Afectiunile cardiovasculare

Inima, pompa care asigura circulatia sngelui n organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia sngelui n sens unic, si anume dinspre atrii nspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stnga numai doua. Unele oli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule! strmtorarea orificiului, stenoza, stn"enindu-se astfel scurgerea sngelui din atriu n ventricul sau mpiedicarea etanseitatii n momentul nc#iderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea sngelui n sens invers, din ventricul n atriu; uneori am ele tipuri de leziuni se pot asocia. Inima desfasoara o munca enorma, pentru ndeplinirea careia peretii sai musculosi tre uie sa fie foarte ine irigati cu snge o$igenat. %n acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din ventriculul stng, se desprind din ea doua ramuri ce ncon"oara suprafata inimii ca o coroana (fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi n ramuri din ce n ce mai fine, formnd o retea ogata de vase capilare, n "urul fi relor musc#iului cardiac. &ezarea arterelor coronare pre"udiciaza #ranirea musc#iului inimii, asa cum se ntmpla n olile cunoscute su numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica cronica. Oricare dintre elementele anatomice sau functionale pot suferi agresiunea diferitilor factori de m olnavire, motiv pentru are olile de inima sunt foarte deose ite ntre ele. %n categoria olnavilor denumiti cardiovasculari, intra toti acei care au semne de m olnavire din partea inimii si vaselor precum si persoanele carora li se descopera o tul urare sau o leziune a inimii sau a vaselor, fara ca ele sa sufere prea mult, uneori nu au nici o suferinta evidenta.

'imptomele olilor de inima sunt diferite nu numai n raport cu elementul structural ce a avut de suferit n cea mai mare masura (miocardul, pericardul, valvulele, arterele coronare etc.), ci si n raport cu stadiul n care se gaseste oala, e$istnd deose iri mari ntre stadiul de nceput si cel avansat. (ceasta se datoreste faptului ca inima nu foloseste n toate mpre"urarile ntreaga forta de care dispune; ea are o importanta rezerva pe care o utilizeaza numai n situatii deose ite, cum ar fi efortul fizic. (sadar, functia inimii este uneori asigurata ca si cum organismul ar fi n stare de sanatate. (cesti olnavi de inima sunt cunscuti su numele de compensati sau latenti. )aca modificarile produse de oala depasesc anumite limite, functia inimii se deregleaza si ncep sa apara anumite simptome ce atrag atentia asupra m olnavirii ei. Un simptom important este dispneea, care nseamna greutatea n respiratie. *olnavul simte o lipsa de aer ori senzatia ca se sufoca. %n aceasta situatie se constata cresterea frcventei si amplitudinii miscarilor respiratorii. 'indromul este ntlnit la mitrali si aortici, la hipertensivi, n pericardite si miocardite. +oate aceste oli au o caracteristica comuna! sngele este mpiedicat sa parcurga cu usurinta camerele stngi ale inimii si de aceea stagneaza n plamni, micsornd posi ilitatile acestuia de a efectua sc#im urile gazoase, preluarea o$igenului din aer si eliminarea io$idului de car on. 'tagnarea sngelui n reteaua de vase capilare a plamnilor este accentuata si de faptul ca ventriculul drept, fiind sanatos, trimite spre inima aceeasi cantitate de normala de snge, pe care ventriculul stng, suferind, nu o mai poate mpinge n totalitate mai departe. )aca un astfel de olnav este nevoit sa faca un efort fizic mai mare (urcarea ctorva eta"e), apare o dispnee intensa si destul de ndelungata, care o liga olnavul sa se opreasca si sa se odi#neasca. Foarte frecvent, dar ndeose i dupa un efort fizic mai mare, pot aparea dureri n partea stnga a pieptului. %n unele afectiuni cum sunt angina pectorala, infarctul miocardic si pericardita uscata, durerea toracica este foarte intensa, constiuind simptomul dominant. %n angina pectorala si n

infarctul miocardic durerea este provocata de irigarea deficitara a musc#iului cardiac, iar n pericardita ea apare datorita frecarii ntre ele a foitelor pericardice inflamate si ngrosate. )urerea de inima mai poate fi ntlnita si n unele cazuri de crestere a volumului anumitor camere ale inimii, care comprima oasele coloanei verte rale sau osul stern. (sa se ntmpla uneori n stenoza mitrala cnd dilatarea atriului stng provoaca dureri n spate, n regiunea omoplatului. %nsa nu orice durere resimtita n dreptul inimii este cauzata de suferinta acestui organ. )e e$emplu cresterea e$agerata a aerului n stomac sau n intestin, cunoscuta su numele de aerogastrie sau aerocolie, se poate nsoti de dureri localizate n dreptul inimii, dar care n realitate sunt datorate faptului ca punga de aer, uneori foarte mare, apasa pe inima, mai ales cnd cel n cauza se culca pe partea stnga. Inima ate zi si noapte, nsa contractiile sale ritmice nu deran"eaza; cnd acestea devin percepti ile, se produce o senzatie neplacuta, incomoda, palpitatia. %n mod normal e$ista un anumit prag al sensi ilitatii nervoase. ,umai cnd acesta este depasit, ataile inimii sunt cunoscute su forma de palpitatii. Unele persoane manifesta o stare de e$cita ilitate crescuta a sistemului nervos, datorita faptului ca pragul sensi ilitatii este depasit cu multa usurinta. )in aceasta categorie fac parte surmenatii, emotivii, cei care a uzeaza de tutun, cafea alcool, ceai, precum si persoanele care sufera de diferite tul urari ale glandelor cu secretie interna, cei cu retentii gazoase mari n stomac sau n intestin. +oti acestia se plng deseori de palpitatii, desi inima lor nu este olnava, iar ritmul ei este normal. Uneori tul urarea cardiaca nu are o importanta deose ita sau este c#iar lipsita de consecinte pentru sanatatea olnavului. (cesta este cazul atailor de inima care survin mai devreme dect normal, asa-numitele extrasistole, cu conditia ca ele sa fie rare, sa se produca la persoane relativ tinere, fara o afectiune cardiaca confirmata. &a unii cardiaci se tumefiaza, se umfla anumite regiuni ale corpului, n special picioarele. -$plicatia este

urmatoarea! ntr-un numar important de afectiuni lic#idele nu mai sunt evacuate suficient din organism, producndu-se infiltratii apoase ale diferitelor tesuturi sau organe, cunoscute su numele de edeme, ale caror mecanism de producere este comple$. (stfel,se stie ca n anumite situatii sngele stagneaza n plamni, datorita faptului ca ventriculul stng nu mai este n stare sa-l mpinga n cantitate suficienta spre sistemul arterial. %n aczurile mai avansate o stacolul se face simtit si asupra camerelor drepte ale inimii, care pot ceda n fata presiunii pulmonare crescute si vor da nastere unei stagnari a sngelui n sistemul venos general al organismului, compromitnd una o$igenare si avnd ca rezultat infiltrarea apoasa a tesuturilor din marea circulatie. &ucrul acesta se poate ntmpla si n m olnavirile valvulare din cavitatile drepte sau n unele oli cronice ale plamnilor, deci ori de cte ori se va produce un o stacol n calea ntoarcerii sngelui venos. &a cardiaci edemele apar de o icei la glezne sau pe partea corpului pe care sta culcat olnavul; odata cu agravarea olii ele se e$tind si n alte regiuni ale corpului. -$ista simptome din partea inimii, n prezenta carora tre uie sa se actioneze de urgenta! sufocarea intensa din edemul pulmonar acut, durerea foarte puternica din infarctul miocardic, pierderea cunostiintei din anumite tul urari ale inimii etc. Ori de cte se constata aparitia izolata a unuia dintre simptomele descrise, se impune o consultatie medicala, pentru a preciza daca acesta apartine sau nu unei tul urari cardiace. '-a vazut ca dispneea, simptom important pentru diagnosticarea olnavilor de inima, survine dupa efortul fizic. Fiecare om resimte dupa un efort fizic intens un anumit grad de dispnee, cu att mai mare cu ct efortul a fost mai intens si mai ndelungat. )ar dispneea ce ncepe sa-si faca aparitia la eforturi o isnuite sau dispneea disproportionat de intensa dau de anuit asupra unor dereglari n activitatea inimii, pentru precizarea este necesar un consult medical. ,ici aparitia de edeme nu nseamna neaparat m olnavirea inimii. -$ista nenumarate afectiuni, oli de rinic#i si ficat sau

oli produse de lipsa proteinelor din alimentatie, ce pot fi nsotite de aparitia edemelor. *olile inimii pot fi ntlnite la orice vrsta, c#iar si la nou-nascuti. Fiecarei categorii de vrsta i sunt nsa caracteristice anumite forme de m olnavire. %m olnavirea inimii n a doua copilarie la adolescenti si la adulti tineri su ./ de ani,are drept cauza o isnuita o afectiune des ntlnita si urmata de consecinte foarte serioase! infectia reumatica produsa e un micro , streptococul, care produce oala numita reumatism poliarticular acut. &a adulti si la vrstnici numarul ridicat al m olnavirilor datorate olilor cardiovasculare este atri uit #ipertensiunii arteriale, frecvent asociata cu arteroscleroza. 0ravitatea #ipertensiunii arteriale consta n amplicatiile cardiace, renale si cere rale, precum si n asocierea cu arteroscleroza si cu degradarea rapida si progresiva a arteriolelor, cum este cazul n forma maligna a #ipertensiuni arteriale.

111 Cauzele bolilor de inima

*olile de inima sunt provocate de nenumarate cauze. Una din ele o reprezinta malformatiile congenitale, care sunt rezultatul actiunii unor factori de mediu ce provoaca oprirea dezvoltarii inimii n em rion. )intre acesti factori fac parte! virusul ru eolei, care poate cauza malformatii congenitale ale inimii la fat daca gravida face oala n primele doua luni ale sarcinii si sifilisul. 'tudii recente au aratat ca si virozele respiratorii sunt incriminate n producerea unor mutatii genetice daca oala a fost contactata n primele doua luni ale sarcinii. 'i unele su stante medicamentoase pot avea efecte asemanatoare cnd sunt administrate n perioada precoce a sarcinii. -$punerea la raze 23ntgen, att de mult utilizate n medicina, constituie unul dintre cei mai puternici agenti

teratogeni cunoscuti. )in aceasta cauza, utilizarea e$amenelor radiologice n perioada initiala a sarcinii este contraindicata. %ntre factorii ce pot produce malformatii congenitale ale inimii s-au mai inclus carentele vitaminice si ereditatea. &a copii si la tinerii cea mai frecventa cauza o constituie oala reumatismala sau reumatismul poliarticular acut. *oala m raca o forma acuta, cu fe ra si dureri aticulare. (rticulatiile devin calde, umflate si foarte dureroase. Fenomenele inflamatorii se muta de la o articulatie la alta. )aca nu se instituie un tratament energic de la primele semne de oala, aceasta forma de reumatism atinge cu severitate inima, dnd leziuni definitive. &eziunile reumatismale se localizeaza mai frecvent la orificiul mitral sau aortic, producnd ngustarea sau lipsa de etanseitate a acestora, adica stenoza sau insuficienta. 4nd infectia reumatismala cuprinde musc#iul inimii (miocardita reumatismala), apar frecvente tul urari ale ritmului cardiac. &ocalizarea infectei la pericard ( pericardita), produce inflamarea foitelor din care acesta este alcatuit, cu aparitia unui lic#id n sacul pericardic, ce actioneaza ca un tampon asupra inimii. 5revenirea infectiei reumatice este posi ila prin depistarea purtatorilor de streptococ n rndul copiilor si tratamentul cu penicilina, prin instituirea la cei care au suferit de aceasta oala, unui tratament preventiv ndelungat cu penicilina uleioasa adminstrata la intervale rare, dar cu regularitate. 5e leziunile valvulare produse de strptococ se pot localiza n cursul unor oli infectioase sau provenind din infectiile de focar diferiti altfel de micro i, care determina o complicatie grava, endocardita lenta, oala n trecut mortala, astazi vindeca ila prin folosirea unor mari cantitati de anti iotice. &a adulti si la vrstnici numarul ridicat de m olnaviri sau decese datorate inimii este atri uit altor cauze! #ipertensiunii arteriale, arterosclerozei, sifilisului. -$ista posi ilitatea ca inima sa sufere si din cauza altor afectiuni de aza, cum sunt de e$emplu afectiunile cronice pulmonare, dia etul za#arat, #ipertiroidismul si alte afectiuni endocrine.