2/8/2010

FIZIOLOGIA BACTERIILOR. METABOLISMUL MICROBIAN. NUTRIŢIA ŞI RESPIRAŢIA BACTERIILOR

-

-

Fiziologia bacteriană studiază viaţa şi activităţile bacteriilor – nutriţia, respiraţia, creşterea şi multiplicarea, condiţiile de cultivare a bacteriilor. Metabolismul bacterian reprezintă ansamblul de reacţii biochimice care au loc în celula vie. Catabolism – reacţii chimice de descompunere a substanţelor complexe în elemente simple, însoţită de degajarea energiei (metabolism energetic) Anabolism – reacţii chimice de sinteză a substanţelor complexe din elemente simple, necesită energie (metabolism constructiv, de sinteză)

Particularităţile metabolismului bacterian: 1. Este un metabolism necompartimentat , toate procesele metabolice se desfăşoară intr-o singură celulă 2. Este foarte flexibil, realizându-se prin diverse căi metabolice (bacteriile se adaptează rapid la condiţiile mediului) 3. Este foarte intens (viteza reacţiilor este mare) 4. Produsele intermediare din procesele catabolice pot fi utilizate direct în calitate de precursori pentru reacţiile anabolice (amfibolism) În toate reacţiile metabolice intervin catalizatori proteici specifici - enzimele

 -

-

-

Enzimele bacteriene. bacteriene. Caractere generale: Substanţe proteice Active în limite largi de temperaturi (0-65 C) şi de pH (2-9) Specificitate de substrat şi de acţiune (reacţionează cu un substrat catalizând un tip de reacţie) Specificitatea este determinată de centrul activ al enzimei, complementar cu receptorul de pe substrat Nu se modifică în cursul reacţiei

I. II. III.    -

Clasificarea enz en zimelor Constitutive (permanente permanente) ) Inductive (adaptive adaptive) ), se sintetizează în prezenţa substratului (ex.: lactaza) Represive, sinteza lor este inhibată de acumularea în exces a prod produsului reacţiei catalizate După locul de acţiune (exoenzime, endoenzime) După tipul reacţiei catalizate (oxido oxido-reductaze, hidrolaze, transferaze, liaze, izomeraze, ligaze ) După impactul asupra ma/o Enzime metabolice Enzime de patogenitate, responsabile de modificări patologice ale ţesuturilor, celulelor ma/o : hialuronidaza, colagenaza, plasmocoagulaza, hemolizina, fibrinolizina, lecitinaza, proteaze, etc.

1.

2.

3.

4.

Importanţa practică a studierii enzimelor Rol în identificarea şi clasificarea bacteriilor (enzimele determină activitatea biochimică specifică a bacteriilor) Unele substanţe chimice, antibiotice interferează cu activitatea unor enzime, inhibând creşterea bacteriilor (tratament) Determinarea mecanismelor patogenezei infecţiilor (unele enzime sunt responsabile de producerea leziunilor în ţesutul gazdei) Aplicarea industrială a enzimelor

1

necesită energie   Substanţele care au pătruns în citoplasmă sunt descompuse de către enzimele bacteriene conform căilor metabolice proprii fiecărei specii bacteriene (ex. Participă permeazele şi alte proteine de transport specifice. CO2. lipide). Nutrienţii nu suportă modificări.în spaţiul periplasmic) Nutrienţii servesc în calitate de material de construcţie şi sursă de energie pentru sinteza compuşilor şi menţinerea vieţii bacteriei. ciclul Krebs. Modul (tipul) de nutriţie la bacterii este absorbtiv absorbtiv. etc). nutrienţi liposolubili  2. liza bacteriei 2 . Nutrienţi – substanţe. . fără utilizarea energiei): O2.  Transportul transmembranar 1. Difuzie simplă (conform gradientului de concentraţie. O2) sau după o digestie prealabilă (proteine. polizaharide.: EmbdenMeyerhof. proteine de transport. Excreţia metaboliţilor – difuzie. Difuzie facilitată (conform gradientului de concentraţie) – permite transportul transmembranar al moleculelor mari prin intermediul proteinelor de transport specifice . 3. CO2. Celula obţine energie şi precursori care vor fi antrenaţi în biosinteză (anabolism). Se obţin din alimente prin solvire (săruri minerale.permeaze.: fosforilat) în timpul transportului membranar. 4. EntnerEntner-Doudoroff. Transport activ (contra gradientului de concentraţie. necesită energie). La bacterii digestia este extracelulară (la bacteriile GG.2/8/2010 NUTRIŢIA BACTERIANĂ     Nutriţia – modalităţile prin care bacteriile asimilează din mediu substanţele necesare pentru metabolism. soluţiile cărora pot traversa MCP pentru a fi antrenate în metabolismul celulei. ciclul pentozelor. Translocaţie – substratul este modificat (ex. acizi graşi.

S. Mg. Acceptorul final este oxigenul gazos.din AA. H. O. NAD. vitamine). etc. facultative) trăiesc pe contul organismelor vii. K în cantităţi mici şi urme de Co. Prezenţa lor în mediul de cultură este indispensabilă creşterii acestor bacterii. sulfat. pirimidinice.: fermentare lactică.Bacteriile chemolitotrofe – donorul de H este o substanţă anorganică . Astfel se ajunge de la un substrat mai redus la o moleculă mai oxidată (ex. Cu. dar fără intervenţia acestuia. NADH. P . acetoinică. Ele necesită un substrat donor de hidrogen (e.: AA. Implică lanţul respirator de transport al electronilor asociat MCP. Bacteriile prototrofe sunt capabile aa-şi realiza integral sinteza metaboliţilor esenţiali. Ca. Cu. Bac Bacterii teriile le auxotrofe solicită suplimentar compuşi organici preformaţi (factori de creştere). baze purinice. Produse finale – nitritul. alcooli. Produs final – H2O sau H2O2 .şi H+) şi un substrat acceptor de hidrogen. fermentare alcoolică. acizi graşi. azot atmosferic Surse de substanţe minerale: S . Substratul organic este metabolizat fără intervenţia unui agent oxidant extern.) .. sulfaţi. care nu pot fi sintetizaţi de bacterie (ex. provocând maladie sau moarte. N în cantităţi importante. Transportul de electroni prin lanţul respirator. nitriţi. aducându-le prejudicii Bacteriile patogen patogene e reprezintă parazite care afectează grav gazda.   - Surse de azot AA sau acizi nucleici Săruri de amoniu. donorul şi acceptorul de H+ fiind substanţe organice. Constă în procese de ox-red care realizează numai o oxidare parţială a substratului. .2/8/2010 Necesităţile nutritive ale bacteriilor . S). P. acidă mixtă.) Bacteriile patogene sunt chemoorganotrofe    Mecanismele de obţinere a energiei la chemoorganotrofe în funcţie de acceptorul final de H : Respiraţie aerobă. etc) Bacteriile care utilizează materia organică moa mo artă sunt saprofite (reciclarea materiei organice) Bacteriile Bacterii le parazite (obligate. S). sulfuri. În transfer participă transportori intermediari de electroni (lanţul respirator. Ca.Necesităţi elementare. Respiraţie anaerobă.Necesităţi specifice. lipide.din săruri minerale. Mg. elementare . Zn. amoniacul.  Fermentaţie. Mo. Fe.. Na . etc). Acceptori finali – compuşi anorganici (nitrat. Mo – din apă Clasificarea bacteriilor după sursa de energie Bacterii fototrofe – utilizează energia solară (fotosint)  Bacterii chemotrofe – folosesc energia degajată din reacţiile chimice de oxido-reducere. 3 . Zn. Fermentaţia se poate desfăşura în prezenţa O2. de bază: C. FAD. Mn.  Clasificarea bacteriilor după sursa de carbon   - - - Bacterii autotrofe – utilizează CO2 ca unică sursă de carbon (nepatogene) Bacterii heterotrofe – utilizează carbonul din compuşii organici (glucide.din fosfaţi.Bacteriile chemoorganotrofe – donorul de H este o substanţă organică (glucoza. Mo. sulfura (în prezenţa O – H2O2). K.

38 moli moli ATP.org) Bacterii chemoautotrofe Bacterii chemoheterotrofe (chemolitoheterotrofe. prin fermentaţie . În procese de fermentare se formează deşeuri rejetate de către celulă. IV.  III. subst. sol. Clasificarea bacteriilor după sursele de energie şi carbon Bacterii fotoautotrofe (energie solară. În procesele de respiraţie se elimină mai multă energie decât din fermentaţie (în glicoliză dintr-un mol de glucoză . CO2) Bacterii fotoheterotrofe (en. chemoorganoheterotrofe) 4 .2 moli ATP). transport transmembranar) sau stocată în compuşi chimici macroergici “bogaţi în energie”: ATP (sintetizat prin fosforilare oxidativă sau fosforilare la substrat). substrat). acetilfosfat şi acetil-CoA. fosfoenol fosfoenol-piruvat.2/8/2010  Conservarea energiei O parte din energia eliberată se pierde sub formă de căldură sau poate fi utilizată direct sub formă de energie electro-chimică (fpm) la nivelul MCP (ex. II. I..: rotaţia flagelilor.

Faza C – replicarea ADN 2. iar separarea cromozomilor şi diviziunea intervin în momentul când celula atinge o lungime .2/8/2010 CREŞTEREA ŞI MULTIPLICAREA BACTERIILOR   - Creşterea – mărirea coordonată a masei şi volumului structurilor bacteriene ca rezultat al proceselor de sinteză Multiplicarea – creşterea numărului de celule pe o unitate de suprafaţă sau de volum Diviziu Divizi une binară Înmugurire (levuri. formarea septului Replicarea ADN depinde de masa critică a celulei. ciuperci levuriforme) Autoreproducere (virusuri) Spori (micete) Fragmentare (actinomicete) Ciclul celular – procesele care au loc de la formarea celul celulei ei pâna la următoarea diviziune diviziun e 1. Faza D – de diviziune.limită    Perioada dintre 2 diviziuni reprezintă timpul (perioada) de generaţie (TG). segregarea cromozomilor 3. Faza G – de latenţă. Durata TG depinde de specie şi de condiţiile de creştere (condiţii optime – viteză maximă) Bacteria Escherichia coli Staphylococcus aureus Vibrio cholerae Mycobacterium tuberculosis TG in (min) 20-40 40 10 120-240 vitro TG in (ore) 5 3-5 2-3 24-48 vivo 5 .

Identificarea mi/o (scop de diagnostic) 2.. posedă peroxidază (Lactobacillus. AA). maxime şi optime de dezvoltare a bacteriilor. Bacterii termofile – optimum 5050-60º C (până la 95º 95º C) 4. 3. Se cultivă bacteriile pentru izolarea lor din medii naturale (prelevate patologice.5 Bacterii acidofile – pH 22-6 (Lactobacillus) Bacterii alcalofile – pH >8 (Pseudomonas. Obţin energia prin respiraţie sau fermentaţie (Neisseria. 2. Bacterii neutrofile (majoritatea. Bacteroides Bacterii anaerobe aerotolerante – pot creşte în prezenţa O2. Condiţiile (principiile) de cultivare . superoxid dismutazei. obţin energia prin fermentaţie. Brucella.Apă . etc). Bacterii hipertermofile (cresc la 70–110º C)   pH 1. Pentru creştere bacteriile au nevoie de nutrienţi şi condiţii fizico-chimice adecvate. 2. acizi organici. alimente. peroxidazei) – Clostridium. fermentare (alcooli. producerea vaccinurilor. Cresc şi la 0º 0º C. Toxicitatea O2 – formarea H2O2. În raport cu temperatura optimă deosebim: 1.Concentraţie optimă a oxigenului şi a CO2 . 5. sau peroxizi O22.Temperatura potrivită . 4.  1. streptococi) Bacterii facultativ anaerobe – cresc în orice condiţii. a radicalilor superoxizi O2-. etc). 3. Bacterii psichrofile – tº optimă 10-20º C. Testa Testar rea sensibilităţii lor faţă de antibiotice 3. Bacterii mezofile – optimum 3030-37º C (limite 1515-45º C) 3.. Obţin energia prin fermentaţie sau uneori respiraţie anaerobă. Izolarea bacteriilor se realizează pentru: 1. Campylobacter) Campylobacter ) Bacterii strict anaerobe – cresc doar în absenţa O2. vibrioni (Vibrio parahaemolyticus)  1. Oxigenul Bacterii strict aerobe – cresc doar în prezenţa O2.Presiune osmotică adecvată Temperatura de creştere Există temperaturi minime. Obţin energia prin respiraţie aerobă Bacterii microaerofile – necesită concentraţii reduse de O2 şi 2-10% CO2.pH adecvat . obţin energia prin respiraţie sau fermentaţie 6 .2/8/2010 Creşterea bacteriilor în laborator – cultivare. 2.pe care anaerobii nu le pot descompune (absenţa catalazei.Sursă nutritivă adecvată . Vibrio) Presiunea osmotică Bacterii halotolerante (osmotolerante) – cresc în concentraţii reduse de NaCl (mediu izotonic cu mediul intern al gazdei) – mi/o patogene Bacterii halofile – preferă concentraţii mari de NaCl (1(1-30%) – stafilococi. 2. inclusiv cele patogene) – pH 66-7. apă.Sursă de energie . probioticelor. Obţinerea unor produşi de biosinteză (antibiotice. bioconversie (hormoni steroizi).

ouă. etc). Medii uzuale (universale.2(7. După consistenţă Medii lichide (bulion)– utilizate pentru obţinerea biomasei bacteriene şi a produselor lor (antibiotice. creier. geloză-sânge – streptococi.4) şi constant (caracter de tampon) Potenţial de oxido-reducere optimal (anaerobi rH2<5.2/8/2010   - Mediile de cultură – soluţii sau substrate solide care asigură nutrienţii şi condiţiile fizico-chimice necesare cultivării bacteriilor. 20 min  B. geloza alcalină . etc) 7 . Empirice. Ele pot fi utilizate pentru cultiva cultivarea rea (izolarea) bacteriilor. După compoziţia chimică (complexitate) şi destinaţie A. ser coagulat – corinebacterii. 3. bulion glucozat. Bulion peptonat – BP (extract apos din carne + 1% peptonă+0. peşte. cord. neisserii. Placa de geloză în cutii Petri este utilizată pentru izolarea culturilor pure. cartof. ficat. Medii complexe I. Au la bază produse de origine animală sau vegetală (sânge.5% NaCl) Să fie sterile şi transparente CLASIFICAREA MEDIILOR DE CULTURĂ După provenienţă 1. naturale. mediul Ploskirev . simple) 1. Medii selective – medii solide cu adaos de componente sau cu condiţii fizico-chimice particulare care stimulează creşterea unor specii şi inhibă creşterea altor specii (geloza (geloza salină stafilococi. toxine) Medii solide – conţin 10-15% gelatină sau 2-3% agaragar -agar (polizaharid extras din alge roşii. 2. Semisintetice   1.5% NaCl) 3. extracte din carne.2-7. riene.vibrioni. stocarea sau transportul culturilor bacte bacteriene. compoziţia chimică este cunoscută cu exactitate 3. Shigella.Salmonella. t topire 8080-100 C. geloza înclinată (în pantă) – pentru acumularea culturilor pure Medii semisolide – 0. Medii elective – formate din medii simple cu adaos de componente care permit creşterea mi/o exigente nutritiv (bulion (bulion-ser. ser. Geloza nutritivă (BP + 22-3% agaragar-agar) 4. levuri. etc) II. enzime. Gelatina nutritivă (BP + 1010-15% gelatină) Sunt utilizate pentru creşterea bacteriilor nepretenţioase la cultivare Sterilizarea prin autoclavare: 120 C. Cerinţele faţă de mediile de cultură Să asigure necesităţile nutritive şi energetice ale bacteriilor Umiditate optimală pH optimal (7. Compoziţia lor chimică precisă nu poate fi controlată 2. aerobi – rH2>10) Să fie izotonice (0.5% NaCl) 2. Se utilizează pentru studierea activităţii biochimice sau a mobilităţii bacteriilor. Sintetice – includ ingrediente chimice chimice pure. testarea sensibilităţii la antibiotice.5 % agaragar-agar. Apă peptonată (apă+1% peptonă+0.2 – 0. lapte. solidificare 42 C).

Etapă premergătoare însămânţării pe medii selective.Mediul Kauffmann (mediul Muller+bilă+verde de briliant) – Salmonella .Mediul Muller (BP+Lugol+CaCO3+hiposulfit ) . Medii diferenţial-diagnostice (DD) – permit diferenţierea speciilor bacteriene în baza activităţii lor biochimice (zaharolitice.2/8/2010 Mediile de îmbogăţire reprezintă medii selective lichide. fecale).Apă peptonată alcalină (pH (pH= =8) –Vibrio cholerae . utilizate pentru îmbogăţirea florei patogene şi inhibarea florei de asociaţie dintrun prelevat plurimicrobian (ex: materii fecale).Bulion cu selenit – Shigella. lipolitice. albastru albastru-violete pe Levin Levin) ) Studierea proprietăţilor de oxido-reducere Mediul cu sulfit de Bi – pentru Salmonella (colonii negre – reducerea sulfitului în sulfura de Bi) 8 .5% glucoză+bucăţi de ficat) – pentru anaerobi III. Ploskirev. Salmonella .Kitt Kitt-Tar Tarr rozzi (BP+0. de oxidooxido-reducere…) Sunt construite după următoarea schemă: Bază nutritivă+substrat+indicator (la necesitate) Medii DD pentru izolarea culturii pure Studierea proprietăţilor zaharolitice Endo (geloză+lactoză+fucsină+hiposulfit de Na) Na) Levin (geloză+lactoză+eozină+albastru metilen) Ploskirev (geloză+lactoză+roşu neutru+săruri de acizi biliari+verde de briliant) Coloniile lactozo lactozo-pozitive vor fi colorate (roşii pe Endo. . proteolitice.

albastru de metilen) – pentru anaerobi. .AG) duce la modificarea pH şi virajul culorii mediului din roşu în galben. indicator Kligler – identic Russel+sulfat de Fe (detectarea H 2S) Olkeniţki – identic Kligler+1% zaharoză+uree Indicatorul Andrede – fucsină+NaOH Scindarea glucidelor (acid . ornitină) şi indicatori IV. Aprecierea – după modificarea culorii (acid .Mediul Stuart (NaCl. 0.Şirul pestriţ Hiss (lichid sau semisemi-solid)– un şir de tuburi ce conţin soluţii 0. arginină. în coloană-glucoza (fermentare).Soluţie NaCl 3% . Medii de transport – destinate transportării sau stocării unui material (prelevat). Medii speciale – pentru izolarea unor anumite bacterii (Finn. (Finn. acid şi gaz . Popescu. 0.1% glucoză. Menţine în viaţă bacteriile. Loe Lo ewenstein wenstein-Jensen –pentru agenţii tuberculozei.A) şi apariţia bulelor de gaz (acid şi gaz .Medii cu AA (lizină.5% de diferite glucide şi indicator.Soluţie tampon-fosfat . neisserii. În pantă se apreciază lactoza/zaharoza (oxidare). fără a favoriza multiplicarea lor. tioglicolat de Na.A.5% agar.Mediul CaryCary-Blair . etc 9 . care va fi examinat ulterior.Mediul cu glicerină 30% .2/8/2010 Mediul Klauberg (geloză-sânge cu telurit de K) –pentru Corynebacterium diphtheriae (colonii negre) Studierea proprietăţilor lipolitice Geloza cu gălbenuş de ou – bacteriile cu lecitinază formează un halou opac în jurul coloniei Studierea proprietăţilor hemolitice GelozaGeloza -sânge (geloza+5 (geloza+5-15% sânge defibrinat) În cazul hemolizei în jurul coloniilor apare o zonă clară Medii DD multitest pentru acumularea culturii pure şi identificare preliminară Russel –geloză+1% lactoză. Producerea H2S – înnegrirea mediului Medii DD pentru identificarea finală a culturii pure . Sabouraud – fungi) V.AG) .

M. rugoasă  10 . inoculare). netede. medii (1(12mm).Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului (vibrioni. bombată. yersinia) . zimţat.. lobat. untoasă. care ulterior va fi incubat în termostat (pentru asigurarea temperaturii optime). Clonă – populaţie care rezultă din multiplicarea unei singure celule Manifestarea creşterii şi multiplicării bacteriilor  În mediu lichid .tuberculosis – 3-5 săptămâni V. mari (2(2-3mm) Contur (margini) – neted.cholerae – 6-12 ore      Cultură pură – formată din bacterii de aceeaşi specie (indispensabilă identificării) Cultură mixtă – compusă din bacterii de specii diferite Tulpină – populaţie microbiană constituită din descendenţii unei singure izolări în cultură pură. etc Suprafaţă – plată. ombilicată. convexă. transparentă.1-1mm).Formarea unui sediment la fundul tubului sau pe pereţi (streptococi. neregulată Culoare (pigmentaţie) – albă.1(0.) bacteriile cresc şi se divid. etc Densitate – opacă.  În timpul incubării (18-24 24-48 ore…. galbenă.unitate formatoare de colonii) pe suprafaţa unui mediu solid  Fiecare specie bacteriană formează colonii specifice (caracter util în identificare)  Caracteristica coloniilor Dimensiuni – colonii mici (0. lucioase Colonii R (rough) – margini neregulate. mucoidă  Tipurile de colonii Colonii S (smouth) – rotunde.2/8/2010 Pentru cultivarea bacteriilor o cantitate mică de material ce conţine bacterii (inoculum) se întroduce într-un mediu de cultură (însămânţare. aurie. etc Formă – punctiformă. uscată. circulară.Turbiditate uniformă . umede. care va fi studiată ulterior. ondulat. suprafaţa uscată. filamentoasă. formând o cultură bacteriană (totalitatea bacteriilor acumulate prin multiplicare intrintr-un mediu). Bacillus anthracis) În mediu solid – formarea coloniilor Colonie – o aglomerare de bacterii care se dezvoltă dintr-o singură celulă sau un grup de celule (UFC . etc Consistenţă – cremoasă.

Faza de declin (letalitate) – bacteriile mor progresiv 11 . Durata – 10 10-12 ore IV. Durata este variabilă (2-4 ore). depinde de starea bacteriei. bacteriile sunt active metabolic. Durata – 8-10 ore III. spori (culturi utile pentru identificare). condiţiile mediului. curba evoluează exponenţial. aerare.2/8/2010 Caracterele de cultură ale bacteriilor reprezintă exigenţele nutritive (medii. Morfologia bacteriilor este tipică speciei. apar incluziuni. pH. timpul apariţiei culturii şi manifestarea creşterii pe medii lichide şi solide  Dinamica multiplicării bacteriilor în culturi În funcţie de modul de dezvoltare a culturilor bacteriene se disting: . acumularea metaboliţilor toxici. Faza staţionară – rata celulelor care se multiplică scade treptat. temperatură. Cauza – consumarea nutrienţilor. etc). cresc în dimensiuni.Culturi discontinue/periodice . Sensibilitatea la agenţii antimicrobieni scade. Bacteriile sunt foarte sensibile la agenţi antimicrobieni (culturi utile pentru testarea sensibilităţii la antibiotice). etc II. dar nu se divid.Culturi sincrone Culturile discontinue se obţin la cultivarea bacteriilor în volum limitat de mediu. Faza de lag – faza de adaptare la condiţiile mediului. Faza logaritmică – bacteriile cresc şi se divid cu viteză maximală constantă.Culturi continue . numărul celulelor vii rămâne constant mai multe ore. Astfel de culturi sunt obţinute şi utilizate în laboratorul microbiologic Fazele dezvoltării unei culturi discontinue I.

alte date: imunosupresie. Culturi sincrone – culturi în care bacteriile se divid în acelaşi timp Examen xamenul ul bacteriologi bacteriologic c constă în inocular inocularea ea (însămânţarea) prelev preleva atelor pe me medii dii de cultură pentru izolarea cultur culturilor ilor pure de bacterii (tulpinilor) care vor fi ulterior identificate identifi cate. secreţii genitale .Apă . etc.2/8/2010 EXAMENUL BACTERIOLOGIC Cultura continuă – se realizează când mediul Cultura de cultură este continuu reînnoit şi îmbogăţit cu oxigen cu evacuarea unei cantităţi de cultură. a pacientului.) 12 . data. În ordonanţă se fixează identitatea medicului. cu respectarea condiţiilor speciale după necesitate . e. Se utilizează în microbiologia industrială. punctate . . test testate ate la sensibilitate vis vis-a-vis de antibiotice antibiotice. succesive.În recipiente sterile . data apariţiei. ş.La debutul bolii .În fişa de însoţire să fie indicată identitatea pacientului. Se realizează în chemostate sau turbidostate. .Spută .Urină. eventua eventual conservat conservate.Bioptate.   - Faza prepre-analitică (responsabilitatea medicului) Prescrierea investigaţiei (în funcţie de datele examenului clinic şi paraclinic).. scopul analizei. sexul. Prelevarea probelor Alegerea prelevatului (de la poarta de intrare.Mase fecale. cultura aflându-se permanent în faza exponenţială.Secreţii rino-faringiene.. tratament cu antibiotice.Imediată sau utilizând medii de transport.a.În ambalaj special (cutii metalice.Respectând regulile de autoprotecţie .Lavaje .Aer .Puroi . bilă.Până la administrarea antibioticelor .LCR . În intestin – culturi continue. transsudate . scopul investigaţiei. etc Modul de prelevare (recoltare) .Exsudate. locul. ora prelevării. manifestările patologice.Sol .Sânge .) .Vectori. pungi din plastic. . vârsta. graviditate. suc duodenal . . bronşice . Examen xamenul ul bacteriologi bacteriologic c constă din câteva etape succesive.Material cadave cadaveric ic. de la prelev prelevarea area (recoltarea) probelor biologice până la remiterea remi terea re rez zultat ultatelor elor. natura prelevatului.Alimente . locul multiplicării sau/şi din căile de eliminare ale agentului patogen) şi momentul prelevării Materiale de examinat (prelevate) de la pacienţi: . etc Materiale de examinat din mediul extern : . antibiotice.Cantitate suficientă Transportarea .

BurriBurriHinss Hins s.a mirosului.. însămânţare în cadran adrane e. Gram... paralele. Metoda diluţiilor logaritmice a inoculului în geloză topită şi răcită la 50º 50º C (10-1. 1818-24 h (în funcţie de TG).de a obţine o cultură pură dintr dintrun melan melanj j de celule bacteriene sa sau u dintr dintr-un produs produ s patologi patologic c. O colonie separată constituie o cultură pură. ). .2/8/2010 - - - EXAMENUL BACTERIOLOGIC PENTRU CULTURILE AEROBE Prelev releva atul est este e su supu pus s examen examenului ului macroscopic macroscopi c (modifica modificarea rea aspect aspectului ului.orientare în diagnostic După necesitate. centrifugare. etc) Examinarea microscopică (preparate native. etc) . G+/G+/-.  I etapă – IZOLAREA CULTURILOR PURE Scopul izolării . probele sunt supuse pregătirii pentru investigaţie (diluare..) – prezenţa mi/o. 10-2. cantitatea. ZiehlZiehl-Neelsen. Prin epui epuizarea zarea inoculului pe suprafaţa gelozei din cutia Petri (însămânţare în striuri striuri paralele. apoi turnate în cutii Petri sau eprubete. Tehni ehnici ci utilizate: 1. omogenizare. Incubare în termostat la 37º 37º C. 13 . etalarea etalarea consecutivă pe tr trei ei cutii cutii). 2.). forma. mirosului ..

A mi/o patogene din prelevate plurimicrobiene: îmbogăţirea prealabilă a florei patogene utilizând medii de îmbogăţire .Examinarea macroscopică a coloniilor crescute (formă. dimensiuni. variantă Se studiază caracterele: Morfologice Tinctoriale De cultură Biochimice Antigenice (seroidentificarea) De patogenitate Sensibilitatea la bacteriofagi (fago(fago-identificarea) Sensibilitatea la antibiotice - 14 .Termostat. 1818-24 ore Verificarea purităţii culturii (frotiu Gram) Identificarea culturii pure constă în evidenţierea unor caractere specifice ale acestei culturi pentru a o include într-o familie. etc) .Examinarea microscopică (frotiu Gram) a coloniilor suspecte. gen.Repicarea coloniilor suspecte pe geloză în pantă (înclinată) pentru acumularea culturii pure .A bacteriilor cu virulenţă înaltă şi pretenţioase la cultivare: inocularea la animalel animalele e de laborator sensibile III etapă – IDENTIFICAREA CULTURII PURE II etapă – ACUMULAREA CULTURII PURE . specie. 37º C.2/8/2010 Metode speciale de izolare în culturi pure: . confirmarea purităţii culturii . culoare.A bacteriilor sporulate: încălzirea prealabilă a prelevatului 80º C – 20 min .A bacteriilor acidoacido-rezistente: tratarea prealabilă cu acid a prelevatului şi neutralizarea ulterioară cu o bază .

fosfatazei. peptonizarea laptelui. creioane. - - STUDIEREA ACTIVITĂŢII BIOCHIMICE A BACTERIILOR Activitatea zaharolitică (şirul Hiss. În prezenţa indolului indicatorul virează în roz. Vibrio. etc) Oxidarea reactivului – culoare violetă-neagră Oxidazo+ : Neisseria. Lectura – conform unui cod de cifre sau computerizat  15 . AA. etc). etc) etc) Evidenţierea enzimelor ce intervin în degradarea AA (decarboxilaze.2/8/2010 1. spaţiu. plasarea unei benzi de hârtie de filtru îmbibată cu acetat de Pb deasupra BP în care creşte cultura studiată (formarea sulfurii de Pb înnegreşte hârtia) Depistarea indolului (produs al hidrolizei triptofanului) – benzi de hârtie îmbibate cu acid oxalic. Depistarea catalazei (H2O2 . etc) . NH3. 2. 1818-24 h Identificarea rapidă Utilizarea galeriilor miniaturizate standarde (economie de timp. etc) cu detectarea produsele finale ale descompunerii AA: H2S. H2O + O2) (cultura se amestecă cu o picătură de apă oxigenată – apariţia bulelor de gaz) Depistarea lecitinazei – mediu cu gălbenuş de ou 10% formarea unui halou opac în jurul coloniilor Depistarea oxidazei (detectarea prezenţei citocromoxidazei din lanţul respirator) Reactiv – di (tetra)metil(tetra)metil-parafenilen parafenilen-diamină (benzi sau rondele de hârtie îmbibate cu reactiv. etc… Depistarea producerii H2S: formarea sulfurii de fer de culoare neagră în mediile multitest – Kligler. laptelui . dezaminaze. etc Probele sunt incubate la 37º C. fosfatazei. etc) etc) Activitatea proteolitică Degradarea proteinelor native (lichefierea gelatinei sau a serului coagulat.. coagularea laptelui. etc. Pseudomonas OxidazoOxidazo . Olkeniţki. Ulterior la necesitate se adaugă reactive pentru detectarea metaboliţilor particulari.zonă clară în jurul coloniei Depistarea ADNazei.. Alveolele sunt inoculate cu o suspensie bacteriană testată şi incubate.: Enterobacteriaceae Depistarea lipazei – mediu cu Twin 80 1%– halou opac în jurul coloniilor (precipitarea acizilor graşi) Depistarea hemolizinei – geloză-sânge 5-10% . desulfhidraze. Depistarea amoniacului (ureaza) – hârtia de turnesol se colorează în albastru.. material) Sistemul API – o galerie din plastic formată din numeroase alveole care conţin fiecare un mediu deshidratat diferit (glucide. indol. laptelui .

.Incubarea la 37º C... răcit. Utilizarea mediilor anaerobe (Kitt (Kitt-Tar Tarr rozzi regenerat .Compararea rezultatelor obţinute cu caracterele speciilor bacteriene cunoscute pentru a găsi asemănări. tox+. biovar gravis. .Încălzirea unui tub la 80º 80º C. sensibilă la . 20 min – distrugerea florei nesporogene .. acoperit cu vazelină... Crearea condiţiilor de anaerobioză Metoda fizică – utilizarea anaerostatului Metoda chimică – în exicator se întroduc substanţe ce fixează oxigenul (pirogalol+bază). FORMULAREA SI ELIBE ELI BERAREA RĂSPUNSULUI ..Exemplu de răspuns: Din proba examinată a fost izolată tulpina de Corynebacterium diphtheriae. 2424-48 h (va avea loc înmulţirea anaerobilor) 16 .Însămânţarea prelevatului în 2 eprubete cu mediul KittKitt-Ta Tar rrozzi regenerat . neclostridiene) Condiţia principală – cultivare în absenţa oxigenului 1. EXAMENUL BACTERIOLOGIC PENTRU CULTURI ANAEROBE (clostridiene..2/8/2010 IV etapă – EVALUAREA REZULTATELOR. utilizând medii speciale) I etapă – ÎMBOGĂŢIREA ANAEROBILOR . 20 min. rezistentă la . evitând contactul cu aerul (în seringi. utilizarea gas gas-pachetelor Metoda biologică Fortner – cultivarea concomitentă a aerobilor şi anaerobilor Recoltarea – cu precauţie. însămânţarea în geloză în coloană) 2.100º C.

închise ermetic.ACUMULAREA CULTURII PURE .Examinarea microscopică (frotiu Gram) a coloniilor suspecte . 24 h III etapă . descompunerea bucăţilor de ficat.IDENTIFICAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI Verificarea purităţii culturii pure (frotiu Gram) Studierea caracterelor culturii pure izolate (cu respectarea condiţiilor de anaerobioză) V etapă .2/8/2010 - - II etapă .Incubarea în termostat. Incubarea în termostat.EVALUAREA REZULTATELOR. 2424-48 h Metoda Weinberg – diluţii succesive ale culturii în geloză glucozată lichefiată şi aspirarea în tuburi lungi şi înguste. etc Izolarea culturii pure de anaerobi prin metoda Zeissler (însămânţarea a 0. Incubarea în anaerostat/exicator/gas anaerostat/exicator/ga s-pack. 24 h - - IV etapă .Repicarea în mediul K-T regenerat pentru acumularea culturii pure .Studierea macroscopică a coloniilor .1 ml din mediul K-T pe 3 cutii cu geloză-sânge glucozată consecutiv). FORMULAREA ŞI ELIBERAREA RĂSPUNSULUI 17 .IZOLAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI Studierea caracterelor de cultură – tulburarea mediului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful