P. 1
Metode centrate

Metode centrate

|Views: 1,539|Likes:
Published by aveiuli

More info:

Published by: aveiuli on May 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEMERSUL DIDACTIC CENTRAT PE ELEV

ACTIVITATE METODICĂ 8. 10. 2008
Obiectiv cadru:  Adaptarea strategiilor didactice la particularităţile clasei de elevi
Intocmit, Tureac Anişoara Colegiul Tehnic Pontica

Consultanţă de specialitate, Inspectori şcolari de specialitate Gabriela Neagu Andra Şandru

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Nr Crt Activitate Secvenţa Prezentarea obiectivelor şi a conţinutului activitaţii Înmânarea mapelor –cu suportul scris al materialului elaborat pentru activitate Prezentare Power Point Lectie demonstrativă cu participantii la activitate (utilizarea unei strategii de învăţare la alegere, centrată pe elev) Analize/ discuţii Evaluare şi feed-back Aplicare chestionar 10 min Videoproiect or Mape-suport Laborator Du rata Resurse

Introducere 1.

20 min

2.

Activitatile de invatare si demersul didactic centrat pe elev

50 min

20 min 10 min Chestionare

3

Conceptul de tehnologie este explicat în două feluri : -sens restrâns-ansamblul mijloacelor audio-vizuale utilizate în practica educativă.METODOLOGIA ŞI TEHNOLOGIA INVĂŢĂRII MODURI ŞI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE 1. profesorul apelează la o serie întreagă de instrumente pentru a uşura şi accelera asimilarea şi aplicabilitatea informaţiilor. DELIMITĂRI CONCEPTUALE : Dirijor al procesului educaţional. a strategiilor de organizare a predării. -sens larg-ansamblul structurat al metodelor. Tehnologia didactică vizează şi aspecte ale mass-mediei şi aparatură tehnică . mijloacelor de învăţământ. Tehnologia didactică : desemnează demersul întreprins de profesor în vederea aplicării principiilor învăţării într-o situaţie practică de instruire.

” Metodele de învăţământ sunt selectate de profesor în funcţie de finalităţile educaţionale. conţinutul procesului de predare-învăţare. Metoda : cuvântul metodă semnifică drumul spre. particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. ci va include toate componentele procesului de învăţământ. experienţa sa didactică. de descoperire a adevărului sau „ drum care conduce la cunoaşterea realităţii şi la transformarea acesteia pe baza cunoaşterii”. calea de urmat pentru atingerea unui scop. modul de căutare. un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar eforturile profesorului şi ale elevului. Ioan Cerghit consideră că metoda este „ o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării. natura mijloacelor de învăţământ. Însă. . nu se referă doar la utilizarea în transmiterea informaţiilor a unor mijloace tehnice.adecvată.

Procedeul didactic : reprezintă o secvenţă a metodei. organizare şi realizare a unei suite de situaţii de învăţare. învăţare asistată de calculator. învăţare bazată pe manuale şi caiete programate etc. Mijloc didactic: este un ansamblu de instrumente materiale.) . un detaliu. o tehnică mai limitată de acţiune. Instruirea este acţiunea întreprinsă cu intenţia de a produce învăţarea. Mod de organizare a învăţării : este definit ca fiind un grupaj de metode sau procedee care operează într-o situaţie de învăţare (ore duble sau succesive. Forme de organizare : maniera sau modul de lucru în care se desfăşoară activitatea educaţională la nivelul parteneriatului profesor-elev. individual sau în grup. Strategia instruirii : este o operaţie de proiectare. produse adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ.

c) -metode de predare -metode de învăţare . conversaţia. cursul magistral) şi metode speciale ( exerciţiul moral). conversaţia. brainstorming-ul.SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE Clasificarea metodelor de învăţământ Cele mai cunoscute clasificări ale metodelor adoptă următoarele criterii : a) metode tradiţionale (expunerea.). b) metode generale ( expunerea. Considerăm că nimeni nu poate garanta că tot ce e vechi este obligatoriu depăşit. învăţarea programată. exerciţiul) şi metode noi ( algoritmizarea. prelegerea. problematizarea. etc. iar ce este nou nu este întotdeauna modern.

d) -metode de transmitere şi asimilare a noilor cunoştinţe -metode de formare a priceperilor şi deprinderilor -metode de consolidare -metode de evaluare şi autoevaluare -metode de aplicare e) -metode de muncă individuală -metode de predare învăţare în grupuri -metode frontale. cu întreaga clasă -metode de lucru în echipă -combinate f) -metode algoritmice -metode euristice g) -metode active -metode pasive h) -metode bazate pe receptare -metode care aparţin preponderent descoperirii dirijate .

-de realizare a înţelesului : procedeul recăutării. tehnica celor şase pălării gânditoare. de formare a priceperilor şi deprinderilor. -metode şi strategii de dezvoltare a gândirii critice : -de evocare : brainstorming-ul. jurnalul dublu. -de reflecţie : tehnici de conversaţie. -metode de verificare şi apreciere a cunoştinţelor.-metode de descoperire propriu-zisă i) -metode expozitive -metode interogative -metoda problematizării j) -reflecţia personală k) -metode de predare a materialului nou. de fixare a cunoştinţelor. tehnica lotus. ghidurile de studiu etc. . harta gândirii. lectura în perechi etc. priceperilor şi deprinderilor.

Reuniunea Phillips 66. Ecusonul. fişele de evaluare -de extindere : interviurile. Tehnica Graffiti. colectarea datelor -metode şi strategii de învăţare prin colaborare : -tehnici de spargere a gheţii : Bingo.diagramele Venn. metoda horoscopului etc. Metoda grafică etc. . investigaţiile independente. Colec ţionarul deosebit. -metode şi strategii pentru rezolvarea de probleme şi dezbatere : Mozaic. -exerciţii pentru rezolvarea de probleme şi discuţii : Mai multe capete la un loc. Tehnica căutării de comori etc. -de încheiere : eseul de cinci minute. Consensul în grup. Discuţia în grup.

Indiferent de formă. . ale cărei rădăcini se află în maieutica lui Socrates.Caracterizarea principalelor metode de învăţământ 1. deci gândirea. -întrebările să fie formulate clar şi precis. să compare.căutarea adevărului prin efortul unit al celor doi factori ai relaţiei profesor-elevi şi catihetică. să descopere.constatarea însuşirii de către elevi a unor cunoştinţe acumulate anterior. C O N V E R S A Ţ I A D I D A C T IC Ă Este o metodă tradiţională de învăţământ. -să nu se pună întrebări care dau dea gata răspunsul. conversaţia trebuie să îndeplinească câteva condiţii generale indicate de cercetarea pedagogică : . Se foloseşte în cele două forme prevăzute de pedagogie : euristică(socratică). -să solicite puterea de argumentare a răspunsurilor.presupune ca elevii să fie puşi să observe.

-profesorul nu trebuie să vorbească mai mult decât elevul! I se impune cât mai multă sobrietate în ţinută şi comportament. Î N V Ă Ţ A R E A P R I N D E S C O P E RIR E Este considerată o metodă didactică modernă. profesorul conduce .-să se acorde timp suficient elevilor pentru formularea răspunsurilor. 3. O astfel de descoperire e însoţită de o dirijare exterioară. 2. P R O B L E M A T I Z A R E A E o variantă modernă. care urmează a fi rezolvate prin gândire. -să se evite întrebările echivoce. Se bazează pe forţa personală de cunoaştere. Această metodă este o cale de a intra în posesia adevărurilor pin demersuri proprii. Ca tehnică de instruire. Prin rezolvări de probleme. problematizarea îşi găseşte locul oriunde apar situaţii contradictorii.

transforma. Metoda presupune parcurgerea următoarelor etape: . . aşa cum le vin în minte.gândirea acestora spre descoperirea adevărurilor. completa. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative. se pot prelua. neobişnuite. capacitatea de a elabora ipoteze. B R A I N S T O R M I NG Brainstorming-ul (furtuna creierului sau afluxul de idei) este una dintre cele mai răspândite metode în educaţie folosită pentru stimularea creativităţii. de a găsi rezolvări ingenioase etc. fanteziste. . 4. Importanţa învăţării problematizante constă în faptul că antrenează gândirea elevilor. reflecţia adâncă. fără referiri critice.se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.se solicită exprimarea tuturor ideilor. stimulează spiritul de observaţie. chiar trăsnite. se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi.

2 minute de a expira timpul. Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor. de a le analiza. într-un anumit interval de timp. Învăţătorul trebuie să încurajeze exprimarea ideilor. un anotimp. Înainte cu 1. se valorifică experienţa personală a elevilor.se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii fezabile pentru problema pusă în discuţie. un eveniment care să aibă legătură cu tema dată. . elevii sunt avertizaţi pentru a putea încheia redactarea. o sărbătoare. Se cere elevilor să scrie tot ce le vine în minte în legătură cu tema pusă în discuţie.se discută liber. se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii.. să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei. fără întrerupere. Se poate cere să scrie ce ştiu despre un autor. un personaj. Ideile se pot formula şi în scris folosind scrierea liberă. spontan. de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii. .

evidenţiind modul propriu al individului de a înţelege o anumită temă. poate fi folosită atât în faza de evocar e. ducându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial.se scrie în mijlocul tablei. convingeri. sintagmele sau cunoştinţele care le vin în minte în legătură cu tema respectivă. Este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoştinţe. se duc linii între ideile ce par a fi conectate. . sau a hârtiei de flipchat un cuvânt ( temă ) care urmează a fi cercetat. bazată pe activitatea de scriere.5.se notează în jurul acestuia toate ideile. Realizarea unui ciorchine presupune următoarele etape: . ca modalitate de a rezuma ceea ce s-a studiat şi de a construi asociaţii noi. ca mijloc de a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect. CIORCHINELE Tehnica. credinţe. a paginii caietului.pe măsură ce se scriu cuvintele. . un anumit conţinut. cât şi în cea de reflecţie. .

elevii pot afla ideile altora şi . d) lăsaţi să apară cât mai multe şi variate conexiuni între idei fără să limitaţi numărul ideilor sau fluxul legăturilor dintre acestea.activitatea se opreşte atunci când s-a stins limita de timp acordată sau când se epuizează ideile. b) nu judecaţi/ evaluaţi ideile propuse.. Această tehnică este foarte flexibilă şi poate fi utilizată atât individual cât şi ca activitate de grup. dând posibilitatea elevilor să gândească în mod independent. Când este folosită în grup. Atunci când se aplică individual. ci doar le notaţi. Regulile pentru utilizarea tehnicii „ciorchinele” sunt necesare a fi respectate şi sunt în număr de patru: a) scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie. c) nu vă opriţi până când nu epuizaţi toate ideile (până nu expiră timpul alocat). utilizarea acestei tehnici poate reprezenta o pauză în brainstormig-ul de grup. În acest caz. tema discutată trebuie să fie familiară elevilor care nu mai pot culege informaţii de la colegi.

elevii fiind dirijaţi. Adesea poate rezulta un „ciorchine cu mai mulţi sateliţi”. Astfel se fixează mai bine ideile şi se structurează facilitându-se reţinerea şi înţelegerea lor. Ea ajută la ghidarea lecturii sau ascultarea unei prelegeri. Folosirea aceste metode asigură condiţii optime elevilor să se afirme atât individual cât şi în echipă. de . cât şi de cele ale învăţării prin cooperare.cunoştinţele se îmbogăţesc. în gruparea informaţiilor în funcţie de anumite criterii.consolidare a cunoştinţelor sub denumirea de „ciorchine revizuit”. Se poate folosi tehnica în faza de fixare. Stimulează participarea activă a elevilor la propria lor formare şi îi încurajează să gândească liber şi deschis. cu ajutorul unor întrebări. Este precedată de alte metode care urmăresc reactualizarea cunoştinţelor şi informaţiilor anterioare necesare înţele gerii temei respective (cel mai adesea. 6. ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM ÎNVĂŢAT Este o metodă folosită în etapa de realizare a sensului. să beneficieze de avantajele învăţării individuale.

după lectura individuală a textului se impune compararea în grup a însemnărilor. după ce au fost aduse corecturi şi completări).brainstorming). cele controversate sau alte întrebări care apar în timpul discuţiei se trec la rubrica „vreau să ştiu” (se completează în faza de evocare). După ce se obţine o listă dezorganizată de informaţii. se citeşte textul sau se ascultă prelegerea. se desenează pe tablă un tabel cu trei rubrici: ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT Urmează negocierea ideilor din lista de informaţii: cele ce în urma discuţiei cu clasa au temeiuri pentru a fi considerate sigure vor fi trecute în rubrica „ştiu” (se completează în faza de evocare). timp în care elevii au sarcina de a completa rubrica „am învăţat” (se completează în faza de reflecţie. .

Ea ajută la studierea unei teme din perspective diferite şi presupune utilizarea unui cub care are diferite instrucţiuni notate pe fiecare faţă: I: DESCRIE! (cum arată). IV: ANALIZEAZĂ! (din ce este făcut?). cât şi în cea de reflecţie.Această metodă poate fi aplicată pe durata unei ore sau pe durata unei unităţi de învăţare. III: ASOCIAZĂ! (la ce te face să te gândeşti?) . demonstrând astfel că este membru al grupului. 7. V: APLICĂ! (cum poate fi folosit?). CUBUL Este o metodă ce poate fi utilizată atât în faza de evocare. Folosirea metodei stimulează atenţia şi gândirea şi oferă elevilor posibilitatea de a-şi . II: COMPARĂ! (cu ce seamănă şi prin ce diferă?). este bine ca profesorul să scrie şi el. VI: ARGUMENTEAZĂ pro sau contra! ( E bun sau rău? De ce?) Pentru a oferi exemplul său.

9.dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare. GÂNDIŢI/ LUCRAŢI COMUNICAŢI ÎN PERECHI/ . în etapa de reflecţie pentru evaluarea unei unităţi de învăţare (se face o paralelă între temele întâlnite sau între două personaje). Apoi se pot grupa câte patru pentru a-şi compara cercurile. Educatorul cere elevilor să construiască o asemenea diagramă completând în perechi doar câte un cerc care să se refere la unul din cele două concepte. mai ales. DIAGRAMA VENN O diagramă Venn este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial. completând împreună zona de intersecţie a lor cu elementele comune celor două concepte. Metoda se foloseşte. 8. Ea poate fi folosită pentru a arăta asemănările şi diferenţele dintre două idei sau concepte.

) şi a informaţiei despre care doresc . apoi se precizează timpul de gândire ( suficient cât să se poată gândi la ceva nou. după care vor împărtăşi ideile celorlalte grupe. a informaţiei contradictorii cu ceea ce elevii ştiu deja ( . prin marcarea cu semne specifice. METODA SINELG Este o modaliate de monitorizare a înţelegerii şi de menţinere a implicării. 10. în conţinutul unui material. a informaţiei noi (+ ). Vor înceta activitatea la semnalul învăţătorului. Sunt atenţionaţi că vor vorbi pe un ton scăzut pentru a nu-i deranja pe ceilalţi şi fiecare va trebui să vină cu o idee care va conduce la formularea concluziei generale. Se bazează pe activitatea de lectură şi presupune identificarea. a informaţiei deja cunoscute (  ). să exploreze ideile şi experienţele anterioare). Se formulează cerinţa.Este o metodă ce poate fi folosită în toate etapele lecţiei.

într-o formă atrăgătoare.  + - ? 11. ESEUL Eseul este un studiu în care autorul tratează. în chip original. Eseul are câteva elemente specifice: . El îşi expune. fără intenţia de a le epuiza. Categorizarea informaţiilor se poate realiza cu ajutorul tabelului Sinelg. un punct de vedere personal asupra unei probleme.lămuriri suplimentare ( ? ). filozofice. probleme literare. încercând să propună o soluţie pe care nu o impune.

că eseul este o operă de personalitate. Putem spune. eseistul are libertatea de aşi alege stilul propriu. Procesul scrierii unui eseu implică parcurgerea următorilor paşi: 1.prezintă un punct de vedere personal. aşadar. ideea prezentată nu trebuie demonstrată. Precizarea şi înţelegerea corectă a temei eseului Autorul eseului trebuie să-şi răspundă la următoarele întrebări: este o temă generală sau una specifică? se doreşte prezentarea experienţei personale şi propriile convingeri sau poziţia exprimată de alţii despre subiectul pus în discuţie? eseul va fi doar o descriere a lucrurilor sau şi o analiză a lor? . atinge mai multe domenii. nici argumentată.

menţionându-se autorul. 3.citat.2. pagina din care s-a luat ideea sau fraza. Toate materialele cercetate trebuie să fie fişate. Urmează cercetarea materialului documentar. Redactarea eseului În această primă fază de redactare a eseului. 4. Acest lucru presupune ca eseul să nu fie scris în ultimul moment. editura. Structurarea eseului Lucrarea scrisă va avea următoarea schemă generică: introducere (cuprinde un scurt comentariu cu privire la semnificaţia subiectului şi aspectele ce trebuie tratate). anul apariţiei. tratare (dezvoltarea argumentaţiei cu exemplificarea ideilor). localitatea. titlul lucrării. concluzie (recapitularea ideilor principale şi implicaţii). Se prelungeşte studiul pentru reflecţii personale. Întocmirea unei liste bibliografice Această listă poate fi sugerată de profesor. se are în vedere claritatea ideilor şi .

Fiecare idee principală va avea alineatul ei. un . Rescrierea eseului Eseul este o probă de evaluare a rezultatelor pozitive. se vor utiliza titluri. atunci se poate trece la faza finală: 6. solicitând ajutorul unei persoane competente. fără formulări confuze. direct şi concis. Evaluarea critică a versiunii preliminare Specialiştii în domeniu recomandă lăsarea deoparte timp de câteva zile a lucrării şi citirea ei cu voce tare. subtitluri şi material ilustrativ. Stilul ( modul cum sunt exprimate ideile) trebuie să fie simplu. Dacă eseul răspunde la ceea ce se cere în temă şi acoperă toate aspectele principale. 5. iar ideile împrumutate să fie delimitate clar de cele personale şi menţionate sursele. să evite abrevierile şi argoul şi să conţină fraze scurte. Aceasta presupune existenţa unei liste bibliografice. Prin elaborarea eseului se asigură o uşoară şi obiectivă introspecţie umană.înlănţuirea lor logică. fără a le sancţiona pe cele negative.

Fiecare elev dintr-o grupă va avea un număr ( de la 1 la 4). MOZAICUL Este o metodă de învăţare prin colaborare şi are la bază împărţirea grupului mare de elevi în mai multe grupe coordonate de profesor. Profesorul explică apoi că. La sfârşitul orei fiecare persoană va trebui să fi înţeles întreg articolul. Textul are atâtea părţi câte grupe se constituie. 12. sarcina lor este să înţeleagă articolul. Fiecare membru al grupei primeşte o fişă de învăţare ce cuprinde o unitate de cunoaştere.progres în conturarea personalităţii fiecărui copil. Elevii cu numărul 1 vor primi o . Acesta însă va fi predat de colegii de grup. pentru acea oră. Etapele metodei sunt: ETAPA I Se împarte clasa în grupe eterogene de patru elevi. pe fragmente.

Îşi notează. profesorul poate aplica un test sau poate adresa întrebări pentru a verifica gradul de înţelegere a noului conţinut. . în ordinea iniţială. Pentru feedback-ul activităţii. Îl citesc şi îl discută între ei pentru a clarifica neînţelegerile. ETAPA A II-A Toţi elevii cu numărul 1 se adună întrun grup. fiecare parte a lecţiei. cei cu numărul 2. Aceste grupuri nou formate se vor numi „grupuri de experţi”. Se întorc apoi la grupurile iniţiale pentru a preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat. etc. Sarcina lor este să înveţe bine materialul primit. În final. tema trecându-se în revistă în unitatea ei logică. Este foarte important ca fiecare individ din grup să stăpânească conţinutul tuturor secţiunilor lecţiei. profesorul cere elevilor să prezinte oral. cei cu numărul 2.parte a lecţiei. o altă parte şi aşa mai departe. pot pune întrebări expertului sau grupului de experţi. în alt grup.

realizat pe o . desen. asigură implicarea tuturor membrilor.dezvoltă gândirea logică. lucrează la o problemă – sarcină de învăţarecare se poate materializa într-un produsschemă.stimulează încrederea în sine a participanţilor. inventar de idei . în grupuri de câte 3 sau 4. stimulează cooperarea. Metoda poate fi folosită în etapa de realizare a sensului şi are următoarele avantaje: . critică şi independentă. TURUL GALERIEI Elevii. profesorul monitorizează predarea pentru a fi sigur că informaţia se transmite corect. .dezvoltă abilităţi de comunicare şi relaţionare în cadrul grupului. . 13.dezvoltă răspunderea individuală şi de grup. .În timpul învăţării.are caracter formativ. .

. grupurile trec. vor juca rolul elevilor iar responsabilii de centre metodice. După ce se încheie turul galeriei.rolul profesorului. dacă este cazul. Produsele muncii grupurilor se expun pe pereţii clasei.foaie de hârtie. discută observaţiile şi comentariile colegilor lor pe propriul lor produs. se comentează împreună cu profesorul rezultatul activit Nota :  Cadrele didactice din şcolile arondate. Pot nota observaţii şi pot face comentarii pe materialele expuse. Citesc comentariile celorlalte grupuri şi. pe la fiecare produs pentru a examina şi discuta produsele propuse de colegi. transformaţi într-o adevărată galerie expoziţională. participante la activitatea metodică . pe rând. La semnalul profesorului. grupurile îşi reexaminează propriile produse. În final.

feed back-ul lecţiei.  Se pot folosi Fişe de observare a lecţiei de către 2-3 participanţi care nu vor juca rolul elevilor. satisfacţia competenţelor dobândite pe parcurs. asigurând. . în acest fel. în final.”Elevii ” îşi vor exprima.

.................................................... ................................................ .......................... .................................... ....... .................................. ............ 2........ ............................................................... ................. ....................................................... Care consideraţi că sunt strategiile cele mai eficiente pentru învăţarea în clasă? ..................... 3.......................................................................................................... .................................................................................. ................................................................................... Pe care din strategiile prezentate le aplicaţi frecvent în orele de specialitate ? ........................... ......................................................................................... Cum s-a adaptat proiectarea didactică a lecţiei la grupul de participanţi ? ........... ...............................................................................................Chestionar la sfârşitul activităţii 1..........................................................

... ............................................................................................. .......... ..................................................................................................................................................................................................................... ..................................... ................... ............................ .......... ........... ................................................................... .............................................................. ................................................................................... .......................................................................................... ............. ..................................................... 4........................................................................................................................ ............................................................................................... .................................................................................................................................................... ..................................................................... În ce măsură lectia a condus la realizarea competenţelor propuse? .

................... ............................................. ................................................................. Vă rugăm să formulaţi 1-3 propuneri de optimizare a activităţilor metodice specifice învăţământului profesional şi tehnic .............. ................. Vă m ..............Scrieţi alăturat cifra corespunzătoare opiniei dvs.................. .... conform scalei de mai jos: 5_____________ 4___________ 3___________ In masura potrivita In foarte mare masura In mare masura 2 _____________ In mica masura 1_____________ In foarte mica masura 5....................................................................................... .....................................................................................................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->