Balbaiala

Balbaiala este o tulburare a vorbirii si afecteaza cursivitatea ei. Copilul balbait este marcat de neputinta sa de a comunica, fapt ce-i afecteaza intreaga personalitate: se izoleaza, ajungand pana la a refuza sa vorbeasca, se teme sa vorbeasca si daca o face, se exprima incomplet. Cauzele aparitiei balbaielii sunt diverse: intarzieri in dezvoltarea fizica si psihica (copilul este vulnerabil fizic si emotional), tulburari endocrine, dar factorii de natura psihosociala au cea mai mare pondere in declansarea si mentinerea balbaielii:

Climatul familial tensional si conflictual este sursa de temeri, nelinisti si nesiguranta pentru copilul care se afla in perioada de insusire a vorbirii. Socurile emotionale, evenimentele traumatice pot declansa balbaiala intr-o forma severa. Greselile educative educatorilor). (atitudinile pedgogice gresite ale parintilor si

Cand copilul invata sa vorbeasca in propozitii, sunt absolut normale pauzele in vorbire, ezitarile, repetitiile de silabe. Nu faceti greseala de a-l critica si a-i atrage atentia sa nu se balbaie, pentru ca ii transmiteti nesiguranta ca nu va reusi sa vorbeasca fara sa se balbaie, ceea ce se poate intampla. Vorbiti copilului cu mult calm, nu va grabiti si exprimati clar silabele. E posibil sa apara balbaiala cand se produce o schimbare: (intrarea intr-o colectivitate gradinita,scoala) si copilul este nevoit sa se adapteze la ea. Un copil a carui sensibilitate nu este inteleasa si este interpretata gresit de educator (care adopta o atitudine pedagogica severa), poate declansa balbaiala. Un bun pedagog va actiona cu mult tact si rabdare, astfel incat sa nu-l puna in situatii penibile pe copil in cadrul grupului, fapt ce i-ar accentua tulburarea. Factorii psihosociali pot determina agravarea balbaielii. Studiile arata ca mamele hiper anxioase transmit nesiguranta copilului lor, "contaminandu-l" cu anxietate, fapt ce poate afecta echilibrul necesar in coordonarea musculaturii aparatului fono-articulator si aparitia unei dificultati de vorbire. Momentul constientizarii defectului de vorbire este decisiv in agravarea balbaielii.Observatiile celor din jur, mai ales ale adultilor referitoare la tulburare, ii pot provoca multa suferinta copilului, acesta resimtind jena, mahnire, frica.Cu cat aceste trairi negative sunt mai intense, cu atat au un rol dezorganizator, mentinand si agravand balbaiala. Pe masura ce tulburarea devine o problema pentru copil si este constientizata, stima de sine scade, copilul se simte inferior, frustrat, neincrezator in fortele proprii si se izoleaza social. Aceste caracteristici nevrotice sunt influentate de gradul in care copilul acorda credibilitate opiniilor personale. In functie de factorii etiologici ai balbaielii se opteaza pentru tratamentul psihoterapeuticlogopedic sau farmacologic.