Bi.

netre qI ritrll - natu]ra, corn{irruutur[$[ [nrterrdepenrde:n{a lon

cuvinte pentru valorile pozitive gi negativein general.Noi utilizim aceste in sensullarg, noliunile de ,obine"gi ,,rdu" consemneazd diferitelor lucruri: bun inseamnd,,om bun", rdu inseamni ,,om rdLr".in Diclionarul explicativ al limbii romdne,spre desemnarea mai apoi ca ceva necesar,iar mai apoi, in plan spiritual gi etic, ceea ce exemplu, ,,binele"este definit la inceput ca bun6stare, corespunde cu morala,eeeace esterecomandabildin punet de vedereetici de bine,agacum sint Ca disciplind filosoficd,eticanu se mai ocupdde toatesemnifica(iile ,,binelui"gi de speciilecorespunzdtoare prin analizalimbajului. Ea estepreocupatd, de bineleextramoral doar in in primul rind, de binele moral gi se intereseazd identificate binelui moral. Astfel, din punct de vedereformal, binele-moralpoate fi mdsurain care el esteutil pentru sprijinirea gi impunerea caraclerizatprin aceeacA este un bine la ceva sau instrumentalbun, nu pentru sine, ci pentru altceva bun. De aceeadeterminativul ,,bun",in sensulde,,bun din punct de vederemoral", nu esteenunlatdespreobiecteqi stdri de lucruri obiective,ci exclusivdespre constdin faptul cd binelemoral nu esteo proprietate naturali sau o calitateempiric oameniqi acliuni umane.Motivul pentru aceasta El desemneazd, dimpotrivd,ceeace nu este,dar trebuies6 fie. No{iuneade ,,binemoral" nu este demonstrabilE in raportcu obiectele. gi cere un anumit comportament. in deci o nofiune empiricd,ei una normativd,adicd o noliune care are o funclie reglementativd libertateade a aprobacevapromovatca bun qi de a-1 realizaprin acliune,saude a declaraprin timp, binelemoral presupune acelagi pretenliei de validitate. nonacliunerespingerea binelegi rdul constituieforma sacramentald: De fapt, orice moraldincepecu intrebarea ,,Ceestebine qi ce esterdu?", deoarece pentruom gi societate. Totodatd, de apreciere a valorilor moraleqi de distincliea ceeace esteutil gi ce esteddundtor cea mai generald moralece derivddin ele. no{iunise determind conlinutulaltor concepte cu ajutorulacestor in istoriafilozofiei moraletermenul,,bine"era utilizatin sensrelativ qi absolut.,,Bine"intr-un caz estecevabun, util, pldcut,valoros pentru un individ, iarin alt sensera expresiabinelui, a unei valori in sine, ce nu devine un mijloc pentru a realizaun scop anumit. gi evenimentelor in relalia lor cu Binele in sensulal doilea,absolut,este o noliune eticd.Ea exprimdsensulpozitiv al fenomenelor - cu idealul.Iar rdul estecontrarulbinelui. valoarea suprem6 Concep{iilede ,,bine" gi ,,rdu" au apdrut odatd cu morala qi s-au schimbatimpreundcu ea. in istoria filozofiei se afirma c6 nirvana cd r[ul poatefi evitat numai prin ascetism, Universul estelupta eroici a celor doud inceputuri- binele gi ritul (Zarathustra), (Socrate), cd binelefacepartedin lumeaideilor, iar rdul ia (Buddha),cd rdul existdnumai prin faptul cd omul estelipsit de cunogtin{e plicerilor in mod cumpdtat,cd binele supremeste insuqi naqteredin simlurile omului (Platon), cd binele constdin satisfacerea binelenu existd,el exprimi numai starea c6 in realitate, de abuzulde libertateal omului (Damaschin), Dumnezeu, iar rdul estegenerat (existen{ialismul). personalit6lii pe deplinde concep{ia cd bineleestecondilionat a individului (neopozitivismul), emo{ional6 noliuni a fost procesuldevenirii moralei ca atare.in primul rtnd,binele gi a acestor istoric de formare qi cristalizare Procesul spontane. Binele gi rdul naturalesau evenimentelor care nu se atribuiaufenomenelor ca nigte valori deosebite, rdul erau concepute nu pur qi simplu ac{iunile libere, ci premeditatece se sdvirgesc liber. in al doilea rind binele gi rdul inseamnS caracterizeazdac{iunile - in ultimd instan{6, cu idealul.in al treilea rind,binele 9i rdul, ca cu un anumit standard in mod congtient actiunilecaresint corelate consolidarea De aceea, no(iuni morale, sint legate de experienlaspiritualda omului gi existi prin intermediulacesteiexperien{e. prin eforturilespiritualeale omului. binelui gi luptaimpotrivardului poatefi ob{inutdcu preponderenfi parcddoudpdr{i ale uneiagi aceleiagi medalii.Ele coreleazd binele qi rdul reprezintd 9i, Dupd conlinutullor imperativo-valoric, desprebine; el riul, deoareceare anumite reprezentdri in acestsens,parcd ar fi intre ele un semn de egalitate.Omul cunoagte este preluiegte binele, pentru cd a sim{it personalca este rdul. Pare utopicd situalia in care omul doregtenumai binele, deoarece de rdu ftrd a risca, in acelagitimp, sa pierzi binele. Existenlariului reprezintduneori o condilie sau o imposibil de a te debarasa binelui. careinsoleqte existenla circumstan{6

Sint ele egale dupd reciproc,fiind dup6 con{inut,intr-o reg6tur6indisolubil'' Binele gi riur sint legateprin aceeacdele se neag6 diferite' au fost daterSspunsuri La aceastdintrebare lor axiologic? statutullor ontologicai sint propo(ionaledup6statutur qi ce se afld intr-o neincetatd binele qi r6ul sint nigteinceputurisimilare ale lumiiconform unei opinii, mai pulin raspindite, a dualismuluietic a devenit'in prima gi ceamai strdlucitdexpresie de ,,dualism" poartadenumirea perpetu' lupt6.o atareinterpretare de preotulpersan intemeiata religioasd 9i filozoficd din orientul Apropiat, jumatatea secoluluial III-lea d.Hr., maniheismul,docrrinti dintre cele doudprincipii: binele(lumina)9i rdul c6 lumeaa ap6rutca urrnarea luptei vegnice El suslinea Manes(Mani, Manichaeus). mirefiei' un atribut carese imbind cu cel al luminii 9i strdlucirii,atotgtiin{ei' Binele in manieraabsolutaera considerat (intunericul). a pldcerii,iar spiritul raului esteregelebeznelor'fiind careesteinteligentgi frumos,o sursi inepuizabild atotputerniciei, perfec{iunii, infinitul, iar al doilea- finitul' 9i binelein procesulcrealieiqi evolulieilumii. Primul reprezintd luminat temporarqi doar acompaniind Lupta dintre cele doudprincipii' dupdce temporare. actualaa lumii pentrua justifica imperfec{iunile in starea ca existen{6 se definegte ordineabinelui' Pentrueliberarea circa 12 000 de ani, cind esteinstauratd a parcursmai multe faze decite3 000 de ani, se incheiede principiul rdului, precum 9i pentru a se ajunge la,,adevdrata stiinld"' principiului binelui, care a fost f6cut prizonier de c6tre practicareaasceze\ cerea 9i a celibatului' maniheismul qi temporar9i relativ al contradicliilor ideeacaracterului propagd persan, pe de alt6 parte, religia crestind,lafel ca gi maniheismul a binelui 9i pe pamint va veni din nou Dumnezeuqi va introduceo ordine conflictelordintre bine gi r6u qi sosireaunei vremi cind ulterior inceputul lumii ca fiind opera buni a creatorului'Numai armoniei intre oameni. Totodat6, doctrina cregtind apreciaza dintre nivelul uman' sursaei o constituiedualitatea lumi are loc sub semnul contradiclieidintre bine si rf,u. La acestei desfbgurarea sensibildgi egoista9i constituietenta{iaspre r6u, iar sufletul' primul este materie luminatd,schimbatoare, corp qi suflet, deoarece gi estetendinla spre bine 9i cdtre lumea divind' numai prin purificareetico-religioasd incdtuqatde materiacorporala,se elibereaza bine qi r6u in via{a oamenilor' ca surs6a tuturor contradicliilorqi tuturor opozabilitalilordintre contradicfiain cauz6esteprezentata in lumeabinelui eternsufletuluigi intrareaacestuia depindesalvarea De aceasta ei estecondilia religioas6. Solulia pentrurezolvarea in rai (binele)sauin iad (rdul)' meargd de dincolo de mormint, penrruom existadoudposibilitd{i:sd raiul ceresc.invia{a sufleteasc6, lui decit binele qi fericirea,sau riul qi suferin{a'El intrd fie sub obldduirea lntrat fie intr-un loc, fie intr-un altul, omul nu cunoagte in unitate (principiul rdului). in lumea-de apoi deci, binele 9i rdul nu existd Dumnezeu(principiulbinelui), fie sub cea a diavolului din exterior' in chip absolut, de altul, excluzindu-se cu unul deoparle contradictorie, pe c6, agacum fazelesolaresint izvorul luminii 9i umbrei carese referala naturabinelui gi raului sus{ine Astfel, opinia cregtina concep{iisunt suslinutede in raport cu al treilea element.Asemenea pdmint, tot astfel gi binele qi rdul sunt intr-o interdependen{d de desprindere caleasprebineleabsolut- spreDumnezeu,iarr6ul esteo binelereprezinta moralereligioase; majoritateainvdlaturilor absolutqi bun, iar rdul esterezultatulunor decizii greqitesau inceputulabsolutqi real este binele divin, sau Dumnezeul Dumnezeu. opliuni ultime nu sa.insd in fa{a omului std problema de diavol, dar careesteliber in alegerea vicioaseale omului, fie chiarprovocate relativ' potenlialabsolut,ce tinde spreabsolut,9i r6u, careesteintotdeauna intre binelegi r6ul absolut,ci intre bine, careestein mod caracterul binele suprem,cu idealul moral ca chip al perfec{iunil'ins6 Astfel. atit binele, cit gi rdul sint relative in raport cu prin intemediul omului, prin deciziile' ac{iunile9i dintre bine gi r6u este absolut.Aceastdcontradicliese realizeazd contradictoriu lui. evalu6rile izvorul idealuluisaubinelui - nu de faptul prin ce se apreciaz6 caracterulnormativqi valoric al binelui gi rdului estedeterminat a oamenilor9i in aceasta moral constain uniuneaspiritualagenerala suprem,ci prin ceeace reprezintaconlinutul lui. Dac6 idealul tot ce impiedicbomul s6 facdbine' proces, atuncirdul va fi tot ce impiedicdacest constdbineleabsolut, remarcd: noliunile de ,,bine"9i de ,,rdu",A' A' Guseinov9i R' G' Apresean din punctulde vedereal confinutului, Concretizind, in{elegerii reciproce' a izoldrii, desparfirii,instrdinarii dintre oameni qi instaurarea a) binele se afirm6 prin depagirea umanitafi; sentimentului,

se manifest[ prin mild, iubire, iar rdul, adicd riutatea, prin duqmanie, b) fiind o calitateuman6,binele, adic[ bunatatea, violenllr. prin raportarea ideealegaturiiindisolubiledintre bine 9i rdu, cd binelenu se poateinlelegedecit inc6 din Antichitatea fost conceput6 vine tot binelede acolopot sd ne vind si relele"' sa la r6u. Dintre filozofii antici, se parec6 Democrita surprinsacestlucru: ,de unde conducd"2.Aceastdidee trece ca un laitmotiv prin Din binepentru oamenipot sd se nascitrele, atunci cind omul nu stie cum sd-l de vedereal intr-un gir de principii etice.in primql rild, noliunile de bine 9i rau, din punctul toat6istoriafilozofiei gi se concretiteaza intr-o unitate,una prin alta.in al doilearind, farda fi gatade a te reciprocai se cunosc sint,in mod dialectic,determinate con{inutului, lui Ovidiu: "Vdd si nu va duce la bine' Spusele aceasta impotrivi r6ului,esteinsuficientde a inlelegerdul gi a i te opunelui, deoarece deci in mine' care de apostolul Pavel: ,'Gdsesc rdul", eare au fost completate acestea. cu toate. stiu ce este binele,dar sdvirsesc, in al treilea rind, idei anterioare' in completarea voiescsd fac bine, legea cd rdul este legat de mine" sunt destulde semnificative binele, din punct de vedere reciproc,dar sint, in mod funcfional,interdependente: binele 9i r6ul nu sint pur gi simplu determinate inldturareardului. Altfel spus,binele real normativ, estesemnificativin opunerearaului gi in mod practic,se materializeazdprin morale formulate fa16de el' reprezint6 facereabinelui, adic6 virtutea caorealizarepracticd activd de cdtre om a cerinfelor $i la analiza sociale,binele 9i rdul se utilizeazd Fiind no{iuni universalede modelarea conduiteioamenilorgi a fenomenelor de a lua atitudinefa{6 de urmdtorulfenomen- in girul ordine de idei, estenecesar practica.in aceasta faptelormoralein activitatea util cele mai extremedintre nou 9i vechi,progresqi regres, al valorilor morale,bineleqi r6ul reflectanu numai momentele consecutiv tradi{iile,moravurile,categoriicareocupdo pozilie mai mult cum sint obiceiurile, qi ddun6tor, ci gi treptelelor mai pulin perceptibile, intre bine 9i rdu. saumai pufin intermediard morale optime' In gradelordiferite de bine sau r6u are o mare importanldin liberlateaalegerii unei conduite Determinarea sale'esteceatnai qi caredintre ele, prin consecinlele de ce posibilitd{ide acliunedispunem situalii critice,apareinvoluntarintrebarea putem alegecaleaqi mijloacele justl. in funclie de numarul de altemativecare prezintabinele mai valoros sau rdul cel mai mic3, intre bine 9i riu. Un lucru estesd faci binele activitalii morale.opliunea morala estepivotul activitatii umane,ea constdin alegerea altor oameni'A contribui la inftptuirea rdului, a tolera prin ac{iunele sau r6ul, iar altul estes6 dai posibilitateca r6ul sd se realizeze treaptdcu conqtiin{amorald spre infaptuireardului' A gi poatefi pus pe aceeagi r6ul este,din punct de vederemoral, inacceptabil de congtiinla o atarestareesteconceputd neutr6,deoarece, contribui la inftptuirea binelui, este,din punct de vederemoral, o situa(ie omul in acliunilesale' moralaca cevace vine de la sine,ca ceeace trebuiesd intreprindd a$acum nu existd dupi cum am mai menfionat, timp, putemvorbi qi desprecoliziuniledintre bine gi rdu, deoarece, in acelagt saubine 9i tot astfelnu existdbine absolutsaurdu absolut, bine fbr6 r6u qi r6u fdrd bine,intrucit atit binele,cit qi r6ul sint condilionate, qi rdul, fi alesde indeplinit,el trebuiesd determine r6u fbr6 contradicliiinterne.cind omul arede stabilitcareestebinelece urmeazda mai precis,orice determindriale binelui se afl6 in unitate intrucit orice bine exist6in raport contradictoriucu un anumit rdu, sau, noud9i ale raului.Binele rezult6,in procesuldevenirii,nu numai ca o treapta cu anumitedeterminari gi deci contradictorie, dialectica, ale binelui,ci 9i din opoziliacu rdul' realizate in raportcu trepteleanterioare superioara in procesuldevenirii.Binele reprezinti ceeace trebuieqi estede orice bine gi orice r6u sint trepte opozabilegi determinate depagiriirdului, el se fie. Binele este 9i perspectiva dorit s6 fie, pe cind r6ul este ceea ce nu trebuie 9i nici nu este de dorit sd afirmirii rdului. insi chiar qi in acestultim caz, cind posibilitatea condi{iilor care elimina sau ingradesc in perspectiva, proiecteaz6 unui virtual 9i real nega{ia a rdului, binele insugi presupune a realaaposibilitdlii de realizare prin anulare binele tinde s6 se realizeze pentrucb insdEi pen-tru c6 are termen de comparalie' ca atare anumit rdu sau negaliaanumitordetermindriale r6ului. Binele existi cu pe care oamenii o apreciaza realitatecontradictorie, realitateaobiectivda fenomenelorvielii socialenu exista altfel decit ca o
I 3muxa Edil Gardariki,Moscova' R.G.(2000). A.A., Apresean Guseinov, Pt5 , F i l o s o f i a l r e a c a p d n 6 l a P l a t o n , v o t . I i . ( 1 9 8 4E ) .d i t . $ t i i n l i f i c a q i E n c i c l o p e d i c d B u c u r e q i 20 EId t .o E ci h i n o x C l u l - N a p o c aC a p l I I rJankelevitchV.(1997).paradoxulmoraiei.Tradus.Janinalanoqi,postfalddelon ain q

aju{orulnoliunilorde ,,bine"9i de ,,rdu". violen{a, cu brutalitatea, ori, el se asociazd Totodat6, r6ul moral se manifestdin forme complicate.De cele mai multe atit pentru autor,cit 9i pentru cei conduite,careproduc efecteddundtoare minciuna gi alte asemenea huliganismul, cruzimea,giretenia, in alte circumstanle(spre exemplu, salvareavie{ii unui sau unor din jur. Uneori, astfel de conduite sint justificate dac6 sint agezate iar spionii nu se dau in 16turide la nici un mijloc de acestgen pentrua-gi oameniimplic6 gesturide cruzimegi violen!6 chirurgicald, de alte autoritdli)' ducela indepliniremisiunilecomandate gi minciuna, earese afl6 intr-un raport de corelafiedialecticd'Ele apar Modalit6lile reale ale binelui gi raului sint sinceritatea premisa subiectivda sinceritdlii,indiferent cd e vorba despresubiectulcolectiv sau numai (exclusiv)in sfera comunicdrii umane. conqtiin{a are ca premisasubiectivd Aga dar, sinceritatea subiectivaa adevIrului, gi nu adevarulca atare. individual, estecongtiinta ca atare,adicd st6,in cele mai frecventecazuri,adevdrul congtiinlea adevdrului la bazaacestei ea atare,degi nu adev6rul adev6rului, sub raport moral. Totodata,prin minciund se poate adev6rulinleles ca fenomen de reflectaregi deci ca informalie nespecificd o informa{ie sau, mai exact, minciuna poate transmite,tocmai pentru a se realiza ca minciund, transmiteo informalie adevdrat6, pe pentrudistincliadintre adevdr9i sinceritate, dar ele sint relevante dar pa(iald. Acestesitualii sint relativ pulin frecvente, adevdrat6, prin minciund se poatetransmite(nu in mod involuntar)o informa{iefalsd de o parte,dintre eroaregi minciuna,pe de alta parte. a sauacoperire poatefi o modalitatede mascare de informa{ieadev6rat6 totodatdtransmiterea (,,Guramincinosuluiadevargrdiegte"), la o denivelare insi procedeazi dintre adevrr qi eroare, diferen{ei Altfel spus,mincinosulare congtiinla unei alte informalii adevarate. ca fiind eronat6,dar, in toate informalia adevdratd de planuri, el transmiteinformalia eronataca fiind adevdrati, sau transmite incheiecelebrul context,Platon,prin vocea lui Socrate' situaliile,are congtiinlasubiectivd:. diferenleidintre adevarqi fals. in acest dialogHippia,scu un paradoxaparentstraniu: ,,|{umai mincinosulcunoa;te adevdrul"' transmiteadevdrulimpotriva informalionalesint orientatereciprocconcuren{ial sinceritatea gi minciuna aa aate Sinceritatea intr-o angajate ci 9i concurenliale, numai complementare, erorii, iar minciunatransmiteeroareaimpotriva adevarului.Ele sint nu cu adevarul,iar nu esteechivalenta activa gi orientatauna impotriva alteia. Sub raport informalional,totugi sinceritatea contradicfie in in principiu, adevdrul' iar minciuna presupune, presupune, minciuna nu este echivalentdcu eroarea,chiar dacd sinceritatea , careestelegati de problemamai in perimetrulmoraleiesteceaa ,,mincitmiivitqle't o problemddestulde discutata principiu,eroarea. mincitmapoate aceastiproblemdse reducela intrebarea: , careafost elucidatmai sus.in esen16, generald a compromisului admisibil interes sau promovarea unui interes legitim, valiil ori'.minciuna utilizatd pentru apdrarea fi utilizatd ca instrumentpentru apdrarea bolii natura9i consecin{ele ca bolnavilorsd li se dezvdluie valid esteminciundsau nu? Luind teza potrivit careianu esterecomandabil -, desigur'o cu o minciund.Dac6 ludm faptul in sine ca fals6 informalie el este, dac6 aceastaechivareazd lor, se pune intrebarea echilibruluisdu psihic ai bolnavului,menlinerea lui - menajarea nu in sine, ci prin funclionalitatea minciun6.iar dac6il consider6m fapt nu mai poatefi cotat univoc sau exclusivca minciund'Astfel de de moarteetc. , acelagi careil mai desparte moral pe perioada 9i tragicdsauabsurd6' Ele pot fi totugicontroversate situalii se intilnescdeseorigi pot fi numite ,,situa{iilimita", de naturadramatica, atunci Dac6 scopulatinsestevalid gi dacdnu existi alte mijloacepentrua-l atinge, teoriei compromisului. din perspectiva solu{ionate intr-o alt6 valoare,cu caracterfunc{ional sau converteste manipulareainformaliei false nu este ,,minciun6"in sens strict, ci se faptul real al contradicliilorce aparin sfera Dac6 totusi problemanu poate fi solulionatddeontic,trebuiesd acceptim instrumental. Atunci' in viala uman6a tragicului qi a absurdului' faptul real al prezenlei aa atare deci sd recunoa$tem moralei,trebuies6 acceptdm limitarea' practice pentru prevenirea, de la solulionareateoretica a unei situalii insolubile la mdsurile interesul se deplaseaz6 tipuri de situa{ii. acestor inldturarea univoc, ci in univocd a unei situa{ii care, prin natura ei, nu poate fi interpretata Moralitatearezidd aici nu in interpretarea 9i sau absurde,iar sub raport teoretic,sint problematice modalitateapractic6a acestorsitualii, care, sub raport real, sint tragice in situalii-limit6'sau ca valoare,ci rdminevaloarerealizatd nu se anuleazd valoarea in situalii limita saude exceplie, Agadar, echivoce.

in alt6 valoare,invecinatS.Aceastainseamndcd exceplianu confirm6 regula oarecumexterior qi prin contrast,ci cd ea se convertegte excepliaestereguldintr-o situalie de exceplie. ticerii, menfionat[ de O alti situalie relativ &ecventd in viala morald este cea a raportului dintre sinceritategi nonsinceritatea Kant in felul urmdtor: ,*4 tdcea nu tnseamnda minli". Acest enun! al filozofului descrietacit o condilie sau o situalie de constringere: ticere este obligatd din exterior sau autoobligati. ins6, pe de altd tac pentru ca nu pot, nu este permis s6 spun adevdrul,incit aceastd parte, t6cereapoate deveni prin ea ins69i, in anumite contextegi fiind semnificativ utilizatd, elocventdtocmai pentru adevdrulpe care il tace. T6cereasemnificativdpoate fi gi un fel de mirturisire, gi un fel de protest,incit ea esteechivalentulmoral al alegoriei artistice' in situalii specialesau critice, ea poate fi deci justificatd. in acelasitimp, pe de altd parte,a tdcea nu inseamnd,desigur,a minli, dar nici nu inseamnda fi sincer. Dac6 situalia o cere imperios, dacd in joc estepus6, prin tdcere sau viceversa,o valoare major6, atunci intr-o altd antivaloare:lipsa curajului, laqitatea' nu cu minciuna, ci se converte$te poate deveni culpabild gi echivaleazd