2/8/2010

FIZIOLOGIA BACTERIILOR. METABOLISMUL MICROBIAN. NUTRIŢIA ŞI RESPIRAŢIA BACTERIILOR

-

-

Fiziologia bacteriană studiază viaţa şi activităţile bacteriilor – nutriţia, respiraţia, creşterea şi multiplicarea, condiţiile de cultivare a bacteriilor. Metabolismul bacterian reprezintă ansamblul de reacţii biochimice care au loc în celula vie. Catabolism – reacţii chimice de descompunere a substanţelor complexe în elemente simple, însoţită de degajarea energiei (metabolism energetic) Anabolism – reacţii chimice de sinteză a substanţelor complexe din elemente simple, necesită energie (metabolism constructiv, de sinteză)

Particularităţile metabolismului bacterian: 1. Este un metabolism necompartimentat , toate procesele metabolice se desfăşoară intr-o singură celulă 2. Este foarte flexibil, realizându-se prin diverse căi metabolice (bacteriile se adaptează rapid la condiţiile mediului) 3. Este foarte intens (viteza reacţiilor este mare) 4. Produsele intermediare din procesele catabolice pot fi utilizate direct în calitate de precursori pentru reacţiile anabolice (amfibolism) În toate reacţiile metabolice intervin catalizatori proteici specifici - enzimele

 -

-

-

Enzimele bacteriene. bacteriene. Caractere generale: Substanţe proteice Active în limite largi de temperaturi (0-65 C) şi de pH (2-9) Specificitate de substrat şi de acţiune (reacţionează cu un substrat catalizând un tip de reacţie) Specificitatea este determinată de centrul activ al enzimei, complementar cu receptorul de pe substrat Nu se modifică în cursul reacţiei

I. II. III.    -

Clasificarea enz en zimelor Constitutive (permanente permanente) ) Inductive (adaptive adaptive) ), se sintetizează în prezenţa substratului (ex.: lactaza) Represive, sinteza lor este inhibată de acumularea în exces a prod produsului reacţiei catalizate După locul de acţiune (exoenzime, endoenzime) După tipul reacţiei catalizate (oxido oxido-reductaze, hidrolaze, transferaze, liaze, izomeraze, ligaze ) După impactul asupra ma/o Enzime metabolice Enzime de patogenitate, responsabile de modificări patologice ale ţesuturilor, celulelor ma/o : hialuronidaza, colagenaza, plasmocoagulaza, hemolizina, fibrinolizina, lecitinaza, proteaze, etc.

1.

2.

3.

4.

Importanţa practică a studierii enzimelor Rol în identificarea şi clasificarea bacteriilor (enzimele determină activitatea biochimică specifică a bacteriilor) Unele substanţe chimice, antibiotice interferează cu activitatea unor enzime, inhibând creşterea bacteriilor (tratament) Determinarea mecanismelor patogenezei infecţiilor (unele enzime sunt responsabile de producerea leziunilor în ţesutul gazdei) Aplicarea industrială a enzimelor

1

Difuzie simplă (conform gradientului de concentraţie. liza bacteriei 2 . 4. EntnerEntner-Doudoroff. Modul (tipul) de nutriţie la bacterii este absorbtiv absorbtiv. Translocaţie – substratul este modificat (ex. acizi graşi. Nutrienţii nu suportă modificări.  Transportul transmembranar 1. La bacterii digestia este extracelulară (la bacteriile GG. necesită energie   Substanţele care au pătruns în citoplasmă sunt descompuse de către enzimele bacteriene conform căilor metabolice proprii fiecărei specii bacteriene (ex.: fosforilat) în timpul transportului membranar. ciclul Krebs. 3. fără utilizarea energiei): O2. Participă permeazele şi alte proteine de transport specifice. lipide). Nutrienţi – substanţe.2/8/2010 NUTRIŢIA BACTERIANĂ     Nutriţia – modalităţile prin care bacteriile asimilează din mediu substanţele necesare pentru metabolism. necesită energie). soluţiile cărora pot traversa MCP pentru a fi antrenate în metabolismul celulei. etc). Transport activ (contra gradientului de concentraţie. CO2.în spaţiul periplasmic) Nutrienţii servesc în calitate de material de construcţie şi sursă de energie pentru sinteza compuşilor şi menţinerea vieţii bacteriei. O2) sau după o digestie prealabilă (proteine. proteine de transport. CO2. Difuzie facilitată (conform gradientului de concentraţie) – permite transportul transmembranar al moleculelor mari prin intermediul proteinelor de transport specifice .permeaze.: EmbdenMeyerhof. nutrienţi liposolubili  2. Se obţin din alimente prin solvire (săruri minerale. Celula obţine energie şi precursori care vor fi antrenaţi în biosinteză (anabolism). Excreţia metaboliţilor – difuzie. ciclul pentozelor. . polizaharide.

: fermentare lactică. Respiraţie anaerobă. vitamine). etc). elementare . Bac Bacterii teriile le auxotrofe solicită suplimentar compuşi organici preformaţi (factori de creştere).din săruri minerale.Bacteriile chemoorganotrofe – donorul de H este o substanţă organică (glucoza. P. FAD. baze purinice. sulfat. acidă mixtă. de bază: C. azot atmosferic Surse de substanţe minerale: S . Constă în procese de ox-red care realizează numai o oxidare parţială a substratului. Ele necesită un substrat donor de hidrogen (e. Mg. Fermentaţia se poate desfăşura în prezenţa O2. NADH.) .şi H+) şi un substrat acceptor de hidrogen. acizi graşi.  Clasificarea bacteriilor după sursa de carbon   - - - Bacterii autotrofe – utilizează CO2 ca unică sursă de carbon (nepatogene) Bacterii heterotrofe – utilizează carbonul din compuşii organici (glucide. Fe. Zn. Mo.Necesităţi specifice. Bacteriile prototrofe sunt capabile aa-şi realiza integral sinteza metaboliţilor esenţiali. Produs final – H2O sau H2O2 .2/8/2010 Necesităţile nutritive ale bacteriilor . pirimidinice. S. acetoinică. sulfuri.din AA.) Bacteriile patogene sunt chemoorganotrofe    Mecanismele de obţinere a energiei la chemoorganotrofe în funcţie de acceptorul final de H : Respiraţie aerobă. Ca. provocând maladie sau moarte. lipide. etc. Cu. alcooli. fermentare alcoolică. 3 . Substratul organic este metabolizat fără intervenţia unui agent oxidant extern. Mo. . Mo – din apă Clasificarea bacteriilor după sursa de energie Bacterii fototrofe – utilizează energia solară (fotosint)  Bacterii chemotrofe – folosesc energia degajată din reacţiile chimice de oxido-reducere. Na . Zn. S). facultative) trăiesc pe contul organismelor vii. Implică lanţul respirator de transport al electronilor asociat MCP. K în cantităţi mici şi urme de Co. Astfel se ajunge de la un substrat mai redus la o moleculă mai oxidată (ex. În transfer participă transportori intermediari de electroni (lanţul respirator. Mg.   - Surse de azot AA sau acizi nucleici Săruri de amoniu. Transportul de electroni prin lanţul respirator. donorul şi acceptorul de H+ fiind substanţe organice. N în cantităţi importante.Bacteriile chemolitotrofe – donorul de H este o substanţă anorganică .: AA. S).din fosfaţi. amoniacul.Necesităţi elementare. Produse finale – nitritul. Acceptorul final este oxigenul gazos. Mn. O. sulfaţi. aducându-le prejudicii Bacteriile patogen patogene e reprezintă parazite care afectează grav gazda. NAD.  Fermentaţie. H. dar fără intervenţia acestuia. sulfura (în prezenţa O – H2O2).. P .. Ca. Cu. nitriţi. K. Acceptori finali – compuşi anorganici (nitrat. etc) Bacteriile care utilizează materia organică moa mo artă sunt saprofite (reciclarea materiei organice) Bacteriile Bacterii le parazite (obligate. Prezenţa lor în mediul de cultură este indispensabilă creşterii acestor bacterii. care nu pot fi sintetizaţi de bacterie (ex.

38 moli moli ATP. CO2) Bacterii fotoheterotrofe (en.2 moli ATP).2/8/2010  Conservarea energiei O parte din energia eliberată se pierde sub formă de căldură sau poate fi utilizată direct sub formă de energie electro-chimică (fpm) la nivelul MCP (ex. chemoorganoheterotrofe) 4 . II. fosfoenol fosfoenol-piruvat. În procesele de respiraţie se elimină mai multă energie decât din fermentaţie (în glicoliză dintr-un mol de glucoză . subst.. transport transmembranar) sau stocată în compuşi chimici macroergici “bogaţi în energie”: ATP (sintetizat prin fosforilare oxidativă sau fosforilare la substrat). substrat).: rotaţia flagelilor. acetilfosfat şi acetil-CoA.  III. prin fermentaţie . sol. În procese de fermentare se formează deşeuri rejetate de către celulă. I. IV.org) Bacterii chemoautotrofe Bacterii chemoheterotrofe (chemolitoheterotrofe. Clasificarea bacteriilor după sursele de energie şi carbon Bacterii fotoautotrofe (energie solară.

Durata TG depinde de specie şi de condiţiile de creştere (condiţii optime – viteză maximă) Bacteria Escherichia coli Staphylococcus aureus Vibrio cholerae Mycobacterium tuberculosis TG in (min) 20-40 40 10 120-240 vitro TG in (ore) 5 3-5 2-3 24-48 vivo 5 . Faza C – replicarea ADN 2. Faza G – de latenţă. segregarea cromozomilor 3.limită    Perioada dintre 2 diviziuni reprezintă timpul (perioada) de generaţie (TG).2/8/2010 CREŞTEREA ŞI MULTIPLICAREA BACTERIILOR   - Creşterea – mărirea coordonată a masei şi volumului structurilor bacteriene ca rezultat al proceselor de sinteză Multiplicarea – creşterea numărului de celule pe o unitate de suprafaţă sau de volum Diviziu Divizi une binară Înmugurire (levuri. iar separarea cromozomilor şi diviziunea intervin în momentul când celula atinge o lungime . Faza D – de diviziune. formarea septului Replicarea ADN depinde de masa critică a celulei. ciuperci levuriforme) Autoreproducere (virusuri) Spori (micete) Fragmentare (actinomicete) Ciclul celular – procesele care au loc de la formarea celul celulei ei pâna la următoarea diviziune diviziun e 1.

5. Bacterii hipertermofile (cresc la 70–110º C)   pH 1.pe care anaerobii nu le pot descompune (absenţa catalazei. 3. Cresc şi la 0º 0º C.pH adecvat . Identificarea mi/o (scop de diagnostic) 2.Temperatura potrivită . Testa Testar rea sensibilităţii lor faţă de antibiotice 3. fermentare (alcooli.2/8/2010 Creşterea bacteriilor în laborator – cultivare. Brucella. Toxicitatea O2 – formarea H2O2. etc). 2. Bacteroides Bacterii anaerobe aerotolerante – pot creşte în prezenţa O2. Vibrio) Presiunea osmotică Bacterii halotolerante (osmotolerante) – cresc în concentraţii reduse de NaCl (mediu izotonic cu mediul intern al gazdei) – mi/o patogene Bacterii halofile – preferă concentraţii mari de NaCl (1(1-30%) – stafilococi. 3. posedă peroxidază (Lactobacillus. obţin energia prin respiraţie sau fermentaţie 6 . Bacterii psichrofile – tº optimă 10-20º C. Izolarea bacteriilor se realizează pentru: 1. 2. În raport cu temperatura optimă deosebim: 1. Obţin energia prin respiraţie aerobă Bacterii microaerofile – necesită concentraţii reduse de O2 şi 2-10% CO2.  1..Sursă de energie . 2. Pentru creştere bacteriile au nevoie de nutrienţi şi condiţii fizico-chimice adecvate.. Oxigenul Bacterii strict aerobe – cresc doar în prezenţa O2. alimente. etc). probioticelor.Sursă nutritivă adecvată . Bacterii neutrofile (majoritatea. Obţin energia prin fermentaţie sau uneori respiraţie anaerobă.Concentraţie optimă a oxigenului şi a CO2 . Bacterii termofile – optimum 5050-60º C (până la 95º 95º C) 4. streptococi) Bacterii facultativ anaerobe – cresc în orice condiţii.Presiune osmotică adecvată Temperatura de creştere Există temperaturi minime. Bacterii mezofile – optimum 3030-37º C (limite 1515-45º C) 3. maxime şi optime de dezvoltare a bacteriilor. obţin energia prin fermentaţie. sau peroxizi O22.Apă . Se cultivă bacteriile pentru izolarea lor din medii naturale (prelevate patologice. 4. Obţin energia prin respiraţie sau fermentaţie (Neisseria. Obţinerea unor produşi de biosinteză (antibiotice. peroxidazei) – Clostridium.5 Bacterii acidofile – pH 22-6 (Lactobacillus) Bacterii alcalofile – pH >8 (Pseudomonas. producerea vaccinurilor. superoxid dismutazei. Condiţiile (principiile) de cultivare . inclusiv cele patogene) – pH 66-7. Campylobacter) Campylobacter ) Bacterii strict anaerobe – cresc doar în absenţa O2. vibrioni (Vibrio parahaemolyticus)  1. bioconversie (hormoni steroizi). acizi organici. a radicalilor superoxizi O2-. 2. apă. AA).

Salmonella. levuri. Ele pot fi utilizate pentru cultiva cultivarea rea (izolarea) bacteriilor. Semisintetice   1. extracte din carne. etc) II. 2. testarea sensibilităţii la antibiotice.5% NaCl) Să fie sterile şi transparente CLASIFICAREA MEDIILOR DE CULTURĂ După provenienţă 1. Au la bază produse de origine animală sau vegetală (sânge. Gelatina nutritivă (BP + 1010-15% gelatină) Sunt utilizate pentru creşterea bacteriilor nepretenţioase la cultivare Sterilizarea prin autoclavare: 120 C. geloza alcalină . cord.2(7.vibrioni. geloza înclinată (în pantă) – pentru acumularea culturilor pure Medii semisolide – 0. 3. ser coagulat – corinebacterii. toxine) Medii solide – conţin 10-15% gelatină sau 2-3% agaragar -agar (polizaharid extras din alge roşii. ouă. ser. etc). Placa de geloză în cutii Petri este utilizată pentru izolarea culturilor pure.2/8/2010   - Mediile de cultură – soluţii sau substrate solide care asigură nutrienţii şi condiţiile fizico-chimice necesare cultivării bacteriilor. compoziţia chimică este cunoscută cu exactitate 3. bulion glucozat. geloză-sânge – streptococi. Apă peptonată (apă+1% peptonă+0. Se utilizează pentru studierea activităţii biochimice sau a mobilităţii bacteriilor.5% NaCl) 3.2 – 0. stocarea sau transportul culturilor bacte bacteriene.5 % agaragar-agar. creier. Cerinţele faţă de mediile de cultură Să asigure necesităţile nutritive şi energetice ale bacteriilor Umiditate optimală pH optimal (7. t topire 8080-100 C. 20 min  B. Geloza nutritivă (BP + 22-3% agaragar-agar) 4. solidificare 42 C). lapte. Empirice. După consistenţă Medii lichide (bulion)– utilizate pentru obţinerea biomasei bacteriene şi a produselor lor (antibiotice. Sintetice – includ ingrediente chimice chimice pure.5% NaCl) 2.2-7. enzime. ficat. Compoziţia lor chimică precisă nu poate fi controlată 2. peşte. mediul Ploskirev . Medii selective – medii solide cu adaos de componente sau cu condiţii fizico-chimice particulare care stimulează creşterea unor specii şi inhibă creşterea altor specii (geloza (geloza salină stafilococi. aerobi – rH2>10) Să fie izotonice (0. etc) 7 . naturale. cartof. Medii elective – formate din medii simple cu adaos de componente care permit creşterea mi/o exigente nutritiv (bulion (bulion-ser. Medii uzuale (universale. simple) 1. riene. Bulion peptonat – BP (extract apos din carne + 1% peptonă+0. După compoziţia chimică (complexitate) şi destinaţie A. Medii complexe I. neisserii. Shigella.4) şi constant (caracter de tampon) Potenţial de oxido-reducere optimal (anaerobi rH2<5.

fecale).2/8/2010 Mediile de îmbogăţire reprezintă medii selective lichide. albastru albastru-violete pe Levin Levin) ) Studierea proprietăţilor de oxido-reducere Mediul cu sulfit de Bi – pentru Salmonella (colonii negre – reducerea sulfitului în sulfura de Bi) 8 . . Ploskirev. utilizate pentru îmbogăţirea florei patogene şi inhibarea florei de asociaţie dintrun prelevat plurimicrobian (ex: materii fecale). de oxidooxido-reducere…) Sunt construite după următoarea schemă: Bază nutritivă+substrat+indicator (la necesitate) Medii DD pentru izolarea culturii pure Studierea proprietăţilor zaharolitice Endo (geloză+lactoză+fucsină+hiposulfit de Na) Na) Levin (geloză+lactoză+eozină+albastru metilen) Ploskirev (geloză+lactoză+roşu neutru+săruri de acizi biliari+verde de briliant) Coloniile lactozo lactozo-pozitive vor fi colorate (roşii pe Endo.5% glucoză+bucăţi de ficat) – pentru anaerobi III.Apă peptonată alcalină (pH (pH= =8) –Vibrio cholerae .Mediul Muller (BP+Lugol+CaCO3+hiposulfit ) . Etapă premergătoare însămânţării pe medii selective. proteolitice.Kitt Kitt-Tar Tarr rozzi (BP+0. Medii diferenţial-diagnostice (DD) – permit diferenţierea speciilor bacteriene în baza activităţii lor biochimice (zaharolitice.Mediul Kauffmann (mediul Muller+bilă+verde de briliant) – Salmonella .Bulion cu selenit – Shigella. Salmonella . lipolitice.

AG) duce la modificarea pH şi virajul culorii mediului din roşu în galben.1% glucoză.Mediul cu glicerină 30% . etc 9 . Sabouraud – fungi) V.2/8/2010 Mediul Klauberg (geloză-sânge cu telurit de K) –pentru Corynebacterium diphtheriae (colonii negre) Studierea proprietăţilor lipolitice Geloza cu gălbenuş de ou – bacteriile cu lecitinază formează un halou opac în jurul coloniei Studierea proprietăţilor hemolitice GelozaGeloza -sânge (geloza+5 (geloza+5-15% sânge defibrinat) În cazul hemolizei în jurul coloniilor apare o zonă clară Medii DD multitest pentru acumularea culturii pure şi identificare preliminară Russel –geloză+1% lactoză.Medii cu AA (lizină.Mediul Stuart (NaCl. Aprecierea – după modificarea culorii (acid . acid şi gaz . Popescu.A) şi apariţia bulelor de gaz (acid şi gaz . arginină. 0. ornitină) şi indicatori IV. (Finn. indicator Kligler – identic Russel+sulfat de Fe (detectarea H 2S) Olkeniţki – identic Kligler+1% zaharoză+uree Indicatorul Andrede – fucsină+NaOH Scindarea glucidelor (acid . Medii speciale – pentru izolarea unor anumite bacterii (Finn.AG) . În pantă se apreciază lactoza/zaharoza (oxidare). fără a favoriza multiplicarea lor.Mediul CaryCary-Blair . Medii de transport – destinate transportării sau stocării unui material (prelevat).A.Soluţie tampon-fosfat . neisserii.5% de diferite glucide şi indicator. albastru de metilen) – pentru anaerobi. . Producerea H2S – înnegrirea mediului Medii DD pentru identificarea finală a culturii pure .5% agar. 0. tioglicolat de Na. Loe Lo ewenstein wenstein-Jensen –pentru agenţii tuberculozei. care va fi examinat ulterior.Şirul pestriţ Hiss (lichid sau semisemi-solid)– un şir de tuburi ce conţin soluţii 0. Menţine în viaţă bacteriile. în coloană-glucoza (fermentare).Soluţie NaCl 3% .

etc Suprafaţă – plată. uscată. Bacillus anthracis) În mediu solid – formarea coloniilor Colonie – o aglomerare de bacterii care se dezvoltă dintr-o singură celulă sau un grup de celule (UFC . netede. lucioase Colonii R (rough) – margini neregulate. aurie. etc Formă – punctiformă. neregulată Culoare (pigmentaţie) – albă.) bacteriile cresc şi se divid. untoasă. rugoasă  10 . zimţat.tuberculosis – 3-5 săptămâni V.2/8/2010 Pentru cultivarea bacteriilor o cantitate mică de material ce conţine bacterii (inoculum) se întroduce într-un mediu de cultură (însămânţare.cholerae – 6-12 ore      Cultură pură – formată din bacterii de aceeaşi specie (indispensabilă identificării) Cultură mixtă – compusă din bacterii de specii diferite Tulpină – populaţie microbiană constituită din descendenţii unei singure izolări în cultură pură.1-1mm).  În timpul incubării (18-24 24-48 ore…. bombată. ondulat. formând o cultură bacteriană (totalitatea bacteriilor acumulate prin multiplicare intrintr-un mediu).. mari (2(2-3mm) Contur (margini) – neted. Clonă – populaţie care rezultă din multiplicarea unei singure celule Manifestarea creşterii şi multiplicării bacteriilor  În mediu lichid . inoculare). transparentă. care ulterior va fi incubat în termostat (pentru asigurarea temperaturii optime).Formarea unui sediment la fundul tubului sau pe pereţi (streptococi.Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului (vibrioni. filamentoasă. convexă. etc Consistenţă – cremoasă.unitate formatoare de colonii) pe suprafaţa unui mediu solid  Fiecare specie bacteriană formează colonii specifice (caracter util în identificare)  Caracteristica coloniilor Dimensiuni – colonii mici (0. M. suprafaţa uscată.1(0. circulară. yersinia) . care va fi studiată ulterior. lobat. medii (1(12mm). mucoidă  Tipurile de colonii Colonii S (smouth) – rotunde.Turbiditate uniformă . galbenă. ombilicată. umede. etc Densitate – opacă.

Durata – 8-10 ore III. numărul celulelor vii rămâne constant mai multe ore. spori (culturi utile pentru identificare).2/8/2010 Caracterele de cultură ale bacteriilor reprezintă exigenţele nutritive (medii. Cauza – consumarea nutrienţilor. timpul apariţiei culturii şi manifestarea creşterii pe medii lichide şi solide  Dinamica multiplicării bacteriilor în culturi În funcţie de modul de dezvoltare a culturilor bacteriene se disting: . bacteriile sunt active metabolic. condiţiile mediului. Faza logaritmică – bacteriile cresc şi se divid cu viteză maximală constantă. pH. Bacteriile sunt foarte sensibile la agenţi antimicrobieni (culturi utile pentru testarea sensibilităţii la antibiotice). acumularea metaboliţilor toxici. depinde de starea bacteriei. apar incluziuni. Sensibilitatea la agenţii antimicrobieni scade. temperatură. cresc în dimensiuni. Faza staţionară – rata celulelor care se multiplică scade treptat. etc). etc II. Durata – 10 10-12 ore IV.Culturi sincrone Culturile discontinue se obţin la cultivarea bacteriilor în volum limitat de mediu. Faza de declin (letalitate) – bacteriile mor progresiv 11 . Astfel de culturi sunt obţinute şi utilizate în laboratorul microbiologic Fazele dezvoltării unei culturi discontinue I.Culturi continue . Faza de lag – faza de adaptare la condiţiile mediului. Durata este variabilă (2-4 ore). Morfologia bacteriilor este tipică speciei. dar nu se divid.Culturi discontinue/periodice . aerare. curba evoluează exponenţial.

sexul. .) .Urină. bilă.Exsudate. pungi din plastic. Se utilizează în microbiologia industrială. transsudate . vârsta. succesive. .) 12 . . ora prelevării.a.   - Faza prepre-analitică (responsabilitatea medicului) Prescrierea investigaţiei (în funcţie de datele examenului clinic şi paraclinic). locul multiplicării sau/şi din căile de eliminare ale agentului patogen) şi momentul prelevării Materiale de examinat (prelevate) de la pacienţi: .În recipiente sterile .Alimente .În ambalaj special (cutii metalice. a pacientului. suc duodenal . alte date: imunosupresie.Lavaje . natura prelevatului. punctate .LCR . Examen xamenul ul bacteriologi bacteriologic c constă din câteva etape succesive. graviditate.Sol . bronşice . etc Modul de prelevare (recoltare) .. secreţii genitale . antibiotice. ş. etc. cultura aflându-se permanent în faza exponenţială.Bioptate.Material cadave cadaveric ic. data.2/8/2010 EXAMENUL BACTERIOLOGIC Cultura continuă – se realizează când mediul Cultura de cultură este continuu reînnoit şi îmbogăţit cu oxigen cu evacuarea unei cantităţi de cultură.Apă ..Vectori. Culturi sincrone – culturi în care bacteriile se divid în acelaşi timp Examen xamenul ul bacteriologi bacteriologic c constă în inocular inocularea ea (însămânţarea) prelev preleva atelor pe me medii dii de cultură pentru izolarea cultur culturilor ilor pure de bacterii (tulpinilor) care vor fi ulterior identificate identifi cate.La debutul bolii . În intestin – culturi continue. cu respectarea condiţiilor speciale după necesitate .Puroi . data apariţiei.Mase fecale.Până la administrarea antibioticelor . locul.Sânge .Imediată sau utilizând medii de transport.Cantitate suficientă Transportarea . În ordonanţă se fixează identitatea medicului. test testate ate la sensibilitate vis vis-a-vis de antibiotice antibiotice. eventua eventual conservat conservate.Aer . Prelevarea probelor Alegerea prelevatului (de la poarta de intrare. scopul analizei.Spută . e. etc Materiale de examinat din mediul extern : . . scopul investigaţiei. Se realizează în chemostate sau turbidostate.În fişa de însoţire să fie indicată identitatea pacientului. de la prelev prelevarea area (recoltarea) probelor biologice până la remiterea remi terea re rez zultat ultatelor elor. manifestările patologice.Respectând regulile de autoprotecţie . tratament cu antibiotice.Secreţii rino-faringiene.

Tehni ehnici ci utilizate: 1.a mirosului. centrifugare.. probele sunt supuse pregătirii pentru investigaţie (diluare.  I etapă – IZOLAREA CULTURILOR PURE Scopul izolării . ZiehlZiehl-Neelsen. etc) . etc) Examinarea microscopică (preparate native. Incubare în termostat la 37º 37º C. etalarea etalarea consecutivă pe tr trei ei cutii cutii). 13 .. . omogenizare. 2. 10-2. mirosului . apoi turnate în cutii Petri sau eprubete...de a obţine o cultură pură dintr dintrun melan melanj j de celule bacteriene sa sau u dintr dintr-un produs produ s patologi patologic c. G+/G+/-. BurriBurriHinss Hins s. paralele. Prin epui epuizarea zarea inoculului pe suprafaţa gelozei din cutia Petri (însămânţare în striuri striuri paralele. ).. O colonie separată constituie o cultură pură.2/8/2010 - - - EXAMENUL BACTERIOLOGIC PENTRU CULTURILE AEROBE Prelev releva atul est este e su supu pus s examen examenului ului macroscopic macroscopi c (modifica modificarea rea aspect aspectului ului. Metoda diluţiilor logaritmice a inoculului în geloză topită şi răcită la 50º 50º C (10-1.orientare în diagnostic După necesitate. 1818-24 h (în funcţie de TG).). Gram. însămânţare în cadran adrane e.) – prezenţa mi/o. cantitatea. forma.

A mi/o patogene din prelevate plurimicrobiene: îmbogăţirea prealabilă a florei patogene utilizând medii de îmbogăţire .Examinarea microscopică (frotiu Gram) a coloniilor suspecte.Termostat. 37º C.Repicarea coloniilor suspecte pe geloză în pantă (înclinată) pentru acumularea culturii pure .Examinarea macroscopică a coloniilor crescute (formă. gen. specie.2/8/2010 Metode speciale de izolare în culturi pure: .A bacteriilor cu virulenţă înaltă şi pretenţioase la cultivare: inocularea la animalel animalele e de laborator sensibile III etapă – IDENTIFICAREA CULTURII PURE II etapă – ACUMULAREA CULTURII PURE . culoare. variantă Se studiază caracterele: Morfologice Tinctoriale De cultură Biochimice Antigenice (seroidentificarea) De patogenitate Sensibilitatea la bacteriofagi (fago(fago-identificarea) Sensibilitatea la antibiotice - 14 . etc) . confirmarea purităţii culturii . 1818-24 ore Verificarea purităţii culturii (frotiu Gram) Identificarea culturii pure constă în evidenţierea unor caractere specifice ale acestei culturi pentru a o include într-o familie. dimensiuni.A bacteriilor acidoacido-rezistente: tratarea prealabilă cu acid a prelevatului şi neutralizarea ulterioară cu o bază .A bacteriilor sporulate: încălzirea prealabilă a prelevatului 80º C – 20 min .

fosfatazei. indol. laptelui .. Lectura – conform unui cod de cifre sau computerizat  15 . etc). etc… Depistarea producerii H2S: formarea sulfurii de fer de culoare neagră în mediile multitest – Kligler. desulfhidraze. AA. Depistarea catalazei (H2O2 . etc. etc) Oxidarea reactivului – culoare violetă-neagră Oxidazo+ : Neisseria.zonă clară în jurul coloniei Depistarea ADNazei. 1818-24 h Identificarea rapidă Utilizarea galeriilor miniaturizate standarde (economie de timp. peptonizarea laptelui. - - STUDIEREA ACTIVITĂŢII BIOCHIMICE A BACTERIILOR Activitatea zaharolitică (şirul Hiss. fosfatazei. 2. În prezenţa indolului indicatorul virează în roz. NH3. etc) etc) Activitatea proteolitică Degradarea proteinelor native (lichefierea gelatinei sau a serului coagulat. laptelui . Pseudomonas OxidazoOxidazo .. coagularea laptelui. Vibrio. Alveolele sunt inoculate cu o suspensie bacteriană testată şi incubate. Depistarea amoniacului (ureaza) – hârtia de turnesol se colorează în albastru. Ulterior la necesitate se adaugă reactive pentru detectarea metaboliţilor particulari. creioane. dezaminaze. etc) . H2O + O2) (cultura se amestecă cu o picătură de apă oxigenată – apariţia bulelor de gaz) Depistarea lecitinazei – mediu cu gălbenuş de ou 10% formarea unui halou opac în jurul coloniilor Depistarea oxidazei (detectarea prezenţei citocromoxidazei din lanţul respirator) Reactiv – di (tetra)metil(tetra)metil-parafenilen parafenilen-diamină (benzi sau rondele de hârtie îmbibate cu reactiv. spaţiu. material) Sistemul API – o galerie din plastic formată din numeroase alveole care conţin fiecare un mediu deshidratat diferit (glucide.: Enterobacteriaceae Depistarea lipazei – mediu cu Twin 80 1%– halou opac în jurul coloniilor (precipitarea acizilor graşi) Depistarea hemolizinei – geloză-sânge 5-10% . etc Probele sunt incubate la 37º C. etc) cu detectarea produsele finale ale descompunerii AA: H2S. etc) etc) Evidenţierea enzimelor ce intervin în degradarea AA (decarboxilaze..2/8/2010 1. plasarea unei benzi de hârtie de filtru îmbibată cu acetat de Pb deasupra BP în care creşte cultura studiată (formarea sulfurii de Pb înnegreşte hârtia) Depistarea indolului (produs al hidrolizei triptofanului) – benzi de hârtie îmbibate cu acid oxalic. Olkeniţki.

Încălzirea unui tub la 80º 80º C..Exemplu de răspuns: Din proba examinată a fost izolată tulpina de Corynebacterium diphtheriae. tox+. utilizarea gas gas-pachetelor Metoda biologică Fortner – cultivarea concomitentă a aerobilor şi anaerobilor Recoltarea – cu precauţie. rezistentă la .100º C. EXAMENUL BACTERIOLOGIC PENTRU CULTURI ANAEROBE (clostridiene. Utilizarea mediilor anaerobe (Kitt (Kitt-Tar Tarr rozzi regenerat .Însămânţarea prelevatului în 2 eprubete cu mediul KittKitt-Ta Tar rrozzi regenerat . însămânţarea în geloză în coloană) 2. sensibilă la .Compararea rezultatelor obţinute cu caracterele speciilor bacteriene cunoscute pentru a găsi asemănări.. 20 min. acoperit cu vazelină. răcit. . biovar gravis. evitând contactul cu aerul (în seringi.Incubarea la 37º C... FORMULAREA SI ELIBE ELI BERAREA RĂSPUNSULUI . utilizând medii speciale) I etapă – ÎMBOGĂŢIREA ANAEROBILOR .. 20 min – distrugerea florei nesporogene ... neclostridiene) Condiţia principală – cultivare în absenţa oxigenului 1. 2424-48 h (va avea loc înmulţirea anaerobilor) 16 .2/8/2010 IV etapă – EVALUAREA REZULTATELOR.. Crearea condiţiilor de anaerobioză Metoda fizică – utilizarea anaerostatului Metoda chimică – în exicator se întroduc substanţe ce fixează oxigenul (pirogalol+bază).

Repicarea în mediul K-T regenerat pentru acumularea culturii pure .Studierea macroscopică a coloniilor .EVALUAREA REZULTATELOR.IDENTIFICAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI Verificarea purităţii culturii pure (frotiu Gram) Studierea caracterelor culturii pure izolate (cu respectarea condiţiilor de anaerobioză) V etapă .Examinarea microscopică (frotiu Gram) a coloniilor suspecte . 24 h - - IV etapă .ACUMULAREA CULTURII PURE .1 ml din mediul K-T pe 3 cutii cu geloză-sânge glucozată consecutiv). Incubarea în anaerostat/exicator/gas anaerostat/exicator/ga s-pack.2/8/2010 - - II etapă . închise ermetic. etc Izolarea culturii pure de anaerobi prin metoda Zeissler (însămânţarea a 0. 24 h III etapă .Incubarea în termostat. Incubarea în termostat. FORMULAREA ŞI ELIBERAREA RĂSPUNSULUI 17 . 2424-48 h Metoda Weinberg – diluţii succesive ale culturii în geloză glucozată lichefiată şi aspirarea în tuburi lungi şi înguste. descompunerea bucăţilor de ficat.IZOLAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI Studierea caracterelor de cultură – tulburarea mediului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful