Subiectul 19 Ion Luca Caragiale prozator

Perioada marilor creatii dramatice :

comedii: O noapte furtunoasa (1879), Conul Leonida fata cu reactiunea (1879), O scrisoare pierduta (1884), D-ale carnavalului (1885) drama Napasta (1890)

Perioda prozei scurte:

volumul Momente (1901) volumul Nuvele si povestiri (1908)

In momente i schie comicul e suveran In nuvelele se interfereaz elementul comic cu cel tragic Schita este o opera literara in proza de mica intindere, cu actiune simpla, infatisand un moment semnificativ din viata unuia sau a mai multor personaje. Caracteristici: Actiunea este simpla, concentrata, redusa la un singur episod care cuprinde punctul culminant si deznodamantul: Apar personaje putine, care sunt sumar caracterizate Modurile de expunere folosite sunt:

Naratiunea (principal); Dialogul (secundar);

Cuprinde mici scene din viata cotidiana; Surprinde gesturi, atitudini, fapte, stari sufletesti, situatii caracteristice ;

Momente si schite Caragiale

Exemple de schite : Un pedagog de scoala noua, Domnul Goe, Cadou, Vizita, Lantul slabiciunilor, Telegrama, Bubico, Cadou sunt mici instantanee de viata, dar care ofera o imagine complexa a societatii timpului Surprind aspecte semnificative ale vietii intime si publice a personajelor Reflecta tipologii de oameni variate si reprezentative pentru societatea vremii

Caracteristica esentiala a acestor proze este conciziunea: o Se desfasora pe un spatiu tipografic mic, de doua-trei-patru pagini o Dialogul este foarte scurt, dar individualizeaza psihologii o Sunt prezente observatiile si comentariile autorului. caracterul dramatic: prozatorul se bazeaza pe dialog, ele pot fi oricand dramaturizate. reflecta viziunea critica, satirica a lui Caragiale asupra realitatii . Aceste proze scurte alcatuiesc un adevarat mozaic realist, satiric al societatii contemporane autorului . sunt foarte variate din punctul de vedere al continutului si ne ofera o imagine cuprinzatoare a institutiilor, moravurilor epocii: o scoala: Un pedagog de scoala noua, Dascal prost, Bacaloriat; o educatia gresita din unele familii burgheze: Vizita, D-l Goe; presa: Triumful talentului, Telegrame. o inmoralitatea vietii de familie: Tren de placere, Mici cadouri; o demagogia politicienilor: Amicul X, Triumful talentului; o justitia: Petitiune, Articolul 214, Arendasul roman, Tempora; comicul o Vizeaza incultura, demagogia, prostia o Caragiale valorifica si in proza scurta o serie de procedee noi, ca de exemplu Exemplificare oratoria, rupturile la nivelul limbajului (La caldura), libajul bombastic din presa.

Telegrame - schita Este o schita autorul prezinta 22 de mesaje, transmise prin telegraf, iar toate adunate la un loc, alcatuiesc o intamplare ce a avut loc intr-un oras de provincie personajele principale sunt : avocat Costachel Gudurau si directorul prefecturii locale Raul Grigorascu. evolutia conflictului dintre Costachel Gudurau si Raul Grigorascu pun in evidenta personajul care isi doreste o functie si trebuie sa fie numit in ea indiferent de mijloace. Costachel Gudurau informeaza pe primul ministru despre insulta pe care a suferit-o din partea directorului prefecturii locale care l-a injurat si la palmuit. Ministrul justitiei cere ca acest caz sa fie anchetat. La aceasta telegrama se adauga si alta aparuta in ziarul Aurora Romana cum ca directorul prefecturii intretine o relatie amoroasa cu o femeie, Atenaisa Perjoiu,fosta sotie a lui Albert Gudurau, acesta fiind nepotul lui Costachel Gudurau. Corespondenta continua prin telegrame la care intervine si Iordachel Gudurau, fratele avocatului si care ii scrie insusi maiestatii sale regelui, cerandu-i sa faca dreptate fratelui sau. Din raportul procurorului tribunalului X trimis tot telegrafic reiese ca Costachel Gudurau este vinovatul. La intreventia ministrului de interne, Raul Grigorascu demisioneaza si totusi Costachel Gudurau este arestat, iar ministrul justitiei cere imediat lamuriri. Grigorascu sprijinit de varul sau, generalul Grigorascu, este rugat sa ramana pe post, demisia fiind respinsa . Totusi cele doua grupari continua sa se atace, iar Iordachel Gudurau scrie maiestatii sale ca fratele sau Costache a fost omorat in beciurile politiei. Amenintat de ministrul justitiei procurorul tribunalului X il elibereaza pe Costache care se impaca cu Raul Grigorascu, iar acesta se logodeste in seara urmatoare cu Atenaisa Perjoiu. In acelasi timp in urma decesului procurorului, Raul Grigorascu trimite o telegrama domnului consilier de la Bucuresti, prin care cere numirea lui Costachel Gudurau pe postul de procuror. Costache Gudurau primeste din partea sefului de cabina numirea oficiala de postul

de procuror al tribunaluilui X. Conflictului dintre Costachel Gudurau si Raul Grigorascu nu face altceva decat sa puna in evidenta personajul care isi doreste o functie si trebuie sa fie numit in ea indiferent de mijloace. Caragiale a creat aceste mesaje pe care le adreseaza cititorului oferind astfel imaginea unei lumi cat mai apropiate de cea reala . Domeniu de viata vizat de acest conflict este de ordin privat si institutional. Cele doua personaje au nume semnificative Pentru a demonstra superiotatea sociala Raul Grigorascu iscaleste frantuzste Raoul Grigorascho in timp ce Costache Gudurau prin diminuarea numelui din Costachel in Cotel si prin numele Gudurau adica de la verbul a se gudura demonstreaza exact ceea ce este.

Nuvela este o creaie epic n proz de dimensiuni medii cu un singur fir narativ i cu un conflict concentrat la care iau parte puine personaje crora li se realizeaz un portret complex. Aciunea nuvelei o are un singur fir narativ. o are un subiect structurat pe momentele subiectului. o are un conflict puternic interior i exterior, principal i secudar. o Aciunea are un ritm alert, nu se insist asupra detaliilor. Personajul de nuvel o apare, de obicei, un singur personaj principal o se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor dect pe aciune. o Personajului de nuvel i se realizeaz un portret complex o se utilizeaz mijloacele caracterizrii direct, sunt prezentate de narator, i indirecte, care reies din: vorbele rostite, din faptele sale, din gndurile lui, din atitudinea celorlalte personaje fa de el, din descrierea lumii n care triete i din prezentarea aspectului exterior.

 modul de expunere o dominant este naraiunea o apar si descrieri,dialogul i monologul. sunt utilizate figuri de stil i procedee artistice. o Tehnica narativa nlnuirea (redarea faptelor una dupa alta, cronologic) o se caracterizeaz prin oralitate o mijloace artistice: cuvinte i expresii populare, regionalisme, propoziii interogative i exclamative

Nuvele si povestiri Caragiale Exemple de Nuvele si povestiri: O faclie de pasti, Doua Loturi, La hanul lui Mnjoal

In nuvele Caragiale se dovedete a fi un foarte bun analist al strilor obscure ale subcontientului. n nuvele sale Caragiale urmrete mai ales instalarea unei stri de criz, i evoluia gradat spre un punct culminant, tragic, dramatic. Meritul autorului const n urmrirea minuioas (amnunit) a celor mai mici schimbri sufleteti.

Tematica nuvelelor este variat: o Nuvele psihologice: n vreme de rzboi, O fclie de Pate, Pcat o Nuvele fantastice: La hanul lui Mnjoal, Calul dracului, Kir Ianulea o Nuvele sociale i psihologice: Dou loturi n majoritatea nuvelelor chiar i n cele fantastice exist un fond realist

Exemplificare O fclie de Pate nuvela psihologica

tema nuvelei este transformarea n demen a sentimentului de fric ajuns la paroxism. Leiba Zibal, hangiu n satul Podeni, este ameninat de argatul su Gheorghe cu jaful, n noaptea nvierii. Podenii sunt ntr-o regiune bntuit de paludism i Zibal sufer de malarie. Atacat ntr-adevr n noaptea hotrt, Zibal se salveaz intuind i carboniznd la flacra lmpii mna criminal introdus printr-o gaur tiat n u echilibrul su sufletesc, pus la o ncercare aa de grea, cedeaz. Autorul descrie in detaliu gestica si starile personajului: o sudoare de moarte scld tot trupul lui Zibal; omul se-nmuie din ncheieturi i ncet ncet se ls s caz n genunchi; gestul lui Leiba Zibal de a opri limba ceasornicului care cnea n perete

Teroarea sub care se desfasoara existena lui Zibal nu este studiat doar sub aspect fiziologic ci ca o dram cu implicaii sociale : traumale lui Zibal nu pot fi separate de condiia evreului ntr-o ornduire social care stimula ura rasiala.

Finalul nuvelei las loc unei interpretri libere: Leiba Zibal a devenit sau nu goi?

La hanul lui Manjoal - nuvela psihologica s-a publicat pentru prima oar in 1898, in Revista ilustrat Gazeta Steanului Textul a fost retiprit in volumele Momente (1901) i Nuvele,povestiri (1908) Tema nuvelei ilustreaz mitul folcloric al vrjitoarei malefice Incipitul, sub forma monologului interior, conine informaia exact referitoare la timpul i spaiul real i anume c mai este un sfert de ceas pan la hanul lui Manjoal... Nuvela debuteaz cu planul real, prin monologul naratorului care este i personaj in ipostaza cltorului El se indreapt ctre Popetii-de-sus, la polcovnicul Iordache, unde socotete c va ajunge in jurul orei zece. zrete ca la o btaie de puc luminile hanului lui Manjoal si, prin flash-back i amintete c omul murise de vreo cinci ani lsnd afacerile nevestei sale, Manjloaia, o femeie zdravn, pe care gura lumii o bnuia de farmece. in curtea hanului poposeau s se odihneasc chirigii, avand cruele incrcate cu

cherestea ori cu porumb. Dand calul unui argat, cltorul este intampinat cu bucurie de cucoana Marghioala Apoi ea d porunc s-i aeze masa in odaie i cltorului i se pare mai frumoas ca niciodat. O tia de cand era copil, dar intre timp crescuse, se fcuse un tanr curel i obraznic, mai mult obraznic dect curel i indrznete s o ciupeasc i s-i spun ce ochi frumoi are. Este i prima sugerare a tentaiei la care este supus omul de ctre forele malefice. Spre surprinderea acestuia, cocoana Marghioala tia c el trebuia s se logodeasc i-l mustr pentru obrznicie. Aezandu-se la mas tanrul vrea s se inchine dar observ c nu exista nici o icoan in incpere, despre care hangia ii spune c nu ar folosi la nimic. Cand acesta ii face cruce izbucnete un rcnet de sub mas i el crede c a clcat pe un cotoi btran care se afla sub mas, iar cocoana se repede si deschide ua ca s ias afara cotoiul suprat, dar aerul rece stinge lampa. Credinele populare spun c pisica neagr este una din infisrile pe care le ia diavolul, iar graba cu care femeia ii deschide ua insinueaz un prim element al vrjitoriei. In intuneric, tanrul incepe s-o mangie i s o srute pe hangi, dar ii intrerupe jupaneasa, care aduce tava cu mancare i o lumanare. brbatul se dezmeticete brusc i intr in realitate. Argaii se culcaser i ieind pe prispa hanului, vede cu ingrijorarea c este o vreme vajnic iar in vzduh urla vantul nebun. Dei cocoana Marghioala incearc s-l conving s nu plece, acesta se duce i i ia un argat din grajd i luandu-i rmas bun o intreab pe hangi cat are s-i achite iar aceasta ii zice c va achita cand se va intoarce, sugerand noi elemente ale colaborrii femeii cu forele malefice. Tanrul incalec i pleac de la han, iar afar viscolul izbucnise cu putere, iar frigul il ptrundea nemilos pe narator, inghetandu-i mainile i picioarele. Intamplrile care urmeaz intr intr-un cadru fabulos, tanrul incepe s simt durere la cerbice, la frunte i la tample fierbineal i bubuituri in urechi, Se gandeste ca a baut prea mult i regreta ca a parasit hanul in aceea sear. Vremea se mai domolete, dar tot mergand el ii d seama c in loc s mearg la deal

o luase la vale i se rtcise. Calul o ia la goan singur pe camp ca apucat de streche, iar mai apoi autorul afl de la Gheorghe Ntru, paznic la coceni, c de fapt era tot la Hculeti, foarte aproape de hanul Manjoalei, i innopteaz acolo. Dup un timp de la aceast intmplare, cand sttea la taifas cu socrul su, afl c hanul lui Manjoal arsese pan in pmant, ingropand pe biata cocoana Marghioala. Bucuros c a bgat-o in sfarit la jratic pe matracuca, Iordache il pune pe ginerelesu s-i povesteasc pentru a nu tiu catea oar intamplarea ciudat prin care trecuse la hanul lui Manjoal.