SANGELE

Are origine mezenchimala. Este alcatuit din organite (elemente figurate) si plasma. Elementele anucleate sunt hematia si trombocitul. Elementele nucleate sunt leucocitele care pot fi granulare (PMN) - neutrofile, eozinofile sau bazofile - sau pot fi agranulare - limfocitele si monocitele. Plasma sangvina contine !" apa si #!" substante uscate. $ubstantele organice sunt albumine, globuline, fibrinogen, hormoni si vitamine in cantitati mici. $ubstante anorganice sunt sarurile minerale si ioni aflati in diverse concentratii. %e asemenea mai se gasesc metaboliti& urea, acidul uric, creatinina, glucoza. 'a fiecare element figurat se vor studia& numarul diametrul forma organizarea structurala, observata la M( organizarea ultrastructurala, observata la ME durata de viata in sangele circulant originea functiile indeplinite Hematia Numarul $e gaseste in numar de ) mil. * mmc la femeie si + mil. * mmc la barbat. Aceste cifre insa nu sunt fi,e. E,ista cresteri ale acestor valori (poliglobulii) care pot fi fiziologice sau patologice. Poliglobulie fiziologica se poate intalni& la altitudini ridicate la sportivii de performanta la femeia gravida in ultima perioada de sarcina la nou nascut (--. mil.) dar care scade insa repede. Poliglobulii patologice se intalnesc in& boli ale sangelui boli generale $caderea numarului de hematii se numeste anemie si apare in boli ale sangelui sau in boli generalizate. Dimensiuni .,/ m la hematia circulanta -,+ m la hematia uscata %imensiunile mari ale hematiilor& macrocite (#! m) sau megalocite (#0 m) insotesc anemiile sau alte boli ale sangelui. %iametre scazute (microcite) se intalnesc in anemii. Poate e,ista si anizocitoza (diametre diferite). Forma discocit (forma clasica, fiziologica) - in plan frontal are forma rotun1ita iar in plan sagital are forma de disc biconcav (piscot). sferocit - hemati rotun1ite, cu forma de balon

echinocit - au forma de sfera dar membrana celulara emite prelungiri de lungime, forma si grosime egala si situate la distante egale unele de altele. Aceasta forma apare atunci cand concentratia de A2P din celula sau din e,terior scade. stomatocite - sunt celule rotun1ite care prezinta o infundatura. Aceasta forma apare cand in mediul e,tern apare o modificare a p3-ului. ovalocite - hematii de forma ovalara acantocite - celulele au forma sferica dar membrana emite prelungiri de lungimi si grosimi diferite asezate la distante inegale. Aceasta forma poate sa devina si ireversibila in unele boli, spre e,emplu in ciroza hepatica. %e asemenea e,ista si hematii cu forma ireversibila, patologice& drepanocitele - hematii in forma de secera leptocite - hematii turtite Poi4ilocitoza apare atunci cand hematiile au forme diferite. 5n mod fiziologic, atunci cand capilarele sangvine au un diametru mai mic de - m, pentru ca sa poata trece, hematiile se alungesc foarte mult, deformandu-se iar apoi revin la forma initiala. Structura si ultrastructura hematiei 3ematia circulanta este anucleata (la om). 6itoplasma& dispar toate organitele celulare si raman doar microfilamentele si microtubulii care formeaza citoscheletul si mentin forma celulei. Este posibil sa ramana membrana nucleara care va forma inelele 6abat. 2ot din nucleu raman resturi de cromatina sub forma de granule bazofile granulele 7oll8. Proteinele sunt proteine structurale si protein enzime. Proteinele structurale pot fi fibroase, alungite si alcatuiesc o pseudoretea cu ochiuri diferite in care se gasesc proteine structurale de forma globulara. Protein enzimele sunt& lactat dehidrogenaza (enzima a glicolizei anaerobe) enzime din suntul pentozic - glucozo-/-fosfat dehidrogenaza, /-fosfogluconat dehidrogenaza A2Paza urme de catalaza anhidraza carbonica - intervine in legarea 6(0 hemoglobina - ocupa 99" din greutatea hematiei care are )!" substanta uscata in total. Este formata dintr-o parte proteica - globina si partea de hem care este alcatuita din protoporfirina 5: si ;e0<. 5n formarea 3b (hemoglobinei) e,ista mai multe etape& #. $e formeaza globina in =E=. 0. $e formeaza protoporfirina 5: 9. $e leaga ;e la protoporfirina si se formeaza hemul ). $e unesc globina si hemul 3emoglobina este de mai multe feluri& 3bA# - -" din totalul de 3b. >lobina este formata din 0 lanturi si 0 lanturi . 3bA0 - 0" din totalul de 3b. >lobina este formata din 0 lanturi si 0 lanturi . 3b; (fetala) - #" din totalul de 3b. >lobina este formata din 0 lanturi si 0 lanturi . 'a nastere ea reprezinta .!" din total. 3bAlc - globina este format adin 0 lanturi si 0 lanturi dar la valina terminala se adauga o molecula de glucoza. E,ista boli ereditare determinate de defecte genetice in formarea 3b - secvente gresite de aminoacizi in lanturile ale globinei.

3emoglobinopatii sunt determinate de defecte genetice in lanturile cel mai frecvent, mai rar in lanturile si foarte rar in amandoua simultan. 3emoglobinopatii determinate de greseli in lanturile & 3b$ - inlocuirea acidului glutamic din pozitia - cu valina 3b6 - inlocuirea acidului glutamic din pozitia - cu lizina 3b> - inlocuirea acidului glutamic din pozitia - cu glicina 3bE - inlocuirea acidului glutamic din pozitia 0/ cu lizina 3emoglobinopatii determinate de defecte in lanturile 3b5 - inlocuirea lizinei din pozitia #- cu acid glutamic 3emoglobinopatiile sunt raspandite diferit& cele cu 3b$, 3b6 sunt mai frecvente in tarile mediteraneene iar cea cu 3b> este mai raspandita in 2ailanda si Asia de Est. 2alasemia este un defect genetic in care celulele (hematiile tinere) au o cantitate redusa de =E=, deci se sintetizeaza mai putina globina dar in acelasi timp formarea de hem este normala si astfel 3b va fi mult alterata si redusa in hematii. 2alasemia ma1ora este o forma foarte grava cu rata de supravietuire redusa. 2alasemia minora permite supravietuirea pana la varsta adulta sau chiar mai mult. Membrana celulara este de natura lipoproteica, sub forma de mozaic. 'a e,terior prezinta glicocali,. A fost prima membrana izolata si cea mai mult studiata pentru ca hematia in mediu hipoton se umfla si se dezintegreaza si rezulta o hematie fantoma, ramanand doar membrana. 5n mediu hiperton se ratatineaza si emite tepi. $tructura ei este& 9! " lipide, +!-+0" proteine, #." glucide. Pe fata e,terioara a membranei se gasesc acetilcolinesteraza si nicotin-amid-dinucleotid. Pe fata interna a membranei se gasesc A2Paza, 9-gliceraldehid dehidrogenaza si protein4inaza. %e asemenea pe fata e,terna prezinta numerosi antigeni de suprafata, de ordinul trilioanelor, grupati in& antigen A, ?. A (antigen A# * A0) ? (antigen ?) A? (antigene A, ?) ! (nici un antigen) aglutinina anti? aglutinina antiA nici o aglutinina aglutinina antiA, anti? 5n functie de prezenta sau absenta factorului =h, indivizii pot fi =h pozitivi sau =h negativi. 'a nou nascut poate aparea icterul hemolitic al nou nascutului. Aceasta se intampla la al doilea copil provenit de la un tata =h pozitiv si o mama =h negativ. 5n timpul sarcinii el primeste de la mama anticorpi anti =h dezvoltati de mama in timpul primei sarcini, ceea ce determina liza hematiilor. Durata de viata #0! zile. 3ematiile imbatranite a1ung in ficat sau splina unde sunt fagocitate de macrofage si sunt apoi atacate de lizozomi care contin hidrolaze acide. 3ematia se descompune si se elibereaza ;e care reintra in circulatie si a1unge in maduva rosie hematogena a1utand la formarea de noi hematii. Astfel se realizeaza circuitul ;e in organism. Originea Este in maduva rosie hematogena, hematopoietica sau hematoformatoare (M=3) care da nastere elementelor figurate ale sangelui. Aceasta se gaseste in oasele late (stern, co,al) si in corpurile vertebrelor. Functiile Este transportoare de gaze, factorul principal fiin 3b care leaga si dezleaga rapid ( 0 sub actiunea methemoglobin reductazei si 6(0 sub actiunea carboanhidrazei. $e poate forma si o legatura ireversibila in carbo,ihemoglobina determinata de legarea mono,idului de carbon - 6(. Trombocitul

Numarul 0!!.!!! - )!!.!!! * mmc. 6resterea numarului se numeste trombocitoza iar scaderea numarului se numeste trombocitopenie si insotesc boli ale sangelui sau boli generale. Diametrul Este cel mai mic element figurat al sangelui avand un diametru de 9-) m. Forma Este ovalara, in stare proaspata sau cu margine crenelata in stare uscata. Structura si ultrastructura trombocitului Este anucleat. 6itoplasma prezinta doua zone& centrala, intunecata - granulomer, si una periferica, clara hialomer. >ranulomerul Este format din vezicule de diferite marimi si opacitati, incon1urate fiecare de o endomembrana. @nele vezicule sunt organite celulare, foarte putine la numar insaA 0-9 mitocondrii cu rare criste, cativa ribozomi liberi, cateva vezicule golgiene, putin =E, numar mic de lizozomi (granulele ). Beziculele dense au diametrul de 0+!-9!! nm si contin serotonina, epinefrina, norepinefrina, A2P, A%P, ioni 6a0<. Beziculele sunt implicate direct in coagulare si contin& trombo,an A0, trombospondina, prostaglandine >0, 30, factorul B555 (Cillebrand). 3ialomerul Prezinta 9 sisteme canaliculare, de la e,terior spre interior& #. $istem canalicular deschis - tubi care comunica cu invaginarile membranei plachetare, favorizand schimbul dintre mediul intern si mediul e,tern. 0. $istem tubular dens alcatuit din tubi anastomozati asezati ca un inel in hialuromer. Pot fi tubi ai =E. 9. $istem marginal reprezentat de un inel de microtubuli care mentin forma celulei. E,ista proteine speciale cu rol in coagulare& trombostenina factorul 555 plachetar factorul 5B plachetar 2oate aceste structuri stau asezate pe citoscheletul format din microfilamente de actina si miozina si microtubuli. 6itoscheletul are rol de suport, mentine forma celulei, asigura deplasarea sau contractia in formarea cheagului sangvin. Membrana plachetara este lipoproteica, mozaicata, cu glicocali, la e,terior. Prezinta frecvente invaginari care comunica cu sistemul canalicular deschis prin intermediul carora se fac schimburi bidimensionale. %e asemenea ea poate emite prelungiri sub forma unor valuri ondulate cu a1utorul carora se deplaseaza. 'a e,terior se gasesc receptori pentru factorii plasmatici cu rol in coagularea sangelui. Durata de viata Bariaza de la cateva ore pana la 9-) zile. Ele parasesc vasul si patrund in tesuturile con1unctive unde sunt fagocitate de macrofage. Originea

$e formeaza in M=3 pe linie megacariocitara, provenind din megacariocit care are /! nuclei. 2rombocitele sunt astfel fragmente din citoplasma megacariocitelor. Functii Plachetele intervin direct in coagularea sangelui. Aderarea trombocitelor are loc in momentul in care se lizeaza peretele vasului. Ele intra in actiune in trei etape& #. Aderarea la peretele lezat 0. Agregarea la locul leziunii 9. Metamorfoza vascoasa Aderarea Plachetele se lipesc de endoteliul vaselor langa locul lezat si lipirea este favorizata de colagenul din peretele vasului cu care stabilesc legaturi. Agregarea =eprezinta formarea de grupuri de plachete la locul de lezare. Aceasta este favorizata de colagen si alti componenti din plachete& serotonina, A%P, A2P, trombo,anul A0, 6a0<. Metamorfoza vascoasa 2rombocitele isi modifica forma si structura, acumuleaza apa, endomembranele se rup si continutul veziculelor se raspandeste in toata citoplasma dandu-i un aspect vascos, astructurat. Apoi membrana plachetara se rupe si intreg continutul citoplasmic se raspandeste incepand procesul de coagulare. Procesul de coagulare E,ista mai multe tipuri de factori& #. tisulari - tromboplastina - factorul tisular principal 0. plasmatici - protrombina si fibrinogenul 9. plachetari - serotonina, A%P*A2P ). prezenti atat in trombocit cat si in plasma - 6a0<, trombostenina Procesul de coagulare are mai multe etape& #. 5ntr-o prima etapa tromboplastina va actiona supra protrombinei si o va transforma in trombina. 0. 2rombina actioneaza asupra fibrinogenului care se transforma in fibrina care este o masa de fibre cu directii diferite ce formeaza o pseudoretea. 9. Apoi factorii plachetari cu rol contractil (serotonina, 6a0<) contracta masa de fibrina si se formeaza cheagul sangvin ). 6omple,ul plasminogenul - plasmina asigura hemoliza (trombocitoliza) cheagului sangvin. Acest comple, este format din ) tipuri de molecule& #. plasminogen 0. plasmina 9. inhibitori ai comple,ului ). stimulatori ai comple,ului Plasminogenul se transforma enzimatic in plasmina si aceasta este influentata de inhibitorii si stimulatorii comple,ului. 3emofilia este un defect enzimatic, determinat genetic si care impiedica transformarea fibrinogenului in fibrina. Astfel, orice rana poate fi mortala. Plachetele mai au si alte functii decat cele din coagularea sangvina& 5ntervin in procesele inflamatorii si elibereaza substante care stimuleaza chemostatismul neutrofilelor la locul de invazie microbiana, neutrofilele fiind primele care actioneaza. Pot endocita bacterii si virusuri dar nu le pot distruge deoarece au un continut redus de hidrolaze acide. Pot interveni in procesul imun prin emiterea de substante care stimuleaza producerea de imunoglobuline (in special 5g>) Pot interveni in vindecarea ranilor eliberand substante care stimuleaza miogeneza si angiogeneza (formarea de noi capilare)