Alimentatia sanatoasa Alimentele sunt produse naturale sau prelucrate care servesc drept hrana, contin substantele necesare

pentru desfasurarea proceselor biochimice de metabolism, pentru construirea si refacerea tesuturilor organismului, producerea de energie termica si motrica, etc. Constituie aliment tot ceea ce omul mannca, mesteca si bea, cu exceptia produselor farmaceutice, n principiu, alimentele sunt o combinatie n diferite proportii a celor cinci elemente nutritive de baza - protide, lipide, glucide, vitamine si substante minerale - la care se adauga apa si un procent mai mic sau mai mare de substante de nsotire, cum sunt fibrele, substantele aromatice, pigmentii si enzimele. Desi fara valoare plastica sau energetica, aceste substante de nsotire sunt totusi importante n cadrul unei diete sanatoase, ntruct asigura o buna func-tionare a tubului digestiv, favorizeaza producerea de sucuri gastrice si maresc apetitul. Protidele Asa numite caramizi ale vietii , stau la baza tuturor celulelor vii, viata nsasi neputnd exista n absenta lor. !rin combinarea chimica a carbonului cu hidrogen si oxigen, la care se leaga azotul si uneori sulful sau fosforul, iau nastere aminoacizii din care sunt compuse toate protidele. " parte din aminoacizi pot fi sintetizati de organismul uman, nsa cea mai mare parte a lor trebuie pusi la dispozitia organismului prin alimentatie, fiind numiti, de aceea, aminoacizi esentiali. !rin legarea aminoacizilor ntre ei apar proteinele, iar prin legarea aminoacizilor cu substante neproteice apar proteidele. #anturile de proteine sunt organizate ntotdeauna sub forma de spirala si sunt dispuse fie liniar $fibrilar%, fie globular& Cele mai cunoscute protide sunt& !'"()D*& - !roteine& - fibrilare Colagen $n fibre% -!roteide& $aminoacizi% $aminoacizi + subst. neproteice% - globulare Albumine $n lapte, carne, etc.% - Cazeina $n lapte% ,lobuline $n came, lapte, etc.% - Cromoproteide $n snge% ,luteine $n cereale% - -emoglobina $n snge% !roprietati folositoare n bucatarie& Colagenul - se dizolva n solutii apoase calde, acest lucru facnd posibila obtinerea preparatelor gelatinizate, cum ar fi& aspicul, toba, piftia si produse de cofetarie gen diplomat, crema bavareza, etc. !rin fierberea de fibre, piele sau oase, colagenul continut de acestea trece n apa si gelifica la temperaturi scazute. .olutia de colagen limpezita si concentrata sau deshidratata este numita gelatina. /ibra carnii este formata din proteine fibrilare, care, sub actiunea caldurii, se strng si se scurteaza. Acest lucru face ca sucul bogat n substante nutritive sa fie eliberat din structura carnii. De aceea este bine de stiut ca, pentru a obtine un produs de calitate, este bine sa transam bucatile de carne perpendicular pe sensul fibrei, sa le crestam acolo unde apar pielite si n cazul ca le preparam prin frigere sau pra0ire, sa le batem cu ciocanul de snitele. 'upta sau distrusa, fibra nu se mai strnge, rezultatul fiind o friptura suculenta, hranitoare. Albumina - este hidrosolubila si coaguleaza la 123C. Acest lucru se poate vedea atunci cnd fierbem carne, cartofi, fasole, etc. si, dupa ce

temperatura a0unge sau trece de 123C, se formeaza spuma deasupra. .puma aceasta nu este altceva dect albumina, care sub influenta temperaturii coaguleaza si se ridica la suprafata. Aceasta caracteristica a albuminelor este folosita n restaurante pentru clarificarea supelor si consomeurilor, nsa pentru acasa va sfatuim sa nu insistati foarte tare, ntruct prin spumare se obtine o supa clara si aspectuoasa, dar, din pacate lipsita de proteine valoroase. Coagulnd la 123C albuminele ncep sa lege lichidul de fierbere. Aceasta caracteristica este deosebit de utila atunci cnd vrem sa preparam o supa crema, o crema de zahar ars sau un sos. 4n bun exemplu ar fi crema de zahar ars, unde o cantitate relativ mare de oua leaga lichidul de fierbere, respectiv laptele, rezultatul fiind un produs ndea0uns de stabil pentru a putea fi taiat n forme. Adaugate n diferite proportii sau concentratii, albuminele influenteaza deci consistenta sau cremozitatea produsului finit. Atentie5 Daca temperatura creste foarte mult, legaturile albuminice se rup si se pierde capacitatea de legare a lichidului. Astfel supa sau sosul se va taia si va avea aspect de brnzit . De aceea este bine ca produsele ce contin albumine, cum sunt ouale si smntna, pe care le folosim pentru a lega supe, ciorbe sau sosuri, sa le adaugam numai spre sfrsitul prepararii si imediat sa lasam focul mai mic. ,lobulinele - se dizolva n substante apoase numai n prezenta sarii si coaguleaza la 123C. Aceasta proprietate este folosita n fabricile de mezeluri si n bucatariile profesionale pentru obtinerea mezelurilor de tip parizer, salam, etc, respectiv pentru obtinerea farsei de carne, a terinelor sau a galustelor de carne. Cu a0utorul unui mixer cu cutit de viteza foarte mare $Cuter%, carnea se transforma n pasta fina, eliberndu-se astfel globulinele din fibra carnii. Adaugnd sare si o mica cantitate de apa -uneori sub forma de gheata - globulinele sunt dizolvate, leaga apa libera si n urma fierberii la 12-163C coaguleaza. Dupa racire aceste produse se ntaresc si pot fi feliate cu usurinta. ,luteina - continuta de fainuri absoarbe apa, se nmoaie si se leaga formnd o coca lipicioasa care se ntinde. !entru a obtine pine, coca de pizza sau paste fainoase de calitate, aluatul trebuie sa fie ct mai bine amestecat, turat sau batut, astfel nct glutenul sa fie eliberat si coca sa devina elastica. Daca dimpotriva dorim sa obtinem un aluat farmicios pentru fursecuri sau pra0ituri, atunci trebuie sa amestecam ingredientele scurt, doar pentru omogenizare. Cazeina - din lapte, nu coaguleaza la fiert deoarece este legata chimic de calciu. Daca aceasta legatura este rupta prin actiunea unor acizi, cum este spre exemplu acidul lactic, atunci aceasta proteina coaguleaza, putndu-se obtine astfel o larga varietate de produse lactate. Diferentele dintre acestea sunt determinate de tratamentul termic aplicat, de tehnologiile folosite si, nu n ultimul rnd, de ingredientele adaugate, care pot fi condimente diferite, culturi vii de bacterii sau mucegaiuri, etc. (raditional, pentru obtinerea brnzeturilor se foloseste cheagul luat din stomacul de vitel tnar, agentul activ fiind n acest caz o enzima. Din cauza faptului ca substantele acide favorizeaza coagularea cazeinei din lapte, trebuie avut gri0a ca produsele gen smntna dulce $frisca lichida% sau lapte proaspat, folosite la obtinerea unor preparate culinare, sa nu se amestece cu ingrediente acre cum ar fi, spre exemplu, sucul de lamie, otetul sau borsul. #a ciorbele acrite, daca este cazul, se adauga smntna fermentata $obisnuita%, de preferat doar cu putin nainte de servire. Lipidele #ipidele sau grasimile sunt substante organice ce intra n componenta materiei vii, sunt insolubile n apa si au aceleasi elemente chimice de baza ca si glucidele, respectiv carbon, hidrogen si oxigen. Aceste elemente compun acizii grasi si glicerina, care mpreuna formeaza grasimea. Acizii grasi cel mai des ntlniti sunt& acidul oleic, acidul linoleic, acidul stearic si acidul palmitic. #a grasimile solide apar predominant acizii stearic si palmitic, iar la grasimile lichide, acizii oleic si linoleic. Din punct de vedere alimentar, ce este important de retinut este ca exista doua tipuri de acizi grasi& saturati si nesaturati.

,rasimile care au un continut ridicat de acizi grasi saturati sunt n general grasimi solide $cu exceptia margarinei care contine uleiuri hidrogenate%, sunt stabile si si pastreaza calitatile un timp mai ndelungat, chiar si dupa ntrebuintari multiple. De aceea pentru utilizarea n friteuse $pentru pra0it%, cea mai indicata grasime este untura. ,rasimile cu un continut ridicat de acizi grasi nesaturati sunt n schimb mult mai sanatoase pentru organism si de aceea, mai valoroase. (oti acizii grasi esentiali - adica acizi grasi ce nu pot fi sintetizati de organism - sunt acizi grasi nesaturati, iar dintre acestia, acidul linoleic este cel mai important. 4leiurile si grasimile vegetale sunt sursele cele mai importante de acizi grasi esentiali. )n afara rolului plastic pe care l au, lipidele sunt foarte importante pentru ca furnizeaza o mare cantitate de energie, un gram de grasimi, prin oxidare, elibereaza 7,8 calorii. ,rasimea este purtatoare de vitamine, vitaminele liposolubile A, D si * putnd fi asimilate numai n prezenta lipidelor. De aceea este bine de retinut ca regimurile alimentare fara pic de grasime pot duce lacarente n vitamine liposolubile si implicit la tulburari de metabolism. !roprietati folositoare n bucatarie& n afara consumului propriu-zis, grasimile sunt folosite si pentru tratarea termica sau prepararea altor produse. #a ncalzirea grasimilor trebuie tinut seama de faptul ca diferite tipuri de grasimi au di ferite puncte de topire si mai ales, diferite temperaturi de ardere. Astfel, untul si margarina nu trebuie n nici un caz sa fie ncalzite la mai mult de 9:2-9623C, pe cnd uleiurile vegetale si untura pot a0unge la ;623C. Chiar si asa nsa, este bine sa evitam trecerea pragului de 9<23C, ntruct peste aceasta temperatura grasimile se distrug si, n plus, apare acroleina, o substanta deosebit de toxica. Astfel de temperaturi se ating de obicei la frigerea sau pra0irea n tigaie, unde suprafata expusa este mare iar cantitatea de grasimi este mica. De aceea este indicat sa schimbati uleiul folosit la pra0it nainte ca acesta sa si schimbe culoarea. ,rasimile sunt mai usoare dect apa. Acest lucru permite bucatarului sa degreseze anumite lichide - n special supe si consomeuri - prin adunarea grasimii de la suprafata cu a0utorul polonicului sau a servetelor de hrtie. =etoda cea mai eficienta este racirea lichidului respectiv, dupa care se poate ndeparta usor grasimea solidificata. Glucidele ,lucidele se mai numesc si carbohidrati sau hidrocarbonati, deoarece sunt substante -, organice compuse din carbon $C%, hidrogen $-% si oxigen $"%. !lantele fabrica glucidele din dioxid de carbon $C";% si apa $-;"%, cu a0utorul clorofilei si a energiei solare. /ormula chimica a unei glucide simple este n functie de numarul de molecule simple de zahar din care sunt constituite, avem& - =onozaharide $formate dintr-o singura molecula% - Dizaharide $doua molecule% - !olizaharide $formate din mai mult de 6 molecule simple% - ,lucoza $n fructe si miere% - /ructoza $n fructe si miere% - ,alactoza $n lapte% - >aharoza $n sfecla si trestie de zahar% - #actoza $n lapte% - =altoza $n cereale si bere% - Amidonul $n cartofi si cereale%

- Celuloza $n plante% Carbohidratii constituie sursa cea mai importanta de energie. ,lucidele simple a0ung foarte repede n snge acoperind imediat necesitatile energetice ale organismului. Datorita structurii sale complexe, amidonul este descompus lent de catre sucurile gastrice si de aceea este foarte satios, furniznd energie un timp ndelungat. Amidonul din cereale, pine, cartofi, orez, etc, are un efect protector asupra sistemului digestiv. /ibrele celulozice ce se gasesc n cereale, legume si fructe asigura o buna functionare a sistemului digestiv, n special a intestinelor. #a nivelul intestinului, fibrele vegetale absorb fermentii si toxinele si a0uta la eliminarea rapida a reziduurilor. !roprietati folositoare n bucatarie& m >aharul este higroscopic, adica absoarbe umiditatea din mediul ncon0urator. Aceasta proprietate a zaharului este deosebit de utila n bucatarie, ntruct poate fi folosit ca si conservant. #egnd chimic apa libera din compozitia fructelor din gemuri si dulceturi, zaharul nu mai lasa la dispozitia microorganismelor apa necesara dezvoltarii lor. Amidonul leaga la rndul lui apa, dar numai cnd se afla n solutii apoase la temperaturi de peste 123C. !e aceasta proprietate se bazeaza prepararea de sosuri si supe creme. Daca se pra0este n grasimi, cum este cazul la prepararea rntasului, amidonul se transforma n dextrina, care are aceleasi proprietati ca si amidonul, dar are un gust mult mai bun. Vitaminele ?itaminele au o importanta deosebita n buna functionare a organismului, au rol de catalizator si regulator, participnd efectiv la o serie de reactii biochimice de metabolism, si maresc capacitatea de aparare a organismului mpotriva infectiilor si mbolnavirilor. Cercetari recente sustin ca vitaminele sunt principalele arme cu care organismul se poate apara mpotriva bolilor generate de reactiile de oxidare de la nivelul celulei. ?itaminele actioneaza mpotriva radicalilor liberi rezultati n mod natural n urma arderii oxigenului n organism. /umul de tigara, poluarea, medicamentele si substantele chimice favorizeaza producerea de radicali liberi si numai actiunea vitaminelor poate preveni degradarea prematura a materialului genetic. @oli precum cancerul, ar putea fi prevenite si chiar combatute daca n dieta zilnica sar regasi n mod echilibrat toate vitaminele si n special cele obtinute din materii prime de origine vegetala. ?itaminele liposolubile A si *, precum si vitamina C, sunt cei mai puternici antioxidanti. (rebuie avut n vedere faptul ca alcoolul, cafeaua, tutunul si o mare parte din medicamente au efect distructiv asupra vitaminelor si de aceea este bine sa eliminam sau macar sa limitam consumul acestora. n functie de solubilitatea lor, vitaminele sunt clasificate n doua grupe& vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. ?itaminele liposolubile - .unt solubile n grasimi si solventii acestora, sunt mai greu alterabtle si pot fi partial depozitate n organism. Cele mai importante vitamine liposolubile sunt vitaminele A, D si *. ?itamina A - sau retinol, se mai numeste si vitamina antiinfectioasa si se gaseste n ficatul animalelor $n special al pestilor%, n unt, galbenus de ou, lapte, etc. Carotenul $sau provitamina A% este treapta superioara a retinolului si se gaseste n materii de origine vegetala, cele mai bogate fiind rosiile, morcovii, spanacul, salata, patrun0elul, caisele, piersicile, etc. ?itamina A este sensibila la actiunea aerului si a luminii. #ipsa acestei vitamine are influente negative asupra vazului, putnd duce n cazurile mai grave la orbire nocturna sau hemerolopie. Carenta n vitamina A poate duce la mbolnaviri ale celulelor pielii si mucoaselor, afectnd caile respiratorii, corneea si tubul digestiv si deasemenea scade capacitatea de aparare a organismului mpotriva infectiilor.

?itamina D - sau calciferol, se mai numeste vitamina antirahitica si se gaseste n ficat, peste, lapte, unt, galbenus de ou, margarina, etc. n produsele vegetale se gasesc steroli, caresunt transformati n vitamina D la nivelul pielii, sub actiunea razelor ultraviolete. Acesta este unul din motivele pentru care sunt recomandate baile de soare copiilor aflati n procesul de crestere. A ?itamina D este sensibila la actiunea directa a aerului si a luminii. #ipsa vitaminei D duce la dereglari ale procesului de crestere, rahitism si demineralizare a oaselor, ntruct aceasta 0oaca un rol foarte important n asimilarea calciului. ?itamina * - se mai numeste vitamina antisterilitatii si, dupa unii cercetatori, se pare ca face celulele sa mbatrneasca mai lent. .e gaseste n uleiuri vegetale, germeni de cereale, seminte de dovleac, morcov, spanac, salata si n cantitati mai mici n produse de origine animala, cum ar fi& inima, muschi, ficat, oua, carne de pui, etc. Aceasta vitamina este sensibila la actiunea directa a oxigenului din aer si a temperaturilor nalte atinse mai ales n timpul pra0irii. #ipsa vitaminei * duce la disfunctionalitati ale glandelor endocrine si afecteaza functia de reproducere. ?itaminele hidrosolubile sunt vitamme solubile n apa si substante apoase. Cele mai importante vitamine - hidrosolubile sunt vitaminele din complexul @ si vitamina C. ?itamina @l - sau tiamina, se gaseste mai ales n dro0die si seminte nedecorticate de cereale. n cantitati mai mici se gaseste n semintele plantelor oleaginoase, n leguminoase, cartofi si fructe, iar n alimentele de origine animala n ficat, galbenus de ou, carne, peste si lapte. ?itamina @l este sensibila la actiunea directa a oxigenului din aer si a temperaturii. Carenta n vitamina @l afecteaza sistemul nervos, duce la tulburari cardiovasculare, oboseala, astenie si paralizii. ?itamina @; - sau riboflavina, se gaseste n dro0die, ficat, rinichi, n fainuri integrale, lapte, spanac, oua, mazare, etc. Aceasta vitamina este sensibila la actiunea luminii. #ipsa vitaminei @; provoaca stagnarea procesului de crestere la copii, leziuni ale pielii si scade capacitatea de aparare mpotriva agentilor patogeni. ?itamina @B - sau piridoxina, se gaseste n dro0die si fainuri integrale si n cantitati mai mici n ficat, lapte si galbenus de ou. ?itamina @B este foarte sensibila la prelucrarea termica. 'olul vitaminei @B este foarte important n organism deoarece ia parte la sinteza hemoglobinei si mpiedica depunerea colesterolului pe peretii arterelor. #ipsa acestei vitamine duce la iritabilitate, stari nervoase, insomnie, pierderea apetitului si a greutatii. Deasemeni scade capacitatea organismului de a forma anticorpi. ?itamina C - se mai numeste si vitamina antiscorbutica sau acidul ascorbic si se gaseste n principal n produsele vegetale, cum sunt spre exemplu& fructele de padure, citricele, legumele cu frunze verzi, rosiile, varza, ardeii, etc. C ?itamina C este un puternic antioxidant, intervine n respiratia celulara, favorizeaza coagularea sngelui si transportul fierului. Deasemeni se manifesta antitoxic si mareste capacitatea de aparare a organismului mpotriva infectiilor. #ipsa vitaminei C determina stagnarea procesului de crestere, pierderea n greutate, hemoragii si oboseala accentuata. Dintre toate vitaminele, vitamina C este cea mai sensibila la actiunea timpului si a factorilor de mediu. )ata spre exemplu cteva date cu privire la actiunea acestor factori asupra cantitatii de vitamina C din produsele vegetale&

/actori& Conditii& Cantitatea de vit. C existentaDramasa $n procente%& 5 (impul -imediat dupa cules 922E -dupa o zi <6E -dupa doua zile B2E -dupa trei zile 62E #umina -imediat dupa cules 922E -la umbra $dupa 8-6 ore% <2E -la soare $dupa 8-6 ore% 86E (emperatura -imediat dupa cules 922E -dupa trei zile la 63C <6E -dupa trei zile la 923C 62E -dupa trei zile la ;23C . ;6E !astrare ntr-un vas cu apa - dupa 96 minute 7<E - dupa o ora t 7;E .ub 0et de apa 9 - dupa 96 minute 72E , - dupa o ora F 62E Aciditatea mareste rezistenta acidului ascorbic fata de actiunea oxigenului si din aceasta cauza fructele acide $acre% si legumele murate si pastreaza mai bine continutul de vitamina C. !rodusele - fructe si legume - cu continut record de vitamina C $la l""g% sunt& Coacaze, Ardei gras verde, /ructe de padure, Capsuni, #ami, !ortocale, .panac, ?arza, ,rapefruit, =andarine 4n adult are nevoie de aproximativ 16 mg vitamina C pe zi. !entru a reduce pierderile de vitamine, va recomand urmatoarele& - faceti aprovizionarea cu legume si fructe ct mai des, n cantitati mici, pentru a evita crearea de stocuri si pentru a folosi ct de des posibil materii prime proaspeteA - pastrati fructele si legumele la loc racoros si ntunecos, cel mai bine n sertarul de 0os al frigideruluiA - curatati-le pe ct posibil numai cu putin timp nainte de preparare si consumA - dupa curatare spalati-le scurt, fara a le uita n apaA - daca trebuie pastrate n apa, lasati-le ct mai ntregi, fara a le maruntiA - cnd pastrati n apa cartofi pentru pra0it, puneti-i ntr-un vas cu putina apa, n nici un caz sub 0et de apaA - daca trebuie sa pastrati legumele deco0ite sau curatate, acoperiti-le cu un servet umed si puneti-le la frigiderA -

- folositi oale sub presiune sau puneai capac n timpul fierberii, pentru a micsora timpul de preparare. )deea este ca, cu ct tratarea termica este mai ndelungata, cu att sansele de a mai avea vitamine sunt mai mici. "ala sub presiune are doua mari avanta0e& pe de o parte crescnd presiunea se ridica punctul de fierbere al apei, ceea ce face ca timpul necesar prepararii sa scada simtitor, iar pe de alta parte, datorita faptului ca vaporii de apa ramn captivi n interiorul vasului, este nevoie de mai putin lichid de fierbereA - adaugati verdeata doar cu putin timp nainte de servireA - tocatorul de lemn pe care taiati verdeata nu trebuie sa fie uscat cnd taiati pe el, pentru ca absoarbe imediat sucul bogat n vitamine. 4dati tocatorul cu apa nainte de folosireA - nu pastrati alimentele la cald mai mult dect este necesar. !e ct posibil, serviti mncarurile imediat dupa preparare iar ce ramne raciti si pastrati la rece. Substantele Minerale .ubstantele minerale sunt substante anorganice vitale pentru buna functionare a organismului, ntruct au rol catalitic, activeaza sistemele enzimatice, participa la realizarea presiunii osmotice si la sinteza acizilor nucleici, s.a.m.d. .ubstantele minerale intra n compozitia celulelor, a oaselor si a sngelui si trebuie aduse n organism prin alimentatie. " alimentatie sanatoasa trebuie sa contina si alimente bogate n saruri minerale, astfel nct sa acopere necesitatile zilnice ale organismului. Cele mai importante substante minerale sunt& Calciul - este component de baza al scheletului si are rol important n coagularea sngelui. Asimilarea lui este influentata de vitaminele D si C, de nivelul fosforului din organism si ntr-o mai mica masura de prezenta magneziului si fluorului. Calciul se gaseste n lapte si produse lactate, n legume, galbenus de ou, etc. Aportul scazut de saruri de calciu din alimentatie provoaca demineralizari ale oaselor, stari nervoase, crampe si tetanie. =agneziul - participa la formarea oaselor si intervine n procesele enzimatice. Are rol imunitar si este bun mpotriva stresului ntruct calmeaza si echilibreaza sistemul nervos. .e gaseste n lapte si produse lactate, n cereale, musli, creier, ficat, cartofi, legume verzi, linte, curmale, etc. 4sturoiul este foarte bogat n magneziu. #ipsa magneziului mareste incidenta bolilor cardiovasculare degenerative. /ierul - este prezent n structura unor enzime si a hemoglobinei, are un rol important n functia respiratorie, asigurnd transportul oxigenului de la plamni catre celule. .e gaseste n ficat, galbenus de ou, spanac, legume verzi, cereale, ardei gras, etc. #ipsa flerului provoaca anemie. .odiul si clorul - regleaza presiunea osmotica si repartitia normala a apei n organism, mpreuna formeaza sarea de bucatarie si se gasesc n aproape toate alimentele. !rodusele ce contin multa sare, cum ar fi chipsurile, floricele de porumb, biscuitii sarati, semintele, etc, nu trebuie consumate seara n cantitati mari, ntruct sarea retine apa n organism, se doarme rau, iar dimineata tesuturile epiteliale apar umflate. !otasiul - participa la unele reactii enzimatice ale mediului intern si are efect tonifiant asupra sistemul muscular. .e gaseste n special n produse de origine vegetala, cum sunt spre exemplu perele, fructele de padure, legumele verzi, conopida, dovleceii, etc si n cantitati mai mici n lapte, carne, peste, etc.

=icsorarea cantitatii de potasiu duce la o crestere a concentratiei de sodiu si implicit, la reten-tia apei n organism. /osforul - participa la formarea oaselor si a sistemului nervos central. .e gaseste n ficat, carne, peste, lapte si subproduse din lapte, pine integrala, nuci, oua, etc. )odul - intra n compozitia hormonilor tiroidieni, cu functii n activitatea neuromusculara si de nutritie. .e gaseste n sarea iodata, apa, crustacee, peste, nuci verzi, oua, etc. #ipsa iodului duce la dereglari ale functiilor glandei tiroide si la aparitia gusei endemice. .ulful - are efecte antitoxice si antialergice. .e gaseste n brnza de vaci, legume pastaioase, oua, carne, varza, conopida, etc. )n afara acestor substante minerale ce fac parte din grupa macroelementelor, se mai gasesc n alimente si cantitati foarte mici de zinc, cobalt, nichel, fluor, aluminiu, etc. Aceste substante din grupa microelementelor, desi aflate n cantitati infime, au rolul lor bine definit n cadrul unei bune functionari a organismului si de aceea nu trebuie nicidecum negli0ate. .pre exemplu zincul continut n bere, crustacee, somon si pine integrala este foarte important pentru un par sanatos, iar flourul este necesar smaltului dentar, tendoanelor si ligamentelor. /luorul se gaseste n carnea de peste oceanic, fructe de mare, caise, ridichi, etc. !roprietati si Continut n ?itamine si .ubstante =inerale al 4nor Alimente $la 922 g% Ardei gras - contine cantitati importante de vitamina C, vitamina A, calciu, magneziu si fier. Ardeiul iute - contine capsaicina, stimuleaza metabolismul si scade tensiunea arteriala. Carnea - pe lnga continutul mare de proteine de calitate contine si vitaminele *, @9,@;, @B, @9;, !!, precum si fier $8-6 mg%, fosfor, etc. Cartoful - contine vitaminele @l, @;, C $92-:2 mg%, !!, potasiu, fosfor, magneziu, etc. *ste energetic $continut mare de amidon% dar dietetic. Cartoful n sine nu ngrasa, ci doar grasimile cu care adeseori este asociat $mai ales n cartofii pra0iti5%. Castravetele - regleaza tensiunea arteriala, este tonifiant al dintilor si gingiilor, contine sulf, siliciu, vitaminele @l, C, * si !!. Capsunile - sunt bogate n vitamina C, contin fier, potasiu, vitamine din complexul @, etc. Au efect antitoxic si antioxidant. Ceaiul $verde si negru% - contine cantitati mari de fluor $B-82 mg% si iod. Actioneaza ca antioxidant. Ceapa - antibiotic usor, actioneaza mpotriva depunerilor de colesterol, stimuleaza apetitul, contine vitamina C, @;, calciu, potasiu si fosfor. Cereale - contin vitaminele @l, @;, @B, *, !!, fosfor, potasiu, magneziu, fier, cupru, mangan, zinc. Citrice - sunt foarte bogate n vitamina C $82-66 mg%, contin calciu, potasiu si fosfor. ntaresc sistemul imunitar si faciliteaza arderea grasimilor. Conopida - este bogata n vitamina C si pro vitamina A, contine vitaminele @9, G si !!, calciu $mai ales n varietatea broccoli 962-;22 mg%, potasiu, fosfor $9;2 mg%, sulf si fier. Dro0dia de bere - considerata de specialisti drept rezervor de vitamine, contine cantitati apreciabile de vitamina @l $6-;6 mg%, @;, acid pantotenic, vitamina !!, -, etc. /icatul - este un aliment complex ce contine importante cantitati de vitamine, si anume vitamina A, @;, @9;, C, *, !!, G, foarte mult fier $9: mg%, etc. /ructe de padure - sunt cele mai bogate surse de vitamina C $922-916 mg%, contin acid nicotinic, caroten, potasiu, fier, fosfor, etc. /ructe smburoase - contin vitamina A, C si !, potasiu, fier si calciu.

GiHi - are proprietati anticancerigene, contine foarte multa vitamina C $<2 mg% si vitaminele A, @ si *. Contine deasemenea potasiu, fosfor, calciu si magneziuA #aptele si produsele lactate - sunt cele mai importante surse de calciu $9;6 mg n lapte si pna la 9;22 mg n brnzeturile tari de ovine%, contin fosfor, magneziu, potasiu, vitamina A, @;,@B,@9;,C,D, * si G. , #eguminoase uscate - bune pentru fabricarea de globule rosii, contin vitaminele @l, @;, @B, !!, calciu, fier, fosfor, potasiu, magneziu, etc. =azarea spre exemplu contine potasiu $;22 mg%, fosfor $922 mg%, magneziu $:2 mg%, calciu $82 mg%, fier $;-: mg% plus vitaminele @l, ! si !!. Dupa unele cercetari se pare ca soia previne si combate unele forme de cancer, n special cancerul mamar. =erele - contin ntr-o forma usor asimilabila vitaminele C, @l, @;, A, !, fier, potasiu, fosfor si calciu. =orcovul - sursa importanta de pro vitamina A $9; mg, cantitate suficienta pentru un adult pe zi%, contine vitamina @l, C, * si G, precum si potasiu, fosfor, calciu, etc. =ustul - scade colesterolul, contine calciu, magneziu, fier, potasiu, fosfor si vitaminele C, @9,@;, @B, !!. "ul - contine vitamina A, @l, @;, @B, @l;, D, *, G $cu exceptia vitaminei @; care este distribuita egal att n albus ct si n galbenus, toate vitaminele celelalte sunt concentrate n galbenus%, fosfor $;22 mg%, calciu, fier, contine lecitine si cefaline cu efect tonifiant pentru sistemul nervos central. Atentie nsa, galbenusul contine si cantitati importante de colesterol. !atrun0elul - contine importante cantitati de vitamina C, A, calciu, fier $;-: mg% si potasiu. !inea - cea mai recomandata este pinea intermediara sau integrala $cu ct este mai rafinata - mai alba - cu att mai mult scade valoarea alimentara%A este bogata n fibre, vitamine din complexul @, vitamina * si !!, fosfor, potasiu si magneziu. !erele - contin mult potasiu $966 mg%, calciu $97 mg%, fosfor $9B mg%, magneziu $9; mg%, fier, si vitaminele C, @l si @;. !estele - este foarte bogat n iod, contine vitamina A, @;, @l;, D, !!, fluor, fosfor $822 mg%, potasiu si seleniu. 'osiile - sunt bogate n vitamina C $;2-B2 mg%, contin vitaminele A, @l, @;, G, !!, fier, magneziu, calciu, potasiu si brom, acesta din urma avnd un efect calmant. 'osiile combat bolile de inima si chiar si unele forme de cancer. .alata - contine fier, calciu, fosfor, vitaminele @l, @;, @B, C si A. .fecla rosie - a0uta la refacerea globulelor rosii, contine vitamina A, @l, @; si @B. .panacul - contine vitaminele A, C $62 mg%, @l, @;, @B, *, G, !!, calciu si mult fier. (elina - fortifica sistemul muscular, contine vitamina *, !! si calciu. . C 4sturoiul - antibiotic recunoscut, combate depunerea colesterolului, formarea cheagurilor de snge si lupta mpotriva bolilor de plamni. Contine vitamina C si mineralele magneziu si calciu. ?arza - contine antioxidanti, a0uta ficatul sa proceseze toxinele, are vitamina C $62 mg%, @l, @; $922 mg%, @B, G, !!, calciu, fier, potasiu si fosfor. Apa "rganismul uman contine aproximativ B6E apa, ceea ce spune foarte mult despre importanta acestui element n desfasurarea vietii. Apa are functie plastica, ntruct intra n compozitia celulelor, formeaza mediul n care se desfasoara toate reactiile chimice de metabolism si reprezinta mi0locul de transport al oxigenului si al substantelor nutritive catre celulele care au nevoie de ele. n afara acestor functii apa mai asigura si reglarea temperaturii corpului prin

procesul de transpiratie. Cantitatea de apa de care are nevoie organismul uman zilnic este de aproximativ ;-;,6 litri, dar difera n functie de conditiile de mediu, efortul fizic depus, consumul de alimente sarate sau picante, etc. " parte din acest necesar este acoperit de apa continuta n unele alimente, nsa n cea mai mare parte trebuie asigurat prin consumul de apa si bauturi. Apa pentru consum trebuie sa fie clara, curata, fara culoare, gust sau miros. /oarte multe boli infectioase, printre care si ma0oritatea bolilor digestive, sunt datorate consumului de apa infestata, asa nct este imperios necesar sa consumati apa numai din surse controlate si avizate sanitar. Despre Aditivii Alimentari n ultima vreme, ca urmare a politicii de aliniere la normele si standardele europene, s-a adoptat si nI tara noastra sistemul european de codificare a denumirilor unor ingredienti folositi n industria alimentara. Asa se face ca, tot mai des, atunci cnd cumparam un preparat alimentar produs industrial, vedem ca n lista de ingrediente apar, pe lnga materiile prime cunoscute, unele indicative gen& * 962, * 882, etc. Aceste indicative, care pe unii dintre noi ne sperie si uneori chiar ne determina sa renuntam la achizitionarea produsului respectiv, sunt denumiri tehnice ce fac ca substanta respectiva sa fie imediat recunoscuta de persoane competente din orice tara de pe continent. )n fapt, de cele mai multe ori, n spatele acestor prescurtari se ascund ingrediente sau substante pe care fiecare dintre noi le cunoaste sau chiar le foloseste de mult timp. .pre exemplu, acidul acetic, otetul, are indicativul * ;B2, acidul ascorbic sau vitamina C este * 822, acidul citric sau sarea de lamie este * 882, s.a.m.d. 4nele ingrediente de acest tip sunt produse de sinteza, dar multe dintre acestea sunt de fapt extracte naturale. Astfel pectina, * ::2, se gaseste n fructe si este folosita ca agent de gelificare, ca de altfel si agar-agar-ul, * :2B, care este extras dintr-o alga marina si se foloseste n special n cofetarie. Carotenul * 9B2, curcumina * 922 si clorofila * 929, sunt extrase din plante si fac parte din grupa colorantilor alimentari naturali. 4n alt colorant alimentar natural foarte des folosit este caramelul, care are indicativul * 962. )ata n continuare alte cteva exemple& C - * :B9 J celuloza - agent de gelificare - * 9:;2 J amidonul - agent de gelificare si suport - * 76: J zaharina si - * 769 J aspartamul, ndulcitori de sinteza absolut necesari pentru persoanele suferinde de diabet - * 8;; J lecitina - emulsificator - * ;12 J acidul lactic - acidifiant - * B;2 J acidul glutamic sau glutamatul de sodiu, poate cel mai blamat aditiv alimentar, este folosit ca potentiator de gust. !utine persoane stiu ca acesta este o sare a aminoacidului glutamic, foarte raspndit n produsele naturale neprelucrate. ,lutenul din cereale, care este foarte important pentru calitatea fainurilor, contine ;2E acid glutamic. )n mod natural, glutamatul se gaseste n brnzeturile tari $spre exemplu parmezanul contine 9;22 mgD922 g%, ciuperci 9:2 mgD922 g, rosii 9:2 mg D922 g, porumb 982 mgD922 g, came de pui :: mgD922 g, peste 8B mgD922 g, came de vita 88 mgD922 g, etc. !oate tocmai de aceea aceste alimente se numara printre cele mai apreciate si mai gustoase produse. @ucataria traditionala chinezeasca, att de apreciata pe mapamond, foloseste pe larg glutamatul nca din vremuri stravechi. .osul de soia spre exemplu, este un produs obtinut n urma unei fermentatii naturale si contine, n procent ridicatK proteina

vegetala hidrolizata, bogata n glutamat. TOXIINFECTIILE ALIMENTA E! CE "#NT "I C#M POT FI EVITATE Alimentele, att de importante pentru ntretinerea vietii, daca nu sunt prelucrate si pastrate conform unor reguli foarte stricte de igiena, pot provoca reactii alergice, dureri de cap, varsaturi si, n starile grave, chiar moartea. (oxiinfectiile sunt cauzate de consumarea unor produse alimentare contaminate cu microorganisme si toxinele lor. .ursele de contaminare cu microbi pot fi materiile prime de origine vegetala sau animala necuratate sau neprelucrate termic, praful din aer, insectele, animalele si chiar omul, n cazul cnd normele de igiena nu sunt pe deplin respectate. Din totalul toxiinfectiilor alimentare nregistrate, .almonella este raspunzatoare n <2-72E din cazuri. Aceasta bacterie provine n special din oua si carnea de pasare, dar se gaseste si n carnea cruda a altor animale. Alimentele bogate n proteine si cu umiditate ridicata sunt alimente cu risc mare de contaminare si necesita o atentie deosebita. Carnea de pasare, laptele si produsele lactate, pestele si fructele de mare, ouale crude din produse gen maioneza, etc. sunt cteva exemple de alimente cu grad mare de risc. " singura bacterie, daca are conditii optime de dezvoltare, se poate multiplica a0ungnd la o suta de milioane n numai noua ore. Caldura $6-B83C%, umiditatea si timpul sunt factorii ce favorizeaza dezvoltarea si multiplicarea microorganismelor. )A(A .!'* *L*=!#4 C* */*C( A'* (*=!*'A(4'A A.4!'A =)C'""',AM).=*#"'& (emperatura& Cum se comporta bacteriile& -9<3C - pastrarea alimentelor n congelator - sunt total inactiveA nu sunt capabile sa se multiplice - pastrarea n frigider - nu se pot multiplica !entru a distruge sau mpiedica dezvoltarea microorganismelor& - raciti rapid produsele dupa preparare si apoi pastrati-le la temperaturi sub 63CA - atentie la temperatura din frigider, 16E din cazurile de toxiinfectii alimentare sunt datorate functionarii defectuoase a frigiderului $temperaturi peste 6-B3C% sau a timpului ndelungat de pastrareA - pastrati mncarurile ori fierbinti, ori la temperaturi scazute, niciodata la temperatura camereiA - cnd rencalziti, aduceti preparatele la punctul de fierbere. Mu ncalziti niciodata produsul doar pe 0umatate si nu-9 lasati n asteptare mai mult dect este necesarA - tineti ntodeauna vasele cu mncare acoperiteA - nu pastrati ouale sau carnea cruda de pui n contact direct cu alte materii primeA - folositi numai oua proaspete. Cnd folositi oua, spargeti fiecare ou separat, nti pe o farfurioara si numai dupa ce constatati ca este n regula adaugati-9 la celelalte ingredienteA - ouale se murdaresc n cuibar, asa nct este indicat sa le spalati bine nainte de a le pune n frigider.

DE"$ID ATA EA "I CON"E VA EA Deshidratarea & !rezenta apei sau umiditatea este un factor ce poate determina dezvoltarea si multiplicarea microorganismelor si, de aceea, pentru pastrarea unor produse se recurge la eliminarea apei continute de alimente. Deshidratarea este una dintre primele metode de pastrare a alimentelor cunoscute de om. !rocedeele moderne de deshidratare fac posibila obtinerea de produse alimentare, ndeosebi de origine vegetala, din care apa a fost eliminata pastrndu-se totusi cea mai mare parte a valorii nutritive a acestora. n lipsa umiditatii, microorganismele nu se mai pot dezvolta, produsul deshidratat putnd fi pastrat vreme ndelungata. Cum uneori procentul de apa continut de alimentele proaspete poate a0unge pna la 7B-7<E din volum, este de la sine nteles ca prin deshidratare se cstiga foarte mult spatiu si, n plus, se elimina riscul degradarii rapide, datorate fie microorganismelor, fie reactiilor de oxidare. Avanta0ele pe care le ofera aceasta tehnologie sunt evidente& produsele deshidratate ocupa un volum redus la depozitare, pastrarea lor nu necesita spatii frigorifice si sunt gata de consum de ndata ce se adauga apa eliminata initial. (ehnologiile moderne si calitatea materiilor prime folosite garanteaza obtinerea, n numai cteva minute, a unor preparate gustoase si hranitoare, iar un bun exemplu n acest sens l reprezinta supele, bulioanele si ciorbele produse de firma GM"'', lider pe piata mondiala a produselor deshidratate. Conservarea Dupa cum am mai aratat, apa continuta de alimente constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea microorganismelor. Chiar daca, ipotetic vorbind, nu ar exista pericolul contaminarii cu microorganisme pe timpul manipularii si pastrarii, degradarea acestor alimente este inevitabila datorita proceselor chimice de oxidare, procese naturale ce sunt accelerate tocmai de prezenta apei. Cu ct produsul are mai multa apa, cH att este mai perisabil. De aceea, pentru a evita degradarea produselor destinate pastrarii, este nevoie fie de eliminarea apei prin deshidratare, fie de legarea chimica a apei libere din structura alimentelor. Acesta din urma se face, traditional, prin adaugarea unor substante higroscopice, cum sunt sarea si zaharul. .pre exemplu, zaharul folosit pentru obtinerea gemurilor si dulceturilor si sarea ntrebuintata la prepararea unor produse din carne sau peste, la muraturi. .area este cel mai vechi conservant cunoscut. Datorita acestei proprietati si a lipsei posibilitatilor de refrigerare, sarea valora n vechime aproape ct echivalentul ei cantitativ n aur. CE T E%#IE "A "TIM DE"P E VA"ELE DE %#CATA IE n afara ingredientelor de cea mai buna calitate, pentru obtinerea de mncaruri gustoase si mai ales sanatoase, avem nevoie de vase si ustensile de bucatarie, confectionate din materiale nedaunatoare sanatatii, aflate n stare buna, fara sparturi, ciobituri sau corpuri straine. "biectele din otel emailat - sunt relativ ieftine, nsa prepararea n astfel de vase necesita un consum ridicat de energie. ?asele moderne din otel emailat sunt de calitate si nu dauneaza sanatatii, dect n cazul cnd prezinta ciobituri sau zgrieturi n suprafata de email din interiorul vasului. *ste indicat sa renuntati la folosirea lor de ndata ce apar aceste ciobituri, ntruct alimentele se vor lipi si se vor arde usor si ce este mai grav este ca n timpul prepararilor termice se pot face transferuri de metale si elemente nocive, din materialul neprote0at, n produs. ,atitul n vase emailate necesita utilizarea unor cantitati destul de mari de grasime, acest lucru nefiind tocmai indicat. "alele si tigaile din aluminiu - sunt usoare si de aceea usor de manevrat, dar atentie, sunt usor deformabile devenind inestetice, iar n cazul

ca se deformeaza sau se bombeaza la baza devin instabile si necesita un timp mai ndelungat pentru preparare. *ste bine sa evitam utilizarea acestor vase atunci cnd vrem sa gatim preparate usor acide, cum sunt spre exemplu ciorbele acre sau varza murata, ntruct acestea pot dizolva aluminiul, molecule de metal trecnd astfel n produs. "biecte din aluminiu si teflon - sunt foarte bune mai ales pentru pra0it si copt. Mecesita foarte putina grasime pentru preparare si nu permite produsului sa adere la suprafata vasului. .tratul foarte subtire de teflon este sensibil si se deterioreaza la temperaturi foarte mari, mai ales daca ncalzirea se face uscat, fara adaos de grasime sau apa. (eflonul se zgrie foarte usor si de aceea este bine sa nu folositi obiecte metalice ascutite, cum ar fi furculita si cutitul sau materiale de curatare abrazive, cum ar fi buretele de srma si praful de curatat. !entru manevrarea produselor preparate n vase teflon, folositi numai obiecte din plastic sau lemn. Cuprul - este un excelent termoconductor, vasele din cupru garantnd o preparare rapida si un consum redus de energie. n plus, radierea rapida si uniforma a energiei n produs, a facut ca vasele din acest material sa devina favoritele bucatarilor profesionisti din toate timpurile, regasindu-se chiar si n bucatariile caselor regale. Deoarece cuprul oxideaza destul de usor, vasele de bucatarie moderne au la interior un strat subtire de inox. ntruct astfel de vase sunt foarte scumpe si nu prea se gasesc pe piata romneasca, nu voi mai zabovi asupra lor. ?asele din otel inox - sunt si ele destul de scumpe, dar constituie o achizitie pentru o viata. "biectele de bucatarie din inox sunt rezistente, nu se zgrie si nu sunt dizolvate de acizi. .unt usor de curatat, pastrndu-si vreme ndelungata aspectul stralucitor. "alele bune din inox au fundul de tip sandHich , confectionat din mai multe straturi de alia0e diferite, bune conductoare de energie. .unt excelente pentru prepararea n aburi, fiert sau pra0it si necesita putina grasime, a0utndu-va astfel sa gatiti economic si sanatos. ?asele din inox sunt cele mai frecvent ntlnite n bucatariile profesionale din ntreaga lume. n cazuri extrem de rare s-au nregistrat usoare probleme la persoanele alergice la nichel, metal ce intra n componenta alia0ului de otel inox. & De asemenea, este bine sa stiti ca& -capacul trebuie sa se potriveasca perfect cu vasul pereche, pentru a putea sa preparati n aburi, cu mai putina apa si ntr-un timp mai scurt, salvnd costuri si vitamine esentiale. -daca aveti plita de gatit, pentru a valorifica la maximum energia, va recomand sa folositi numai vase cu fundul perfect drept si cu diametrul apropiat de cel al plitei utilizate. C#M "A NE $ ANIM "ANATO" "mul este o fiinta sociala complexa ale carui decizii sunt influentate de societatea n care traieste, stie foarte putin despre necesitatile sale organice si este determinat n alegerea alimentelor de factori multipli, cum ar fi stimularea senzoriala, satisfactia si placerea oferita, etc. =otivatiile psiho-senzoriale au un rol esential, astfel nct alegem un aliment nu pe baza unui regim stiintific rational, ct influentati de dorinta sau pofta indusa de imaginea, aroma si gustul produsului. (otusi, nu trebuie sa mncam condusi doar de instinct si pofte, pe termen lung aceasta putnd duce la dezechilibre grave, tulburari de metabolism si mbolnaviri. !entru a ne pastra sanatatea si pentru a ne bucura toata viata de placerile oferite de o masa buna, este bine sa avem ntodeauna putina gri0a& ct, cum, cnd si mai ales ce mncam. n aceea ce priveste repartizarea meselor& -ncercati sa evitati obiceiul de a mnca exagerat de mult la o masa, dupa care sa nu mncati nimic timp de mai multe oreA -este bine sa mncam de cel putin trei ori pe zi. Dupa cum sustin specialistii, cel mai bine ar fi sa mpartim necesarul zilnic de alimente n

cinci, respectiv trei mese principale si doua gustari. Acestea vor fi repartizate dupa cum urmeaza& micul de0un, o gustare frugala la ora zece, prnzul, nca o gustare la ora cinci si n final cina. " astfel de repartizare a meselor ar a0uta la o mai buna acoperire a nevoilor energetice ale organismului, tinndu-se cont ca n formula cu trei mese se nregistreaza curbe ascendente de consum energetic corespunzatoare perioadelor de efort maxim dintre pauzele de masaA -n formula clasica cu trei mese D zi, micul de0un trebuie sa fie cel mai consistent, cu continut mare de carbohidrati care sa asigure energia necesara nceperii n forta a activitatilor cotidiene. Asadar, de la micul de0un nu trebuie sa lipseasca alimentele energetice cum ar fi& gemul, dulceata sau mierea, ouale, untul si laptele, precum si cereale, fructe, sucuri de fructe, etcA -masa de prnz este deasemenea importanta si trebuie sa contina n mod echilibrat toate elementele nutritive de baza. " supa sau o ciorba este foarte indicata pentru nceperea mesei, ntruct acestea au proprietatea de a stimula apetitul si productia de sucuri gastrice, pregatind si ncalzind stomacul. .alatele, n special cele proaspete, sunt importante datorita aportului de vitamine si substante minerale si pe ct posibil ar trebui sa nu lipseasca niciodata din meniul de prnz. /elul de baza trebuie sa contina proteine, lipide si glucide sub forma de carne, sosuri, legume, produse cu continut mare de amidon, cum sunt cartofii, orezul, pastele fainoase, etcA -cina este bine sa fie usoara, fara multe grasimi, carne si produse amidonoase, pentru ca n timpul noptii nevoile energetice sunt mici, iar riscul depunerii grasimilor este mare. 4neori este suficienta doar o salata sau cteva sandHich-uriA -este bine sa ncheiem masa nainte de a ne satura, sau mai bine-zis, nainte de a avea stomacul plin. (ineti cont ca senzatia de satietate apare abia dupa cteva minute de la ncheierea mesei. Alegerea tipului alimentelor si optiunea n ceea ce priveste cantitatea lor, tine de constitutia si metabolismul fiecaruia. Mici un aliment nu contine absolut toate substantele nutritive de care avem nevoie si pentru a acoperi integral necesitatile organismului trebuie sa mncam ct mai diversificat. Mici macar laptele, care este considerat cel mai complet aliment, nu poate asigura dezvoltarea armonioasa a copilului dect pna la o anumita vrsta. " alimentatie sanatoasa presupune consumarea de alimente diverse, care sa se completeze reciproc, asigurnd toate elementele necesare unei bune functionari a organismului. Din acest punct de vedere, meniul zilnic trebuie sa aiba urmatoarea structura& 6E J ,rasimi si dulciuri #apte si lactate J <E 9;E J Carne, oua, peste /ructe si salate J 96E ;6E J #egume, leguminoase uscate si cartofi Cereale, pine, paste ilinoase J 86E )ata n continuare nca cteva sfaturi& - mncati ct mai divers, dar niciodata prea mult cantitativ. =ai bine mai putin, dar mai desA - mestecati bine pentru a digera mai bine si nu beti n timp ce mncati pentru a nu dilua sucurile gastriceA - consumati mai putine grasimi, mai ales grasimi solide de origine animalaDntruct contin predominant acizi grasi saturati si colesterol. Atentie, exista nenumarate produse alimentare cu continut mare de grasimi ascunse , cum sunt spre exemplu unele mezeluri, brnzeturi $mai ales brnzeturi topite%, pra0ituri, ciocolata, etcA - evitati consumul excesiv de cafea, dulciuri si alcool. n lipsa unui consum energetic pe masura, o cantitate prea mare de glucide ingerate

poate fi transformata, prin anumite mecanisme metabolice, n grasimi. Alcoolul este considerat ca fiind furnizor de calorii goale ., ntruct din compozitia acestuia lipsesc orice elemente nutritiveA - eliminati din dieta dumneavoastra acele alimente care va creaza o stare de disconfort sau care agraveaza o boala de0a existentaA - ncercati sa consumati mai multe produse din cereale integrale, cum sunt& cerealele pentru micul de0un, pinea integrala sau intermediara, etc. si ct mai multe legume si fructe, care, n afara continutului foarte bogat n vitamine si minerale, contin fibre deosebit de importante pentru buna functionare a tubului digestivA - consumul exagerat de carne si produse de origine animala este daunator, ntruct excesul de proteine animale acidifica sngele si distruge mineralele. !entru a neutraliza acidul uric, rezultat n urma metabolismului proteinelor, organismul sacrifica mineralele, iar daca aportul lor din alimentatie nu este suficient, apar hipocalcemia, osteoporoza, cariile dentare, etcA - este bine ca o zi pe saptamna sa mncati fara carne, iar daca este posibil chiar sa mncati ceva mai putin cantitativ dect de obicei. Acest gen de post saptamnal ofera un scurt ragaz organismului, timp n care se poate ocupa de eliminarea toxinelor acumulate. .lu0itorii bisericii, care nca din vechime au fost unii dintre cei mai eruditi reprezentanti ai comunitatilor umane, stiau foarte bine acest lucru si de aceea au impus prin porunci, anumite perioade de post. Dezvoltarea economica a societatii moderne a determinat unele schimbari ma0ore ale obiceiurilor alimentare. =ncam mai mult si consumam preponderent produse cu continut caloric foarte ridicat, pe cnd consumul energetic s-a redus foarte mult datorita lipsei unor activitati fizice regulate. !entru cei ce urmeaza un regim alimentar si si calculeaza ratia conform valorilor energetice ale alimentelor, iata cteva informatii utile& :,9<: G0oule J 9 Gcal !roteine lg J:,9 Gcal ,lucide lg J :,9 Gcal #ipide lg J 7,8 Gcal Alcool lg J 1,9 Gcal n medie un adult are nevoie de aproximativ ;;22 Gcal D zi. Aceasta valoare este nsa pur orientativa, ntruct ea se modifica n functie de efortul fizic depus, de vrsta, sex si temperatura mediului ncon0urator. Mevoile energetice ale organismului ar trebuie acoperite n proportie de 66-B2E de glucide, aproximativ ;6-82E de grasimi si 96E de proteine.