2/8/2010

FIZIOLOGIA BACTERIILOR. METABOLISMUL MICROBIAN. NUTRIŢIA ŞI RESPIRAŢIA BACTERIILOR

-

-

Fiziologia bacteriană studiază viaţa şi activităţile bacteriilor – nutriţia, respiraţia, creşterea şi multiplicarea, condiţiile de cultivare a bacteriilor. Metabolismul bacterian reprezintă ansamblul de reacţii biochimice care au loc în celula vie. Catabolism – reacţii chimice de descompunere a substanţelor complexe în elemente simple, însoţită de degajarea energiei (metabolism energetic) Anabolism – reacţii chimice de sinteză a substanţelor complexe din elemente simple, necesită energie (metabolism constructiv, de sinteză)

Particularităţile metabolismului bacterian: 1. Este un metabolism necompartimentat , toate procesele metabolice se desfăşoară intr-o singură celulă 2. Este foarte flexibil, realizându-se prin diverse căi metabolice (bacteriile se adaptează rapid la condiţiile mediului) 3. Este foarte intens (viteza reacţiilor este mare) 4. Produsele intermediare din procesele catabolice pot fi utilizate direct în calitate de precursori pentru reacţiile anabolice (amfibolism) În toate reacţiile metabolice intervin catalizatori proteici specifici - enzimele

 -

-

-

Enzimele bacteriene. bacteriene. Caractere generale: Substanţe proteice Active în limite largi de temperaturi (0-65 C) şi de pH (2-9) Specificitate de substrat şi de acţiune (reacţionează cu un substrat catalizând un tip de reacţie) Specificitatea este determinată de centrul activ al enzimei, complementar cu receptorul de pe substrat Nu se modifică în cursul reacţiei

I. II. III.    -

Clasificarea enz en zimelor Constitutive (permanente permanente) ) Inductive (adaptive adaptive) ), se sintetizează în prezenţa substratului (ex.: lactaza) Represive, sinteza lor este inhibată de acumularea în exces a prod produsului reacţiei catalizate După locul de acţiune (exoenzime, endoenzime) După tipul reacţiei catalizate (oxido oxido-reductaze, hidrolaze, transferaze, liaze, izomeraze, ligaze ) După impactul asupra ma/o Enzime metabolice Enzime de patogenitate, responsabile de modificări patologice ale ţesuturilor, celulelor ma/o : hialuronidaza, colagenaza, plasmocoagulaza, hemolizina, fibrinolizina, lecitinaza, proteaze, etc.

1.

2.

3.

4.

Importanţa practică a studierii enzimelor Rol în identificarea şi clasificarea bacteriilor (enzimele determină activitatea biochimică specifică a bacteriilor) Unele substanţe chimice, antibiotice interferează cu activitatea unor enzime, inhibând creşterea bacteriilor (tratament) Determinarea mecanismelor patogenezei infecţiilor (unele enzime sunt responsabile de producerea leziunilor în ţesutul gazdei) Aplicarea industrială a enzimelor

1

Celula obţine energie şi precursori care vor fi antrenaţi în biosinteză (anabolism). acizi graşi. Participă permeazele şi alte proteine de transport specifice.  Transportul transmembranar 1. nutrienţi liposolubili  2. Translocaţie – substratul este modificat (ex. Difuzie facilitată (conform gradientului de concentraţie) – permite transportul transmembranar al moleculelor mari prin intermediul proteinelor de transport specifice .în spaţiul periplasmic) Nutrienţii servesc în calitate de material de construcţie şi sursă de energie pentru sinteza compuşilor şi menţinerea vieţii bacteriei. liza bacteriei 2 . 3. Difuzie simplă (conform gradientului de concentraţie. Modul (tipul) de nutriţie la bacterii este absorbtiv absorbtiv.: fosforilat) în timpul transportului membranar. etc). necesită energie   Substanţele care au pătruns în citoplasmă sunt descompuse de către enzimele bacteriene conform căilor metabolice proprii fiecărei specii bacteriene (ex. lipide).: EmbdenMeyerhof. ciclul Krebs.permeaze.2/8/2010 NUTRIŢIA BACTERIANĂ     Nutriţia – modalităţile prin care bacteriile asimilează din mediu substanţele necesare pentru metabolism. Se obţin din alimente prin solvire (săruri minerale. polizaharide. ciclul pentozelor. . CO2. EntnerEntner-Doudoroff. Nutrienţii nu suportă modificări. 4. Excreţia metaboliţilor – difuzie. proteine de transport. necesită energie). O2) sau după o digestie prealabilă (proteine. CO2. soluţiile cărora pot traversa MCP pentru a fi antrenate în metabolismul celulei. Nutrienţi – substanţe. fără utilizarea energiei): O2. La bacterii digestia este extracelulară (la bacteriile GG. Transport activ (contra gradientului de concentraţie.

Cu. Mn. Na .) .Necesităţi specifice. Ca. sulfat. Zn. . Ca. Fe. elementare . Implică lanţul respirator de transport al electronilor asociat MCP. facultative) trăiesc pe contul organismelor vii. O. de bază: C. Acceptorul final este oxigenul gazos. dar fără intervenţia acestuia.din săruri minerale. NAD. Acceptori finali – compuşi anorganici (nitrat. Bacteriile prototrofe sunt capabile aa-şi realiza integral sinteza metaboliţilor esenţiali. Zn. Transportul de electroni prin lanţul respirator. Mg. S). Substratul organic este metabolizat fără intervenţia unui agent oxidant extern. sulfuri. alcooli. Mo.din AA.: AA. Ele necesită un substrat donor de hidrogen (e. sulfura (în prezenţa O – H2O2). fermentare alcoolică. Respiraţie anaerobă. Produs final – H2O sau H2O2 . K. Fermentaţia se poate desfăşura în prezenţa O2. donorul şi acceptorul de H+ fiind substanţe organice. care nu pot fi sintetizaţi de bacterie (ex. etc). lipide. provocând maladie sau moarte. S). etc) Bacteriile care utilizează materia organică moa mo artă sunt saprofite (reciclarea materiei organice) Bacteriile Bacterii le parazite (obligate. Bac Bacterii teriile le auxotrofe solicită suplimentar compuşi organici preformaţi (factori de creştere)..) Bacteriile patogene sunt chemoorganotrofe    Mecanismele de obţinere a energiei la chemoorganotrofe în funcţie de acceptorul final de H : Respiraţie aerobă. pirimidinice. 3 . vitamine). N în cantităţi importante. În transfer participă transportori intermediari de electroni (lanţul respirator.Bacteriile chemolitotrofe – donorul de H este o substanţă anorganică . aducându-le prejudicii Bacteriile patogen patogene e reprezintă parazite care afectează grav gazda.  Fermentaţie. Cu. S.   - Surse de azot AA sau acizi nucleici Săruri de amoniu.Bacteriile chemoorganotrofe – donorul de H este o substanţă organică (glucoza.  Clasificarea bacteriilor după sursa de carbon   - - - Bacterii autotrofe – utilizează CO2 ca unică sursă de carbon (nepatogene) Bacterii heterotrofe – utilizează carbonul din compuşii organici (glucide. Produse finale – nitritul. K în cantităţi mici şi urme de Co. etc. acidă mixtă. H. acetoinică.din fosfaţi. amoniacul. NADH.Necesităţi elementare. baze purinice. acizi graşi. P.2/8/2010 Necesităţile nutritive ale bacteriilor . nitriţi.şi H+) şi un substrat acceptor de hidrogen. Constă în procese de ox-red care realizează numai o oxidare parţială a substratului. P . Mg. Mo. FAD. Mo – din apă Clasificarea bacteriilor după sursa de energie Bacterii fototrofe – utilizează energia solară (fotosint)  Bacterii chemotrofe – folosesc energia degajată din reacţiile chimice de oxido-reducere. Astfel se ajunge de la un substrat mai redus la o moleculă mai oxidată (ex.: fermentare lactică. Prezenţa lor în mediul de cultură este indispensabilă creşterii acestor bacterii. sulfaţi.. azot atmosferic Surse de substanţe minerale: S .

prin fermentaţie . IV. Clasificarea bacteriilor după sursele de energie şi carbon Bacterii fotoautotrofe (energie solară. acetilfosfat şi acetil-CoA. fosfoenol fosfoenol-piruvat. În procese de fermentare se formează deşeuri rejetate de către celulă.2/8/2010  Conservarea energiei O parte din energia eliberată se pierde sub formă de căldură sau poate fi utilizată direct sub formă de energie electro-chimică (fpm) la nivelul MCP (ex. transport transmembranar) sau stocată în compuşi chimici macroergici “bogaţi în energie”: ATP (sintetizat prin fosforilare oxidativă sau fosforilare la substrat).  III. chemoorganoheterotrofe) 4 . În procesele de respiraţie se elimină mai multă energie decât din fermentaţie (în glicoliză dintr-un mol de glucoză .org) Bacterii chemoautotrofe Bacterii chemoheterotrofe (chemolitoheterotrofe. I. sol. II..2 moli ATP). subst. CO2) Bacterii fotoheterotrofe (en. substrat).38 moli moli ATP.: rotaţia flagelilor.

formarea septului Replicarea ADN depinde de masa critică a celulei. Faza C – replicarea ADN 2. segregarea cromozomilor 3. Durata TG depinde de specie şi de condiţiile de creştere (condiţii optime – viteză maximă) Bacteria Escherichia coli Staphylococcus aureus Vibrio cholerae Mycobacterium tuberculosis TG in (min) 20-40 40 10 120-240 vitro TG in (ore) 5 3-5 2-3 24-48 vivo 5 . ciuperci levuriforme) Autoreproducere (virusuri) Spori (micete) Fragmentare (actinomicete) Ciclul celular – procesele care au loc de la formarea celul celulei ei pâna la următoarea diviziune diviziun e 1.limită    Perioada dintre 2 diviziuni reprezintă timpul (perioada) de generaţie (TG). Faza G – de latenţă. iar separarea cromozomilor şi diviziunea intervin în momentul când celula atinge o lungime . Faza D – de diviziune.2/8/2010 CREŞTEREA ŞI MULTIPLICAREA BACTERIILOR   - Creşterea – mărirea coordonată a masei şi volumului structurilor bacteriene ca rezultat al proceselor de sinteză Multiplicarea – creşterea numărului de celule pe o unitate de suprafaţă sau de volum Diviziu Divizi une binară Înmugurire (levuri.

5.  1. superoxid dismutazei.Presiune osmotică adecvată Temperatura de creştere Există temperaturi minime. AA). Bacterii termofile – optimum 5050-60º C (până la 95º 95º C) 4. obţin energia prin respiraţie sau fermentaţie 6 . 2. Obţin energia prin fermentaţie sau uneori respiraţie anaerobă. Bacteroides Bacterii anaerobe aerotolerante – pot creşte în prezenţa O2. Bacterii psichrofile – tº optimă 10-20º C. obţin energia prin fermentaţie. peroxidazei) – Clostridium. Toxicitatea O2 – formarea H2O2. Oxigenul Bacterii strict aerobe – cresc doar în prezenţa O2. În raport cu temperatura optimă deosebim: 1. Pentru creştere bacteriile au nevoie de nutrienţi şi condiţii fizico-chimice adecvate. streptococi) Bacterii facultativ anaerobe – cresc în orice condiţii.Apă . Testa Testar rea sensibilităţii lor faţă de antibiotice 3.pH adecvat . 3. Identificarea mi/o (scop de diagnostic) 2. Obţin energia prin respiraţie aerobă Bacterii microaerofile – necesită concentraţii reduse de O2 şi 2-10% CO2. Obţin energia prin respiraţie sau fermentaţie (Neisseria.Sursă nutritivă adecvată . Brucella. 2. etc).Sursă de energie .Concentraţie optimă a oxigenului şi a CO2 .5 Bacterii acidofile – pH 22-6 (Lactobacillus) Bacterii alcalofile – pH >8 (Pseudomonas. a radicalilor superoxizi O2-. Bacterii neutrofile (majoritatea. Vibrio) Presiunea osmotică Bacterii halotolerante (osmotolerante) – cresc în concentraţii reduse de NaCl (mediu izotonic cu mediul intern al gazdei) – mi/o patogene Bacterii halofile – preferă concentraţii mari de NaCl (1(1-30%) – stafilococi. probioticelor. Obţinerea unor produşi de biosinteză (antibiotice. 2. Campylobacter) Campylobacter ) Bacterii strict anaerobe – cresc doar în absenţa O2. Condiţiile (principiile) de cultivare . bioconversie (hormoni steroizi).pe care anaerobii nu le pot descompune (absenţa catalazei. Izolarea bacteriilor se realizează pentru: 1. etc).. sau peroxizi O22. acizi organici. producerea vaccinurilor. Bacterii hipertermofile (cresc la 70–110º C)   pH 1. Cresc şi la 0º 0º C. alimente. 4.2/8/2010 Creşterea bacteriilor în laborator – cultivare. vibrioni (Vibrio parahaemolyticus)  1.Temperatura potrivită .. 2. maxime şi optime de dezvoltare a bacteriilor. Se cultivă bacteriile pentru izolarea lor din medii naturale (prelevate patologice. inclusiv cele patogene) – pH 66-7. 3. Bacterii mezofile – optimum 3030-37º C (limite 1515-45º C) 3. fermentare (alcooli. posedă peroxidază (Lactobacillus. apă.

Compoziţia lor chimică precisă nu poate fi controlată 2. compoziţia chimică este cunoscută cu exactitate 3. lapte. ser coagulat – corinebacterii. Medii complexe I.5% NaCl) Să fie sterile şi transparente CLASIFICAREA MEDIILOR DE CULTURĂ După provenienţă 1.2/8/2010   - Mediile de cultură – soluţii sau substrate solide care asigură nutrienţii şi condiţiile fizico-chimice necesare cultivării bacteriilor. etc) 7 . Medii elective – formate din medii simple cu adaos de componente care permit creşterea mi/o exigente nutritiv (bulion (bulion-ser.5 % agaragar-agar. ficat. Apă peptonată (apă+1% peptonă+0. Gelatina nutritivă (BP + 1010-15% gelatină) Sunt utilizate pentru creşterea bacteriilor nepretenţioase la cultivare Sterilizarea prin autoclavare: 120 C. Ele pot fi utilizate pentru cultiva cultivarea rea (izolarea) bacteriilor. levuri. Au la bază produse de origine animală sau vegetală (sânge. toxine) Medii solide – conţin 10-15% gelatină sau 2-3% agaragar -agar (polizaharid extras din alge roşii.vibrioni. enzime. Empirice. Cerinţele faţă de mediile de cultură Să asigure necesităţile nutritive şi energetice ale bacteriilor Umiditate optimală pH optimal (7. neisserii. testarea sensibilităţii la antibiotice.Salmonella. simple) 1. stocarea sau transportul culturilor bacte bacteriene. Sintetice – includ ingrediente chimice chimice pure. ouă. mediul Ploskirev .2(7. peşte. Medii uzuale (universale. Medii selective – medii solide cu adaos de componente sau cu condiţii fizico-chimice particulare care stimulează creşterea unor specii şi inhibă creşterea altor specii (geloza (geloza salină stafilococi. Geloza nutritivă (BP + 22-3% agaragar-agar) 4. t topire 8080-100 C. geloză-sânge – streptococi. ser. Placa de geloză în cutii Petri este utilizată pentru izolarea culturilor pure. Semisintetice   1. extracte din carne. geloza alcalină .5% NaCl) 2.5% NaCl) 3.4) şi constant (caracter de tampon) Potenţial de oxido-reducere optimal (anaerobi rH2<5.2 – 0. naturale. După consistenţă Medii lichide (bulion)– utilizate pentru obţinerea biomasei bacteriene şi a produselor lor (antibiotice. Shigella. aerobi – rH2>10) Să fie izotonice (0. creier. Se utilizează pentru studierea activităţii biochimice sau a mobilităţii bacteriilor. 3. 20 min  B.2-7. solidificare 42 C). bulion glucozat. Bulion peptonat – BP (extract apos din carne + 1% peptonă+0. geloza înclinată (în pantă) – pentru acumularea culturilor pure Medii semisolide – 0. 2. etc). etc) II. După compoziţia chimică (complexitate) şi destinaţie A. cord. riene. cartof.

Salmonella . proteolitice. Ploskirev. utilizate pentru îmbogăţirea florei patogene şi inhibarea florei de asociaţie dintrun prelevat plurimicrobian (ex: materii fecale).5% glucoză+bucăţi de ficat) – pentru anaerobi III. albastru albastru-violete pe Levin Levin) ) Studierea proprietăţilor de oxido-reducere Mediul cu sulfit de Bi – pentru Salmonella (colonii negre – reducerea sulfitului în sulfura de Bi) 8 .Mediul Kauffmann (mediul Muller+bilă+verde de briliant) – Salmonella . Etapă premergătoare însămânţării pe medii selective.2/8/2010 Mediile de îmbogăţire reprezintă medii selective lichide.Kitt Kitt-Tar Tarr rozzi (BP+0. de oxidooxido-reducere…) Sunt construite după următoarea schemă: Bază nutritivă+substrat+indicator (la necesitate) Medii DD pentru izolarea culturii pure Studierea proprietăţilor zaharolitice Endo (geloză+lactoză+fucsină+hiposulfit de Na) Na) Levin (geloză+lactoză+eozină+albastru metilen) Ploskirev (geloză+lactoză+roşu neutru+săruri de acizi biliari+verde de briliant) Coloniile lactozo lactozo-pozitive vor fi colorate (roşii pe Endo. Medii diferenţial-diagnostice (DD) – permit diferenţierea speciilor bacteriene în baza activităţii lor biochimice (zaharolitice. fecale).Mediul Muller (BP+Lugol+CaCO3+hiposulfit ) . lipolitice.Bulion cu selenit – Shigella.Apă peptonată alcalină (pH (pH= =8) –Vibrio cholerae . .

Popescu. (Finn.Mediul CaryCary-Blair . neisserii. care va fi examinat ulterior.AG) duce la modificarea pH şi virajul culorii mediului din roşu în galben.Mediul Stuart (NaCl. ornitină) şi indicatori IV.Medii cu AA (lizină. 0. În pantă se apreciază lactoza/zaharoza (oxidare). . fără a favoriza multiplicarea lor.Mediul cu glicerină 30% . acid şi gaz . Medii de transport – destinate transportării sau stocării unui material (prelevat). Sabouraud – fungi) V.Şirul pestriţ Hiss (lichid sau semisemi-solid)– un şir de tuburi ce conţin soluţii 0.5% de diferite glucide şi indicator.Soluţie NaCl 3% . indicator Kligler – identic Russel+sulfat de Fe (detectarea H 2S) Olkeniţki – identic Kligler+1% zaharoză+uree Indicatorul Andrede – fucsină+NaOH Scindarea glucidelor (acid . albastru de metilen) – pentru anaerobi. Menţine în viaţă bacteriile. Producerea H2S – înnegrirea mediului Medii DD pentru identificarea finală a culturii pure . în coloană-glucoza (fermentare).A.2/8/2010 Mediul Klauberg (geloză-sânge cu telurit de K) –pentru Corynebacterium diphtheriae (colonii negre) Studierea proprietăţilor lipolitice Geloza cu gălbenuş de ou – bacteriile cu lecitinază formează un halou opac în jurul coloniei Studierea proprietăţilor hemolitice GelozaGeloza -sânge (geloza+5 (geloza+5-15% sânge defibrinat) În cazul hemolizei în jurul coloniilor apare o zonă clară Medii DD multitest pentru acumularea culturii pure şi identificare preliminară Russel –geloză+1% lactoză.AG) .5% agar. arginină. Medii speciale – pentru izolarea unor anumite bacterii (Finn. Aprecierea – după modificarea culorii (acid . Loe Lo ewenstein wenstein-Jensen –pentru agenţii tuberculozei. 0. tioglicolat de Na.Soluţie tampon-fosfat .1% glucoză. etc 9 .A) şi apariţia bulelor de gaz (acid şi gaz .

circulară. M. neregulată Culoare (pigmentaţie) – albă. uscată.  În timpul incubării (18-24 24-48 ore…. inoculare). suprafaţa uscată.tuberculosis – 3-5 săptămâni V. zimţat.Turbiditate uniformă .2/8/2010 Pentru cultivarea bacteriilor o cantitate mică de material ce conţine bacterii (inoculum) se întroduce într-un mediu de cultură (însămânţare. etc Consistenţă – cremoasă.1-1mm).) bacteriile cresc şi se divid. filamentoasă. mucoidă  Tipurile de colonii Colonii S (smouth) – rotunde. formând o cultură bacteriană (totalitatea bacteriilor acumulate prin multiplicare intrintr-un mediu). untoasă. umede. etc Densitate – opacă. mari (2(2-3mm) Contur (margini) – neted. convexă. rugoasă  10 . ondulat.1(0. etc Formă – punctiformă.. lobat. care ulterior va fi incubat în termostat (pentru asigurarea temperaturii optime).cholerae – 6-12 ore      Cultură pură – formată din bacterii de aceeaşi specie (indispensabilă identificării) Cultură mixtă – compusă din bacterii de specii diferite Tulpină – populaţie microbiană constituită din descendenţii unei singure izolări în cultură pură.Formarea unui sediment la fundul tubului sau pe pereţi (streptococi. yersinia) . Bacillus anthracis) În mediu solid – formarea coloniilor Colonie – o aglomerare de bacterii care se dezvoltă dintr-o singură celulă sau un grup de celule (UFC . ombilicată. lucioase Colonii R (rough) – margini neregulate. netede. care va fi studiată ulterior. etc Suprafaţă – plată. medii (1(12mm). transparentă. Clonă – populaţie care rezultă din multiplicarea unei singure celule Manifestarea creşterii şi multiplicării bacteriilor  În mediu lichid . aurie.unitate formatoare de colonii) pe suprafaţa unui mediu solid  Fiecare specie bacteriană formează colonii specifice (caracter util în identificare)  Caracteristica coloniilor Dimensiuni – colonii mici (0. galbenă. bombată.Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului (vibrioni.

Bacteriile sunt foarte sensibile la agenţi antimicrobieni (culturi utile pentru testarea sensibilităţii la antibiotice). Astfel de culturi sunt obţinute şi utilizate în laboratorul microbiologic Fazele dezvoltării unei culturi discontinue I. temperatură. Cauza – consumarea nutrienţilor. dar nu se divid. etc II.Culturi sincrone Culturile discontinue se obţin la cultivarea bacteriilor în volum limitat de mediu. spori (culturi utile pentru identificare). pH.Culturi continue . bacteriile sunt active metabolic. numărul celulelor vii rămâne constant mai multe ore.Culturi discontinue/periodice . Sensibilitatea la agenţii antimicrobieni scade. timpul apariţiei culturii şi manifestarea creşterii pe medii lichide şi solide  Dinamica multiplicării bacteriilor în culturi În funcţie de modul de dezvoltare a culturilor bacteriene se disting: . Morfologia bacteriilor este tipică speciei. curba evoluează exponenţial. cresc în dimensiuni. Durata – 8-10 ore III. etc). acumularea metaboliţilor toxici. Durata – 10 10-12 ore IV. condiţiile mediului. depinde de starea bacteriei.2/8/2010 Caracterele de cultură ale bacteriilor reprezintă exigenţele nutritive (medii. aerare. Faza de declin (letalitate) – bacteriile mor progresiv 11 . apar incluziuni. Faza staţionară – rata celulelor care se multiplică scade treptat. Durata este variabilă (2-4 ore). Faza de lag – faza de adaptare la condiţiile mediului. Faza logaritmică – bacteriile cresc şi se divid cu viteză maximală constantă.

etc Modul de prelevare (recoltare) . În ordonanţă se fixează identitatea medicului. . manifestările patologice. scopul investigaţiei. antibiotice.Secreţii rino-faringiene. vârsta.. data apariţiei.) 12 .Lavaje . graviditate. Culturi sincrone – culturi în care bacteriile se divid în acelaşi timp Examen xamenul ul bacteriologi bacteriologic c constă în inocular inocularea ea (însămânţarea) prelev preleva atelor pe me medii dii de cultură pentru izolarea cultur culturilor ilor pure de bacterii (tulpinilor) care vor fi ulterior identificate identifi cate. locul. suc duodenal .Urină. cultura aflându-se permanent în faza exponenţială.Material cadave cadaveric ic.) . Examen xamenul ul bacteriologi bacteriologic c constă din câteva etape succesive. sexul.. Se realizează în chemostate sau turbidostate.Apă .În ambalaj special (cutii metalice. alte date: imunosupresie. transsudate . test testate ate la sensibilitate vis vis-a-vis de antibiotice antibiotice.Cantitate suficientă Transportarea . natura prelevatului. tratament cu antibiotice. scopul analizei. data.Sânge . etc Materiale de examinat din mediul extern : . . Se utilizează în microbiologia industrială. etc.Respectând regulile de autoprotecţie . bronşice .În recipiente sterile .a. e.Până la administrarea antibioticelor .Vectori.Sol .LCR . eventua eventual conservat conservate.Mase fecale. punctate . locul multiplicării sau/şi din căile de eliminare ale agentului patogen) şi momentul prelevării Materiale de examinat (prelevate) de la pacienţi: . a pacientului.Aer . În intestin – culturi continue. ora prelevării. Prelevarea probelor Alegerea prelevatului (de la poarta de intrare. secreţii genitale . .2/8/2010 EXAMENUL BACTERIOLOGIC Cultura continuă – se realizează când mediul Cultura de cultură este continuu reînnoit şi îmbogăţit cu oxigen cu evacuarea unei cantităţi de cultură. cu respectarea condiţiilor speciale după necesitate .Puroi .Exsudate. .În fişa de însoţire să fie indicată identitatea pacientului.Bioptate.Spută .La debutul bolii . succesive.Alimente . pungi din plastic. bilă. ş.Imediată sau utilizând medii de transport.   - Faza prepre-analitică (responsabilitatea medicului) Prescrierea investigaţiei (în funcţie de datele examenului clinic şi paraclinic). de la prelev prelevarea area (recoltarea) probelor biologice până la remiterea remi terea re rez zultat ultatelor elor.

Incubare în termostat la 37º 37º C. etalarea etalarea consecutivă pe tr trei ei cutii cutii). etc) . probele sunt supuse pregătirii pentru investigaţie (diluare. paralele. O colonie separată constituie o cultură pură. 10-2..) – prezenţa mi/o. BurriBurriHinss Hins s.2/8/2010 - - - EXAMENUL BACTERIOLOGIC PENTRU CULTURILE AEROBE Prelev releva atul est este e su supu pus s examen examenului ului macroscopic macroscopi c (modifica modificarea rea aspect aspectului ului.). Metoda diluţiilor logaritmice a inoculului în geloză topită şi răcită la 50º 50º C (10-1.  I etapă – IZOLAREA CULTURILOR PURE Scopul izolării . Prin epui epuizarea zarea inoculului pe suprafaţa gelozei din cutia Petri (însămânţare în striuri striuri paralele.. mirosului . cantitatea. Tehni ehnici ci utilizate: 1.. ). 2. etc) Examinarea microscopică (preparate native.orientare în diagnostic După necesitate. apoi turnate în cutii Petri sau eprubete. 1818-24 h (în funcţie de TG). . ZiehlZiehl-Neelsen.a mirosului. însămânţare în cadran adrane e. forma.. G+/G+/-.. Gram. 13 .de a obţine o cultură pură dintr dintrun melan melanj j de celule bacteriene sa sau u dintr dintr-un produs produ s patologi patologic c. omogenizare. centrifugare.

confirmarea purităţii culturii .Examinarea macroscopică a coloniilor crescute (formă. variantă Se studiază caracterele: Morfologice Tinctoriale De cultură Biochimice Antigenice (seroidentificarea) De patogenitate Sensibilitatea la bacteriofagi (fago(fago-identificarea) Sensibilitatea la antibiotice - 14 .A mi/o patogene din prelevate plurimicrobiene: îmbogăţirea prealabilă a florei patogene utilizând medii de îmbogăţire .Termostat.A bacteriilor sporulate: încălzirea prealabilă a prelevatului 80º C – 20 min . specie. etc) . gen. 37º C.Repicarea coloniilor suspecte pe geloză în pantă (înclinată) pentru acumularea culturii pure .Examinarea microscopică (frotiu Gram) a coloniilor suspecte.A bacteriilor acidoacido-rezistente: tratarea prealabilă cu acid a prelevatului şi neutralizarea ulterioară cu o bază .2/8/2010 Metode speciale de izolare în culturi pure: . dimensiuni. 1818-24 ore Verificarea purităţii culturii (frotiu Gram) Identificarea culturii pure constă în evidenţierea unor caractere specifice ale acestei culturi pentru a o include într-o familie.A bacteriilor cu virulenţă înaltă şi pretenţioase la cultivare: inocularea la animalel animalele e de laborator sensibile III etapă – IDENTIFICAREA CULTURII PURE II etapă – ACUMULAREA CULTURII PURE . culoare.

laptelui . etc) cu detectarea produsele finale ale descompunerii AA: H2S. etc. plasarea unei benzi de hârtie de filtru îmbibată cu acetat de Pb deasupra BP în care creşte cultura studiată (formarea sulfurii de Pb înnegreşte hârtia) Depistarea indolului (produs al hidrolizei triptofanului) – benzi de hârtie îmbibate cu acid oxalic. etc Probele sunt incubate la 37º C. etc) etc) Activitatea proteolitică Degradarea proteinelor native (lichefierea gelatinei sau a serului coagulat. H2O + O2) (cultura se amestecă cu o picătură de apă oxigenată – apariţia bulelor de gaz) Depistarea lecitinazei – mediu cu gălbenuş de ou 10% formarea unui halou opac în jurul coloniilor Depistarea oxidazei (detectarea prezenţei citocromoxidazei din lanţul respirator) Reactiv – di (tetra)metil(tetra)metil-parafenilen parafenilen-diamină (benzi sau rondele de hârtie îmbibate cu reactiv. Alveolele sunt inoculate cu o suspensie bacteriană testată şi incubate. etc… Depistarea producerii H2S: formarea sulfurii de fer de culoare neagră în mediile multitest – Kligler. În prezenţa indolului indicatorul virează în roz.. Lectura – conform unui cod de cifre sau computerizat  15 .. laptelui . Depistarea catalazei (H2O2 .. material) Sistemul API – o galerie din plastic formată din numeroase alveole care conţin fiecare un mediu deshidratat diferit (glucide. creioane. dezaminaze. AA. Olkeniţki. coagularea laptelui. etc) . indol. - - STUDIEREA ACTIVITĂŢII BIOCHIMICE A BACTERIILOR Activitatea zaharolitică (şirul Hiss. desulfhidraze. Depistarea amoniacului (ureaza) – hârtia de turnesol se colorează în albastru.: Enterobacteriaceae Depistarea lipazei – mediu cu Twin 80 1%– halou opac în jurul coloniilor (precipitarea acizilor graşi) Depistarea hemolizinei – geloză-sânge 5-10% . Pseudomonas OxidazoOxidazo . spaţiu. etc) Oxidarea reactivului – culoare violetă-neagră Oxidazo+ : Neisseria. NH3. etc).zonă clară în jurul coloniei Depistarea ADNazei.2/8/2010 1. peptonizarea laptelui. fosfatazei. 2. Ulterior la necesitate se adaugă reactive pentru detectarea metaboliţilor particulari. etc) etc) Evidenţierea enzimelor ce intervin în degradarea AA (decarboxilaze. 1818-24 h Identificarea rapidă Utilizarea galeriilor miniaturizate standarde (economie de timp. Vibrio. fosfatazei.

.Exemplu de răspuns: Din proba examinată a fost izolată tulpina de Corynebacterium diphtheriae. tox+. răcit. acoperit cu vazelină... 20 min.Compararea rezultatelor obţinute cu caracterele speciilor bacteriene cunoscute pentru a găsi asemănări. utilizarea gas gas-pachetelor Metoda biologică Fortner – cultivarea concomitentă a aerobilor şi anaerobilor Recoltarea – cu precauţie. 2424-48 h (va avea loc înmulţirea anaerobilor) 16 . 20 min – distrugerea florei nesporogene .Încălzirea unui tub la 80º 80º C.2/8/2010 IV etapă – EVALUAREA REZULTATELOR.. EXAMENUL BACTERIOLOGIC PENTRU CULTURI ANAEROBE (clostridiene. biovar gravis. Utilizarea mediilor anaerobe (Kitt (Kitt-Tar Tarr rozzi regenerat . neclostridiene) Condiţia principală – cultivare în absenţa oxigenului 1.. FORMULAREA SI ELIBE ELI BERAREA RĂSPUNSULUI .100º C. însămânţarea în geloză în coloană) 2. rezistentă la . Crearea condiţiilor de anaerobioză Metoda fizică – utilizarea anaerostatului Metoda chimică – în exicator se întroduc substanţe ce fixează oxigenul (pirogalol+bază).Incubarea la 37º C. utilizând medii speciale) I etapă – ÎMBOGĂŢIREA ANAEROBILOR .Însămânţarea prelevatului în 2 eprubete cu mediul KittKitt-Ta Tar rrozzi regenerat . evitând contactul cu aerul (în seringi... . sensibilă la ..

FORMULAREA ŞI ELIBERAREA RĂSPUNSULUI 17 . închise ermetic. 24 h III etapă . etc Izolarea culturii pure de anaerobi prin metoda Zeissler (însămânţarea a 0. 2424-48 h Metoda Weinberg – diluţii succesive ale culturii în geloză glucozată lichefiată şi aspirarea în tuburi lungi şi înguste.Incubarea în termostat.IDENTIFICAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI Verificarea purităţii culturii pure (frotiu Gram) Studierea caracterelor culturii pure izolate (cu respectarea condiţiilor de anaerobioză) V etapă .Examinarea microscopică (frotiu Gram) a coloniilor suspecte .2/8/2010 - - II etapă . 24 h - - IV etapă .Studierea macroscopică a coloniilor . Incubarea în termostat.ACUMULAREA CULTURII PURE .IZOLAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI Studierea caracterelor de cultură – tulburarea mediului.1 ml din mediul K-T pe 3 cutii cu geloză-sânge glucozată consecutiv). Incubarea în anaerostat/exicator/gas anaerostat/exicator/ga s-pack. descompunerea bucăţilor de ficat.Repicarea în mediul K-T regenerat pentru acumularea culturii pure .EVALUAREA REZULTATELOR.