Sunteți pe pagina 1din 9

Mercantilismul

Mercantilismul a fost o politic economic care s-a afirmat n Europa ntre secolele XV - XVIII, bazat pe conceptul c puterea unei naiuni poate fi mrit dac exporturile sunt superioare importurilor. Secolele XV - XVII predominau inca valorile religioase si conceptiile medievale ale primatului supranaturalului. In opozitie si in spirit renascentist, se formeaza o viziune a omului ce exalta valorile absolute ale Statului, pe de o parte, si ale bogatiei pe de alta parte. Mercantilismul apare astfel ca primul curent de gandire economica moderna. Marx ii numeste "primii talmaci ai lumii moderne".Mercantilismul ca ideologie desemneaz ideile i politicile dezvoltate n jurul acestei doctrine privind balana comerului din gndirea economic european a secolului al XVII-lea i cea mai mare parte a secolului al XVIII-lea. Din punctul de vedere semantic, termenul de mercantilism deriva din cuvintele italienesti mercanto (piata), mercante (negustor) si mercantile (legat de cistigul banesc). Temenul a fost folosit cu precadere de criticii ganditorilor din secolele XV-XVII la mult timp dupa geneza acestei literaturi. Termenii mercantilism i sistemul mercantil au fost utilizai pentru prima dat n 1763 de fiziocratul francez marchizul de Mirabeau i popularizai mai trziu de Adam Smith n "Avuia naiunilor". Dezideratele gndirii mercantiliste se pot traduce prin necesitatea unor reglementri ale vieii economice i acceptarea declarat a goanei dup profit a naiunilor i a indivizilor. Thomas Mun (1571-1641) a expus aceast doctrin n England's Treasure by Foreign Trade (1664): Mijlocul la ndemn pentru sporirea avuiei i a tezaurului nostru l constituie comerul exterior, unde trebuie s aplicm ntotdeauna regula de a vinde anual strinilor mai mult dect consumm noi, valoric, din produsele lor. Termenul folosit in Germania pentru a desemna acest gen de literatura economica a fost cameralism, de la kamera, cuvint care indica locul de pastrare a tezaurului statului respectiv.

Teorie
Mercantilismul reprezint prima reflectare teorietic a economiei de pia, printe ideeile promovate se regsesc: - bogia provine din comer, bogia provine din ajutorul acordat comerciantului de ctre stat;

- materiile prime trebuiesc utilizate n industria intern i exportate doar produsele finite; - balana trebuie s fie activ adic s se cumpere mai puin de la strini dect se vinde.

Factorii ce au dus la apariia mercantilismului


- Apariia economiei de pia - Marile descoperiri geografice ce au dat Europei imense resurse de materii prime si chiar forta de munca. -S-a produs o mare acumulare de capital, fie prin cresterea veniturilor agricole, fie prin cresterea veniturilor comerciantilor, bani care au fost investiti nu in lux ci la crearea si dezvoltarea manufacturilor, sau a altor activitati comerciale. -Reforma religioasa care a modificat modul de gandire a oamenilor; -Aparitia primelor statelor moderne, centralizate Anglia, Franta, Spania. Politica lor nu mai urmarea supravietuirea individului ci extinderea proprietatii statului.

Meritele mercantilismului :
- autonomizarea tiinei economice - interesul fa de sistemul economiei de pia i problemele economice

Limitele :
- supraaprecierea rolului circulaiei mrfurilor n raport cu producia - iluzia armoniei de interese dintre statul modern i agenii economici - preocuparea redus pentru teoretizare - ignorarea consecielor negative ale politicii economice

Ca doctrina si politica economica, mercantilismul cunoaste trei etape: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XVI), mercantilismul matur sau sistemul balantei comerciale (sec. XVII) si mercantilismul tarziu (sec. XVIII). 1) Mercantilismul secolului al XVI-lea este apreciat ca fiind "Mercantilismul timpuriu". Primele probleme studiate de mercantilisti au fost cele monetare. Un prim aspect empiric al politicii mercantiliste exista in sec. XVI, fiind numit "bullionismul" spaniol, acesta nefiind explicat in nici o teorie economica. Conchistadorii spanioli aduceau metale pretioase din America in Spania si de aici ele patrundeau in alte tari europene. Sursa de imbogatire si dovada de imbogatire, dupa cum sustineau guvernele, era acumularea de aur si argint. De la o vreme guvernele au interzis mai ales in Spania iesirea metalelor pretioase, organizand sistemul balantei contractelor (tara "A" poate cumpara de la tara "B" numai atat cat tara "B" cumpara de la tara "A". Atunci ne putem intreba daca am putea afirma ca in acest fel autorii spanioli au confundat banii cu bogatia. Mai degraba, tindem sa credem ca acestia apreciau abundenta monetara pentru ca facilita producerea de bogatie si din aceasta cauza au incercat sa impiedice scurgerea banilor spanioli catre alte state. i iata ca in acest fel au aparut primele elemente ale teoriei cantitative a banilor, intelegand ca unii economisti spanioli au avut anumite indicii ale influentei cantitative de bani asupra preturilor. Ca o concluzie putem spune ca mercantilismul timpuriu urmarea, in principal, realizarea unei balante monetare active, fara a prezenta o gandire economica fundamentala, ci mai degraba o lipsa de profunzime si claritate a ideilor, dar o orientare predilecta spre actiune. Pentru aceasta forma de mercantilism este caracteristica politica externa promovata de Spania, Portugalia, Anglia in sec. XVI. In plan teoretic, caracteristica este lucrarea lui William Stafford "Analiza critica a unor plangeri ale compatriotilor nostri"(1581). William Stanford sublinia faptul ca toti reprezentantii straturilor sociale se plang de scumpire si gasesc straniu ca ea s-a produs odata cu cresterea productiei. Din cauza falsificarii monedei rezultau urmatoarele: comerciantii straini vindeau marfurile la preturi nominale mai mari si ii sileau pe comerciantii din tara sa ridice preturile, iar pe lorzi sa ridice arenzile. El considera ca o indreptare nu poate veni decat printr-o politica comerciala cuminte, prin care sa nu se lase nici una din materii sa treaca in strainatate, nici sa se importe bunuri de lux, nici sa se cumpere din strainatate mai mult decat se vindea. 2) Mercantilismul secolului al XVII-lea este considerat "matur", politica mercantilista depaseste treptat teoria cantitativa a banilor, asezandu-se pe noi fundamente teoretice. Desi s-au depreciat, metalele pretioase, si-au mentinut statutul de marfuri privilegiate o lunga

perioada de timp, crezandu-se ca abundenta lor faciliteaza creditele si afacerile, permitand o dezvoltare mai rapida a productiei. Pe scurt mercantilismul matur cerea impulsionarea comertului exterior astfel incat suma de bani intrata sa fie mai mare decat cea iesita. Astfel apare doctrina productiva si concluzia ca bogatia este masa produselor consumabile, adica o tara este mai bogata cu cat produce mai mult. Baza este pusa pe agricultura. Principalele lucrari ale mercantilismului matur sunt: "Scurt tratat despre cauzele care pot duce la abundente de aur si argint" Antonio Serra ; "Tratat de economie politica" Antoine de Montchrestien; "Expunere despre comertul Angliei cu Indiile Orientale"- Thomas Mun; "Bogatiile Angliei din comertul exterior" Thomas Mun. Treptat, mercantilismul s-a asezat pe noi fundamente teoretice, transformandu-se in doctrina productiva. Prima dovada in acest sens a fost tratatul de economie politica a lui Antoine de Montchrestien in care se spunea urmatoarele: " Nu abundenta de aur si argint, cantitatea de perle si diamante face statele mai bogate, ci bunurile necesare vietii. Este adevarat ca noi am devenit mai abundenti in aur si argint decat parintii nostri, dar nu mai instariti sau mai bogati". De aici tragem concluzia ca bogatia este masa produselor consumabile si o tara este mai bogata cu cat produce mai multe. 3) Mercantilismul tarziu apare in sec. XVIII, fiind caracteristic Angliei si marcheaza trecerea spre liberalismul economic. Studiile economice erau in umbra politicului, dar treptat apare un studiu de ansamblu si independent al economicului. Se trece de la studiul Imbogatirea Printului spre cercetarea mijloacelor potrivite sa asigure Prospetimea Natiunilor. Autorii englezi au inceput sa sustina mecanismele economiei de piata, ei pronuntandu-se pentru o reglementare mai redusa a economiei de catre stat, ca si pentru reducerea importantei asociatiilor meseriasilor. Incepand cu sec. al XVIII-lea cercetarile economice au capatat noi caracteristici cum ar fi: tendinta unor solutii mai liberale in organizarea economica a natiunilor, problemele referitoare la bani si la rata dobanzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. Reprezentanti principali au fost: William Petty si Richard Cantillon. William Petty fost un economist si statistician a carui contributie principala la economia politica a fost a fost lucrarea "Tratat asupra impozitelor si contributiilor" in care analizeaza rolul statului in economie si teoria valorii muncii. El considera, spre deosebire de liberalii de dupa Adam Smith ca, mentinerea unui nivel inalt al angajarii prin politici monetare si fiscale si prin lucrari publice, este o datorie a statului. Tot in aceasta lucrare argumenteaza ca munca necesara pentru productie reprezinta principala determinanta a valorii de schimb. Richard Cantillon devine faimos prin lucrarea sa "Eseu asupra naturii comertului in general". Aceasta lucrare

este descoperita in urma unui incendiu in care Cantillon isi pierde viata. Lucrarea contine o teorie a salariului relativ care a fost folosita de Adam Smith. De asemenea mai cuprinde si propria teorie asupra salariilor, preturilor si dobanzii; circulatia banilor, rolul metalelor pretioase in economia nationala si alte subiecte.

Particularitatile mercantilismului in diferite tari :

Mercantilismul englez
n Anglia, mercantilismul a avut prin excelen o orientare comercial, fapt pentru care el a mai fost denumit comercialism. Conform concepiei respective, abundena de moned, cheia prosperitii naiuni se realiza prin comerul exterior. Principalii autori sunt: Wiliam Petty (1623-1687), Thomas Mun (1571-1641), Gregory King (1648-1712). Mercantiliti englezi au formulat unele idei care aveau s fie dezvoltate ulterior de ctre keynesism, prin recomandarea de a adopta rate sczute ale dobnzii i considernd aceste rate pretul banilor. Ei argumentau de asemenea, c abundena monedei, necesar pentru a realiza rate sczute ale dobnzii, antreneaz creterea preurilor. ntre contribuiile mercantilismului englez, mai trebuie menionat i teza formulat de Thomas Gresham (1519 1597), prezentat n literatur sub denumirea de legea lui Gresham: moneda rea alung din circulaie moneda bun, iar Wiliam Petty rmne cunoscut prin introducerea noiunii de valoare, prin propunerea de a se contracara omajul prin scderea salariului, ct i prin cunoscuta formul prin care se exprim legtura dintre cei doi factori ai avuiei: munca este tatl, iar pmntul este mama avuiei. Thomas Mun trateaza in ,,Tezaurul Angliei in comertul exterior sau balanta comertului exterior chestiuni monetare si comertul exterior. Cartea contine teoria clasica a balantei comerciale, el sustine ca balanta comertului nu se reduce doar la compararea importurilor si exporturilor, ci adaugarea la contul exportului a profitului comerciantilor, iar la contul importului trebuie sa se considere doar preturile de vanzare in Anglia, scazandu-se taxele de vama si accizele. In afara de acestea mai trebuie adaugate la pasiv sumele cheltuite in strainatate si castigurile realizate de comerciantii straini in Anglia, iar la activ trebuie tinut cont de cheltuielile facute de straini in Anglia si de veniturile

comerciantilor englezi in strainatate. Thomas Mun largeste balanta comerciala la o balanta de plati. Moneda este analizata in stransa legatura cu comertul: banul ajuta comertul, iar comertul sporeste bogatia in bani. In notiunea bogatie autorul distinge trei componente: 1) averea naturala 2) averea artificiala si 3) averea mobila. Politica sustinata de Thomas Mun este una de imbogatire a natiunii prin comert.

Mercantilismul in Franta
Unul dintre cai mai mari mercantilisti francezi a fost Antoine de Montchrestien autorul lucrarii ,,Traite de leconomie politique in care apare pentru prima data termenul de Economie Politica. Autorul este un mare aparator al negustorilor. El sustine ca circulatia are primatul fata de productie. In comertul interior pierderea unuia este castigul altuia, tara nu avand de suferit, pe cand in comertul exterior orice pierdere echivaleaza cu castigul gratuit al altei tarii si invers. Cel mai sigur mod de a obtine bani este comertul, dezvoltarea sa. Luxul este vazut ca o ciuma pentru stat, el implicand cheltuieli si neaducand nici un venit. Este ceruta interventia statului in favoarea industriei care se infiripa. Jean Baptiste Colbert - ministru de finante al Frantei in perioada 1661 1683 a devenit celebru pentru dorinta sa de a face ordine in domeniul financiar si al monedei. Pe plan intern a practicat interventia masiva a statului pentru a edifica si intari industria cat si pentru a reglementa activitatea economica. Stabileste raportul argint/aur la 15/1 si trece corporatiile si fabricile in subordinea regelui. Pe plan extern a impus restrangerea importurilor si stimularea exporturilor, mai ales a produselor manufacturate, impunand prime de export, cu scopul de a realiza o balanta comerciala activa. Mercantilismul francez prezinta paradoxul de a fi mai putin bogat in teoreticieni decat cel britanic, dar are meritul de a fi pus in practica sa probleme fundamentale ale Economiei Politice cum ar fi: de unde vine bogatia nationala sau care este productia cea mai avantajoasa pentru societate. Raspunsul a fost aproape unanim: INDUSTRIA, pentru dezvoltarea careia s-a facut numeroase investitii si reforme.

Mercantilismul in Germania
Mercantilismul german sau carmalist, care s-a formulat mai trziu, pune n centrul cercetrii ndeosebi problemele tezaurului public i prefigureaz n fapt coala istoric german. Mercantilistii germanii au militat pentru dezvoltarea productiei industriale si agricole, a comertului si pentru cresterea populatiei. Politica si literatura mercantilista germana se caracterizeaza prin tendintele

populationiste de repopulare a tarii dupa Razboiul de 30 de ani. Mercantilismul german are ca principiu tutela statului, iar tendintele populationiste ii sunt specifice. Mercantilistii germani au militat pentru dezvoltarea productiei industriale si agricole, a comertului si pentru cresterea populatiei. Datorita faptului ca Germania medievala era faramitata in numeroase state marunte si izolate, viata si stiinta economica nu a putut ajunge la nivelul celei engleze sau franceze. O alta trasatura a fost politica de sporire a productiei agricole, vizand imbunatatirea aprovizionarii populatiei cu produse agro-alimentare. Politica mercantilista germana s-a inspirat din politica oraseneasca, organizand in mod unitar corporatiile, viata oraselor si economia nationala, avand in vedere interesele principilor care erau interese fiscale. Transformarea statului feudal intr-unul modern, absolutist, a reclamat perfectionarea aparatului fiscal si formarea unui corp de functionari bine instruit si bine articulat. Mercantilistii germani considerau banii cel mai important factor de productie si ajutor al circulatiei si n-au vazut in ei intruchiparea bogatiei, precum s-a intamplat in cazul celorlalte popoare. Grija lor permanenta a fost stimularea productiei, mai ales a agriculturii, dar si a industriei.

Mercantilismul in Italia
Italienii au elaborat idei si teorii mercantiliste care apartin mercantilismului timpuriu de natura metalista, credito-baneasca. Una dintre caracteristicile esentiale ale circulatiei banesti este eterogenitatea. In diferite regiuni ale aceleiasi tarii existau diferite mijloace banesti. Mercantilisti italieni au studiat echilibrul dintre cerere si oferta, considerandu-l preconditie a stabilirii preturilor concurentiale. Ei au introdus formule matematice de determinare a preturilor. Au fost aduse importante contributii in domeniul contabilitatii: Luca Pacciolo in lucrarea sa ,,Summa de larithmetica. Geometria. Proportioni e proportionalita. Autorul a introdus contabilitatea dubla, articolul contabil, cartea mare si balanta de verificare.

Mercantilismul in Spania
Mercantilismul spaniol este cunoscut sub numele de bulionism. Principalii autori: Ortiz, Olivares i Mariana. Metoda preconizat de ei const n interzicerea ieirii din ar a metalelor preioase i n creterea exportului pentru intrarea de aur i argint din ar. Spanioli au practicat un mercantilism monetarist. Accentul a fost pus pe jefuirea de metale pretioase

din coloniile Lumii Noi, pe exploatarea minelor de aur si argint de acolo, aducerea lor in tara si impiedicarea scurgerii lor peste hotare. Au practicat politici monetare si financiare axate pe cheltuieli parazitare, pe razboaie, fara a acorda atentie acumularii de capitaluri productive. Masurile restrictive au dus la crearea in tara a unei lenevii deplorabile. n general, mercantilitii s-au axat pe ofert, cu scopul de a exporta surplusul de produse i pentru a procura valuta necesar.. Ei au urmrit o abordare macroeconomic a fenomenelor i proceselor, ns niciodat nu au reuit s realizeze o prezentare sintetic asupra economiei i a funcionrii acesteia. Nu au reuit s separe aspectele economice de cele politice, adeseori acestea suprapunndu-se, economia cptnd, de cele mai multe ori, forma aciunii politice. Totui, putem considera mercantilismul ca un pas important n dezvoltarea economico-social a epocii. El a fost o prim ncercare de descifrare a scopului micrii capitalului, de analiz a circulaiei mrfurilor i a economiei de schimb, pregtind n bun msur terenul pentru afirmarea fiziocratismului i ulterior, a doctrinei liberalismului clasic.

Principalii Reprezentani
Francezi
Jean-Baptiste Colbert, Antoine de Montchrestien

Englezi
Oliver Cromwell, John Law, Thomas Mun, Josiah Child , Sir Thomas Gresham, Willianm Petty, Richard Cantillon, William Stafford.

Italieni
Antonio Serra, Gaspar Scaruffi, Davanzatti

Germani
Joseph von Sonnenfels, Kaspar Klock, Johann Heinrich Gottlobs von Justi,

Bibliografie:

Gheorghe Popescu Evolutia gandirii economice Tiberiu Braileanu O istorie a doctrinelor economice Anca Dodescu Istoria gandirii economice http://www.referatele.com/referate/economie/online14/Mercantilismul-ca-doctrina-economica--Evolutia-si-particularitatile-nationale-ale-mercantilismului-.php http://ro.wikipedia.org/wiki/Mercantilism http://www.referat.ro/referate/Mercantilismul_-_doctrina_economica_dcfaa.html