod, care este, n general, 9 cm (3,5 in) n lime i 120 cm (4 ft) lungime.. Urechile dezvolta mai sus cteva dintre frunze n midsection al plantei, ntre tij i teaca frunze, alungindu prin [13] ~ 3 mm / zi, la o lungime de 18 cm (7 n) (60 cm/24 n fiin maxime observate la subspecia *14+). Ele sunt inflorescene de sex feminin, bine nvluit de mai multe straturi de ureche las de obicei numite coji. Anumite soiuri de porumb au fost crescute pentru a produce mai multe urechi suplimentare dezvoltate. Acestea sunt sursa de "baby corn", folosit ca o leguma din buctria asiatic. Vrful tijei se ncheie n ciucure, o inflorescen de flori de sex masculin. Cnd ciucure este matur i condiiile sunt calde i uscate corespunztor, anterele de pe deschide brusc ciucure i eliberarea polen. Polen de porumb este anemophilous (dispersate de vnt), i din cauza vitezei sale mari soluionarea, cel mai polen se ncadreaz n civa metri de ciucure. Stigmate alungite, numite mtase, ias din verticil de frunze coji, la sfritul a urechii. Acestea sunt de multe ori galben pal i 7 din (178 mm) n lungime, ca smocuri de pr n aparen. La sfritul fiecrui este un carpela, care pot dezvolta ntr-un "nucleu" dac fertilizat de un grunte de polen. Pericarpul fructului este fuzionat cu cojii menionat ca "cariopsei", tipic pentru ierburi, iar ntregul nucleu este adesea menionat ca "semine". tiulete este aproape de un fruct multiplu n structur, cu excepia faptului c fructele individuale (nucleele) niciodat fuziona ntr-o singur mas. Boabele sunt cam de marimea mazre, i s adere n rnduri regulate n jurul o substanta alba, concis, care formeaz urechea (dimensiunea maxim a kernel-ului n subspecii este reputaia de 2,5 cm / 1 din *15+). O ureche deine n mod obinuit 600 de boabe. Ele sunt de diferite culori: gri spre negru, albastru-gri, mov, verde, rou, alb i galben. Cnd la sol n fin, randamentele de porumb mai faina cu mult mai puin dect tre de gru face. Este lipsit de gluten de proteine din gru i, prin urmare, face ca produsele de patiserie cu capacitate slab cretere. O varianta genetica care se acumuleaz mai mult zahr i mai puin amidon n ureche este consumat ca o legum i este numit porumb dulce. Urechile mici pot fi consumate crude, cu tiulete i mtase, dar ca se maturizeaza de plante (de obicei, n lunile de var), tiulete devine mai dur i se usuc mtase la inedibility. Pn la sfritul perioadei de vegetaie, nucleele se usuce i s devin dificil de a mesteca, fr a gtit-le oferte primul n ap clocotit. Densitatea de plantare afecteaz multe aspecte ale porumb. Tehnici moderne agricole din rile dezvoltate, de obicei, se bazeaz pe plantare dens, care produce o ureche pe tulpin. *16+ Standuri de porumb siloz sunt nc mai dense, *17+ i pentru a atinge un procent mai mic de urechi i mai materie vegetala. Porumbul este o plant lung noapte facultative *18+ i flori ntr-un anumit numr de cretere grade zile> 10 C (50 F), n mediul n care este adaptat *19+ magnitudinea de influena pe care nopti lungi. au

cu privire la numrul de zile care trebuie s treac nainte de flori de porumb este prescris genetic *20+ i reglementat de ctre sistemul phytochrome. [21] Photoperiodicity poate fi excentric n soiuri tropicale astfel c zilele lungi caracteristice de latitudini mai mari permite plantelor s creasc att de nalt care nu au suficient timp pentru a produce semine nainte de a fi ucis de nghe. Aceste atribute, cu toate acestea, se pot dovedi utile in utilizarea porumbului tropicale pentru biocombustibili. [22] Muguri porumb imature acumula o substan puternic antibiotic, 2,4-dihidroxi-7-metoxi-1,4-benzoxazin3-on (DIMBOA). DIMBOA este un membru al unui grup de acizi hidroxamici (de asemenea, cunoscut sub numele de benzoxazinoids), care servesc ca o aparare naturala impotriva unei game largi de duntori, inclusiv insecte, ciuperci patogene i bacterii. DIMBOA este, de asemenea, gsite n ierburi legate, n special gru. Un mutant de porumb (BX) lipsete DIMBOA este extrem de sensibile la atacul de afide i ciuperci. DIMBOA este, de asemenea, responsabil pentru rezistena relativ de porumb imatur la sfredelitorul porumbului european (familie Crambidae). Ca porumb maturizeaza, nivelurile DIMBOA i rezisten la declinul sfredelitorul porumbului. Datorit rdcinilor sale superficiale, de porumb este sensibil la secet, intoleranta de soluri nutritivedeficit, i predispus s fie rupte de vnturi severe. Genetic

Multe forme de porumb sunt utilizate pentru produsele alimentare, uneori clasificate ca diverse subspecii legate de cantitatea de amidon fiecare are: Faina de porumb - Zea mays var. amylacea Popcorn - Zea mays var. everta Porumb dent - Zea mays var. indentata Flint porumb - Zea mays var. indurata Porumb dulce - Zea mays var. saccharata i Zea mays var. rugosa Porumb ceros - Zea mays var. Ceratina Amylomaize - Zea mays Pod de porumb - Zea mays var. tunicata Larraaga ex A. St Hil. Porumb dungi - Zea mays var. camelie Acest sistem a fost nlocuit (dei nu deplasat n ntregime), de-a lungul ultimilor 60 de ani de clasificri multivariabile bazate pe mai multe date. Datele agronomice au fost completate de caracteristici botanice pentru o clasificare iniial robust, apoi a fost adaugat dovezi genetice, citologic, proteinele i ADN-ul. Acum, categoriile sunt forme (puin folosit), rase, complexe rasiale, i recent ramuri.

Porumb este un diploid cu 20 cromozomi (n = 10). Lungimilor celor cromozomi este de 1500 cm. Unele dintre cromozomi porumb au ceea ce sunt cunoscute ca "butoane cromozomiale": domeniile heterochromatic foarte repetitive, care pata ntunecat. Butoane individuale sunt polimorfe printre tulpinile de porumb i att teosinte. Barbara McClintock folosit aceste markeri buton pentru a valida teoria ei transposon de "gene sarind", pentru care a castigat Premiul Nobel 1983 pentru Fiziologie sau Medicin. Porumb este n continuare un organism model important pentru genetica si biologie de dezvoltare de astzi. *24+ Porumb Genetica Cooperare Stock Center, finantat de USDA Agricultural Research Service i situat n cadrul Departamentului de Stiinte culturi de la Universitatea din Illinois la Urbana-Champaign, este un centru de stoc de mutanti de porumb. Total de colectare are aproape 80.000 de probe. Cea mai mare parte din colecia const din mai multe sute de gene numite, plus alte combinaii de gene i alte variante ereditare. Exist aproximativ 1000 de aberaii cromozomiale (de exemplu, translocations si inversiuni) i a stocurilor cu numere de cromozomi anormale (de exemplu, tetraploizi). Datele genetice care descriu stocurile mutante de porumb, precum i nenumrate alte date despre genetica de porumb poate fi accesat la MaizeGDB, Genetica porumb i de baze de date Genomics. *25+ n 2005, US National Science Foundation (NSF), Departamentul de Agricultur (USDA) i Departamentul de Energie (DOE) a format un consoriu pentru a secventa B73 genomului de porumb. Datele rezultate secventa ADN-ul a fost depus imediat n GenBank, un depozit publice de date genomului secventa. Secvene i adnotri genomului au fost, de asemenea, puse la dispoziie n ntreaga durata de via a proiectului pe site-ul oficial al proiectului, MaizeSequence.org. Secventiere primar a genomului de porumb a fost finalizat n 2008 *26+ Pe 20 Noiembrie 2009, consoriul a publicat rezultatele eforturilor sale secventiere in Science [27] genomului, 85% din care este compus din transpozoni, a fost gsit s conin.. 32540 gene (Prin comparaie, genomul uman conine circa 2,9 miliarde de baze i 26.000 de gene). O mare parte a genomului de porumb au fost copiate i remaniat de helitrons -. Grup de fier transpozoni cerc [28] Reproducere

Porumb reproducere n preistorie a dus la instalatiile mari productoare de urechi mari. Creterea modern a nceput cu persoanele care au selectat soiuri foarte productive n domeniile lor i apoi vndut semine la ali agricultori. James L. Reid a fost unul dintre cele mai vechi i n curs de dezvoltare Dent galben Reid n 1860 cele mai de succes. Aceste eforturi timpurii au bazat pe selecia n mas. Eforturi mai trziu de reproducere inclus urechea la selecia rnd, (CG Hopkins cca. 1896), hibrizi fabricate din liniile selectate consangvinizate (GH Shull, 1909), i de mare succes hibrizi Double Cross folosind 4 linii consangvinizate (DF Jones cca. 1918, 1922) . Universitatea sprijinit programe de reproducere au fost deosebit de important n dezvoltarea i introducerea de hibrizi moderne. (Ref Jugenheimer hibrizi de porumb i pub Producerea de semine. 1958) n anii 1930, companii, cum ar fi Pioneer dedicat la producia de porumb hibrid a nceput s influeneze dezvoltarea pe termen lung. Bnci importante pe

plan internaional semine, cum ar fi CIMMYT i banca din Statele Unite, la porumb Genetica Cooperare stocului de centre Universitatea Illinois din Urbana-Champaign menine germoplasm de important pentru dezvoltarea culturilor viitoare. Modificare genetic Articol principal: porumb transgenice Porumb modificat genetic (GM) este unul dintre cele 25 de culturi modificate genetic cultivate comercial n 2011. *29+ A crescut din 1997 n Statele Unite i Canada, 86% din recolta de porumb din SUA a fost modificat genetic n 2010 *30+ i 32% din cultura de porumb la nivel mondial a fost de GM in 2011. [31] ncepnd cu anul 2011, soiuri de porumb rezistente la erbicide sunt cultivate n Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Columbia, El Salvador, UE, Honduras, Japonia, Coreea, Malaezia, Mexic , Noua Zeeland, Filipine, Federaia Rus, Singapore, Africa de Sud, Taiwan, Thailanda, i Statele Unite ale Americii, i porumb rezistent la insecte este cultivat n Argentina, Australia, Brazilia, Canada, Chile, China, Columbia, Republica Ceh, Egipt, UE , Honduras, Japonia, Coreea, Malaezia, Mexic, Olanda, Noua Zeeland, Filipine, Romnia, Federaia Rus, Africa de Sud, Elveia, Taiwan, SUA, si Uruguay

Origine

A se vedea, de asemenea: Originea de porumb i de interaciune cu teosintes

O iarb Tripsacum (mare) i un teosinte (mic) Porumb este varianta domesticite de teosinte *33+ Cele dou plante au aspect diferit, porumb avnd un singur tulpina inalt cu mai multe frunze i teosinte Fiind o planta scurt, stufoasa.. Diferena dintre cele dou este controlat n mare msur de diferenele n doar dou gene. *33+ Mai multe teorii au fost propuse cu privire la originea specific a porumbului din Mezoamerica: *34+ *35+ Este o domesticirea direct a unui teosinte anual mexican, Zea mays ssp.. parviglumis, nativ la vale Balsas River n sud-estul Mexicului, cu pn la 12% din materialul genetic al acestuia obinut de la Zea mays ssp.. Mexicana prin introgresia. Acesta a fost derivat de la hibridizare ntre un mic porumb domestic (o form uor schimbat de porumb slbatic) i o teosinte de seciune Luxuriantes, fie Z. luxurians sau Z. diploperennis. Acesta a fost supus dou sau mai multe domestications fie de un porumb slbatic sau a unui teosinte. (Termenul "teosinte" descrie toate specii i subspecii din genul Zea, cu excepia Zea mays ssp.. Mays.)

Acesta a evoluat de la o hibridizare de Z. diploperennis de dactyloides Tripsacum. La sfritul anilor 1930, Paul Mangelsdorf a sugerat c porumbul domesticit a fost rezultatul unui eveniment de hibridizare ntre un porumb slbatic necunoscut i o specie de Tripsacum, un gen legate. Aceast teorie despre originea de porumb a fost respins prin teste genetice moderne, care respinge modelul Mangelsdorfs i a patra menionate mai sus *34+: 40.

Guila Naquitz Pestera, site-ul unuia dintre cele mai vechi rmie cunoscute de porumb Teoria origine teosinte a fost propus de Botanistul rus Nikolai Ivanovici Vavilov n 1931 i mai trziu american al Premiului Nobel, castigator George Beadle n 1932 [34]:. 10 El este sprijinit experimental i de studiile recente ale genomi a plantelor. Teosinte i porumb sunt capabili s treac de ras i produce urmasi fertil. O serie de ntrebri rmn cu privire la specia, printre care: cum imensa diversitate a speciilor de secte. Zea originea, cum ar fi putut fi selectate mici specimene arheologice de 3500-2700 BC la un teosinte, i cum domesticirea ar fi procedat fr a lsa resturi de teosinte sau porumb cu trasaturi teosintoid mai devreme dect mai devreme cunoscut pn de curnd, datnd de cca. 1100 .Hr.. Domesticirea de porumb este de interes special pentru cercetatori - arheologi, geneticieni, etnobotanitii, geografi, etc Procesul este considerat de unii a fi nceput n urm 7.500 la 12.000 de ani. De cercetare de la 1950 la 1970 iniial axat pe ipoteza c domesticirea porumb a avut loc n zonele muntoase dintre statele Oaxaca i Jalisco, deoarece cele mai vechi vestigii arheologice de porumb cunoscute la momentul s-au gsit acolo. Studiile genetice, condus de John Doebley identificat Zea mays ssp.. parviglumis, nativ la vale Balsas rului n Mexic din sud-vestul Highlands, i, de asemenea, cunoscut sub numele de Balsas teosinte, ca fiind recolta salbatica teosinte relativ genetic, cea mai apropiat de porumb moderne. [36] Cu toate acestea, studiile archaeobotanical publicat n 2009, acum punctul de es de valea rului Balsas, unde unelte de freza de piatra cu reziduuri de porumb au fost gsite ntr-un strat de 8700 de ani-vechi de depozite. [37] [38] [39] Un porumb primitiv era cultivat n sudul Mexicului, America Central, de Nord i de Sud America de acum 7000 de ani. Vestigiile arheologice de urechi de porumb timpurii, descoperite la Guila Naquitz Pestera din Valea Oaxaca, dateaz de aproximativ 6250 ani, cele mai vechi urechile din pesterile de langa Tehuacan, Puebla, data cca. 3450 .Hr. [40] Micul schimbare a avut loc ntr-o form ureche pn la cca.. 1100 .Hr., cnd marile schimbri au aprut n urechi din peteri mexicane: diversitatea porumb a crescut rapid i arheologic teosinte a fost depus primul.

Cmp de porumb n Liechtenstein

Panorama cmp de porumb n Aliaga, Nueva Ecija, Filipine. Poate c nc din 2500 .Hr., porumb au nceput s se rspndeasc pe scar larg i rapid. Acesta a fost cultivat pentru prima dat n ceea ce este acum n Statele Unite, la mai multe site-uri din New Mexico i Arizona, aproximativ 2100 .Hr.. *41+ Dup cum a fost introdus la noi culturi, s-au dezvoltat noi utilizri i noi varieti selectate pentru a servi mai bine n acele preparate . Porumbul a fost aliment de baza, sau o materie prim important (impreuna cu suc de fructe, regiunea andin cartofi, quinoa, fasole, i Amaranth), de cele mai multe pre-columbiene din America de Nord, mesoamericane, America de Sud, i culturi din Caraibe. Civilizaiei mesoamericane a fost consolidat pe cultura plantelor de cmp de porumb, prin recoltarea ea, importana ei religioas i spiritual i modul n care aceasta afectat dieta lor. Porumb format identitatea poporului mesoamericane lui. n timpul primului mileniu d.Hr., cultivarea porumbului rspndit din Mexic n sud-vestul SUA i n urmtorul mileniu n nord-est i sud-estul SUA, Canada, transformnd peisajul ca americanii nativi eliminate pdure mare i zone de pune pentru noua recolt. *Necesit citare+

Centeotl, zeitate Aztec de porumb Nu se cunoate ceea ce a precipitat domesticire sale, deoarece partea comestibil a soi slbatic este prea mic i greu pentru a obine pentru a fi consumate direct, ca fiecare nucleu este nchis ntr-o coaj bivalve foarte greu. Cu toate acestea, George Beadle demonstrat c boabele de teosinte sunt uor de "spart" pentru consum uman, ca floricelele de porumb moderne. Unii au susinut c ar fi luat prea multe generaii de reproducere selectiv a produce urechi mari, comprimate pentru cultivarea eficient. Cu toate acestea, studiile de hibrizi uor fcute de ncruciarea porumbului teosinte i moderne sugereaz aceast obiecie nu este ntemeiat. n 2005, cercetarea de ctre Serviciul de USDA Forest a sugerat c creterea n cultivarea porumbului acum 500 la 1000 de ani in ceea ce este acum sud-estul Statelor Unite corespondat cu un declin de midii de ap dulce, care sunt foarte sensibile la schimbrile de mediu. *42+ Producere

Metode

Rsaduri trei sptmni dup nsmnare

Tulpini tinere Deoarece este rece-intoleran, n porumb zonele temperat trebuie s fie plantate n primvar. Sistemul radicular este, n general superficial, astfel nct planta este dependent de umiditatea solului. Ca o plant C4 (o plant care folosete C4 fixare de carbon), porumbul este o cultur mult mai eficiente dect ap-plante C3 (plante care folosesc fixare de carbon C3), cum ar fi boabe mici, lucerna i soia. Porumbul este cel mai sensibil la secet, la momentul apariiei mtase, cnd florile sunt gata pentru polenizare. n Statele Unite, o recolt bun a fost n mod tradiional prezis dac porumb au fost "genunchi-mare de a patra din iulie", dei hibrizi moderne depi, n general, aceast rat de cretere. Porumbul utilizat pentru nsilozare este recoltat n timp ce planta este verde i fructe imature. Porumb dulce se recolteaz n "etapa de lapte", dup polenizare dar nainte de amidon a format, ntre sfritul verii i nceputul pn la mijlocul toamnei. Porumb cmp este lsat n domeniu foarte trziu n toamn s se usuce de cereale, i poate, de fapt, uneori, nu fi recoltate pana la iarna sau chiar la nceputul primverii. Importana suficient de umiditate a solului este prezentat n mai multe pri ale Africii, unde seceta periodica face n mod regulat eec culturilor de porumb i de foamete n consecin. Dei este cultivat mai ales ntr-un climat umed, cald, acesta a fost declarat a prospera n condiii de frig, cald, uscat sau umed, ceea ce nseamn c este o cultur extrem de versatil. [43]

Plante mature prezint urechi Porumbul a fost plantat de amerindienii din dealuri, ntr-un sistem complex cunoscut pentru unii ca cele trei surori. Porumb oferit sprijin pentru fasole, i fasole furnizate de azot derivat din bacterii rhizobia fixatoare de azot, care triesc pe rdcinile de fasole i alte legume;. i dovleci oferit acoperire a solului pentru a opri buruieni i inhiba evaporarea prin furnizarea de umbra pe sol *44+ Aceast metod a fost nlocuit cu o singur specie de plantare deal, unde fiecare deal 60-120 cm (2.0 - 3.9 ft) n afar a fost plantat cu trei sau patru semine, o metod nc utilizate de ctre grdinari acas. O tehnica mai trziu a fost "porumb verificat", unde dealurile au fost amplasate 40 de inci (1,0 m), afar, n fiecare direcie, permind cultivatori pentru a rula prin cmp n dou direcii. n terenuri mai aride, acest lucru a fost modificat i seminele au fost plantate n partea de jos de 10-12 cm (3.9-4.7 in) brazde adnci pentru a colecta apa. Plante tehnic modern de porumb n rnduri, care permite pentru cultivare n timp ce planta este tanara, dei tehnica de deal este nc utilizate n domeniile de porumb ale unor rezerve nativ american.

Un morman de porumb la locul de recoltare, India n America de Nord, cmpurile sunt adesea plantate ntr-o rotaie de doi culturilor, cu o cultur fixatoare de azot, de multe ori lucerna in climate mai reci i soia, n regiunile cu veri lungi. Uneori, o a treia poriune, gru de toamn, se adaug la rotaie. Multe dintre soiurile de porumb cultivate n Statele Unite i Canada sunt hibrizi. Adesea soiurile au fost modificate genetic pentru a tolera glifosat sau pentru a asigura protecia mpotriva duntorilor naturali. Glifosat (denumirea comercial Roundup) este un erbicid care ucide toate plantele, cu excepia celor cu toleran genetic. Aceast toleran genetic este foarte rar gsit n natur. In Vestul Mijlociu Statele Unite, tehnici agricole mici pana sau nu-till sunt de obicei utilizate. In low-pn la, cmpurile sunt acoperite dat, poate de dou ori, cu o aratul pune n practic nici nainte de plantrii culturilor sau dup recoltare anterior. Cmpurile sunt plantate i fertilizate. Buruienile sunt controlate prin utilizarea de erbicide, i nici tillage cultivare se face n perioada de vegetaie. Aceast tehnic reduce evaporarea umezelii din sol, i furnizeaz astfel mai mult de umiditate pentru cultur. Tehnologiile menionate n paragraful anterior permite agricultura mic, pn i nu-till. Buruienile concureaz cu culturile de umiditate i substane nutritive, fcndu-le nedorite.

Mature urechi de porumb de cmp nainte de al doilea rzboi mondial, cel mai porumb n America de Nord a fost recoltat de mn. Acest lucru implic un numr mare de lucrtori i evenimente sociale asociate (decorticarea sau de deschis albine). Unii culegtori unul mecanic i dou rnduri au fost n uz, dar combina porumb nu a fost adoptat pn dup rzboi. Manual sau mecanic selector, ntreaga ureche este recoltat, ceea ce necesit apoi o operaie separat a unui Sheller porumb pentru a elimina boabele de ureche. Urechile ntregi de porumb au fost de multe ori stocate n Cribs de porumb, i aceste urechile integrale sunt o form suficient pentru o utilizare hrana animalelor. Ferme moderne de cteva stoca porumb n acest mod. Cele mai recolta de cereale din domeniu i depozitai-o n containere. Combina cu un cap de porumb (cu puncte i role anticipate n loc de un tambur) nu taie tulpina, se trage pur i simplu maneta n jos. Tulpina continu n jos i este ncreit ntr-un morman mutilat pe teren. Ureche de porumb este prea mare pentru a trece ntre sloturi ntr-o farfurie ca rolele anticipate trage maneta departe, lsnd doar ureche i coji a intra n maini. Combin separa coji i tiulete, pstrnd doar kernel. Cantitate

Producia de porumb la nivel mondial

Recoltarea porumbului n timpul nregistrrii sezonul 2009 n judeul Jones, Iowa . Porumbul este cultivat pe scar larg n ntreaga lume, i este produs o greutate mai mare de porumb in fiecare an decat orice alt cereale *necesit citare+ Statele Unite produce 40% din recolta la nivel mondial, alte ri productoare de top se numr China, Brazilia, Mexic, Indonezia , India, Frana i Argentina. De producie la nivel mondial a fost de 817 milioane de tone n 2009, mai mult de orez (678 milioane de tone) sau grau (682 milioane de tone). [2] n 2009, peste 159 de milioane de hectare (390 de milioane de acri) de porumb au fost plantate la nivel mondial, cu un randament de peste 5 tone / hectar (80 BU / ha). De producie poate fi semnificativ mai mare n anumite regiuni ale lumii;. 2009 previziunile pentru producia n Iowa au fost 11614 kg / ha (185 BU / ha) *45+ *Nota 1+ Exist dovezi contradictorii de a susine ipoteza c potenialul de producie de porumb a a crescut n ultimele decenii. Acest lucru sugereaz faptul c schimbrile n potenialul de producie sunt asociate cu unghi de frunze, rezistenta la cazare, toleran de densitate mare de plante, boala / toleran duntorilor, i alte trasaturi agronomice, mai degrab dect creterea potenialului de producie pe plant individual. *46+ Primii zece productori de porumb n 2009 Tara productie (tone) Nota Statele Unite 333010910 China 163118097 Brazilia 51232447 Mexic 20202600 Indonezia 17629740 India 17300000 Frana 15299900 Argentina 13121380 Africa de Sud 12050000 Ucraina 10486300 Lumea 817110509 [A]

Nu simbol = cifr oficial, A = Aggregate (pot include oficiale, semioficiale sau estimri). *2+ Statele Unite

Producia de porumb de jude n Statele Unite ale Americii, 2010 n 2010, porumbul suprafaa plantat pentru toate scopurile n SUA a fost estimat la 35 de milioane de hectare (87.9 milioane de acri), [47] n urma un trend ascendent din 2008. [48] Aproximativ 14% din suprafaa de porumb recoltat este irigat. * 49+ n 2011, producia de porumb a sczut n jurul valorii de 1%, la aproximativ 13 miliarde de banie. *50+ Randamentul mediu din SUA a fost estimat la 148,1 banie pe acru, ceea ce face 2011 cel mai mic randament mediu din 2005. [51] Productia de porumb n SUA este de ateptat s scad dramatic n 2012 ca urmare a rspndit extrem de secet excepional. Randamentul mediu pentru 2012 este estimat la doar 120 de banie pe acru. *52+ Duntori

Insecte Comun armyworm (Pseudaletia unipuncta) Casca comun (Forficula auricularia) Porumb delphacid (Peregrinus maidis) Porumb frunze pduchele (Rhopalosiphum maidis) Porumb silkfly (Euxesta stigmatis) Sfredelitorul porumbului european (Ostrinia nubilalis) (BCE) Fall (Spodoptera frugiperda) Porumb earworm (Helicoverpa Zea) Sonda Cornstalk mai mic (Elasmopalpus lignosellus) Porumb grgrie (Sitophilus zeamais) Sfredelitorul porumbului sud-vest (Diatraea grandiosella) Viermele de tulpin (Papaipema nebris) Vest Viermele rdcinilor de cereale (Diabrotica virgifera virgifera LeConte)

Susceptibilitatea de porumb la sfredelitorul porumbului european, i care rezult pierderi mari de culturi, a condus la dezvoltarea transgenici exprima toxina Bacillus thuringiensis. "Porumbul Bt" este larg rspndit n Statele Unite i a fost aprobat pentru lansare n Europa. Boli Articol principal: Lista de boli de porumb Comun Rust cauzate de Puccinia sorghi [53] Porumb negru de fum sau negru de fum comun (Ustilago maydis): o boala fungice, cunoscut n Mexic ca huitlacoche, care este apreciat de unii ca o delicates gourmet n sine Flagel frunze de Nord Flagel frunze de Sud Virusul porumb mozaic pitic Virusului Streak porumb Vei Stewart (Pantoea stewartii) Comun rugina (Puccinia sorghi) Vei lui Goss (Clavibacter michiganese) Gri ptarea Mal de Ro Cuarto virus (MRCV) Tulpin putregai Ureche rot Folosete

Alimentar uman

Porumb fiind prjit pe o flacr deschis n India. Porumb i fin de porumb (porumb uscat sol) constituie un aliment de baz n multe regiuni ale lumii.

Porumb este esenial pentru mancare mexicana. Practic, fiecare fel de mncare n buctria mexican, folosete porumb. Pe form de boabe sau mlai, porumb este ingredientul principal al tortillas, tamales, pozole, mmlig i toate felurile de mncare bazate pe acestea, cum ar fi tacos, quesadillas, chilaquiles, enchiladas, Tostadas i multe altele. n Mexic chiar o ciuperca de porumb, cunoscut sub numele de huitlacoche este considerat o delicates. Introdus n Africa de portughezi n secolul al 16-lea, porumbul a devenit cea mai important cultur aliment de baz din Africa *54+ fin de porumb se face ntr-un terci gros, n multe culturi:. De mamaliga din Italia, Angu a Braziliei, mmliga de Romnia, la terci porumb n SUA (i crupe de mlai, n sud), sau alimentar numit mealie Papanicolau n Africa de Sud i sadza, nshima i ugali n alte pri ale Africii. Fin de porumb este, de asemenea, utilizat ca un nlocuitor pentru fin de gru, pentru a face paine si alte produse coapte. Masa (fin de porumb tratate cu var) este ingredientul principal pentru tortilla, mmlig i multe alte feluri de mncare de alimentare din America Central.

Tiat porumb alb dulce Floricele de porumb este format din nucleele din anumite soiuri care explodeaz atunci cnd este nclzit, formnd buci pufoase, care sunt consumate ca o gustare. Prjite urechi de porumb uscate cu miez semihardened, acoperite cu un amestec de condimente de prjit ceapa verde tocata cu adaos de sare la petrol, este un aliment gustare popular n Vietnam. Cancha, care sunt prjite boabele chulpe porumb, sunt un aliment gustare foarte popular n Peru, i, de asemenea, apare n ceviche tradiional peruvian. O pine nedospit numit Makki di Roti este o pine popular consumate n regiunea Punjab din India i Pakistan. Chicha i chicha Morada (violet chicha) sunt buturile de obicei fcute din anumite tipuri de porumb. Primul este fermentat i alcoolice, a doua este o bautura racoritoare frecvent beat din Peru. Fulgi de porumb sunt un mic dejun de cereale comun n America de Nord i Marea Britanie, i a gsit n multe alte ri din ntreaga lume.

Mote porumb uscat, de asemenea, cunoscut sub numele de mmlig, este folosit n buctria mexican Porumb pot fi, de asemenea, preparate ca mlai, n care nucleele sunt nmuiate cu leie ntr-un proces numit nixtamalization; sau crupe, care sunt la sol grosolan mlai. Acestea sunt de obicei consumate n sud-estul Statelor Unite, alimente transmis de la amerindieni, care au numit sagamite fel de mncare.

Brazilian canjica desert se face de boabe de porumb fierte n lapte ndulcit. Porumb pot fi, de asemenea, recoltate i consumate n statul necoapte, atunci cnd boabele sunt pe deplin dezvoltat, dar nc moale. Porumbul necopt trebuie s fie, de obicei, fierte pentru a deveni gustos, acest lucru poate fi realizat prin simpla fierbere sau prjire urechi ntregi i mnnc boabele chiar de pe cocean. Porumb dulce, o varietate genetic, care este ridicat n zaharuri i sczut n amidon, este de obicei consumate n statul necoapte. O astfel de porumb pe stiulete este un fel de mncare comun n Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Cipru, unele pri din America de Sud, i n Balcani, dar practic nemaiauzit n unele ri europene. Porumb pe tiulete a fost vindea pe strzile din inceputul secolului al 19-lea New York City de srac, descul "Girls porumb fierbinte", care au fost astfel precursori de crue hot dog, vagoane Churro, i fructe st vzut pe strzile din oraele mari astzi. *55+ gatite kernel, necoapte pot fi, de asemenea, ras de pe tiulete i a servit ca o legum n garnituri, salate, garnituri, etc De asemenea, boabele necoapte prime pot fi, de asemenea, rase de pe tiulei i transformate ntr-o varietate de mncruri gtite, cum ar fi piure de porumb, tamales, pamonhas, curau, prajituri, inghetata, etc

Un furnizor de pe marginea drumului de vnzare porumb aburit n India Porumb dulce, galben, brut (Numai semine) Valoarea nutritiv per 100 g (3.5 oz) Energie 360 kJ (86 kcal) Carbohidrati 18,7 g - Amidon 5,7 g - Zaharuri 6.26 g - Fibre alimentare 2 g Grsimi 1,35 g Proteine 3.27 g - Triptofan 0.023 g - Treonin 0,129 g - Izoleucina 0.129 g - Leucina 0.348 g

- Lizina 0.137 g - Metionin 0,067 g - Cistina 0.026 g - Fenilalanin 0,150 g - Tirozina 0,123 g - Valina 0,185 g - Arginina 0.131 g - Histidin 0,089 g - Alanina 0.295 g - Acidul aspartic 0,244 g - Acid glutamic 0.636 g - Glicin 0,127 g - Proline 0.292 g - Serina 0.153 g De ap 75,96 g Vitamina A sec. 9 ug (1%) - Luteina si zeaxantina 644 micrograme Tiamina (vit. B1) 0,155 mg (13%) Riboflavina (vit. B2) 0,055 mg (5%) Niacin (vit. B3) 1,77 mg (12%) Acidul pantotenic (B5) 0,717 mg (14%) Vitamina B6 0,093 mg (7%) Acid folic (vit. B9) 42 ug (11%) Vitamina C 6,8 mg (8%) Fier 0,52 mg (4%)

Magneziu 37 mg (10%) Mangan 0.163 mg (8%) Fosfor 89 mg (13%) Potasiu 270 mg (6%) Zinc 0,46 mg (5%) Link la intrarea de date USDA O ureche de dimensiuni medii (6-3/4 "la 7-1/2" lung) porumb are 90 de grame de semine Procentajele sunt raportate la Recomandri SUA pentru aduli. Sursa: USDA Baza de date nutrienilor Porumbul este o surs major de amidon. Amidon de porumb (fin de porumb) este un ingredient important n gtit acas i n multe produse alimentare industrializate. Porumb este, de asemenea, o surs major de ulei de gtit (ulei de porumb) i de gluten de porumb. Amidon de porumb poate fi hidrolizat enzimatic i tratate pentru a produce siropuri, n special sirop de porumb bogat in fructoza, un ndulcitor, i, de asemenea, fermentat sau distilat pentru a produce alcool de cereale. Alcool de cereale de porumb este n mod tradiional sursa de whisky Bourbon. Porumbul este uneori folosit ca surs de amidon pentru bere. n Statele Unite, utilizarea de porumb pentru consumul uman constituie aproximativ 1/40th din valoarea cultivate n ar. n Statele Unite i Canada, porumbul este cultivat mai ales pentru hrana pentru animale, n calitate de furaje, siloz (realizate prin fermentarea de cornstalks verde tocat), sau cereale. Gri de porumb este, de asemenea, un ingredient important al unor produse comerciale alimentare de origine animal, cum ar fi mncare pentru cini. Porumbul este, de asemenea, utilizat ca un momeal de pete, numit "blaturilor". Acesta este deosebit de popular n Europa pentru pescuitul grosier. Medicina alternativa Stigmate din flori de porumb femele, numite popular matase de porumb, sunt vndute ca suplimente pe baz de plante. Chimicale Amidon de porumb pot fi, de asemenea, fcute n materiale plastice, esturi, adezivi, i multe alte produse chimice.

Oprit porumb, un produs secundar apos abundente de porumb procesului de mcinare umed, este utilizat pe scar larg n industria biochimic i cercetare ca un mediu de cultur s creasc mai multe tipuri de microorganisme [56]. Bio-combustibil A se vedea, de asemenea: etanol din porumb "Porumb alimentare" este folosit tot mai mult pentru nclzire; *necesit citare+ sobe de porumb specializate (similar cu sobe de lemn) sunt disponibile i de a folosi fie porumb sau pelete de alimentare pentru a genera caldura. Cocenii de porumb sunt, de asemenea, utilizat ca surs de combustibil biomas. Porumb este relativ ieftin i cuptoare acas de nclzire au fost dezvoltate care folosesc boabele de porumb drept combustibil. Acestea dispun de un buncr mare, care alimenteaz boabele de porumb uniform de dimensiuni (sau pelete sau gropi cires) n foc. Porumb este folosit ca materie prim pentru producerea de combustibil etanol *necesit citare+ Etanolul este amestecat cu benzina pentru a reduce cantitatea de poluani emii atunci cnd este utilizat pentru a alimenta autovehiculelor.. Preurile ridicate ale combustibilului n mijlocul anului 2007 a condus la o cerere mai mare de etanol, care, la rndul su, duce la creterea preurilor pltite de fermieri pentru porumb. Acest lucru a dus la recolta din 2007, fiind una dintre culturile de porumb cele mai profitabile din istoria modern pentru agricultori. Datorit relaiei dintre combustibil i porumb, preurile pltite pentru cultura tind acum s urmri preul petrolului. *Necesit citare+ Preul alimentelor este afectat ntr-o anumit msur prin utilizarea de porumb pentru producerea de biocombustibil. Costul de transport, producie i de comercializare sunt o mare parte (80%) din preul alimentelor n Statele Unite. Costurile mai mari la energie afecteaz aceste costuri, n special de transport. Creterea preurilor la produsele alimentare n care consumatorul a fost vzut este, n principal din cauza costurilor de energie mai mare. Efectul a produciei de biocombustibil asupra preurilor altor culturi alimentare este indirect. Utilizarea de porumb pentru producerea de biocombustibil crete cererea, i, prin urmare, preul de porumb. Acest lucru, la rndul su, duce la suprafaa agricol a fi deturnate de la alte culturi alimentare pentru producia de porumb. Acest lucru reduce furnizarea de alte culturi alimentare i crete preurile lor. *57+ *58+

Ferm pe baz de porumb siloz digestor situat n apropiere de Neumnster n Germania, 2007. Verde gonflabile titularul biogaz este afiat n partea de sus a digestorului Porumbul este utilizat pe scar larg n Germania ca materie prim pentru fabricile de biogaz. Aici porumbul este recoltat, mrunit apoi plasate n cleme nsilozare din care aceasta este introdus n instalaiile de biogaz. Acest proces face uz a ntregii plante, mai degrab dect simpla utilizare nucleele ca n producia de etanol.

O central electric de gazeificare a biomasei n Strem lng Gssing, Burgenland, Austria, a nceput n 2005. De cercetare este n curs de fcut pentru a face diesel din a biogazului prin metoda Fischer Tropsch. Tot mai mult, etanolul este utilizat n concentraii mici (10% sau mai puin) ca aditiv pentru benzin (gasohol) pentru carburani pentru a crete cifra octanic, poluani mai mici, i s reduc consumul de petrol (ceea ce este prezent, de asemenea, cunoscut sub numele de "biocombustibili" i a generat o dezbatere intens n ceea ce privete necesitatea de fiine umane "de noi surse de energie, pe de o parte, i necesitatea de a menine, n regiuni precum America Latin, obiceiurile alimentare i de cultur care a fost esena de civilizaii, cum ar fi cel originea n Mezoamerica, intrarea, ianuarie 2008, de porumb printre acordurile comerciale ale NAFTA a crescut aceast dezbatere, avnd n vedere condiiile de munc proaste ale lucrtorilor din domeniile, i n special de faptul c NAFTA "a deschis porile pentru importul de porumb din Statele Unite, unde fermierii care cresc o primesc subvenii multimillion dolar i alte suporturi de stat (...). Potrivit OXFAM UK, dup NAFTA a intrat n vigoare, preul de porumb n Mexic a scazut 70%, ntre 1994 i 2001 . Numrul de locuri de munc agricole a sczut, de asemenea:... de la 8,1 milioane n 1993 la 6800000 n 2002 Muli dintre cei care s-au trezit fr loc de munc au fost cultivatorii de porumb la scar mic ") [59] Cu toate acestea, introducerea n latitudinile nordice ale SUA de porumb tropicale pentru biocombustibili, i nu pentru consumul uman sau animal, ar putea atenua acest potenial. Ca urmare a guvernului federal al SUA anuna obiectivul de producie de 35 miliarde galoane SUA (130 milioane m3) de biocombustibili pn n 2017, producia de etanol va crete la 7 miliarde galoane SUA (26 milioane m3) pn n 2010, de la 4,5 miliarde n 2006, creterea cota de etanol din porumb cererii in SUA de la 22,6 la suta la 36,1 la suta. [60] Scopuri ornamentale i alte Articol principal: construcie de porumb Unele forme de plante sunt uneori cultivate n scop ornamental n grdin. n acest scop, sunt folosite forme de frunze pestri i colorate, precum si cele cu urechile pline de culoare. tiulei de porumb poate fi scobite i tratate pentru a pipelor ieftin, mai nti fabricate n Statele Unite n 1869.

Copiii care se joac ntr-o cutie nucleu de porumb O utilizare neobinuit de porumb este de a crea un "labirint de porumb" (sau "labirint de porumb"), ca o atracie turistic. Ideea de un labirint de porumb a fost introdus de ctre Maze Compania americana care a creat un labirint n Pennsylvania n 1993 *61+ labirinturi tradiionale sunt cele mai frecvent cultivate folosind tisa garduri vii, dar acestea dura mai muli ani pentru a se maturiza.. Creterea rapid a

unui cmp de porumb permite un labirint pentru a fi stabilite cu ajutorul GPS-ul la nceputul unui sezon de cretere i de porumb s creasc destul de inalte pentru a mpiedica linia de un vizitator de vedere de la nceputul verii. n Canada i SUA, acestea sunt populare n multe comuniti agricole. Boabele de porumb poate fi folosit n loc de nisip ntr-o incint sandboxlike de joac pentru copii. *62+ n plus, porumb pentru furaje este uneori folosit de vntori pentru animale momeal, cum ar fi cerb sau porci slbatici. Nutre Porumb reuete o cantitate mai mare de mas epigeu dect alte plante cerealiere, deci pot fi folosite pentru furaje. Digestibilitate i palatabilitatea sunt mai mari cnd nsilozat i fermentat, mai degrab dect se usuc. Produs Porumb este cumprat i vndut de investitori si speculatori de pre ca un produs comercializat prin contracte futures pe porumb. Aceste "Futures" sunt tranzacionate la Chicago Board of Trade (CBOT), sub simbolul ticker C. Ele sunt livrate n fiecare an, n martie, mai, iulie, septembrie i decembrie. *63+ Defalcare utilizare SUA Defalcarea de utilizare a 12,1 miliarde obroc 2008 din SUA a culturilor de porumb a fost, dup cum urmeaz, n funcie de aprovizionare agricol mondial i Estimrile Cererea Raportul USDA. *64+ 5.250 de milioane de bu. - Hrana animalelor 3,650 milioane de bu. - Producia de etanol 1,850 milioane de bu. - Exporturi 943000000 bu. - Producia de amidon, ulei de porumb, ndulcitorii (HFCS, etc) 327000000 bu. - Consumul uman - crupe, fin de porumb, fin de porumb, alcool buturi Comparaie cu alte alimente de baz

Tabelul de mai jos prezinta continutul de nutrienti de porumb i produse alimentare majore discontinue ntr-o form prim recoltat. Forme brute nu sunt comestibile i nu pot fi digerate. Acestea trebuie s fie ncolite, sau pregtite i fierte pentru consum uman. n form ncolite sau fierte, coninutul relative nutriionale i anti-nutriionale ale fiecruia dintre aceste capse sunt diferite de cele de form brut a acestor capse raportate n tabelul de mai jos. Continutul nutritiv al alimentelor majore discontinue [65]

Discontinue: Porumb / porumb [A] Rice [B] de gru [C] cartofi [D] Cassava [E] de soia (verde) [F] cartofi dulci [G] Sorghum [H] Yam [Y] Patlagina [Z] Componenta (pe porie 100g) De ap (g) 76 12 11 79 60 68 77 9 70 65 Energie (kJ) 360 1528 1419 322 670 615 360 1419 494 511 Proteine (g) 3.2 7.1 13.7 2.0 1.4 13.0 1.6 11.3 1.5 1.3 Grsime (g) 1.18 0.66 2.47 0.09 0.28 6.8 0.05 3.3 0.17 0.37 Carbohidratii (g) 19 80 71 17 38 11 20 75 28 32 Fiber (g) 2.7 1.3 10.7 2.2 1.8 4.2 3 6.3 4.1 2.3 Zahr (g) 3.22 0.12 0 0.78 1.7 0 4.18 0 0.5 15 Calciu (mg) 2 28 34 12 16 197 30 28 17 3 Fier (mg) 0,52 4,31 3,52 0,78 0,27 3,55 0,61 4,4 0,54 0,6 Magneziu (mg) 37 25 144 23 21 65 25 21 37 0 Fosfor (mg) 89 115 508 57 27 194 47 287 55 34 Potasiu (mg) 270 115 431 421 271 620 337 350 816 499 De sodiu (mg) 15 5 2 6 14 15 55 6 9 4 Zinc (mg) 0,45 1,09 4,16 0,29 0,34 0,99 0,24 0,14 0,3 0 Cupru (mg) 0,05 0,22 0,55 0,11 0,10 0,13 0.15-0.18 0,08 Mangan (mg) 0,16 1,09 3,01 0,15 0,38 0,55 0.26 la 0.40 Seleniu (mcg) 0,6 15,1 89,4 0,3 0,7 1,5 0,6 0 0,7 1,5 Vitamina C (mg) 6,8 0 0 19.7 20.6 29 2.4 0 17.1 18.4 Tiamina (mg) 0,20 0,58 0,42 0,08 0,09 0,44 0,08 0,24 0,11 0,05 Riboflavina (mg) 0,06 0,05 0,12 0,03 0,05 0,18 0,06 0,14 0,03 0,05 Niacina (mg) 1,70 4,19 6,74 1,05 0,85 1,65 0,56 2,93 0,55 0,69 Acidul pantotenic (mg) 0.76 1.01 0.94 0.30 0.11 0.15 0.80 - 0.31 0.26 Vitamina B6 (mg) 0,06 0,16 0,42 0,30 0,09 0,07 0.21-0.29 0,30

Acidul folic total (mcg) 46 231 43 16 27 165 11 0 23 22 Vitamina A (UI) 208 0 0 2 13 180 1418 7 0 138 1127 Vitamina E, alfa-tocoferol (mg) 0,07 0,11 0,01 0,19 0 0 0 0,26 0,39 0,14 Vitamina K (mcg) 0,3 0,1 0 1,9 1,9 0 1,8 0 2,6 0,7 Beta-caroten (mcg) 52 0 0 1 8 0 8509 0 83 457 Luteina + zeazanthin (mcg) 764 0 0 8 0 0 0 0 0 30 Acizi grai saturai (g) 0,18 0,18 0,45 0,03 0,07 0,79 0,02 0,46 0,04 0,14 Acizi grai mononesaturai (g) 0,35 0,21 0,34 0,00 0,08 1,28 0,00 0,99 0,01 0,03 Acizi grai polinesaturai (g) 0.56 0.18 0.98 0.04 0.05 3.20 0.01 1.37 0.08 0.07 Un porumb, orez dulce, galben, brut B, alb, cu bobul lung, obisnuit, crud Gru C, D dur cartofi, carne si piele, crude E manioc, soia F prime, verde, prime Cartofi dulci G, crud, nepregtit sorg H, crud Y Yam, plantains Z prime, prime

Nutrient content of major staple foods

[65]

STAPLE:

Maiz Sweet [ [ e / Rice Whea Potat Cassav Soybean (Gre Sorghu Yam Plantai potat [ [C] [D] [E] [F] [H] [Z] B] Y] Corn t o a en) m n [G] o A]

Component (per 100g portion)

Amo Amo Amou Amou Amount Amount unt unt nt nt

Amou Amo Amount Amount nt unt

Water (g)

76

12

11

79

60

68

77

70

65

Energy (kJ)

360

1528 1419

322

670

615

360

1419

494

511

Protein (g)

3.2

7.1

13.7

2.0

1.4

13.0

1.6

11.3

1.5

1.3

Fat (g)

1.18

0.66

2.47

0.09

0.28

6.8

0.05

3.3

0.17

0.37

Carbohydrates (g) 19

80

71

17

38

11

20

75

28

32

Fiber (g)

2.7

1.3

10.7

2.2

1.8

4.2

6.3

4.1

2.3

Sugar (g)

3.22

0.12

0.78

1.7

4.18

0.5

15

Calcium (mg)

28

34

12

16

197

30

28

17

Iron (mg)

0.52

4.31

3.52

0.78

0.27

3.55

0.61

4.4

0.54

0.6

Magnesium (mg)

37

25

144

23

21

65

25

21

37

Phosphorus (mg) 89

115

508

57

27

194

47

287

55

34

Potassium (mg)

270

115

431

421

271

620

337

350

816

499

Sodium (mg)

15

14

15

55

Zinc (mg)

0.45

1.09

4.16

0.29

0.34

0.99

0.3

0.24

0.14

Copper (mg)

0.05

0.22

0.55

0.11

0.10

0.13

0.15

0.18

0.08

Manganese (mg)

0.16

1.09

3.01

0.15

0.38

0.55

0.26

0.40

Selenium (mcg)

0.6

15.1

89.4

0.3

0.7

1.5

0.6

0.7

1.5

Vitamin C (mg)

6.8

19.7

20.6

29

2.4

17.1

18.4

Thiamin (mg)

0.20

0.58

0.42

0.08

0.09

0.44

0.08

0.24

0.11

0.05

Riboflavin (mg)

0.06

0.05

0.12

0.03

0.05

0.18

0.06

0.14

0.03

0.05

Niacin (mg)

1.70

4.19

6.74

1.05

0.85

1.65

0.56

2.93

0.55

0.69

Pantothenic acid (mg)

0.76

1.01

0.94

0.30

0.11

0.15

0.80

0.31

0.26

Vitamin B6 (mg)

0.06

0.16

0.42

0.30

0.09

0.07

0.21

0.29

0.30

Folate Total (mcg) 46

231

43

16

27

165

11

23

22

Vitamin A (IU)

208

13

180

14187 0

138

1127

Vitamin E, alphatocopherol (mg)

0.07

0.11

0.01

0.19

0.26

0.39

0.14

Vitamin K (mcg)

0.3

0.1

1.9

1.9

1.8

2.6

0.7

Betacarotene (mcg)

52

8509

83

457

Lutein+zeazanthin 764 (mcg)

30

Saturated fatty acids (g)

0.18

0.18

0.45

0.03

0.07

0.79

0.02

0.46

0.04

0.14

Monounsaturated 0.35 fatty acids (g)

0.21

0.34

0.00

0.08

1.28

0.00

0.99

0.01

0.03

Polyunsaturated fatty acids (g)

0.56

0.18

0.98

0.04

0.05

3.20

0.01

1.37

0.08

0.07

Pericole

Pelagr Articol principal: Pelagra

Aceast seciune are nevoie de citate suplimentare pentru verificare. V rugm s ajute la mbuntirea acestui articol prin adugarea de citate la surse de ncredere. Materialul fr surs credibil poate fi contestat i eliminate. (Iulie 2010) Cnd porumb a fost introdus pentru prima dat n sistemele agricole altele dect cele utilizate de ctre popoarele tradiionale nativ-americane, a fost n general, salutat cu entuziasm de productivitatea. Cu toate acestea, o problem larg rspndit de malnutriie curnd a aprut oriunde porumb a fost introdus ca un aliment de baz. Acest lucru a fost un mister, deoarece aceste tipuri de malnutriie nu au fost n mod normal, n rndul americanilor indigene, pentru care porumbul a fost principala hran discontinue. [66] Acesta a fost n cele din urm a descoperit c americanii indigene au nvat s se nmoaie porumb *necesit citare+ n alcaline de ap-a fcut cu cenu i var (oxid de calciu) prin Mesoamericans i nordamericani, care elibereaz de vitamina B niacina, lipsa de care a fost cauza principala a condiie cunoscut sub numele de pelagra. Acest proces alcalin este cunoscut de nahuatl sale (Aztec)-derivate nume: nixtamalization. Pe lng lipsa de niacin, pelagra a fost, de asemenea, caracterizat prin deficit de proteine, un rezultat al lipsei inerente a doi aminoacizi cheie din porumb pre-moderne, lizina i triptofanul. Nixtamalisation a fost, de asemenea, gasit pentru a creste disponibilitatea de lizin i triptofan-o oarecare msur, dar, mai important, a indigenilor americani au nvat, de asemenea, pentru a echilibra consumul de porumb cu boabe i alte surse de proteine, cum ar fi nemuritoare i Chia,

precum i carne i pete , pentru a dobndi o gam complet de aminoacizi pentru sinteza normal a proteinelor. Porumb a fost introdus n dieta americanilor nonindigenous fr cunotinele culturale necesare dobndite de peste mii de ani n America. n secolul al 19-lea, pelagra atins proportii epidemice in unele parti din sudul Statelor Unite, ca cercetatori medicale au dezbtut dou teorii de originea sa: teoria deficit (care sa dovedit n cele din urm s fie adevrat) a spus c pelagra a fost din cauza unui deficit de un nutrient , i teoria germeni spus c pelagra a fost cauzat de un microb transmis de muste stabile. O a treia teorie, promovat de eugenistul Charles Davenport, a avut loc ca oamenii contractat doar pelagra au fost sensibile la aceasta din cauza unor "constituionale transmisibile," trsturi ale individului afectat. [67] n 1914, guvernul SUA a aprobat oficial teoria germenilor de pelagra, dar anulat aceast aprobare civa ani mai trziu, atunci cnd probele au crescut fa de ea. De la mijlocul anilor 1920, teoria deficit de pelagra a devenit un consens tiinific, iar teoria a fost validat n 1932, cnd deficitul de niacina a fost determinat a fi cauza a bolii. Odat procesare alcaline i varietatea dietetice au fost nelese i aplicate, pelagra a disparut in lumea dezvoltata. Dezvoltarea de porumb lizin mare i promovarea unui regim alimentar mai echilibrat, au contribuit, de asemenea, la decesul su. Pelagra exist i astzi n zonele de alimente srace i tabere de refugiai n care oamenii supravieuiesc pe porumb donat. *68+ Alergie Porumb conine proteine de transfer a lipidelor, o proteina greu de digerat, care supravieuiete de gtit. Aceasta proteina a fost legata de o alergie rara si understudied de porumb la om *69+ reactie alergica poate provoca erupii cutanate, umflturi sau mncrime a membranelor mucoase, diaree, varsaturi, astm i, n cazuri severe, anafilaxie.. Nu este clar ct de frecvent aceasta alergie este in populatia generala. Art

Porumb de aur. Moche Cultura 300 d.Hr., Muzeul Larco, Lima, Peru

Turn de ap n Rochester, Minnesota, fiind pictat ca o ureche de porumb Porumb a fost o cultur esenial n Anzi din era pre-columbiene. Cultura Moche din nordul Peru fcut ceramic din pmnt, ap, i focul. Aceasta ceramica era o substan sacru, format n forme semnificative i folosit pentru a reprezenta teme importante. Porumb reprezentat antropomorf, precum i n mod natural. *70+

n Statele Unite, urechi de porumb, mpreun cu frunzele de tutun sunt sculptate n capitalele de coloane din cldirea Capitoliului Statelor Unite. Porumb n sine este folosit uneori pentru detalii arhitecturale temporare atunci cnd intenia este de a srbtori sezonul de toamna, productivitii agricole i cultura local. Pachete de tulpini de porumb uscate sunt adesea afiate adesea mpreun cu dovleci, tigve i paie n afiajele de toamn afara case i ntreprinderi. Un exemplu bine-cunoscut de utilizare arhitectural este Palatul de porumb n Mitchell, Dakota de Sud, care utilizeaz smburi de fructe i urechile de porumb colorate pentru a pune n aplicare un design pictura murala care sunt reciclate anual. O tulpin de porumb, cu dou urechi coapte este reprezentat pe reversul 1 Lipa moneda croat, btute din 1993.