Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2013
1.INTRODUCERE
Analiza financiar-bancare prezinta o importanta majora, sistemul bancar reprezentand principalul sistem circulator din economie. Dezvoltarea sectorului bancar este una din operatiunile esentiale ale promovarii reformei economice si ale consolidarii dezvoltarii unei economii de piata. Analiza financiar-bancara este un concept complex integrat managementului bancar, proces organizat la nivelul centralei bancare, si recunoscut in esenta, prin trei ipostaze: a) gestiunea riscurilor; b) gestiunea activului si pasivului bancar; c) asigurarea transparentei informatiilor destinate publicului. Managementul activelor si pasivelor reprezinta o parte integranta a procesului de gestiune in cadrul unei societati bancare sau institutii financiare. Managementul activelor si pasivelor este apreciat, in general, ca o componenta pe termen scurt a procesului complex de gestiune, punand accentul pe managementul bilantului contabil de zi cu zi sau saptamana de saptamana, in vederea realizarii obiectivelor financiare pe durata scurta. Conform literaturii de specialitate, evaluarea performantelor unei institutii bancare se poate realiza, in primul rand, cu ajutorul Contului de rezultate, numit si contul de venituri si cheltuieli, ce permite determinarea unui set de indicatori, a caror succesiune tine de specificul activitatii bancare si de ordinea includerii in calcul a unor influente derivand din sistemul de reglementari (provizioane, fonduri de risc, impozite s.a.), venitul net bancar, rezultatul brut din exploatare, rezultatul net bancar. Indicatori derivati, a caror selectie a fost realizata pe baza frecventei utilizarii lor in evaluarea performantelor bancare si care formeaza modelul rentabilitatii capitalului: marja neta a dobanzii, rentabilitatea capitalului, rentabilitatea activelor, multiplicarea capitalului social, efectul de parghie (de levier), rata profitului net (si aportul diferitilor factori de influenta), gradul de utilizare al activelor (pe doua categorii de indicatori analitici).
2013
Banca Comerciala Romana (BCR) a fost desemnata, in martie 2007, cea mai buna banca din Romania" ("Best Emerging Market Bank in Romania").
Preluarea BCR de catre Erste Bank a atras imediat atentia agentiilor de rating care au punctat importanta tranzactiei. Astfel, agentia de evaluare financiara Standard & Poors (S&P) a majorat ratingul de creditare pe termen lung al BCR cu trei trepte, de la BB minus la BBB minus, cu perspectiva stabila. In acelasi timp, ratingul obligatiunilor in valoare de 500 de milioane de euro, cu maturitate in 2008, a fost imbunatatit de la BB minus la BBB plus. Imbunatatirea calificativului reflecta finalizarea cu succes a licitatiei de privatizare a BCR, la care banca austriaca Erste a achizitionat 61,88% din actiuni pentru suma de 3,75 de miliarde de euro. Ratingul reflecta punctul de vedere al S&P potrivit caruia Erste Bank este un actionar strategic pentru BCR, care va consolida pozitia de lider a bancii pe piata financiara romaneasca. Perspectiva stabila arata asteptarile agentiei ca prezenta unui actionar strategic va avea drept rezultat optimizarea si modernizarea modelului de afaceri al BCR precum si a tehnologiei interne. In ceea ce priveste sistemul de rating CAMPL realizat de BNR, Banca Comerciala Romana a obtinut urmatoarele rezultate: 2002-2004 rating 1 , 2005-2006: rating 2 (nici o banca nu a indeplinit in acesti ani conditiile pentru rating 1 datorita modificarilor sistemului de rating).
2013
doua etapa a fost vanzarea procentului de 8% din capitalul social al bancii, prin negociere directa, Asociatiei Salariatilor BCR .
In 2005, structura actionariatului era urmatoarea: BERD si IFC detineau 25% plus doua actiuni din capitalul social total al BCR, Asociatia Salariatilor Bancii Comerciale Romane detinea 8%, SIF-urile 30%, iar AVAS 36,8825%. In data de 21 decembrie 2005 s-a semnat contractul de privatizare a Bancii Comerciale Romane prin care Erste Bank va prelua pachetul majoritar de 61,8825% (compus din 36,8825% actiuni in proprietatea AVAS si 25% plus doua aciuni deinute de BERD si IFC).
Indicatori 1. Venituri totale 1.1. Venituri din operatiuni bancare 1.1.1. Venituri din dobanzi 1.1.2.Venituri din comisioane si speze bancare 1.1.3. Alte venituri 1.2. Venituri din activitatea suplimentara
2006 I % Suma % 100,00% 3.309.835 100,00% 1,01756 93,75% 2.982.827 90,12% 0,97814 74,74% 2.335.372 70,56% 0,96065 19,01% 0,00% 4,89% 647.455 0 240.894 19,56% 0,00% 7,28% 1,04687 1,51586
2013
1.2.1. Venituri din tranzactii 145.989 4,49% 210.883 6,37% 1,44451 1.2.2. Venituri din plasamente 12.763 0,39% 24.810 0,75% 1,9439 1.2.3. Alte venituri 164 0,01% 5.201 0,16% 31,7134 1.3. Venituri din activitati operat. 44.312 1,36% 86.114 2,60% 1,94336 1.4. Venituri extraordinare 0 0,00% 0 0,00% Dupa cum se observa din tablel, ponderea cea mai mare in total veniturilor o reprezinta, de departe, veniturile din operatiuni bancare (93,75% in 2005 si 90,12% in 2006), ducandu-ne la concluzia ca activitatea bancii este una sigura si stabila. In cadrul acestora, veniturile din dobanzi detin de asemnea cea mai mare pondere, fiind unul dintre cei mai importanti indicatori ai Contului de profit si pierdere. In dinamica, acestea scad insa cu 3, 83%.
Astfel, in structura veniturilor din dobanzi se regasesc urmatoarele tipuri de operatiuni:
Venituri din dobanzi 2005 Mii lei (RON) 2006 Mii lei (RON) 412.800 1.727.264
% 29.92 63.28
% 23,9 73,96
Conturi curente si depozite la banci 727.366 Credite si avansuri acordate clientelei 1.538.423 Certificate de trezorerie si titluri de plasament 165.200 alte venituri din dobanzi 45 Total 2.431.033
Observam ca in cea mai mare parte, acestea se compun din veniturile din credite si avansuri acordate clientelei (63.28% in 2005 si respectiv 73,96% in 2006). In dinamica, aceste tipuri de venit prezinta o scadere in 2006 de 12,27%, in conditiile cresterii substantiale a cifrei de afaceri . Aceasta tendinta de diminuare a veniturilor din dobanzi se datoreaza scaderii dobanzilor la creditele acordate clientelei, fenomen inregistrat atat in cadrul BCR cat si la nivelul intregului sistem bancar, apropiindu-ne astfel de nivelul dobanzilor din UE, care au nivele mult mai scazute. Nr. Ctr. Indicatori Presc. 2005 2006 Venituri din dobanzi 1 bancare V dob 2.431.034 2.335.372 2 Suma creantelor (credite) Cr 10.319.298 15.565.899 Procentul mediu de 3 dobanda p 0,2355813 0,1500313 Veniturilor din dobanzi sunt influentate de modificarile a doi factori : creditele acordate si procentul mediu de dobanda. Putem trage concluzia ca primul factor (creditele acordate) se afla in crestere si are o influenta pozitiva asupra cifrei de afaceri bancara. In schimb, procentul mediu de dobanda este in scarere accentuata, avand o influnenta mult mai accentuata asupra veniturilor din dobanzi decat influenta celuilalt factor, ducand la scaderea acestora. Un aspect important al activitatii desfasurate de banca il reprezinta cresterea veniturilor care nu provin din dobanzi. Veniturile din activitatea suplimentara au crescut in dinamica cu 51, 58% in 2006 fata de 2005 cat si ca pondere in structura veniturilor din exploatare. Astfel acestea reprezentau in 2005 4,89%, iar in 2006 reprezinta 7,28%. Astfel, banca a incercat sa gasesca solutii complementare celor
2013
traditionale, incercand sa recupereze pierderile din venit datorate de scaderea dobanzilor la creditele acordate. Veniturile din comisioane au inregistrat in 2006 o crestere de doar 4,68 %, ca urmare a modificarii politici bancii privind spezele si comisioanele, in sensul diminuarii cuantumului acestora.
Venituri din speze si comisioane Mii lei (RON) aferente imprumuturilor acordate aferente tranzactiilor de plati si incasari aferente operatiunilor cu carduri alte venituri din comisioane Total 2005 % Mii lei (RON) 2006 %
In 2006, desi veniturile din exploatare au crescut in termeni nominali fata de 2005, cu 2,23%, in termeni reali ele au inregistrat o scadere de 5,60%. Aceasta scadere a fost datorata in special cresterii cheltuielilor de functionare cu 5,05% in 2006, cand BCR a deschis 60 de noi sucursale, investind 45 milioane euro si ajungand la sfarsitul anului la 372 de unitati. Profitul net din exploatare a scazut astfel cu 8,72% (15,71% in term. reali). Dupa cum se observa profitul net dupa impozitare prezinta, usoara scadere. Profitul net s-a diminuat cu aproape 33,44% din 2002 pana in 2004 ca apoi sa creasca cu 130,25% in 2005 si doar cu 2,23% in 2006 (conform datelor recalculate conform normelor IFRS pentru 2005 si 2006). Indicatori 2005 2006 I Suma % Suma % 1. Cheltuieli totale 2.471.821 100,00% 2.597.047 100,00% 1,05066 1.1. Cheltuieli din operatiuni bancare 1.160.460 46,95% 1.170.851 45,08% 1,00895 1.108.200 44,83% 1.115.739 42,96% 1,0068 1.1.1. Cheltuieli cu dobanzi 1.1.2.Cheltuieli cu comisioane si speze bancare 52.260 2,11% 55.112 2,12% 1,05457 1.1.3. Alte cheltuieli 0 0,00% 0 0,00% 1.2. Cheltuieli din activitatea suplimentara 206.408 8,35% 130.288 5,02% 0,63122 1.2.1. Cheltuieli din tranzactii - plasamente 0 0,00% 0 0,00% 1.2.2. Alte cheltuieli 206.408 8,35% 130.288 5,02% 0,63122 1.3. Cheltuieli din activitati operat. 1.104.953 44,70% 1.295.908 49,90% 1,17282 1.3.1. Cheltuieli cu personalul 686.281 27,76% 797.747 30,72% 1,16242 1.3.2. Cheltuieli cu amortizarea 90.751 3,67% 126.771 4,88% 1,39691 1.3.3. Alte cheltuieli administrative 327.921 13,27% 371.390 14,30% 1,13256 1.4. Cheltuieli extraordinare 0 0,00% 0 0,00% Se poate observa ponderea mare pe care o au cheltuilelile din activitati bancare si dar si ponderea foarte mare mare pe care o au cheltuielile operationale in totalul cheltulielilor. Aceste 2 clase de cheltulieli prezinta cresteri ce sunt in stransa legatura cu cresterea surselor atrase, in special cele ale 5
2013
clientelei nefinaciare, si in acelasi timp cresterii cotei pe piata, si dezvoltarii operationale, prin nr-ului de sucursale, atm-uri si a personalului. Nu se inregistreaza cheltuileli exceptionale. Se observa de asemenea scaderea optimista a cheltuielilor din activitatea suplimentara, cu 36,88% in 2006 fata de 2005, in conditiile dezvoltarii continue a acestei activitati si cresterii veniturilor aferente plasamnetelor si tranzactionarii. Cheltuielile cu dobanzile, cea mai importanta clasa de cheltuileli bancare, cuprind urmatoarele tipuri de operatiuni:
Cheltuieli cu dobanzile 2005 Mii lei (RON) 1.029.620 17.028 2430 2006 % 92,90 1,53 0,21 Mii lei (RON) 931.862 19.245 9.213 % 83,5
Depozite ale clientelei Depozite ale bancilor Tranzactii cu titluri de valoare Cheltuiala cu dobanda aferenta imprumuturilor bancare Contracte de vanzare cu clauza de rascumparare Total
1,72
Deoarece cea mai buna pozitie in cadrul pasivelor bancii o au depozitele atrase de la clientii nebancari cu o crestere semnificativa de la un an la altul in detrimentul resursele atrase de pe piata interbancara, implicit si cheltuielile cu aceste depozite detin o pondere semnificativa in total cheltuielilor aferente dobanzilor. Se observa o diminuare a acestor cheltuieli in 2006 cu 12%, datorita cresterii depozitelor clientelei atat bancare cat si nebancare in acest interval de timp, desi dobanzile acordate de banca plasamentelor bancare s-au diminuat cu 83% intre anii 2002-2006. Se poate observa ca, si in cazul chelt. cu dobanzile, cea mai mare pondere provine din operatiunile legate de la clientela nebancara ( atragerea de resurse), in 2005 acestea fiind in proportie de 92,90 % in 2005 si 83,5%. In dinamica , si observa insa scaderea acestora, datorita scaderii dobanzii pasive. 2.4. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Valoare Indicatori 1. Venituri din operatiuni bancare, din care: 1.1. Venituri din dobanzi bancare 1.2.Venituri din comisioane si speze bancare 1.3. Alte venituri din operatiuni bancare 2. Cheltuieli din operatiuni bancare, din care: 2.1. Cheltuieli cu dobanzi 2.2.Cheltuieli cu comisioane si speze bancare 2.3. Alte cheltuieli din operatiuni bancare 3. Venituri din activitatea suplimentara 3.1. Venituri din tranzactii si plasamente 3.3. Alte venituri 6 2005 3.049.499 2.431.034 618.465 0 1.160.460 1.108.200 52.260 0 158.916 145.989 164 2006 2.982.827 2.335.372 647.455 0 1.170.851 1.115.739 55.112 0 240.894 210.883 5.201 Indice 97,814 96,065 104,69 100,9 100,68 105,46 151,59 144,45 3171,3 I ch/I ven 1,032 1,048 1,007 1,032 1,048 1,007 0,416 0,02
2013
4. Cheltuieli din activitatea suplimentara 4.1. Cheltuieli din tranzactii si plasamente 4.2. Alte cheltuieli 5. Venituri din activitatea operationala 6. Cheltuieli din activitatea operationala, din care: 6.1. Cheltuieli cu personalul 6.2. Cheltuieli cu amortizarea 6.3. Alte cheltuieli administrative 7. Venituri extraordinare 8. Cheltuieli extraordinare 9. Venituri totale 10. Cheltuieli totale
Se poate observa cresterea cu 51,59 % in 2006 fata de 2005 a veniturilor nete din activitatea suplimentara si cresterea cu 94,34% a veniturilor din activitatea suplimentara , dar si scaderea veniturilor din activitatea de baza . 2.5. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE Venituri Cheltuieli Sold intermediar Suma(3=12) 2005
Suma(1) 2005
Denumire 2006
Suma(2) 2005
Denumire 2006
2006
Chelt. cu 2431034 2335372 dobanzile Chelt. cu 618465 647455 comis. 3049499 2982827
Marja 1108200 1115739 bancara 52260 55112 1160460 1170851 Rezultat din operatiuni 130288 diverse Produs net 276690 bancar
1889039 1811976
1889039 1811976
Ven. din activ. suplim. Marja bancara Rezultat din operatiuni diverse
158916
206408
-47492
110606
249639
1591908 1645892
249639
276690
1591908 1645892
2013
831912
757019
831912
757019
757019 Amortizari 17214 53879 828112 Chelt. reeval. 701341 titluri tranz. 15021 716362 Chelt. 0 extraord.
90751
773352
701341
90751
773352
701341
4567
780906
712788
4567
780906
712788
780906 0
712788 Impozit 0
176369 0
780906
712788
176369
604537
606250
Marja bancara Rezultat din operatiuni diverse Marja bancara+ Rezultat din operatiuni diverse Produs net bancar Rez. brut al expl. Rezultat exploatare Rez. activ. crt. Rez. extraord. 8
2013
604537
606250 100,28
Cheltuieile cu materialele, utilitatile si lucrarile prestate de terti sunt in crestere, infuentand negativ eficienta societatii. Sunt necesare investigari aprofundate prin metode sociologice. Exista de asemenea dezechilibre finaciare generate de modificarea politicii fiscale, cheltuielile de personal, varsamintelor asimilate si corectiile creantelor. Cheltulielile cu amortizarile sunt in crestere, tragand concluzia ca politica de management pentru anul 2006 privind investitiile nu a fost eficienta. Nu exista accentuari ale fiscalitatii in domeniul impozitarii. Banca cunoaste o evolutie favorabila. Asadar putem trage concluzia ca in decursul anului 2006, managementul bancii nu a avut o activitate foarte eficienta Observam o evolutie usor negativa a cheltulielilor bancare totale in raport cu veniturile totale, si in special a celor din activitatea de baza. Se inregistreaza de asemenea cresteri ale chelt. cu personalul si ale chelt. de amortizare in raport cu cifra de afaceri. Este necasara luarea unor masuri de plasare a fondurilor atrase la costuri mai ridicate si atragerea de surse de finantare mai putin costisitoare. 2.6. BILANTUL CONTABIL LA 31 DECEMBRIE 2006 mii lei 2006
766.631 716.356 50.275 7.632.782 2.141.901 775.220 29.845 15.536.054 50.341 0 3.669.804 411.753 1.623.953 177.213 6.393 57.841 32.879.731 387.675 21.969.730 4.675.202 1.824.530 259.316 0 29.116.453 2.119.693 879.403 764.182 3.763.278
2005
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
412.359 377.506 34.853 7.059.188 721.121 3.399.637 30.520 10.288.778 112.054 0 0 398.738 1.599.569 160.618 0 57.000 24.239.582 510.051 17.597.088 2.375.161 0 263.082 15.962 20.761.344 2.119.693 778.601 579.944 3.478.238
2013
27 28 29
0 3.478.238 24.239.582
0 3.763.278 32.879.731
BCR, principalul jucator pe piata bancara, cotele de piata 25,4% la active, 26,4% la creditele neguvernamentale si 28,6% la depozite, clienti si 21,9% din totalul fondurilor proprii, confirmand consolidarea pozitiei sale de lider in 2006 . Politica BCR s-a axat pe diversificarea plasamentelor, extinderea bazei de clienti, consolidarea resurselor atrase de la persoanele fizice si juridice, eliminandu-se dependenta de resursele atrase de pe piata interbancara. Indicatori 2005 2006 Imobiliz necorp 160.618 177.213 16595 Imobiliz corporale 1.599.569 1.623.953 24384 Imobiliz financiare 3.910.429 4.907.118 996689 Total active imobilizate 5.670.616 6.708.284 1037668 Stocuri 57.000 57.841 841 Creante 10.319.298 15.572.292 5252994 Disponibilitati 8.192.668 10.541.314 2348646 Total active circulante 18.568.966 26.171.447 7602481 TOTAL ACTIVE 24.239.582 32.879.731 8640149 Dat pe term lung si mediu 5879000 6068779 189779 Total cap atrase pe tm scurt 14.619.262 23.047.674 8428412 Datorii totale 20.498.262 29.116.453 8618191 Capital social 2.119.693 2.119.693 0 Rezerve, rezerve din reeval 778.601 879.403 100802 Rez ex,rez report, alte fd 579.944 764.182 184.238 Total capitaluri proprii 3.478.238 3.763.278 285.040 Provizioane 263.082 259.316 -3.766 Patrimoniu net 3.741.320 3763278 21958 Analiza pe partea de activ facuta pentru Banca Comerciala Romana la 31 decembrie 2006 este edificatoare si demonstreaza evolutia pozitiva si perspectiva dezvoltarii acestei banci. Structura activelor bancii in anul 2006 este centralizata in urmatorul tabel:
2005
Elem. Activ Numerar Sume de primit de la banci centrale Depozite constituite la alte banci Credite Titluri de plasament Participatii in societati comerciale Imobilizari corporale Mii RON 412.359 7.059.188 721.121 10.319.298 3.511.693 618.517 16.954.793 % 1,68 28,8 2,94 42,1 14,3 2,53 6,92
2006
Mii RON 766.631 7.632.782 2.141.901 15.565.899 3.750.145 411.753 1.623.953 % 2,33 23,21 6,51 47,34 11,40 1,25 4,93
10
2013
In ultimii ani,inainte de 2006, banca a realizat o crestere bilantului . Astfel, in 2006 activele bilantiere se ridicau la 32.879 milioane lei (RON) (aproape 9 miliarde echivalent EUR). Aceste valori sunt mai mici decat media pe intreg sistemul bancar. In structura plasamentelor, creditele si avansurile acordate clientelei detineau in 2006 cea mai mare pondere in total active, respectiv 47,34%, aflandu-se intr-o permanenta crestere. Modificarea relativa, in termeni reali a creditelor a fost de 38,89%, datorata in special cresterii creditelor acordate populatiei cu 85,79%. Pentru intreg sistemul bancar, creditul acordat populatiei si-a majorat ponderea in totalul creditului neguvernamental de la 28,4 la suta in decembrie 2005 la 35,2 la suta in decembrie 2006, cu o dinamica deosebita a creditului de consum, alaturi de cresterea cererii populatiei pentru creditele ipotecare si imobiliare. Inca de la crearea sa, B.C.R a actionat ca un adevarat finantator al economiei reale, iar portofoliul de credite al bancii reflecta implicarea sa in sustinerea agentilor economici astfel ca in 2006 finantarea corporativa reprezenta 59,44% din total credite. Structura portofoliului de credite reflecta preocuparea bancii de a dispersa riscul asupra tuturor sectoarelor, punand accentul pe acele sectoare industriale ce au un potential ridicat de crestere: Industrie: 56,2%; Tranzactii imobiliare: 3,4%; Comert: 1,7,5%; Transporturi: 2,4%; Tranzactii financiare: 4,8%; Agricultura: 4% ; Constructii :3,9% ; Altele :7,8%. La data de 31 decembrie 2006, 12% (31 decembrie 2005: 8%) portofoliul de credite acordate persoanelor juridice era concentrat pe societati de stat sau institutii de stat (de ex. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri, Electrica, Distrigaz, SNP Petrom, Termoelectrica Banca s-a orientat mai ferm catre finantarile pe termen lung, incurajand deciziile investitionale ale clientilor, aceste credite ajungand, la o pondere de 41% din total portofoliu. fata de 19% in 2005. S-a mentinut o structura de credite preponderent in moneda nationala 56% din total portofoliu in conditiile unei piete dominate inca de creditele in valuta. 2.7. RATA DOBANZII Pe parcursul ultimilor anii, consumul populatiei a fost impulsionat de coborarea puternica a ratelor dobanzilor practicate de bancile intregului sistem, proces care a favorizat expansiunea creditelor in lei si a descurajat economisirea in moneda nationala, pe fundalul unei uniformizari a consumului de durata mai indelungata, bazata si pe anticiparea unor venituri personale sporite dupa aderarea la Uniunea Europeana. Nivelul acestora in 2004, 2005 si respective 2006, precum si evolutia lor la creditele in lei se poate urmari in graficele urmatoare:
11
2013
In ceea ce priveste ratele dobanzilor la BCR, la credite in lei au variat intre 6% si 16% in 2006 si intre 7 si 36% in 2005. Aceste cote erau apropiate de cele ale intregului sistem bancar, insa sunt cu mult mai mari decat cele oferite de bancile din Uniunea Europeana. Din punct de vedere al structurii resurselor atrase de banca se remarca o evolutie pozitiva prin consolidarea ponderii in total pasive detinute de resursele atrase de la segmentul corporate si retail, concomitent cu diminuarea treptata a dependentei BCR fata de resursele atrase de pe piata interbancara. De remarcat diferenta mare intre ponderea depozitelor si disponibilitatilor atrase de la clientela (73,95% in anul 2004, 75,54% in 2005, 66,8% in 2005) si a resurselor atrase de pe piata interbancara (7,565% in 2004 si doar 0,708% in 2005 si 1,18% in 2006). In structura resurselor de la clientii nebancari s-a inregistrat o acumulare a resurselor la termen (65,03% in anul 2005, 62,22% in 2005) in detrimentul celor la vedere (29% in 2004, 23,49% in 2005 si 23,096% in 2006), evolutie favorabila bancii deoarece urmareste realizarea unui optim intre resurse si plasamente din punct de vedere al volumului si structurii scadentelor. Pe segmentul atragerii de resurse de la clientii nebancari, in 2006 banca a inregistrat o crestere mai accentuata a depozitelor in lei (RON), crestere stimulata de remunerarea mai buna. Depozitele totale ale clientilor la BCR au crescut in 2006 cu 31,3% pana la 2.196.930 mii. lei (RON).
12
2013
2006
Indicatori Rata rentabilitatii operatiunilor bancare Rata rentabilitatii veniturilor Rata rentabilitatii economice sau a activelor (ROA) Rata rentabilitatii financiare sau a capitalului (ROE)
PROFIT NET 100 TOTAL ACTIVE In ceea ce priveste semnificatia potentiala: - un trend in scadere arata ca banca intampina anumite dificultati; - un trend in crestere este expresia unor rezultate pozitive, dar poate fi si expresia asumarii unui risc excesiv de catre banca; In 2006 insa, ROA scade, atat pentru BCR cat si pentru intreg sistemul nostru bancar. Aceasta scadere se datoreaza in special diminuarii profitului net inregistrat de catre banca, ca urmare a scaderii ecartului dintre dobanzile active si cele pasive si a spezelor si comisioanelor practicate
ROA= Rata rentabilitatii financiare sau Rentabilitatea capitalului propriu
PROFIT NET 100 CAPITALURI PROPRII O rata a rentabilitatii financiare mai ridicata poate fi efectul unui capital propriu mic, sau expresie a capacitatii crescute de a obtine prin imprumut resurse suplimentare. Este de dorit ca ROE sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata pentru a face mai atractive actiunile bancii, comparativ cu varianta plasarii fondurilor in depozite bancare si a creste cursul bursier. In 2005 datorita cresterii profitului net (cu aproape 4 mil. lei) indicatorul a atins limita de 17,38% si a scazut usor in 2006.
ROE = Rata rentabilitatii venitului
13
2013
PROFIT NET 100 TOTAL VENITURI Dupa cum se observa in 2006 acest indicator a scazut usor datorita scaderii profitului net cu 0,0028% in termeni nominali.
RRV=
Rata rentabilitatii operatiunilor bancare: VENITURI DIN DOBNZI - CHELTUIELI CU DOBNZILE 100 R ROB = ACTIVE PRODUCTIVE In general ratei rentabilitatii venitului inregistrata de B.C.R in perioada analizata are o valoare mare datorita nivelului ridicat al venitului net din dobanzi, exprimand o activitate profitabila, deci un bun management al activelor si pasivelor. Atat pentru BCR cat si pentru intreg sistemul bancar, in anii precedenti insa, s-a inregistrat o scadere a ecartului dintre dobanzile active si cele pasive. Aceasta a dus la scaderea veniturilor nete din dobanzi, generand astfel si scaderea ratei rentabilitatii venitului. 2.9. ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE Nr. Crt. 1. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 3.
Indicatori Venituri din dobanzi Sold mediu al activelor circ., din care: - stocuri - creante - disponibilitati Durata unei rotatii (zile)
Presc. CA AC S C D Dz
Viteza de rotatie a activelor este foarte lenta, fiind in 2006 in crestere fata de anul anterior. Aceasta evolutie negativa este influentata in special de evolutia activelor circulate, si in cadrul acestora, de evolutia creantelor ( in special creditele). Printre masurile de reducere a acestui indicator se numara acordarea de credite pe scadente cat mai mici, lucru putin probabil de realizat, avand in vedere evolutia pietei. 2.10. ANALIZA LICHIDITATII BANCARE Succesul activitii bancare este strns legat de corelarea eficienta, ntre activele i pasivele existente. Lichiditatea bancar este o problem de gestiune a activelor i pasivelor bancare care au grade diferite de lichiditate i arat capacitatea unei bnci de a-i finana operaiile curente. Atunci cnd exist o probabilitate ca aceast capacitate s fie pierdut, apare riscul de lichiditate. Lichiditatea efectiv se determin prin nsumarea pe fiecare band de scaden a activelor bilaniere i a angajamentelor primite, evideniate n afara bilanului. Lichiditatea necesar se determin prin nsumarea, pe fiecare band de scaden, a obligaiunilor bilaniere i a angajamentelor date evideniate n afara bilanului. Exista cte cinci benzi de scadenta. 14
2013
Indicatorul de lichiditate se calculeaz ca raport ntre lichiditatea efectiv i lichiditatea necesar i este sub limita minim, respectiv 1, prevzut la art. 6 alin. (1) din Normele Bncii Naionale a Romniei nr. 1/2002 privind lichiditatea bncilor, cu modificrile i completrile ulterioare. Indicatorii de lichiditate cei mai utilizai sunt: poziia lichiditii, pasivele nete i indicele de lichiditate, transformarea medie a scadenelor i rata lichiditii.
Indicator Active curente Stocuri Creante Disponibilitati Pasive curente sau volatile Volum active curente Credite nete Dobanzi incasate Dobanzi platite Total activ Imprumuturi noi contractate Imprumuturi scadente
Rate de structura pasive Rata lichiditate globala
Valoare 31.12.2005 18.568.966 57.000 10.319.298 8.192.668 4.158.593 18.107.139 58.956.180 2.431.034 1.108.200 24.239.582 14.114.458 1.667.362
Valoare 31.12.2006 26.171.447 57.841 15.572.292 10.541.314 5.099.570 22.357.105 83.521.376 2.335.372 1.115.739 32.879.731 2.300.041 45.660
Valoare 31.12.N-1 Valoare 31.12.N
Relatie de calcul Lg =
Abatere
Activ..curente. Pasive.volatile
4,465 5,132 0,667
Lp= Rata lichiditate partiala Rata lichiditate imediata Pozitia lichiditatii R1 Rata bresei
Li=
15
2013
R2
R2=
846,5
5037
4191
Analizand ratele de lichiditate prezentate in tabel, se remarca o lichiditate sporita si o usoara imbunatatire a acesteia din 2005 in 2006. De asemenea, potrivit datelor oferite publicitatii, BCR a avut urmatoarea evolutie a indicatorilor de lichiditate tinand cont in aprecierea lor de ratingul acordat de Banca Nationala (Sistemul de rating CAMPL). Rata lichiditii generale (Active c / Total depozite atrase) 31.12.2002 56,86 % rating 1 31.12.2003 55,18 % rating 1 31.12.2004 53,28 % rating 1 31.12.2005 44,22 % rating 1 31.12.2006 39,11 % rating 1 Limita minim pentru rating 1 este 50 %; Credite acordate clientelei la valoare brut / Depozite atrase de la clieni. 31.12.2002 42,2 % rating 1 31.12.2003 49,9% rating 1 31.12.2004 58,2 % rating 1 31.12.2005 73,95% rating 1 31.12.2006 71 % rating 1
3. CONCLUZII Prezenta lucrare cuprinde o analiz practic asupra performanelor realizate de Banca Comercial Romn, liderul pieei bancare din Romnia in anii 2005-2006 (pentru acesti ani am gasit un set complet si relevant de date). Se observ, o permanent mbuntire a serviciilor oferite, o cretere a volumului de activitate, i o lichiditate ridicat, nsa i o scdere a indicatorilor de profitabilitate datorit diminurii ecartului dintre dobnzile active i cele pasive.
BIBLIOGRAFIE :
16
2013
1. Vasile Dedu . Gestiune i Audit Bancar, Editura pentru tiinte Nationale, Bucuresti, 2002; 2. Rdu R. : Managementul activelor i pasivelor unei societi bancare, Teza de doctorat, Bucureti, 2002; 3. Banca Comerciala Romana, Situatiile Financiare BCR (www.bcr.ro) ; 4. BNR - Norme: nr. 1/2002, art. 6 (2), (3) - (www.bnr.ro) ; 5. www.bnr.ro
17