Metode de cunoastere a psihicului elevului

1. Metode de cunoastere a psihicului - probleme introductive 2. Prezentare analitica a principalelor metode de cunoastere a elevului 3. Fisa psihopedagogica 1. Metode de cunoastere a psihicului - probleme introductive

Suntem obisnuiti cu imaginea profesorului care evalueaza performantele elevului. Pe baza metodelor de evaluare el poate stabili n ce masura ceea ce # 555f54f 1;i-a propus sa cunoasca sau sa deprinda elevul (obiectivele lectiei) s-a realizat sau nu. nsa nu ntotdeauna profesorul care evalueaza are si explicatia performantelor atinse de elev. Pe de alta parte, aceasta evaluare i da posibilitatea sa cunoasca doar o latura a elevului: comportamentul sau n relatie cu sarcinile scolare exclusiv. nsa elevul are o structura globala, care include si comportamentul n relatie cu ceilalti elevi, cu prietenii, cu parintii, un anumit trecut care poate fi semnificativ pentru evolutia scolara actuala. La acest nivel putem vorbi de cunoasterea psihologica a elevului. n cunoasterea psihologica putem vorbi de o cunoastere empirica, "de bun simt" realizata aproape inconstient n timpul activitatilor cotidiene (prin utilizarea observatiilor implicite si a limbajului comun), dar si de o cunoastere sistematica, realizata prin mijloace stiintifice, cu un nivel mai ridicat de obiectivitate (presupunnd utilizarea unui limbaj stiintific si a metodelor specifice cunoasterii psihologice: observatia, convorbirea, metoda biografica, chestionarul, testele, experimentul). Metodele psihologiei constituie structuri algoritmice, programe care regleaza activitatea de cunoastere, ajutndu-l pe cadrul didactic sa depaseasca nivelul de cunoastere empirica a elevului. Scopul utilizarii acestor metode consta n a determina caracteristicile psihologice ale fiecarui elev astfel nct profesorul sa poata proiecta cele mai adecvate demersuri didactice de urmat, cele mai potrivite conditii de desfasurarea a activitatilor didactice precum si actiunile de asistenta psihopedagogica ce se impun n anumite situatii. Din punct de vedere al scopului si al gradului de obiectivitate, metodele de cunoastere psihologica sunt mpartite n doua categorii: metode clinice: observatia, convorbirea, metoda biografica scop: cunoasterea ct mai amanuntita a persoanei explicarea evolutiei persoanei abordare/interpretare: calitativa metode psihometrice: chestionarul, testul, experimentul scop: cunoasterea ct mai obiectiva a persoanei abordare/interpretare: cantitativa

Desi cele doua categorii de metode se prezinta distinct la o analiza stiintifica, n practica se face tot mai necesara abordarea integrata a lor.

2. Prezentare analitica a principalelor metode de cunoastere a elevului

n aceasta secventa de curs vom aborda n special acele metode care pot fi utilizate eficient de profesori, fara sprijinul autorizat al unui specialist n psihodiagnostic. 2.1. Observatia - urmarirea atenta si sistematica a comportamentului unei persoane cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice Tipuri: observatia spontana observatia sistematica Avantajele observatiei: simplitatea metodei caracterul facil al aplicarii

Dezavantaje: caracterul subiectiv dat de: - limitele perceptiei observatorului derivate din selectivitatea atentiei, tendinta de a observa mai usor doar ceea ce este contrastant, de a fi influentat de informatiile anterioare despre subiect; - tendinta observatorului de a categoriza sau interpreta imediat aspectele observate pornind de la experienta personala, de a da conotatii sau semnificatii personale faptelor observate; - tendinta observatorului de identificare cu observatul; - tendinta de a selecta acele aspecte comportamentale care se subscriu unei teorii sau ipoteze initiale a observatorului (tendinta observatorului de a observa n special comportamentele asteptate) modificarea posibila a comportamentului elevului observat n situatia n care acesta constientizeaza faptul ca este observat;

posibilitatea realizarii unor interpretari eronate a comportamentelor (fie prin realizarea unei interpretari "pripite" a comportamentului, fie prin realizarea unor interpretari marcate de caracterul subiectiv mentionat la primul punct); este posibil ca un comportament ce se doreste observat sa nu apara imediat, si astfel sa fie necesar ca observatorul sa astepte.

Conditii necesare pentru o buna desfasurare a observatiei: observarea trebuie sa aiba un caracter selectiv (comportamentul vizat trebuie sa fie unul bine precizat, operationalizat). De exemplu, pentru a observa daca un elev este sau nu sociabil, trebuie sa ncepem prin a operationaliza aceasta trasatura n comportamente concrete, usor observabile: sociabil = comunica, participa cu placere la activitati de grup, se implica activ n sarcini scolare ce presupun relationarea, i ajuta din proprie initiativa pe ceilalti etc. stabilirea unui plan de observare; elevul trebuie observat o perioada mai mare de timp si n situatii ct mai diferite; notarea ct mai rapida, imediata a informatiilor; observarea curenta trebuie sa fie separata de interpretarea psihologica a comportamentelor; observarea trebuie realizata ct mai discret.

Toate aceste conditii pot fi concretizate prin realizarea unei grile de observatie. Iata un exemplu de grila de observatie care poate fi alcatuita de cadrul didactic:
Timp Comportamente

Luni
Ora Pauza

Marti
Ora Pauza

Miercuri
Ora Pauza

Joi
Ora Pauza

Vineri
Ora Pauza

Interpretare

Comunica Participa cu placere la activitati de grup Se implica activ n sarcini scolare ce presupun relationarea i ajuta din proprie initiativa pe ceilalti
2.4. Chestionarul Reprezinta o forma de convorbire la care cel putin raspunsurile sunt date n scris. Consta ntr-un set de ntrebari organizate n asa fel nct sa permita obtinerea unor date ct mai exacte cu privire la o persoana sau un grup de persoane.

Avantaje: realizeaza investigarea mai multor subiecti n acelasi timp; interactiunea dintre cel chestionat si cel care chestioneaza este mult mai mica dect n cazul convorbirii, ceea ce face ca elevul sa fie mai putin influentat.

Dezavantaje: recurg la autocunoasterea elevilor, care este subiectiva; datele obtinute pot fi influentate de tendinta de fatada.