CAPITOLUL 3. TESTE-GRILA 1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar? a) dificultati determinate de cresterea soma ului!

") intensificarea relatiilor dintre intre#rinderi! c) am#loarea relatiilor dintre intre#rinderi! d) clarificari conce#tuale ale de$%oltarii economice. 2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) crearea de locuri de munca! ") cresterea s#erantei de %iata& c) de$%oltarea te'nolo(ica! d) de$%oltarea relatiilor dintre intre#rinderi. 3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) cresterea s#erantei de %iata! ") cresterea com#etiti%itatii intre#rinderilor! c) de$%oltarea te'nolo(ica! d) de$%oltarea relatiilor dintre intre#rinderi. 4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea conceptului de: a) mar)etin(! ") com#etiti%itate! c) ser%icii! d) omolo(are. 5 .Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura sau de piata, astfel incat pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi: a) remarcat! ") ac'i$itionat! c) consumat! d) toate %ariantele enumerate. . !ermenul de produs "#productus$% nu este sinonim cu: a) *marfa+! ") *articol+! c) *"un+! d) *(ru#a,. &. !ermenul 'produs$ nu este sinonim cu 'marfa$ in situatia e(istentei unui: a) re$ultat material al unui #roces social sau natural! ") consum casnic! c) #rodus de sc'im"! d) "un material ce a re$ultat dintr-un #roces. ). !ermenul 'produs$ nu este sinonim cu 'marfa$ in situatia e(istentei unui: a) "un material re$ultat al unui #roces de munca! ") #rodus de sc'im"! c) autoconsum! d) re$ultat material al unui #roces social sau natural. *. +n practica si in literatura de specialitate nu se regaseste ipostaza categoriei de 'produs$ pentru: a) #rodus unicat! ") #rodus de serie! c) #rodus de lu-! d) #roductie #ro#rie. 1,. 'Produs$ poate fi considerat un: a) om #olitic.actor a carui ima(ine este #romo%ata! ") #ersona dintr-un film! c) salariat!

d) mem"ru dintr-o familie. 11. 'Produs$ poate fi considerat: a) o #ortiune dintr-o lucrare! ") un #ersona dintr-o #iesa! c) o localitate "alneoclimaterica! d) o #arte dintr-o familie. 12. 'Produs$ poate fi considerat o: a) idee /alimentatia %e(etariana)! ") #ersoana dintr-un film! c) #arte dintr-o familie! d) salariata. 13. -unurile reale sunt numai: a) "ani! ") 'artii de %aloare! c) tot ce #oate fi #erce#ut direct cu simturile d) do"an$i. 14. -unurile materiale sunt: a) o"iecte! ") ser%icii! c) licente! d) )no0-'o0. 15. -unurile imateriale nu sunt: a) "unuri nominale! ") "unuri reale! c) ser%icii! d) dre#turi. 1 . .repturile, ca produse, nu sunt: a) ser%icii! ") "re%ete! c) licente! d) )no0-'o0. 1&. -unurile nominale sunt: a) "ani1 'artii de %aloare! ") "unuri materiale! c) ser%icii! d) "re%ete. 1). .efinirea produsului ca fiind 'orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul captarii interesului, ac/izitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface o dorinta sau o nevoie$ apartine: a) T'. Le%itt! ") P'. 2otler! c) T.P.3ill! d) A. Palmer. 1*. .efinirea produsului ca fiind 'un rezultat al unui proces, respectiv a unui ansam0lu de activitati corelate sau in interactiune, care transforma intrarile in iesiri$ o regasim in: a) 4ictionarul Academiei de Stiinte Economice din 5ranta! ") 6oca"ularul #ractic al Stiintelor Sociale din 5ranta! c) S.R.E7 ISO 8999&:99;! d) 4ictionarul E-#licati% al <ar)etin(ului. 2,. #+ntr-o era in care produsele devin din ce mai putin diferentia0ile pe 0aza atri0utelor intrinseci, calitatea serviciului reprezinta una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si singularizare$ apartine lui:

a) T'. Le%itt! ") P'. 2otler! c) T#.3ill! d) =. Gadre>. 21. $1u e(ista sectoare de servicii ca atare. 2(ista doar sectoare ale caror componenta de servicii sunt mai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. !oata lumea serveste pe cineva$, apartine: a) P'. 2otler! ") T'. Le%itt! c) T#.3ill! d) A. Palmer. 22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile in literatura de specialitate a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul carora predomina faptul ca: a) ser%iciile nu se concreti$ea$a intr-un #rodus1 adica sunt acti%itati al caror re$ultat este imaterial! ") ser%iciile se concreti$ea$a intr-un #rodus! c) ser%iciile au ca re$ultat un "un material! d) ser%iciile nu au niciun re$ultat. 23. 3erviciul ca act reprezinta o prestare: a) efecti%a! ") #ro(no$ata! c) #re%i$ionala! d) con uncturala. 24. 3erviciul ca act realizeaza relatia dintre: a) resursele1 acti%itatea si informatiile #restatorului! ") mi loacele materiale de #restatie1 resursele #restatorului si o"iectul ser%iciului res#ecti%! c) acti%itatea #restatorului1 mi loacele materiale de #restatie si o"iectul ser%iciului res#ecti%! d) o"iectul ser%iciului res#ecti%1 resursele si acti%itatea #restatorului. 25. Ca si in cazul 0unurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de: a) mana de lucru! ") ca#ital te'nic! c) client! d) salariile #ersonalului #use #e card. 2 . in general, spre deose0ire de producerea 0unurilor materiale, in procesul de productie a serviciilor, clientul: a) face #arte din sistemul de #roductie! ") nu face #arte din sistemul de #roductie& c) #oate fi a"sent! d) se identifica cu #roducatorul. 2&. 4ezultatele activitatilor de servicii se regasesc su0 urmatoarea forma: a) niciun ser%iciu! ") niciun "un material! c) ser%iciu #ur1 "un #ur! d) #re%i$iuni. 2). 3erviciile nu provoaca consumatorilor utilizatorilor: a) utilitate! ") "eneficii! c) a%anta e1 satisfactii! d) disconfort. 2*. Productia, consumul si utilitatea serviciilor sunt: a) simultane! ") continue! c) in relatie reci#roca!

d) #ost factum. 3,. in sc/ema lui Palmer care defineste conceptul de serviciu, activitatile liniilor aeriene, reparatiile, constructiile sunt prezentate drept: a) ser%icii #ure! ") "unuri #ure! c) re$ultate tan(i"ile! d) #restatii in afara #rimelor trei %ariante. 31. .ificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu, i-au determinat pe unii specialisti sa defineasca serviciul prin: a) definitii ne(ati%e! ") a"andonarea domeniului res#ecti%! c) i(norarea dificultatilor res#ecti%e! d) %alorificarea (radului de cunoastere. 32. Corespunzator definitiilor negative, serviciile sunt definite drept activitati economice care nu sunt: a) nici munca fi$ica1 nici #roductie1 nici a(ricultura! ") nici #roductie industriala1 nici munca intelectuala1 nici a(ricultura! c) nici #roductie industriala! nici minerit1 nici acti%itate concurentiala! d) nici #roductie industriala1 nici minerit1 nici a(ricultura. 33. .efinitiile negative date serviciilor au afectat: a) dinamica de$%oltarii ser%iciilor! ") structura ser%iciilor! c) rolul si contri"utia ser%iciilor la crearea PI?! d) ti#olo(ia ser%iciilor. 34. 5iteratura de specialitate evidentiaza intangi0ilitatea ca fiind pentru servicii o caracteristica: a) nu este ca$ul! ") c'eie! c) o"isnuita! d) de efect. 35. 6nii specialisti, in locul nestoca0ilitatii, o trasatura esentiala a serviciilor, utilizeaza termenul: a) imaterialitate! ") intan(i"ilitate! c) #erisa"ilitate! d) simultaneitate. 3 . 3erviciile 0azate pe informatii, care pot fi inregistrate, stocate pe diverse suporturi si oferite ulterior la cerere au fost denumite de !. 7. 7ill: a) @"unuri tan(i"ile+! ") @"unuri intan(i"ile+! c) @"unuri imateriale+! d) @"unuri etero(ene+. 3&. 3imultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decurge din: a) #erisa"ilitatea ser%iciului! ") materialitatea ser%iciului! c) tan(i"ilitatea ser%iciului! d) intan(i"ilitatea ser%iciului. 3). 1ondura0ilitatea serviciilor denota: a) consumul ser%iciilor in momentul #roducerii! ") consumul ser%iciilor du#a #roducere! c) nonconsumul! d) consumul ser%iciilor du#a un tim# #reci$at. 3*. +nsepara0ilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta: a) simultaneitatea li%rarii si consumului ser%iciilor!

") #recedarea consumului! c) nesimultaneitatea #roducerii si consumului ser%iciilor! d) consumul nu se #roduce. 4,. 5a care din urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu tre0uie sa fie prezenti: a) re#aratii1 intretinere1 curatenie1 asi(urari! ") sanatate1 in%atamant1 fri$erie! c) trans#ort fero%iar1 auto1 na%al1 aerian! d) teatru1 radio. 41. 2terogenitatea ca o caracteristica a serviciilor, nu are sens de: a) diferentiere! ") %aria"ilitate! c) di%ersitate! d) com#le-itate. 42. 8aria0ilitatea este sensul eterogenitatii folosit: a) mai #utin! ") sinonim! c) cel mai frec%ent! d) de loc. 43. 2terogenitatea serviciilor reflecta: a) nondura"ilitatea lor! ") nestoca"ilitatea lor! c) #otentialul unei %aria"ilitati ridicate in li%rarea ser%iciilor! d) materialitatea si intan(i"ilitatea ser%iciilor. 44. 2terogenitatea reprezinta o pro0lema particulara a serviciilor, deoarece: a) #roductia este simultana ca consumul& ") acestea sunt oferite de #ersoane diferite1 a caror #erformanta nu este constanta! c) ser%iciile nu se #ot stoca! d) ser%iciile sunt nondura"ile. 45. 3ectorul tertiar are un continut: a) foarte di%ersificat& ") mai #utin di%ersificat! c) com#licat! d) sim#lu. 4 . 2terogenitatea serviciilor determina: a) dificultati in standardi$area si uniformi$area ser%iciilor! ") clarificari terminolo(ice! c) com#licarea metodolo(iei de e%identa& d) %alorificarea resurselor or(ani$atiei. 4&. im0unatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la: a) reducerea %aria"iIitatii ser%iciilor ") li#sa #ro#rietatii& c) nestoca"ilitatea ser%iciilor d) nondura"ilitatea ser%iciilor. 4). 4ezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietate deoarece: a) ser%iciul ofera consumatorului o satisfactie morala& ") ser%iciul se consuma concomitent cu #roducerea lui! c) ser%iciul este etero(en& d) ser%iciul este intan(i"il. 4*. !ermenul de 'tipologie9 semnifica: a) . enumerarea sortimentelor #roduselor sau a (ru#elor de #roduse1 clasificate du#a un anumit

criteriu,& ") ..studiul stiintific al trasaturilor ti#ice sau al relatiilor reci#roce dintre di%ersele ti#uri ale unor o"iecte sau fenomene,& c) ..actiunea de a /se) clasifica si re$ultatul ei& distri"uire1 re#arti$are sortimentala #e clase sau intr-o anumita ordine,! d) @re$ultatul a cel #utin unei acti%itati necesare1 reali$ata la interfata dintre furni$ori si clienti,. 5,. !ermenul de 'nomenclator$ semnifica: a) enumerarea sortimentelor #roduselor sau a (ru#elor de #roduse1 clasificate du#a un anumit criteriuAB! ") @studiul stiintific al trasaturilor ti#ice sau al relatiilor reci#roce dintre di%ersele ti#uri ale unor o"iecte sau fenomene+! c) @actiunea de a clasifica si re$ultatul ei! distri"uire1 re#arti$are sortimentala #e clase sau intr-o anumita ordine,! d) @re$ultatul a cel #utin unei acti%itati necesare reali$ata la interfata dintre furni$ori si clienti+. 51. !ermenul 'clasificare$ semnifica: a) @....enumerarea sortimentelor #roduselor sau a (ru#elor de #roduse1 clasificate du#a un anumit criteriu+! ") @studiul stiintific al trasaturilor ti#ice sau al relatiilor reci#roce dintre di%ersele ti#uri ale unor o"iecte sau fenomene+! c) @actiunea de a /se) clasifica si re$ultatul ei! distri"uire1 re#arti$are sortimentala #e clase sau intr-o anumita ordine+! d) @re$ultatul a cel #utin unei acti%itati necesare reali$ata la interfata dintre furni$ori si clienti+. 52. Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deose0ite datorita: a) materialitatii! ") etero(enitatii! c) tan(i"ilitatii! d) nondura"ilitatii. 53. Principala institutie care ela0oreaza clasificarile si nomenclatoarele unice pe tara este: a) Institutul 7ational de Statistica! ") Or(ani$atia 7atiunilor Unite! c) Consiliul Uniunii Euro#ene! d) Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 54. Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statistica a 0unurilor si serviciilor sunt: a) CAE7 si C.C.I.R.! ") CAE7 si CPSA! c) C.C.I.R. si CPSA! d) C.C.I.R.. 55. Corespunzator C:21, activitatile economico-sociale sunt grupate in cinci niveluri, constituite dupa principiul: a) com#le-itatii! ") structurii! c) etero(enitatii! d) omo(enitatii. 5 . Care din atri0utele prezentate nu sunt specifice clasificarii activitatilor economico-sociale C:21? a) natura "unurilor si ser%iciilor #restate! ") modul de utili$are a "unurilor si ser%iciilor! c) materia #rima1 #rocesele te'nolo(ice1 or(ani$area si finantarea #roductiei! d) o"tinerea de #rofit si o #o$itie recunoscuta #e #iata. 5&. Corespunzator C:21, activitatile economico-sociale sunt grupate pe urmatoarele niveluri: a) sectiuni1 su"sectiuni1 di%i$iuni1 clase1 ec'i#e!

") di%i$iuni1 (ru#e1 clase1 sectiuni1 su"sectii! c) (ru#e si clase1 sectiuni1 su"sectiuni1 su"(ru#e! d) sectiuni1 su"sectiuni1 di%i$iuni1 (ru#e1 clase. 5). .upa sursele de procurare "provenienta% serviciile pot fi: a) #ri%ate si #u"lice! ") intermediare si finale! c) consum indi%idual si ser%icii #u"lice! d) marfa si nemarfa. 5*. .upa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi: a) marfa si nemarfa! ") #ri%ate si #u"lice! c) intermediare si finale! d) consum indi%idual. ,. in functie de 0eneficiar;utilizator, serviciile pot fi: a) intermediare si finale! ") #ri%ate si #u"lice! c) marfa si ne-marfa! d) consum indi%idual. 1. .upa functiile economice indeplinite, serviciile pot fi: a) de distri"utie1 de #roductie1 sociale si #ersonale! ") materiale si nemateriale! c) "unuri #ur tan(i"ile si "unuri insotite de ser%icii! d) ser%icii din sectorul #u"lic1 sectorul asociati% si sectorul #ri%at. 2. +n functie de natura efectelor, serviciile pot fi: a) de distri"utie1 de #roductie1 sociale si #ersonale! ") materiale si nemateriale! c) "unuri intan(i"ile si "unuri insotite de ser%icii! d) ser%icii din sectorul #u"lic1 sectorul asociati% si sectorul #ri%at. 3. .upa opinia lui P/ilip <otler oferta de piata a unei firme include urmatoarele: a) ser%iciile de distri"utie1 de #roductie1 sociale si #ersonale! ") materiale si nemateriale! c) "unuri #ur tan(i"ile si "unuri tan(i"ile insotite de ser%icii1 'i"rid1 ser%iciu de "a$a insotit de "unuri si ser%icii secundare si ser%iciu #ur! d) ser%icii din sectorul #u"lic1 sectorul asociati% si sectorul #ri%at. 4. +n functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului de servicii, se disting urmatoarele categorii de servicii: a) de distri"utie1 de #roductie1 sociale si #ersonale! ") materiale si nemateriale! c) "unuri intan(i"ile si "unuri insotite de ser%icii! d) ser%icii din sectorul #u"lic1 sectorul asociati% si sectorul #ri%at. 5. .upa momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting: a) ser%icii traditionale si ser%icii moderne sau noi! ") ser%icii li%rate #ermanent si ser%icii discrete! c) ser%icii care necesita #re$enta consumatorului in tim#ul #restarii si ser%icii care nu necesita #re$enta consumatorului in tim#ul #restarii! d) ser%icii #u"lice1 ser%icii asociati%e1 ser%icii #ri%ate. . 3erviciile de sanatate, cercetare etc. necesita: a) #ersonal necalificat! ") #ersonal calificat! c) #ersonal s#eciali$at! d) #ersonal cu studii medii.

&. .upa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi: a) ser%icii #u"lice1 ser%icii asociati%e si ser%icii #ri%ate& ") ser%icii li%rate #ermanent si ser%icii discrete! c) ser%icii traditionale si ser%icii moderne sau noi! d) ser%icii transfera"ile si ser%icii netransfera"ile. ). :sigurarile, telecomunicatiile, protectia populatiei de catre politie sunt servicii: a) li%rate #ermanent& ") discrete! c) asociati%e! d) transfera"ile. *. :0onamentul de teatru, a0onamentul de clu0, ta(a pe autostrada sunt servicii: a) li%rate #ermanent! ") discrete& c) asociati%e! d) transfera"ile. &,. Pasagerii unei linii aeriene pe o distanta foarte mare solicita: a) "unuri tan(i"ile #ure! ") "unuri tan(i"ile cu ser%icii insotitoare! c) oferte 'i"ride! d) ser%icii de "a$a insotite de "unuri si ser%icii secundare. &1. +n cadrul economiei nationale, rolul si importanta serviciilor este atat de mare incat negli=area acestora pot avea: a) urmari de$astroase asu#ra de$%oltarii1 mer(and #ana la re(resul economic! ") o influenta #o$iti%a asu#ra de$%oltarii sectoarelor de #roductie industriale! c) o influenta #o$iti%a asu#ra de$%oltarii a(riculturii! d) nicio influenta. &2. Cate faze s-au conturat in evolutia serviciilor? a) o fa$a! ") doua fa$e! c) trei fa$e! d) #atru fa$e. &3. in directia constientizarii aportului serviciilor la dezvoltarea economici si teoretizarii unor aspecte ale gandirii privind evolutia serviciilor s-au conturat mai multe faze. 6ltima faza a fost marcata de intrarea in vigoare in anul 1**5 a :cordului >eneral privind Comertul cu servicii ">:!3% si prin care s-a realizat: a) cresterea im#ortantei strate(ice a ser%iciilor in alocarea resurselor! ") do"andirea unui statut oficial a ser%iciilor in cadrul relatiilor internationale! c) im#ulsionarea #uternica a cercetarii stiintifice! d) li"erali$area #ro(resi%a a sc'im"urilor internationale cu ser%icii. &4. intre realitatile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor si recunoasterea potentialului acestora e(ista: a) o discre#anta eloc%enta! ") nicio discre#anta! c) o corelatie! d) o corelatie #erfecta. &5. .in perspectiva istoriei gandirii economice, se disting trei modalitati de a0ordare a serviciilor: a) clasica1 traditionala si moderna! ") ca#italista si economie in tran$itie! c) clasica1 re$iduala si s#ecifica economiei in tran$itie! d) ca#italista si moderna. & . 1ecesitatea si oportunitatea a0ordarii interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de mar?eting,

cercetari de mar?eting, studiul comportamentului consumatorului, sociologia, psi/ologia etc. sunt determinate de o serie de cauze. @arcati varianta falsa: a) caracterul intan(i"il al ser%iciilor! ") a"ordarea ser%iciilor intr-un conte-t social si institutional& c) de#endenta %alorii ser%iciului #entru consumator de #ersonalitatea #restatorului. furni$orului ser%iciului res#ecti%! d) fluctuatia #returilor.tarifelor si materiilor #rime #e #iata re(ionala in conditiile (lo"ali$arii. &&. Corespunzator a0ordarii clasice, serviciile: a) se fundamentea$a #e di%i$iunea economiei nationale in sectoarele #rimar1 secundar si tertiar! ") erau incadrate in cate(oria acti%itatilor din care re$ultau c'eltuieli ne#roducti%e si care constituiau o frana in calea acumularii ca#italului! c) nu constituiau o #reocu#are #entru s#ecialisti! d) erau incluse in cate(oria acti%itatilor economice re$iduale. &). :ctivitatile agricole, e(tractive si e(ploatarile forestiere apartin: a) sectorului #rimar! ") sectorului secundar! c) sectorului tertiar! d) niciunui sector. &*. +ndustriile prelucratoare sunt cuprinse in: a) sectorului #rimar! ") sectorului secundar! c) sectorului tertiar! d) niciunui sector. ),. :ctivitatile 0ancilor, asigurarile, comertul, activitatile mestesugaresti, activitatile de reparatii apartin: a) sectorului #rimar! ") sectorului secundar! c) sectorului tertiar! d) niciunui sector. )1. incadrarea activitatilor economice +n unul din cele trei sectoare - primar, secundar, tertiar - se face in functie de: a) dinamica #roducti%itatii muncii! ") ni%elul #ro(resului te'nic! c) rece#ti%itatea acti%itatii fata de #ro(resul te'nic! d) toate elementele #re$entate. )2. .in punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului te/nic, sectorul primar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm mediu! ") ritm inalt! c) (rad redus de rece#ti%itate fata de #ro(resul te'nic si #roducti%itatea su" medie! d) nu #re$inta im#ortanta. )3. .in punctul de vedere al productivitatii muncii si ai progresului te/nic, sectorul secundar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm inalt! ") ritm mediu! c) su" medie! d) nu #re$inta im#ortanta. )4. .in punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului te/nic, sectorul tertiar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm mediu! ") ritm inalt!

c) (rad redus de rece#ti%itate fata de #ro(resul te'nic si #roducti%itatea su" medie! d) nu #re$inta im#ortanta. )5. 3ectorul cuaternar nu este un sector al: a) @materiei cenusii+! ") cercetarii stiintifice! c) de$%oltarii te'nolo(iei si cunoasterii stiintifice! d) moderni$arii "a$ei te'nico-materiale. ) . Primul autor care a utilizat sintagma 'economia serviciilor$ a fost: a) 4. ?ell! ") 6.R. 5uc's! c) T.P.3ill! d) =. Gadre>. )&. .upa opinia unor specialisti, economia informationala constituie viitorul: a) sectorului #rimar! ") societatii neo-industriale! c) sectorului secundar! d) sectorului tertiar. )). .upa opinia unor specialisti, informatia devine: a) resursa fundamentala a societatii! ") im#ortanta #entru societate! c) mai #utin im#ortanta! d) nu are insemnatate. )*. in ultimele duufi decenii ale secolului AA, tot mai multi specialisti si-au e(primat opinia ca in viitor, va fi o economie: a) in tran$itie& ") a ser%iciilor& c) a %alorificarii resurselor naturale! d) a cercetarii stiintifice. *,. +ndicele de volum al P+--ului pe locuitor pentru 4omania, fata de acelasi indicator realizat pe ansam0lul 62 - 2&, in prezent, se situeaza: a) mult su" acest ni%el! ") la acelasi ni%el! a) #este acest ni%el! ") a#roa#e de acest ni%el. *1. +n ce interval se situeaza, in prezent, ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii pe ansam0lul 62- 2&: a) 3C-D9E! ") D;-C9E! c) C; -F9E! d) F; -GCE. *2. Ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din 4omania, fata de acelasi indicator realizat pe ansam0lul 62 -2&, in prezent se situeaza: a) mult su" acest ni%el! ") la acelasi ni%el! c) #este acest ni%el! d) a#roa#e de acest ni%el. *3. in prezent, contri0utia serviciilor la realizarea valorii adaugate 0rute in 4omania, comparativ cu nivelul din tarile dezvoltate din 2uropa, s-a situat in una din urmatoarele variante: a) mult su" acest ni%el! ") la acelasi ni%el! c) #este acest ni%el!

d) a#roa#e de acest ni%el. *4. :0ordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe: a) di%i$iunea economiei nationale in sectoarele #rimar1 secundar si tertiar! ") crearea de %aloare1 de a%utie nationala doar in domeniul #roductiei de "unuri! c) a#recierea unei acti%itati ca fiind #roducatoare sau ne#roducatoare de %aloare! d) e-istenta unei ne%oi si a unei cereri cores#un$atoare. *5. Caracterul tertiar al societatii post-industriale este determinat de: a) "eneficiile #etrecerii tim#ului li"er! ") #o#ulatia ma oritara care isi desfasoara acti%itatea in acest sector! c) cresterea rolului informatiei! d) im#licatiile #ro(resului stiintific si te'nic. * . Benomenele care marc/eaza evolutia pietei mondiale in ultimele decenii stau su0 semnul: a) (lo"ali$arii! ") cri$ei ener(etice! c) de$%oltarii culturale! d) e%olutiei dinamice a #ro(resului te'nic. *&. Procesul glo0alizarii este de data: a) inde#artata in trecut! ") recenta! c) %iitoare! d) stra%ec'i tim#uri. *). C dezvoltare spectaculoasa a procesului glo0alizarii s-a realizat mai ales dupa anii: a) imediat du#a al doilea ra$"oi mondial! ") H9 ai secolului trecut! c) 89 ai secolului trecut! d) :999. **. .ezvoltarea spectaculoasa a procesului glo0alizarii s-a realizat odata cu: a) de$%oltarea economica! ") cresterea im#ortantei infrastructurii! c) (lo"ali$area #ietelor financiare! d) intensificarea eforturilor de a#arare. 1,,. Pe langa efectele negative, glo0alizarea inseamna insa si multe oportunitati. @arcati varianta falsa: a) mo"ili$area ca#italurilor si internationali$area #roductiei! ") li"era circulatie a marfurilor! c) s#orirea concurentei! d) intensificarea colonialismului cor#oratist. 1,1. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin: a) omo(enitate! ") di%ersitate! c) includerea numai a ser%iciilor marfa! d) dificultatea e%aluarilor cantitati%e #ri%ind structura si dinamica. 1,2. .iversitatea, o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de: a) materialitatea si imaterialitatea ser%iciilor! ") di%ersitatea definitiilor date notiunii de ser%iciu! c) di%ersitatea cate(oriilor de ser%icii si a modului de manifestare a concurentei! d) tan(i"ilitatea si intan(i"ilitatea ser%iciilor. 1,3. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera: a) neomo(enitatea ma oritatii ser%iciilor! ") afectarea atomicitatii!

c) e-istenta unor "ariere la #atrunderea /lansarea) ser%iciilor #e #iata! d) li#sa #ro#rietatii. 1,4. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera: a) neomo(enitatea ma oritatii ser%iciilor! ") e-istenta unor "ariere la #atrunderea /lansarea) ser%iciilor #e #iata! c) limitarea trans#arentei d) reducerea %aria"ilitatii ser%iciilor. 1,5. Printre restrictiile de natura 0irocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regaseste: a) licenta de emisie! ") ca#italul necesar! c) "re%etul de turism! d) licenta de distri"utie. 1, . Printre restrictiile de natura 0irocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regaseste: a) ca#italul minim foarte mare! ") licenta de emisie! c) licenta de distri"utie! d) autori$area sau acreditarea. 1,&. .rept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unui serviciu de telecomunicatii se refera la: a) ca#italul necesar! ") licenta de emisie! c) "re%etul de turism! d) acreditarea. 1,). Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unui serviciu 0ancar se regaseste: a) ca#italul minim foarte mare! ") licenta de emisie! c) "re%etul de turism! d) licenta de distri"utie. 1,*. 5imitarea transparentei reprezinta o particularitate a pietei serviciilor si este cauzata de: a) afectarea atomicitatii! ") e-istenta unor "ariere la #atrunderea /lansarea) ser%iciilor #e #iata! c) imaterialitatea si #erisa"ilitatea ser%iciilor! d) ca#italul minim o"li(atoriu. 11,. Cererea de servicii este determinata de trei conditii esentiale de e(istenta. @arcati varianta falsa: a) dis#oni"ilitatea de a cum#ara ser%iciul res#ecti%! ") e-istenta dorintei clientului de a consuma intr-o anumita cantitate un ser%iciu! c) #osi"ilitatea de a ac'i$itiona ser%iciul res#ecti%1 determinata in #rinci#al de sol%a"ilitatea consumatorului! d) e-istenta unor "ariere la #atrunderea /lansarea) #e #iata a ser%iciilor. 111. .in punctul de vedere al solva0ilitatii, cererea de servicii poate fi: a) efecti%a si #otentiala! ") curenta1 se$oniera1 oca$ionala sau rara! c) satisfacuta si nesatisfacuta! d) constanta1 descrescatoare si crescatoare. 112. .upa modul de manifestare in timp, cererea poate fi: a) efecti%a si #otentiala!

") curenta1 se$oniera1 oca$ionala sau rara! c) satisfacuta si nesatisfacuta! d) constanta1 descrescatoare si crescatoare. 113. .upa gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi: a) efecti%a si #otentiala! ") curenta1 se$oniera1 oca$ionala sau rara! c) satisfacuta si nesatisfacuta! d) constanta1 descrescatoare si crescatoare. 114. .in punctul de vedere al manifestarii in timp, cererea de servicii poate fi: a) efecti%a si #otentiala! ") curenta1 se$oniera1 oca$ionala sau rara! c) satisfacuta si nesatisfacuta! d) constanta1 descrescatoare si crescatoare. 115. @arcati categoriile de factori de influenta ai cererii de servicii: a) (enerali si s#ecifici! ") (enerali si #articulari! c) o"iecti%i si su"iecti%i! d) (enerali. 11 . !arifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor su0stitui0ile sunt factori de influenta ai cererii de ser%icii cu caracter& a) (eneral! ") s#ecific! c) o"iecti%! d) su"iecti%. 11&. @odificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depind de: a) ni%elul initial al tarifului! ") calitatea ser%iciilor! c) structura %eniturilor consumatorului! d) elasticitatea cererii in ra#ort cu tariful #racticat. 11). 8eniturile consumatorilor reprezinta un factor de influenta a cererii de ser%icii cu caracter& a) s#ecific! ") (eneral! c) o"iecti%! d) su"iecti%. 11*. in functie de evolutia cererii, determinata de modificarea veniturilor consumatorilor, serviciile pot fi: a) sim#le si com#le-e! ") normale si inferioare! c) frec%ente si rare! d) o"isnuite. 12,. +n functie de gradul de su0stitui0ilitate, serviciile pot fi: a) (eneral si #artial su"stitui"ile! ") o"isnuit su"stitui"ile! c) nesu"stitui"ile! d) #erfect si #artial su"stitui"ile. 121. !arifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cererii de servicii, cu caracter: a) s#ecific! ") (eneral! c) o"iecti%!

d) su"iecti%. 122. in functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi: a) strict si #artial com#lementare! ") (eneral si #artial com#lementare! c) necom#lementare! d) strict com#lementare. 123. +n cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este: a) indiferent! ") e(al cu ;! c) mai mare decat ;! d) a#ro#iat de ;. 124. in cazul serviciilor partial complementare, gradul de complementaritate este: a) diferit de ;! ") nu are semnificatie! c) e(al cu ;! d) nu se #oate determina. 125. Preferintele consumatorului, ca factor de influenta a cererii de servicii nu prezinta una din valentele enumerate: a) determina cresterea %eniturilor #ersonale! cereri ") e%identia$a anumite as#ecte calitati%e cu influente asu#ra cererii de ser%icii! c) stau la "a$a criteriilor de se(mentare a cererii de ser%icii! d) #ermite e%aluarea cantitati%a a cererii de ser%icii. 12 . Bactorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura: a) distri"uirii ser%iciilor! ") #romo%arii ser%iciilor! c) #re(atirii #roducatorului! d) #uterii de cum#arare a clientului. 12&. 3pecificitatea factorilor de influenta asupra cererii de servicii nu se diferentiaza pentru: a) ser%icii #restate in s#ecial #entru #o#ulatie! ") ser%icii cu caracter (eneral! c) ser%icii #restate in s#ecial #entru intre#rinderi! d) ser%icii internationale. " 12). Bactorii demografici si socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din categoria: a) factorilor s#ecifici cererii de ser%icii #entru intre#rinderi! ") factorilor s#ecifici cererii de ser%icii a #o#ulatiei! c) factorilor (enerali ai ofertei de ser%icii! d) factorilor s#ecifici ai ofertei de ser%icii. 12*. .in categoria factorilor demografici cu influenta directa asupra structurii si dinamicii cererii de servicii a populatiei, nu fac parte: a) numarul #o#ulatiei! ") structura #e se-e si #e (ru#e de %arsta! c) ur"anismul! d) re#arti$area teritoriala a #o#ulatiei1 atat din #unct de %edere numeric cat si al structurii #e se-e si #e (ru#e de %arsta. 13,. .in categoria factorilor socio-culturali ce influenteaza cererea de servicii nu se evidentiaza: a) sc'im"arile sociale! ") ur"anismul! c) a#artenenta la un (ru# cultural1 ce dis#une de traditii1 o"iceiuri si mentalitati #ro#rii! d) re#arti$area teritoriala a #o#ulatiei1 #e total1 se-e si (ru#e de %arsta. 131. Care din urmatoarele enumerari constituie factor specific de influenta a cererii de servicii pentru populatie:

a) am#lificarea concurentei& ") efectele te'nolo(iei moderne! c) com#le-itatea mediului! d) ra#ortul tim# li"er-%enituri. 132. +n functie de modalitatea de a0ordare si modul de rezolvare, metodele de studiere a cererii de servicii nu cuprind: a) metode analitice& ") metoda anc'etei #ilot! c) metode statistice! d) metode normati%e. 133. @etodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) o"tinerea de solutii o#time la diferite o"iecti%e sta"ilite1 in functie de %alorile #arametrilor a%uti in %edere! ") anali$a seriilor de tim#1 care caracteri$ea$a e%olutia cererii efecti%e! c) utili$area unor @norme+ de consum determinate de re(ula statistic! d) reali$area de scenarii #ri%ind consumul de ser%icii. 134. @etodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) o"tinerea de solutii o#time la diferite o"iecti%e sta"ilite1 in functie de %alorile #arametrilor a%uti in %edere! ") anali$a seriilor de date /cronolo(ice sau de tim#)1 care caracteri$ea$a e%olutia cererii efecti%e! c) utili$area unor @norme+ de consum determinate de re(ula statistic! d) reali$area de scenarii #ri%ind consumul de ser%icii. 135. @etodele normative utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) o"tinerea de solutii o#time la diferite o"iecti%e sta"ilite1 in functie de %alorile #arametrilor a%uti in %edere! ") anali$a seriilor de tim#1 care caracteri$ea$a e%olutia cererii efecti%e! c) utili$area unor @norme+ de consum determinate de re(ula statistic! d) reali$area de scenarii #ri%ind consumul de ser%icii. 13 . Pentru ca o intreprindere prestatoare de servicii sa-si formeze o oferta de servicii, tre0uiesc indeplinite mai multe conditii. @arcati varianta falsa: a) dis#oni"ilitatea! ") ca#a"ilitatea! c) mana(ementul #erformant! d) am#lasarea in localitati ur"ane. 13&. 1etransfera0ilitatea ofertei de servicii deriva din: a) nematerialitatea si intan(i"ilitatea ser%iciilor! ") materialitatea si nematerialitatea ser%iciilor! c) materialitatea si intan(i"ilitatea ser%iciilor! d) nematerialitatea si nestoca"ilitatea ser%iciilor. 13). Cferta de servicii are o serie de particularitati. @arcati varianta falsa: a) netransfera"ilitatea ofertei! ") dificultatea #rotectiei uridice a ser%iciului! c) materialitatea si imaterialitatea ofertei! d) im#licarea consumatorului in #roducerea ser%iciului. 13*. Cferta de servicii este o oferta: a) efecti%a! ") frec%enta! c) #otentiala!

d) oca$ionala. 14,. .ificultatea protectiei =uridice a serviciilor rezulta din: a) nematerialitatea si intan(i"ilitatea unor ser%icii! ") nestoca"ilitatea ser%iciilor! c) simultaneitatea #roductiei si consumului! d) intensificarea concurentei #e #iata ser%iciilor. 141. +mplicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereaza: a) inse#ara"ilitatea ser%iciului de #restator si consumator! ") #roducerea unor ser%icii #ersonali$ate si sta"ilirea unui sistem a#arte de relatii intre #restator si consumator! c) intensificarea concurentei #e #iata ser%iciilor si nestoca"ilitatea ser%iciului! d) cantitati mari de ser%icii #use la dis#o$itia consumatorilor finali sau utili$atorilor la un moment dat. 142. 2(cludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta de servicii: a) %olumul si structura cererii de ser%icii! ") costurile de #roductie! c) tariful de #iata al ser%iciului! d) %olumul si structura %eniturilor. 143. 3farsitul secolului AA si inceputul secolului AA+ au fost marcate de o serie de tendinte in evolutia ofertei de ser%icii. <arcati %arianta falsa& a) cresterea in ritm su#erior a ofertei de ser%icii in ra#ort cu oferta celorlalte sectoare! ") asocierea res#ecti% disocierea ofertei de "unuri si de ser%icii! c) cresterea rolului si im#ortantei calitatii ser%iciilor si dinamicii diferentiate #e cate(orii de ser%icii! d) influenta #o$iti%a sau ne(ati%a a #returilor si cantitatile de ser%icii com#lementare. 144. Cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inregistrat la urmatoarele servicii: a) c'irii1 a#a1 canal1 salu"ritate1 ser%icii #ostale! ") a"onamente radio - T6! c) ser%icii cu caracter industrial! d) trans#ort ur"an. 145. 3oldul con=unctural e(prima: a) cresterea in ritm su#erior a ofertei de ser%icii in ra#ort cu oferta celorlalte sectoare! ") tendinta de e%olutie a indicatorilor fata de #erioada de referinta! c) asocierea1 res#ecti% disocierea ofertei de "unuri si de ser%icii! d) dinamici diferentiate #e cate(orii de ser%icii. 14 . +ndicatorul de confidenta se determina ca o media aritmetica simpla a soldurilor con=uncturale #entru trei com#onente. <arcati %arianta falsa& a) a#recierea situatiei economice! ") a#recierea cererii de ser%icii! c) a#recierea numarului de salariati! d) estimarea cererii de ser%icii. 14&. +n conte(tul glo0alizarii, rolul statului tinde: a) sa se minimi$e$e! ") sa se ma-imi$e$e! c) sa ramana la acelasi ni%el! d) sa nu fie afectat. 14). 8iteza deose0ita cu care glo0alizarea a cuprins intreaga lume i-a facut pe unii specialisti "4. 4eic/, 4 Betzgerald etc.% sa aprecieze ca: a) @traim transformari care %or rearan a #olitica si economia secolului urmator+! ") @nu %a mai fi economii nationale1 atunci cand acest #roces %a fi inc'iriat+! c) @tot ceea ce %a ramane in cadrul unei (ranite %or fi oamenii1 care %or cu#rinde natiunile...+ d) toate cele trei %ariante. 14*. .upa unii autori "P. .ic?en%, principala forta in modelarea economiei mondiale, in procesul

glo0alizarii, se refera la institutiile: a) #olitice! ") sindicale! c) economice! d) sociale. 15,. .upa anii D), ai secolului AA, dezec/ili0rele ce tre0uie gestionate in perioada glo0alizarii pietelor lumii sunt de natura: a) macroeconomica! ") microeconomica! c) financiara! d) $onala. 151. Pentru prima data e(istenta procesului glo0alizarii pietelor lumii a fost semnalata de: a) P'. 2oller! ") P. 4ic)en! c) T'. Le%itt! d) R. Reic'. 152. in procesul glo0alizarii, productia internationala are mai multe dimensiuni. @arcati caracteristica falsa: a) #roductia mare reali$ata de societatile transnationale! ") flu-urile te'nolo(ice oaca un rol im#ortant! c) cresterea #o#ulatiei ur"ane! d) cercetarea-de$%oltarea constituie secretul succesului. 153. +n procesul glo0alizarii, dinamismul cel mai mare s-a inregistrat in domeniul: a) flu-urilor financiare internationale! ") comertului cu "unuri! c) comertului cu ser%icii! d) circulatiei de #ersoane1 154. Procesul glo0alizarii a fost accentuat de revolutia: a) industriala! ") trans#orturilor de #ersoane! c) informationala! d) trans#orturilor de marfuri. 155. -eneficiile aderarii noilor state la 6.2. nu vizeaza: a) im"unatatirea calitati%a a #roduselor si ser%iciilor! ") intensificarea #artici#arii acestor state la distri"utia internationala de "unuri si ser%icii! c) cresterea inflatiei! d) ameliorarea datoriilor e-terne. 15 . Printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie: a) cresterea %eniturilor si modificarea c'eltuielilor de consum ale #o#ulatiei! ") de$%oltarea si li"erali$area comertului cu "unuri! c) sta(narea #ro(resului stiintific si te'nic! d) e-#ansiunea acti%itatii com#aniilor internationale. 15&. +n studierea cererii de servicii, metodele nu se utilizeaza: a) in functie de situatiile concrete! ") in functie de informatiile dis#oni"ile! c) i$olat! d) in functie de marimea esantionului. 15). Cferta individuala de servicii reprezinta: a) oferta de ser%icii la ni%elul unui a(ent economic sau cantitatile dintr-un ser%iciu #e care un a(ent economic le #une la dis#o$itia clientilor s#re %an$are! ") oferta de ser%icii e-istenta intr-o localitate!

c) oferta de ser%icii #usa la dis#o$itia clientilor cu di$a"ilitati! d) oferta de ser%icii dintr-un de#o$it en (ros. 15*. Cferta agregata reprezinta: a) toate ser%iciile #use la dis#o$itia consumatorilor finali si utili$atoriilor la un moment dat! ") intrea(a oferta a unui a(ent economic! c) un ser%iciu de acelasi fel oferit de toate intre#rinderile #restatoare! d) toate ser%iciile #use la dis#o$itia consumatorilor la un moment dat. 1 ,. @arcati factorul care nu influenteaza oferta de servicii: a) %olumul si structura cererii! ") costurile de #roductie! c) tariful de #iata al ser%iciului! d) im#licarea consumatorului in #roducerea ser%iciului. 1 1. Cresterea volumului si diversificarii cererii efective de servicii nu se poate realiza prin: a) reducerea tarifelor! ") im"unatatirea ra#ortului calitate-#ret! c) reducerea numarului surselor de informare! d) cresterea numarului de #restatori. 1 2. +n raportul dintre cererea si oferta de servicii, factorul timp indeplineste: a) un rol mai #utin im#ortant! ") un rol foarte im#ortant! c) niciun rol! d) un rol conditionat. 1 3. :socierea, respectiv disocierea ofertei de 0unuri si de servicii prezinta tendinte contradictorii in prezent, dar datorita desfasurarii si dinamismului fenomenelor economico-sociale, aceste tendinte sunt considerate: a) normale! ") anormale! c) fara im#ortanta! d) indiferente. 1 4. in sectorul tertiar, tendinta de disociere se manifesta: a) atat intre oferta de ser%icii si oferta de "unuri1 cat si in cadrul ofertei de ser%icii& ") datorita intensificarii #atrunderii #ro(resului te'nic in toate domeniile societatii! c) in conditiile cresterii ni%elului de trai! d) datorita di%ersificarii ne%oilor sociale. 1 5. +ndicatorul de confidenta mediu pentru 4omania are valori superioare fata de marimile realizate pentru tarile 6niunii 2uropene si indica o situatie: a) #o$iti%a! ") ne(ati%a! c) neinsemnata! d) contradictorie. 1 . +ntr-o economie de piata, cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor devine un o0iectiv: a) esential! ") im#ortant! c) indiferent! d) neinsemnat. 1 &. Pe o piata competitiva, in care firmele se intrec in produse, servicii, preturi, calitatea constituie una din conditiile necesare castigarii: a) de noi nise de #iata! ") unui a%anta com#etiti%! c) altor se(mente de consumatori! d) unor #rofituri mai mari.

1 ). +n literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative de sta0ilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta. @arcati varianta falsa: a) metoda mar ei de #rofit adau(ata la costuri! ") metoda #ra(ului de renta"ilitate! c) metoda costului mar(inal e(al cu %enitul mar(inal! d) metoda cresterii %eniturilor #o#ulatiei. 1 *. @etoda mar=ei de profit adaugata la costuri, ca metoda de sta0ilire a tarifelor de consum a serviciilor, ofera producatorului: a) cele mai reduse (arantii! ") cele mai mari (arantii! c) nicio (arantie! d) asi(ura renta"ilitatea acti%itatii. 1&,. @etoda mar=ei de profit adaugata la costuri, ca metoda de sta0ilire a tarifelor de consum a serviciilor, nu tine cont de: a) cum#aratorul #otential1 cerintele si #osi"ilitatile financiare ale acestuia! ") ni%elul #rofitului reali$at! c) costurile reali$ate! d) oferta de ser%icii de #e #iata. 1&1. @etoda pragului de renta0ilitate, ca metoda de sta0ilire a tarifelor de consum a serviciilor, porneste de +a ipoteza ca: a) #rofitul reali$at este e(al cu cel #lanificat! ") este cea mai sim#la metoda! c) %eniturile reali$ate din #restarea unui anumit %olum de ser%icii sa fie e(ala cu %aloarea costurilor! d) #roducatorul sa detina #e #iata o #o$itie relati% mono#olista. 1&2. @etoda costului marginal cu venitul marginal, ca metoda de sta0ilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta, se aplica cel . mai 0ine in conditiile in care: a) #roducatorul detine o #o$itie relati% mono#olista! ") consumatorul isi e-#rima cereri foarte mari de ser%icii! c) #roducatorul ofera ser%icii di%ersificate! d) cererea de ser%icii este nesatisfacuta! 1&3. @etoda costului marginal egal cu venitul marginal, ca metoda de sta0ilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta, spre deose0ire de celelalte metode, se diferentiaza prin faptul ca tine seama de: a) atat de com#ortamentul consumatorului cat si de cel al #roducatorului! ") numai de com#ortamentul consumatorului! c) numai de com#ortamentul #roducatorului! d) atitudinea indiferenta. 1&4. @etoda pragului de renta0ilitate ca metoda de sta0ilire a tarifelor serviciilor pe piata cu concurenta imperfecta, se poate aplica prin procedeele: a) determinarea ni%elului cererii de ser%icii a #o#ulatiei! ") determinarea #roductiei minime si determinarea tarifului minim! c) cercetarea cererii nesatisfacute de ser%icii a #o#ulatiei! d) cercetarea cererii de ser%icii a intre#rinderilor. 1&5. :ctivitatile ce fac o0iectul vanzarii si cumpararii pe piata, indiferent de momentul platii, tipul de pret practicat "pret de vanzare, tarif etc.% si modalitatile de incasare reprezinta servicii: a) de #iata! ") traditionale! c) li%rate #ermanent! d) discrete. 1& . 3erviciile de piata pentru populatie se pot grupa in functie de mai multe criterii. @arcati varianta

falsa: a) caracteristicile "eneficiarului ser%iciului! ") natura relatiilor economice si financiare ce inter%in intre #restator si "eneficiar! c) continutul acti%itatii #restatiei! d) dimensiunile cererii nesatisfacute. 1&&. 3erviciile pentru populatie se pot grupa in: a) ser%icii #ersonale /indi%iduale) si ser%icii colecti%e! ") ser%icii din sectorul #u"lic1 asociati% si #ri%at! c) ser%icii traditionale1 ser%icii moderne sau noi! d) ser%icii li%rate #ermanent si ser%icii discrete. 1&). 3erviciile privind, in principal, 0unurile fac parte din categoria serviciilor: a) cu efect direct asu#ra #ersoanelor! ") #ersonale /indi%iduale)! c) colecti%e! d) #ersonali$ate. 1&*. inc/irierile de locuinte, inc/irierile de 0unuri, inc/irierile de autoturisme sunt servicii: a) de re#aratii si intretinere! ") cu efect direct asu#ra #ersoanelor! c) #ersonali$ate /indi%iduali$ate)! d) cu caracter locati%. 1),. 4epararea 0unurilor de uz indelungat, serviciile dupa vanzare, spalatorii, curatatorii sunt servicii: a) de re#aratii si intretinere! ") cu efect direct asu#ra #ersoanelor! c) #ersonali$ate /indi%iduali$ate)! d) cu caracter locati%. 1)1. 3erviciile cu efect asimila0il investitiilor sunt servicii: a) cu efect asu#ra #ersoanelor! ") asimila"ile consumului! c) #ri%ind in #rinci#al "unurile! d) #ersonali$ate. 1)2. 3erviciile asimila0ile consumului sunt servicii: a) cu efect asu#ra #ersoanelor! ") cu efect asimila"il in%estitiilor! c) #ri%ind in #rinci#al "unurile! d) #ersonali$ate. 1)3. 3erviciile de invatamant, informatica si sanatate sunt servicii: a) cu caracter locati%! ") cu efect asimila"il in%estitiilor! c) asimila"ile consumului! d) de re#aratii si intretinere. 1)4. 3erviciile de transport, telecomunicatii si turism sunt servicii: a) cu caracter locati%! ") cu efect asimila"il in%estitiilor! c) asimila"ile consumului! d) de re#aratii si intretinere. 1)5. :pararea nationala, relatiile e(terne, mentinerea ordinii, prote=area mediului sunt servicii: a) destinate colecti%itatii in ansam"lul sau! ") #ersonali$ate! c) cu caracter lucrati%! d) #ersonale. 1) . 3erviciile de piata pentru populatie, in prezent, sunt privatizate in:

a) totalitate! ") mica #ro#ortie! c) cea mai mare #ro#ortie! d) cea mai mica #ro#ortie. 1)&. @arcati categoria de servicii colective pentru populatie: a) #ersonali$ate /indi%iduali$ate) si ser%icii destinate colecti%itatii in ansam"lul sau! ") #ri%ind in #rinci#al "unurile si ser%iciile cu efect direct asu#ra #ersoanelor! c) cu caracter locati% si ser%icii de re#aratii si intretinere! d) cu efect asimila"il in%estitiilor si ser%icii asimilate consumului. 1)). 3erviciile de piata nu cuprind: a) ser%icii #restate in #rinci#al #entru #o#ulatie! ") ser%icii #restate in #rinci#al #entru o#eratorii economici! c) ser%icii de trans#orturi1 de#o$itare si comunicatii! d) ser%icii destinate colecti%itatii in ansam"lul sau. 1)*. in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pentru intreprinderi, in ultimii ani, cea mai mare pondere o detin: a) tran$actiile imo"iliare! ") informatica si acti%itatile cone-e! c) acti%itatile uridice1 conta"ilitate si re%i$ie conta"ila! d) ar'itectura1 in(inerie si alte consultatii te'nice. 1*,. Prin eficienta se intelege: a) o"tinerea unui anumit re$ultat cu cele mai mici intrari /in#ut-uri) #osi"ile sau o"tinerea unui re$ultat /out#ut) ma-im cu un ni%el dat al resurselor! ") e-#resia ra#ortului dintre efectul util /re$ultatul) si efortul de#us /resursele utili$ate si consumate)! c) masura in care efectul reali$at se a#ro#ie de cel dorit! d) relatia dintre efectele sociale o"tinute si efortul facut1 la ni%el micro si macroeconomic. 1*1. Prin eficienta economica se intelege: a) o"tinerea unui anumit re$ultat cu cele mai mici intrari /in#ut-uri) #osi"ile sau o"tinerea unui re$ultat /out#ut) ma-im cu un ni%el dat al resurselor! ") e-#resia ra#ortului dintre efectul util /re$ultatul) si efortul de#us /resursele utili$ate si consumate)! c) masura in care efectul reali$at se a#ro#ie de cel dorit! d) relatia dintre efectele sociale o"tinute si efortul facut1 la ni%el micro si macroeconomic. 1*2. Prin eficacitate se intelege: a) o"tinerea unui anumit re$ultat cu cele mai mici intrari /in#ut-uri) #osi"ile sau o"tinerea unui re$ultat /out#ut) ma-im cu un ni%el dat al resurselor! ") e-#resia ra#ortului dintre efectul util /re$ultatul) si efortul de#us /resursele utili$ate si consumate)! c) masura in care efectul reali$at se a#ro#ie de cel dorit! d) relatia dintre efectele sociale o"tinute si efortul facut1 la ni%el micro si macroeconomic. 1*3. Prin eficienta sociala se intelege: a) o"tinerea unui anumit re$ultat cu cele mai mici intrari /in#ut-uri) #osi"ile sau o"tinerea unui re$ultat /out#ut) ma-im cu un ni%el dat al resurselor! ") e-#resia ra#ortului dintre efectul util /re$ultatul) si efortul de#us /resursele utili$ate si consumate)! c) masura in care efectul reali$at se a#ro#ie de cel dorit! d) relatia dintre efectele sociale o"tinute si efortul facut1 la ni%el micro si macroeconomic. 1*4. 2terogenitatea si comple(itatea efectelor utile rezultate din activitatile de servicii confera eficientei: a) calitati deose"ite1 (reu de comensurat! ") o sfera mult mai lar(a de cu#rindere si e%aluare! c) o sfera restransa de cu#rindere si e%aluare! d) calitati identice cu ale "unurilor materiale. 1*5. 5a nivel macroeconomic, eficienta sectorului tertiar este influentata de modul de alocare a

resurselor in economie intre: a) diferite sectoare ale economiei si intre consum si in%estitii! ") diferite ramuri industriale #roducatoare de "unuri materiale si intre in%estitii! c) sectoarele #rimar1 secundar si tertiar! d) diferite cate(orii de ser%icii cu#rinse in sectorul tertiar. 1* . 2ficienta sectorului de servicii prezinta o serie de particularitati privind: a) semnificatia si modalitatea de e%aluare! ") continutul! c) com#le-itatea metodolo(iei de calcul! d) modalitatea de e%aluare. 1*&, 6nele dintre particularitatile eficientei serviciilor se refera la: a) e-istenta efectelor directe si a efectelor indirecte! ") #uterea de cum#arare a clientilor! c) dimensiunile tim#ului li"er al #o#ulatiei! d) stilul de %iata al consumatorului. 1*). im0unatatirea calitatii serviciilor contri0uie la sporirea gradului de satisfacere a nevoilor consumatorului, cu urmari pozitive in planul: a) relatiilor de familie si societate! ") social1 cultural si economic! c) relatiei lor cu #iata si in interiorul intre#rinderilor! d) mana(ementului. 1**%. Performanta reprezinta: a) desfasurarea unei acti%itatii in conditii de #rofita"ilitate! ") o stare de com#etiti%itate a unei intre#rinderi care ii asi(ura o #re$enta dura"ila #e #iata! c) aco#erirea tuturor c'eltuielilor din %eniturile reali$ate! d) reali$area de indicatori economico-financiari la ni%elurile #ro(no$ate. 2,,. Performanta este sinonima cu: a) eficienta economica! ") eficienta sociala! c) eficacitatea! d) a%anta com#etiti%. 2,1. +ndicati principiul de 0aza al metodologiei de cercetare a calitatii marfurilor, prin care se are in vedere o0tinerea unui rezultat final cat mai e(act privind calitatea produselor: a) sta"ilirea concordantei dintre necesitate si #rodus! ") #relucrarea si anali$a datelor! c) inte(rarea re$ultatelor #artiale! d) com#letarea reci#roca a metodelor. 2,2. Calitatea este rezultatul: a) caracteristicilor i$olate ale #roduselorIser%iciilor luate se#arat! ") insumarii %alorilor caracteristicilor unui #rodusIser%iciu! c) asam"larii mecanice a unor com#onente ale calitatii! d) unitatiiIsinte$ei caracteristicilor unui #rodusIser%iciu. 2,3. Care dintre metodele de cercetare a calitatii marfurilor urmareste sta0ilirea unei corelatii rationale intre gradul de satisfacere a nevoilor "calitate% si costuri: a) anali$a morfolo(ica! ") anali$a %alorii! c) anali$a structurii! d) metoda "rainstormin(. 2,4. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitatii se aplica produselor comple(e, cu grad inalt de te/nicitate: a) metodele e-#erimentale!

") anali$a functionala! c) anali$a structurii! d) anali$a com#arati%a. 2,5. +dentificarea celor mai 0une idei de produse si servicii noi culese de la un grup de su0iecti, se realizeaza aplicand: a) metoda "rainstormin(! ") metoda morfolo(ica! c) anali$a com#arati%a! d) metoda e-#erimentala. 2, . Conceptul de calitate definit prin insusirile esentiale ale unui o0iect care il fac sa se distinga de toate celelalte, e(prima: a) sensul te'nic al conce#tului! ") sensul filo$ofic! c) sensul economic! d) sensul social. 2,&. Calitatea e(primata prin gradul de satisfacere a nevoilor clientului, indica: a) sensul economic al conce#tului! ") sensul social! c) sensul te'nic! d) sensul filo$ofic. 2,). Calitatea e(primata prin gradul de utilitate optim in raport cu c/eltuielile ocazionate la producator si client, indica: a) sensul social al conce#tului! ") sensul te'nic! c) sensul economic! d) sensul filo$ofic. 2,*. +erar/izarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe piata interna si e(terna se poate efectua prin: a) indicii de calitate ai #roduselor! ") anali$a com#arati%a! c) anali$a structurii! d) anali$a morfolo(ica. 21,. .efinitia conceptului de calitate in care se pune accent si pe componente e(tracalitative se refera la: a) calitatea reala! ") calitatea de e-celenta! c) calitatea contractata! d) calitatea totala. 211. @ultitudinea caracteristicilor de calitate ale produselor determina: a) caracterul dinamic al calitatii! ") caracterul com#le- al calitatii! c) caracterul istoric al calitatii! d) caracterul social al calitatii. 212. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu factorii care determina caracterul dinamic al calitatii: a) e%aluarea costurilor noncalitatii! ") #ro(resul stiintific si te'nic! c) e-i(entele crescande ale consumatorilor! d) concurenta. 213. Care dintre caile de crestere continua a calitatii este concretizata prin im0unatatirea nivelului unor caracteristici de calitate: a) e-tensi%a!

") intensi%a! c) o"iecti%a! d) e-'austi%a. 214. Care dintre ipostazele calitatii indica nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilor unui produs: a) calitatea #roiectata! ") calitatea omolo(ata! c) calitatea #rescrisa1 s#ecificata! d) calitatea reala. 215. Care este ipostaza calitatii care e(prima punctul de vedere producatorului: a) calitatea comerciala! ") calitatea #roiectata! c) calitatea contractata! d) calitatea te'nica. 21 . +postaza calitatii cu importanta in luarea deciziei de cumparare este: a) calitatea #rescrisa! ") calitatea contractata! c) calitatea comerciala! d) calitatea li%rata. 21&. +postaza calitatii produselor care e(prima gradul de conformitate a valorilor individuale ale caracteristicilor te/nico-functionale cu prescriptiile standardelor si normelor te/nice in vigoare este: a) calitatea o#tima! ") calitatea te'nica! c) calitatea comerciala! d) calitatea omolo(ata. 21). 2(istenta unui decala= redus intre calitatea te/nica si calitatea comerciala determina: a) necesitatea cunoasterii #ermanente a cerintelor si e-i(entelor clientilor1 ") cresterea stocurilor! c) imo"ili$area fondurilor! d) alte efecte ne(ati%e. 21*. +ndicati varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la relatia dintre calitatea te/nica si cea comerciala a produselor: a) se interconditionea$a reci#roc! ") intre ele e-ista o tendinta de a#ro#iere! c) decala ul relati% mare dintre ele indica o concordanta intre cerere si oferta in #ri%inta calitatii! d) decala ul redus dintre ele indica rolul stimulati% al cerintelor clientilor in cresterea ni%elului calitati%. 22,. Caracterul dinamic este specific"indicati raspunsul incorect%: a) ne%oilor oamenilor! ") %alorii de intre"uintare/utilitatii)! c) numai calitatii #roduselor! d) de$%oltarii (radului de cultura si ci%ili$atie. 221. Calitatea proiectata si realizata se poate modifica de regula in sens negativ datorita"indicati raspunsul incorect%: a) conditiilor de #roductie! ") conditiilor de am"alare! c) actiunii factorilor s#ecifici de#o$itarii! d) actiunii factorilor din o#eratiile de mani#ulare si trans#ort. 222. Care dintre urmatoarele notiuni e(prima in cea mai mare masura gradul de satisfacere a unor nevoi sau a unor segmente importante ale acestora: a) #ro#rietatile! ") caracteristicile de calitate!

c) indicii de calitate! d) functiile calitatii. 223. Care dintre modalitatile de e(primare a calitatii au sfera de cuprindere cea mai mare: a) #arametrii! ") indicii! c) caracteristicile! d) indicatorii calitatii. 224. Care sunt caracteristicile de calitate ale produselor a caror importanta este in crestere si pentru care se impun in prezent reglementari stricte pe piata e(terna: a) caracteristicile economice! ") caracteristicile ecolo(ice! c) caracteristicile er(onomice! d) caracteristicile functionale. 225. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt caracteristici ergonomice: a) (radul de #oluare! ") "iode(rada"ilitatea! c) (radul de confort1 usurinta in folosire1comoditatea! d) consumul de ener(ie. 22 . Precizati varianta neadevarata privind componentele ce alcatuiesc calitatea ca vector rezultant: a) te'nica! ") economica! c) statistica! d) sociala 22&. +ndicati ordinea corecta a relatiei dintre conceptele de mai =os: a) functii - calitate - #ro#rietati - caracteristici- cerinte! ") calitate - #ro#rietati - functii - caracteristici! c) cerinte - #ro#rietati - caracteristici -functii - calitate! d) #ro#rietati-cerinte-caracteristici-calitate - functii. 22). @asura utilitatii produselor este e(primata prin: a) %aloarea de intre"uintare! ") anumite #ro#rietati! c) calitate! d) destinatie. 22*. Punctul de pornire in realizarea produselor si serviciilor il constituie: a) #roiectarea! ") rece#tia materiilor #rime! c) cunoasterea ne%oilor sociale! d) a#ro%i$ionarea. 23,. 6tilitatea marfurilor "valoarea de intre0uintare% si calitatea sunt concepte: a) ce se #ot inlocui unul cu altul! ") identice! c) inde#endente! d) aflate in stransa interde#endenta 231. in functie de utilitate "valoare de intre0uintare%, produsele sunt diferentiate intre ele, pe: a) (ru#e si su"(ru#e! ") cate(orii de calitate! c) clase! d) caracteristici de calitate. 232. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu caracteristicile de calitate ale unui produs: a) sunt cele mai im#ortante #ro#rietati!

") sunt selectionate du#a a#ortul lor la sta"ilirea (radului de utilitate al #rodusului la un moment dat! c) ele re#re$inta ultima trea#ta a sinte$ei in e%aluarea calitatii! d) cu#rind un numar restrans de #ro#rietati. 233. Care dintre urmatorii factori influenteaza calitatea: a) am"alarea1 trans#ortul1 #astrarea! ") cercetarea si #roiectarea! c) materiile #rime! d) mana(ementul calitatii. 234. Care dintre urmatoarele notiuni e(prima sensul cantitativ al conceptului de calitate: a) calitatea relati%a! ") ni%elul calitatii! c) masura calitatii! d) clasa de calitate. 235. !ermenul de 'clasa$ de calitate e(prima: a) ran(ul unor entitati care inde#linesc aceeasi functie in utili$are! ") sensul calitati% al entitatilor! c) sensul te'nic al calitatii! d) sensul social al calitatii. 23 . Care dintre ipostazele calitatii are un rol /otarator in prevenirea defectelor si in economisirea de resurse materiale si umane: a) calitatea #rescrisa! ") calitatea #roiectata! c) calitatea contractata! d) calitatea reala. 23&. Cerintele clientului prevazute in documentatia te/nica de proiectare a produselor dar nerealizata in productie reprezinta: a) neconformitati! ") risi#a! c) inutilitate! d) su#erficialitate. 23). 3upracalitatea nesolicitata de client si nespecificata in documentatia te/nica de realizare a produselor reprezinta: a) neconformitate! ") risi#a! c) insatisfactie! d) su#erficialitate. 23*. 4ezultatul gruparii a doua sau mai multe caracteristici de calitate de regula complementare este reprezentat de: a) functiile calitatii! ") cerintele de calitate! c) #ro#rietati! d) ni%elul calitatii. 24,. Precizati functia calitatii reprezentata de caracteristicile psi/osenzoriale, ergonomice si estetice: a) functia te'nica! ") functia economica! c) functia sociala! d) functia de dis#oni"ilitate. 241. Care dintre caracteristicile te/nico-functionale ale produselor de folosinta indelungata e(prima functionalitatea in timp a acestora: a) caracteristicile fi$ice! ") fia"ilitatea si mentena"ilitatea!

c) caracteristicile fi$ico-mecanice! d) caracteristicile te'nice. 242. Care dintre urmatoarele caracteristici de calitate ale produselor sunt o0iective: a) caracteristicile #si'osen$oriale! ") caracteristicile te'nice! c) caracteristicile er(onomice! d) caracteristicile ecolo(ice. 243. Care dintre ipostazele calitatii e(prima gradul in care un produs indeplineste serviciul specificat, in conditii de cost glo0al minim: a) calitatea reala! ") calitatea #rescrisa! c) calitatea omolo(ata! d) calitatea o#tima. 244. Care dintre componentele calitatii e(prima optiunile consumatorilor formulate ca e(presii generale ale necesitatilor acestora: a) #ro#rietatile! ") caracteristicile de calitate! c) cerintele de calitate! d) functiile calitatii. 245. Care este varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la atri0uirea marcii de calitate: a) se acorda #e tim# nelimitat! ") este atri"uita #rin certificatul de marca! c) atri"uirea se face de catre or(anisme nationale si internationale! d) #oate fi retrasa cand nu se mai res#ecta conditiile din contract. 24 . Precizati afirmatia neadevarata privind o0iectivul standardizarii de asigurare si im0unatatire a calitatii produselor;serviciilor: a) standardele sunt cele mai "une surse de documentare in domeniul calitatii #roduselor.ser%iciilor! ") in standarde nu sunt s#ecificate conditiile (enerale de calitate ale #roduselor! c) asi(ura #rotectia consumatorilor si a mediului #rin fi-area limitelor elementelor noci%e din #roduse! d) constituie cai de reducere a #ierderilor cau$ate de noncalitate si su#racalitate! 24&. Care dintre modalitatile de e(primare a calitatii reprezinta sinteza functiilor calitatii: a) #arametrii! ") indicii! c) indicatorii! d) caracteristicile calitatii. 24). Care dintre urmatoarele drepturi fundamentale ale consumatorilor se refera la situatiile in care produsele nu corespund calitativ in utilizare: a) dre#tul de satisfacere a necesitatilor fundamentale! ") dre#tul la informare si educare! c) dre#tul la com#ensare! d) dre#tul la #rotectia sanatatii si securitatii. 24*. Care dintre cerintele de im0unatatire a calitatii produselor din punct de vedere ecologic se refera la descompunerea produselor poluante, su0 actiunea factorilor din mediu, in componente nepoluante: a) sa utili$e$e materii #rime refolosi"ile! ") sa necesite consum redus de ener(ie! c) sa fie "iode(rada"ile! d) sa fie recicla"ile. 25,. :sigurarea si im0unatatirea calitatii produselor;serviciilor ca principal o0iectiv al standardizarii se realizeaza prin prescrierea in standarde "indicati varianta incorecta%: a) a unui ni%el ma-im al caracteristicilor de calitate ale #roduselor!

") metodelor de anali$a si incercari! c) conditiilor de am"alare1 #astrare1 de#o$itare! d) modalitatilor de efectuare a rece#tiei calitati%e a loturilor de marfuri. 251. 1otiunea de comert nu defineste: a) o functie economica! ") o #rofesiune1 care se #ractica in cadrul economiei de #iata1 asi(urand reali$area actelor de sc'im"! c) transferul titlului de #ro#rietate! d) cum#ararea unui "un indelun(at #entru dotarea locuintei. 252. Comertul pune +a dispozitia consumatorilor;utilizatorilor 0unuri si servicii in conditii de: a) tim#1 loc1 cantitati1 sortiment1 #ret! ") cantitate1 #ret1 #o$itii sortimentale! c) unitati de incarcatura #ac'eti$ate! d) structura sortimental #ream"alata si codificata. 253. in codul comercial, actele de comert sunt definite ca: a) acte #roforma s#ecifice! ") acte de #roductie industriala1 de trans#ort1 de curta etc.! c) acte uridice de ramura! d) acte formale. 254. .e-a lungul timpului, activitatea de comert s-a transformat intr-o: a) acti%itate creatoare de utilitati! ") acti%itate de ser%icii #roducatoare de satisfactii! c) sim#la acti%itate de intermediere! d) acti%itate com#le-a de transfer a #ro#rietatii. 255. +n concluzie, comertul nu este: a) un sector creator de utilitati! ") un sector creator de "unuri! c) un re#re$entant in ser%iciul utili$atorului! d) un re#re$entat in ser%iciul #roducatorului. 25 . Care dintre urmatoarele nu sunt acte de comert? a) acte naturale! ") acte financiar-conta"ile! c) acte #otri%it teoriei accesoriei! d) acte formale. 25&. :ctele de comert naturale sunt: a) re#re$entate de acele acti%itati care1 #rin ele insele1 re#re$inta comert1 dand #rofilul #rofesiunii celor im#licati in reali$area lor! ") acti%itatile desfasurate de a(entiile de sc'im" %alutar! c) re#re$entate de toate o#eratiunile ce se refera la acele acte1 care sunt #ur ci%ile #rin natura lor1 dar de%in comerciale daca sunt facute de catre un comerciant cu oca$ia reali$arii unei anumite laturi a acti%itatii sale comerciale! d) actele de comert a caror su"stanta comerciala este data de forma lor. 25). Care din urmatoarele o0ligatii nu sunt specifice comerciantului: a) tinerea e%identelor #rimare si conta"ile1 conser%area tuturor documentelor comerciale! ") #lata im#o$itelor s#eciale1 im#o$ite #e "eneficiul comercial1 ta-a asu#ra cifrei de afaceri1 ta-a #e %aloarea adau(ata! c) o"li(atii ce decur( din calitatea de #atron! d) res#ectarea retetelor de fa"ricatie. 25*. Care dintre urmatoarele nu este restrictie cu privire la li0ertatea de a e(ercita diverse activitati comerciale: a) determinarea si sti#ularea inca#acitatilor! ") sta"ilirea incom#ati"ilitatilor!

c) restrictii referitoare la modul de or(ani$are a diferitelor ti#uri de comert! d) or(ani$area sistemului de relatii. 2 ,. 3tocarea marfurilor asigura: a) utili$area eficienta a de#o$itelor! ") a#ro%i$ionarea ritmica a #o#ulatiei! c) ec'ili"rul dintre oferta si cererea de marfuri in cadrul #ietei! d) %alorificarea eforturilor in%estitionale facute #entru #roducerea marfurilor. 2 1. Prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important: a) fata de #roducatori! ") fata de consumatori! c) atat in ra#ort cu #roducatorii1 cat si cu utili$atorii finali sau intermediari! d) fata de intermediari. 2 2. Promovarea produselor, o alta functie a comertului, se realizeaza prin: a) e-istenta unui #ersonal s#eciali$at! ") e-istenta unor mi loace de trans#ort adec%ate! c) utili$area diferitelor te'nici /#u"licitate la locul %an$arii1 merc'andisin(1 #u"licitate #rin mass-media etc.)! d) e-istenta unei "a$e te'nico-materiale. 2 3. C0iectul comertului se refera +a: a) #unerea la dis#o$itia consumatorilor.utili$atorilor a #roduselor naturale sau fa"ricate de care acestia au ne%oie! ") asi(urarea a"undentei de #roduse! c) sta"ilirea le(aturii intre doua sau mai multe stadii de #roductie! d) asi(urarea reali$arii #roduselor care sunt cerute. 2 4. Printre conditiile de desfasurare ale comertului nu se inscrie: a) e-istenta unor a(enti de inalt #rofesionalism! ") e-istenta unui sistem de de#o$itare si de conser%are a #roduselor #e tot flu-ul acestora1 de la #roducator la consumator! c) e-istenta unor locuri in care sa se desfasoare acti%itatea comerciala! d) asi(urarea a"undentei de #roduse. 2 5. Comertul interior, comertul e(terior si tranzitul reprezinta clasificarea comertului: a) din #unct de %edere (eo(rafic! ") din #ers#ecti%a cererii! c) a%and in %edere o"iectul afacerilor! d) conform de$%oltarii in teritoriu a retelei comerciale. 2 . !otalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii sau inc/irierii lor reprezinta un act de comert: a) natural! ") formal! c) #roforma! d) #otri%it teoriei accesoriei. 2 &. :ctele de comert care cuprind toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar devin comerciale, daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale, sunt acte de comert: a) formale! ") in %irtutea teoriei accesoriei! c) naturale! d) #roforma. 2 ). Crearea conditiilor de realizare efectiva E actului de vanzare F cumparare reprezinta o functie: a) im#ortanta a comertului ce consta in fractionarea cantitatilor mari de marfuri #e care Ie li%rea$a

#roductia! ") ce consta in transferul marfurilor catre $onele si #unctele cele mai inde#artate sau mai i$olate1 #entru a fi %andute consumatorilor! c) strict s#ecifica comertului1 (enerata de functiile #re$entate anterior si #resu#une& e-istenta unei "a$e te'nico-materiale si e-istenta unui #ersonal! d) ce #ermite asi(urarea ec'ili"rului dintre oferta si cererea de marfuri din cadrul #iete. 2 *. 6n comerciant nu poate efectua: a) acte ci%ile1 care constau in& cum#ararea unui imo"il #entru u$ul sau #ersonal sau c'iar #entru e-ercitarea acti%itatii comerciale1 cum#ararea mi loacelor mo"iliare1 de masini #entru u$ul sau #ersonal! ") acte comerciale din (ru#a celor naturale sau #roforma& cum#arari si re%an$ari de marfuri1 sc'im"uri de creante etc.! c) o#eratiuni de%enite acte de comert in %irtutea teoriei accesoriei& ac'i$itionarea de mo"ilier de "irou1 com#utere etc.! d) o#eratiuni desfasurate in %ederea satisfacerii ne%oilor #ersonale #e cale ilicita. 2&,. Potrivit Codului Comercial, faptele de comert se grupeaza in: a) doua cate(orii! ") trei cate(orii! c) #atru cate(orii! d) nicio cate(orie. 2&1. 4olul comertului de distri0uitor si asigurator de servicii pentru consumatori nu presupune: a) #unerea la dis#o$itia acestora a #roduselor naturale sau fa"ricate! ") %an$area "unurilor de consum si ser%icii in conditii de eficienta ma-ima! c) asi(urarea reali$arii #roduselor care sunt solicitate! d) le(atura dintre mai multe stadii succesi%e ale #roductiei. 2&2. Concretizarea functiei comertului privind crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare-cumparare presupune: a) e-istenta unei "a$e te'nico-materiale! ") e-istenta unui #ersonal! c) e-istenta unei "a$e te'nico-materiale si a unui #ersonal s#eciali$at! d) am#lasarea ma(a$inelor cat mai a#roa#e de domiciliul cum#aratorilor. 2&3. +n relatie cu comunitatea, comerciantii se pot implica in: a) #racticarea de actiuni nediscriminatorii si de an(a are cinstita asi(urarea si(urantei locului de munca! ") mentinerea de relatii stranse Cu diferite (ru#uri de interes! c) res#ectarea le(islatiei si coo#erarea cu administratiile locale! d) de$%oltarea ur"ana1 rurala1 coo#erarea cu administratia locala. 2&4. +dentificati afirmatia falsa: a) comertul e-terior #resu#une o acti%itate in cadrul careia cum#aratorii si %an$atori se (asesc intr-o tara straina sau in tari diferite! ") comertul isi #ro#une sa #una #rodusele naturale sau fa"ricate la dis#o$itia celor care au ne%oie de asemenea "unuri si ser%icii! c) #rin functiile asumate1 comertul inde#lineste un rol im#ortant1 atat in ra#ort cu #roducatorii1 cat si cu utili$atorii finali sau intermediari! d) #rinci#ala functie a comertului ce caracteri$ea$a insusi continutul acti%itatii sale. se refera la asi(urarea #romo%arii #roduselor. 2&5. +dentificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comerciant arc in %edere #ersoana fi$ica a carei acti%itate #restata consta in transformarea materiilor #rime in #roduse! ") un a(ent economic #entru a fi considerat comerciant tre"uie doar sa actione$e in numele sau #ersonal! c) fa#tele de comert in sens lar( cu#rind @cum#ararea de marfuri si #roduse finite s#re a fi %andute+!

d) comertul de asi(urari are in %edere toate o#eratiunile referitoare la actele de asi(urare a unor riscuri1 mi locite de #lata unor #rime de asi(urare. 2& . +dentificati afirmatia falsa: a) notiunea de comert1 su" as#ect uridic1 defineste o #rofesiune1 care se #ractica in cadrul economiei de #iata1 asi(urand reali$area actelor de sc'im"! ") notiunea de comert arc un continut com#le-1 definind o functie economica1 ce consta in a cum#ara materii #rime sau alte #roduse #entru a le re%inde in acelasi stadiu fi$ic1 dar in conditiile #referate de catre consumatori /tim#1 loc1 cantitati1 sortiment1 #ret)! c) acti%itatea de comert1 #e masura de$%oltarii societatii1 a suferit #rofunde modificari1 transformanduse dintr-o sim#la acti%itate de intermediere1 intr-o acti%itate creatoare de utilitati! d) comertul #ro#riu-$is cu#rinde toate actele de %an$are si cum#arare ale #roduselor naturale transferate sau fa"ricate. 2&&. +dentificati afirmatia adevarata: a) comertul asi(ura marfurilor o %aloare ridicata! ") etica re#re$inta un sistem de #rinci#ii morale si de metode #entru a#licarea acestora! c) comertul interior #resu#une o acti%itate in cadrul careia cum#aratorii si %an$atorii se (asesc intr-o tara straina sau in tari diferite! d) etica re#re$inta un sistem de #rinci#ii imorale. 2&). Comertul, in relatia cu consumatorii, asigura: a) ameliorarea #oluarii fonice1 %i$uale1 olfacti%e! ") #racticarea de actiuni nediscriminatorii si de an(a are cinstita1 asi(urarea si(urantei locului de munca! c) informarea corecta1 cinstita #ri%ind #rodusul1 am"ala ul1 #u"licitatea1 calitatea "unurilor1 si(uranta #roduselor1 ser%iciilor1 (arantii1 dialo(! d) inde#linirea o"li(atiilor le(islati%e1 coo#erarea cu administratiile locale #entru re$ol%area #ro"lemelor sociale. 2&*. in ceea ce priveste asumarea responsa0ilitatii sociale fata de anga=ati, comerciantii tre0uie sa: a) contri"uie la ameliorarea #oluarii fonice1 %i$uale1 olfacti%e! ") res#ecte si sa inde#lineasca o"li(atii de le(islatie1 sa coo#ere$e cu administratiile locale #entru re$ol%area #ro"lemelor sociale! c) informe$e corect si la tim# consumatorii cu #ri%ire la calitatea "unurilor1 si(uranta #roduselor1 ser%iciilor si (arantiilor! d) #ractice actiuni nediscriminatorii si de an(a are cinstita1 asi(urarea si(urantei locului de munca etc.. 2),. C firma de comert promoveaza un comportament etic daca: a) salariatii au dre#tul sa critice constient etica si le(alitatea actiunilor firmei atata tim# cat critica nu %iolea$a dre#turile altor indi%i$i din cadrul firmei! ") salariatii au dre#tul de a e-ercita si inde#lini anumite ordine care %iolea$a acele #rinci#ii morale acce#tate in mod o"isnuit sau norme reli(ioase la care ei adera! c) clientii nu au dre#tul la o informare corecta asu#ra #roduselor comerciali$ate de catre firma /calitate1 materii #rime1 an de fa"ricatie1 continut1 #ret1 modificari de #ret si cau$ele acestor modificari etc.)! d) clientii %or fi tratati diferentiat in functie de statut1 cate(orie socio- #rofesionala sau relatii. 2)1. Care dintre urmatoarele functii ale comertului presupune organizarea, in cadrul retelei comerciale, unor operatiuni specifice, cum ar fi: portionarea, dozarea si pream0alarea marfurilor, prelucrarea lor "in cadrul alimentatiei pu0lice%, sortarea dupa criterii comerciale, controlul continuu al calitatii: a) stocarea marfurilor! ") fractionarea cantitatilor mari de marfuri #e care le li%rea$a #roductia1 formarea sortimentului comercial si asi(urarea micilor cantitati care urmea$a a fi #use Ia dis#o$itia consumatorilor! c) crearea conditiilor de reali$are efecti%a a actului de %an$are J cum#arare! d) asi(urarea #romo%arii #roduselor. 2)2. Prin care dintre urmatoarele functii ale comertului, comerciantul cunoaste toate aspectele ce contureaza procesul de vanzare al marfurilor si dispune de mi=loace specifice de influentare a

cumparatorilor si de orientare a actului de vanzare - cumparare: a) crearea conditiilor de reali$are efecti%a a actului de %an$are - cum#arare! ") stocarea marfurilor! c) asi(urarea #romo%arii #roduselor! d) cum#ararea marfurilor de la #roducatori sau colectori - in ca$ul #roductiei a(ricole - si transferarea acestora in de#o$ite1 in %ederea #re(atirii lor #entru %an$area catre utili$atorii finali sau intermediari. 2)3. +dentificati afirmatia falsa: a) comertul este un sector creator nu de "unuri1 ci de utilitati! ") comertul este un re#re$entant in ser%iciul utili$atorilor si al #roducatorilor1 cu#rin$and o #arte semnificati%a a flu-ului monetar dintr-o tara! c) intr-o economiei moderna1 #rin crearea sistemului de #iata comertul are rolul de instrument de re(lare a mecanismului de #iata1 asi(urand confruntarea cererii cu oferta1 #rin materiali$area actelor de %an$are - cum#arare! d) ca ramura a economiei nationale1 comertul cu#rinde acti%itatea #ersoanelor fi$ice s#eciali$ate in acte ci%ile. 2)4. +dentificati afirmatia adevarata: a) acti%itatea dc comert1 #e masura de$%oltarii societatii1 a suferit #rofunde modificari1 transformanduse dintr-o acti%itate creatoare de utilitati intr-o sim#la acti%itate de intermediere! ") In comert se desfasoara doar acti%itati de intermediere a actelor de %an$are - cum#arare! c) comertul este un sector creator de "unuri! d) acti%itatea de comert are ca o"iect marfa1 o#eratiunile de %an$are K cum#arare ale acesteia. 2)5. 4olul comertului se concretizeaza in: a) informarea consumatorilor1 controland intre(ul sistem de comunicatii le(at de %an$area #roduselor si de a#ro%i$ionarea cu marfuri a #o#ulatiei! ") fluidi$are a #roductiei in orice $ona! c) asi(urarea unei %alori medii marfurilor1 a%and in %edere %aloarea lor ridicata intr-o re(iune unde li#sesc si sla"a lor %aloare in $onele in care res#ecti%ele marfuri sunt mai mult decat a"undente! d) distri"utia si asi(urarea de "unuri si ser%icii& sta"ilirea le(aturii intre doua sau mai multe stadii ale #roductiei! asi(urarea reali$arii #roduselor care sunt cerute! crearea de noi de"usee #entru #rodusele res#ecti%e. 2) . Pluralismul formelor de proprietate semnifica e(istenta unei multitudini de forme pentru e(primarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate: a) su"iectul si o"iectul! ") su"iectul si %aloarea #ro#rietatii! c) #ro#rietatea #u"lica si #ro#rietatea #ri%ata! d) continutul si formele de comerciali$are. 2)&. 3u0iectul proprietatii este: a) concreti$at in "unuri si ser%icii! ") doar indi%idul! c) orice structura or(ani$atorica ce se constituie! d) "eneficiarul dre#tului de #osesie1 utili$are1 deci$ie si u$ufruct. 2)). 5i0era initiativa este: a) dre#tul a(entilor economici de a dis#uta aceeasi #iata! ") li"era circulatie a ca#italurilor1 a fortei de munca1 a marfurilor! c) o conturare si o consecinta a e-istentei si (arantarii #ro#rietatii #ri%ate! d) o"li(atia or(anelor centrale de a inlesni li"era concurenta. 2)*. :socierea com0inarea presupune reunirea a doua sau mai multe persoane fizice;=uridice in scopul: a) fundamentarii indicatorilor de #erformanta a acti%itatii comerciale! ") constituirii unei structuri comerciale #rin li"erul consimtamant al #artilor contractante! c) de$%oltarii strate(ice a #ietei unor #roduse!

d) coo#erarii reali$arii de in%estitii. 2*,. 3pecializarea activitatii comerciale evidentiaza: a) #romo%area anumitor forme de %an$are1 li%rare1 distri"utie a marfurilor de la #roducatori la consumatori! ") a#licarea #rinci#iilor de or(ani$are a acti%itatii comerciale Ia ni%el microeconomic! c) consacrarea intr-un anumit (en de acti%itate1 limitarea la un anumit domeniu1 la o marfa1 familie sau sector de marfuri! d) #racticarea numai unei anumite forme de comert. 2*1. Pluralismul formelor organizatorice nu este un principiu consecinta a aplicarii urmatoarelor principii: a) de$%oltarea #iramidala a comertului! re#arti$area ma(a$inelor #e teritoriu! ") le(alitate! li"era initiati%a! c) #luralismul formelor de #ro#rietate! asociere J com"inare! d) s#eciali$area! aria de acti%itate. 2*2. +dentificati afirmatia falsa: a) #ro#rietatea #ri%ata atesta fa#tul ca dre#tul de #osesie1 utili$are1 deci$ie si u$ufruct re%ine statului! ") #luralismul formelor de #ro#rietate semnifica e-istenta unei multitudini de forme #entru e-#rimarea celor doua elemente necesare definirii conce#tului de #ro#rietate& su"iectul si o"iectul acesteia! c) su"iectul este "eneficiarul dre#tului de #osesie1 utili$are1 deci$ie si u$ufruct! d) toate institutiile1 or(anismele1 structurile or(ani$ationale an(renate in relatii de sc'im"1 de comert constituie @ansam"lul comercial+ /a#aratul comercial). 2*3. Borma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1)44 +a: a) Paris /5ranta)! ") Roc'dale /An(lia)! c) Londra /An(lia)! d) 3am"ur( /Germania). 2*4. +dentificati afirmatia adevarata: a) concurenta este o conturare si o consecinta a e-istentei si (arantarii #ro#rietatii #ri%ate! ") concurenta neloiaia e-#rima relatiile dintre a(entii economici desfasurate in s#iritul le(ii1 cu sco#ul reali$arii #rofita"ile a "unurilor economice! c) forma de #ro#rietate coo#eratista a luat nastere in anul ;HDD la Roc'dale /An(lia)! d) asocierea #oate fi doar de ti# (eneral. 2*5. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale evidentiaza consacrare intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri: a) li"era initiati%a! ") concurenta! c) #luralismul or(ani$atoric! d) s#eciali$area. 2* . Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale este principiu - consecinta a actiunii, aplicarii precedentelor principii "legalitate, li0era initiativa, pluralismul formelor de proprietate, asociere - com0inare, specializare, arie de activitate%: a) #luralismul formelor or(ani$atorice! ") s#eciali$area! c) #rotectia consumatorilor! d) le(alitatea. 2*&. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale identifica, precizeaza zona teritoriala in care comerciantul are dreptul legal sa-si desfasoare activitatea in calitate de persoana fizica sau =uridica, in care o structura comerciala isi manifesta functiile, competentele si isi asuma raspunderile care ii revin: a) s#eciali$area!

") aria de acti%itate! c) #luralismul formelor de #ro#rietate! d) asociere - com"inare. 2*). .reptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine individului ori indivizilor, in calitatea lor de persoane fizice sau =uridice, in cazul proprietatii: a) #u"lice! ") mi-te& ca#ital #u"lic intern cu ca#ital #u"lic e-tern! c) #ri%ate! d) mi-te& ca#ital #u"lic intern cu ca#ital #ri%at e-tern. 2**. +dentificati afirmatia adevarata: a) #luralismul formelor or(ani$atorice este un #rinci#iu - consecinta a actiunii1 a#licarii #rinci#iilor #rotectia consumatorilor si #rote area mediului! ") concurenta loiala este re#re$entata #rin acele acte sau forte contrare u$antelor cinstite in acti%itatea comerciala! c) forma de #ro#rietate coo#eratista a luat nastere in anul ;HDD la Paris /5ranta)! d) s#eciali$area e%identia$a consacrarea intr-un anumit (en de acti%itate1 limitarea la un anumit domeniu1 la o marfa1 familie sau sector de marfuri. 3,,. +dentificati afirmatia falsa: a) concurenta loiala e-#rima relatiile dintre a(entii economici desfasurate in s#iritul le(ii1 cu sco#ul reali$arii #rofita"ile a "unurilor economice! ") concurenta neloiala este re#re$entata #rin acele acte sau forte contrare u$antelor cinstite in acti%itatea comerciala! c) asocierea - com"inarea #resu#une reunirea a doua sau mai multe #ersoane fi$ice sau.si uridice in sco#ul constituirii unei structuri comerciale #rin li"erul consimtamant al #artilor contractante! d) aria de acti%itate e%identia$a consacrarea intr-un anumit (en de acti%itate1 limitarea la un anumit domeniu1 la o marfa1 familie sau sector de marfuri. 3,1. 3u0iectul este 0eneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct, si nu poate fi: a) indi%idul! ") familia! c) or(ani$atia nationala! d) li"erul ar"itru. 3,2. Care dintre caracteristicile de mai =os corespunde comertului independent? a) intre#rinderile nu au nicio le(atura cu or(anisme coordonatoare sau centrali$atoare ale acti%itatii! ") firmele functionea$a intotdeauna ca societati in nume colecti% sau cu ras#undere limitata! c) firmele functionea$a doar in comertul cu ridicata! d) a#ro%i$ionarea se face doar #rin intermediul unor centrale de a#ro%i$ionare. 3,3. Comertul asociat reprezinta un sistem de organizare a aparatului comercial care cuprinde: a) ma(a$inele #o#ulare1 lanturile %oluntare1 (ru#arile cum#aratorilor (rosisti si ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor! ") coo#erati%ele detailistilor1 lanturile %oluntare1 franci$a si (ru#arile de cum#arare! c) lanturile %oluntare1 marile ma(a$ine1 ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor si ma(a$inele cu sucursale! d) coo#erati%ele detailistilor1 lanturile %oluntare1 (ru#arile cum#aratorilor (rosisti si ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor1 3,4. Caracteristica generala a sistemului de asociere su0 forma 'lanturilor voluntare$ consta in faptul ca: a) mai multi comercianti cu amanuntul1 numiti @ca#etele lantului+1 se (ru#ea$a intre ei1 du#a care atra( in (ru#ul astfel format o #arte din comerciantii cu ridicata! ") mai multi comercianti cu amanuntul1 care actionea$a in aceeasi "ransa sau similare1 se unesc1 formand o or(ani$atie1 care isi asuma si functia de (rosist! c) mai multi comercianti cu ridicata1 numiti @ca#etele lantului+1 se (ru#ea$a intre ei1 du#a care atra( in

lantul astfel format o #arte din cola"oratorii lor1 comercianti cu amanuntul! d) mai multi comercianti cu ridicata1 care actionea$a in aceeasi "ransa sau similare1 se unesc1 formand o or(ani$atie1 care isi asuma si functiile comertului cu amanuntul. 3,5. >ruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata sunt intalnite numai in: a) sectorul marfurilor alimentare! ") sectorul de alimentatie #u"lica! c) sectorul materiilor #rime! d) sectorul marfurilor nealimentare sau "unurilor destinate consumului intermediar. 3, . @agazinele colective ale independentilor reprezinta o forma specifica de organizare a: a) comertului inde#endent! ") comertului asociat! c) comertului ca#italist inte(rat! d) comertului coo#eratist inte(rat. 3,&. .upa natura participantilor si a formelor de proprietate, specialistii structureaza sistemul de organizare a comertului integrat in: a) forme ca#italiste si forme #articulare! ") forme coo#eratiste si forme #articulare! c) forme ca#italiste si forme coo#eratiste! d) forme de stat si coo#eratiste. 3,). Bormele capitaliste ale comertului integrat sunt: a) ma(a$inele #o#ulare1 ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor si ma(a$inele cu sucursale! ") lanturile %oluntare1 ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor si coo#erati%ele de consum! c) coo#erati%ele administratiei1 ma(a$inele #o#ulare si lanturile %oluntare! d) marile ma(a$ine1 ma(a$inele cu sucursale si ma(a$inele #o#ulare. 3,*. Care dintre cele enumerate mai =os nu este caracteristica a marilor magazine "forma de organizare a comertului integrat%? a) #rocesul de %an$are se desfasoara #e o su#rafata mare si foarte mare1 fiecare raion re#re$entand un ma(a$in! ") sortimentul de marfuri oferit este foarte lar(! c) #returile #roduselor comerciali$ate sunt mai mari decat la ma(a$inele traditionale! d) ser%iciile comerciale se interferea$a cu #rodusele oferite. 31,. Care dintre urmatoarele nu este element specific privind functionarea magazinelor cu sucursale: a) directia (enerala! ") directia comerciala! c) directia centrala! d) de#o$itul central. 311. @agazinele populare - ca forma de organizare a comertului integrat au anumite caracteristici proprii. Care dintre cele enumerate mai =os nu se incadreaza in aceasta categorie? a) raioanele de #roduse alimentare re#re$inta #unctul de atractie al fiecarui ma(a$in! ") raioanele1 altele decat cele alimentare1 comerciali$ea$a o (ama relati% restransa de #roduse! c) toate #rodusele se %and la #returi mai reduse sau foarte a%anta oase fata de alte ti#uri de unitati! d) setul de ser%icii comerciale este com#le-. 312. Bormele cooperatiste ale comertului integrat sunt: a) coo#erati%ele de consum si coo#erati%ele marilor intre#rinderi sau ale administratiei! ") ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor si ma(a$inele cu sucursale! c) ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor si coo#erati%ele dc consum! d) coo#erati%ele administratiei si ma(a$inele #o#ulare. 313. Branciza nu este: a) o forma de %alorificare a dre#turilor de #ro#rietate intelectuala! ") o forma de mar)etin( si distri"utie internationala! c) o modalitate de infiintare a unei afaceri!

d) o forma de di%ersificare a #ietei. 314. Branciza, ca sistem de distri0utie: a) are la "a$a o licenta de ordin comercial acordata de catre o intre#rindere catre o alta #entru e-#loatarea unei marci ori(inale1 a unor metode si te'nici #articulare1 insotita de asistenta te'nica1 comerciala si mana(eriala necesara! ") re#re$inta un com#romis intre forme de distri"utie si metode de %an$are! c) consta in utili$area marcii unei firme cu "un renume! d) re#re$inta un mi loc de #romo%are a afacerilor #rintr-un mana(ement eficient. 315. +dentificati afirmatia adevarata: a) comertul inde#endent re#re$inta o forma de or(ani$are comerciala in cadrul careia intre#rinderea de comert - cu ridicata sau cu amanuntul - nu are nicio le(atura cu or(anisme coordonatoare ale acti%itatilor de cum#arare sau de %an$are1 adica nu sunt asociate sau inte(rate! ") ca#acitatea financiara a firmelor de comert inde#endent este mare! c) #returile #racticate sunt intotdeauna inferioare celor #racticate de comerciantul asociat sau inte(rat! d) lanturile %oluntare re#re$inta o forma a comertului inte(rat de or(ani$are a a#aratului comercial. 31 . +dentificati afirmatia falsa: a) firmele de comert inde#endent sunt in cea mai mare #arte intre#rinderi familiale1 constituite cateodata in nume colecti% sau su" forma societatilor cu ras#undere limitata! ") ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor re#re$inta o forma a comertului inte(rat de or(ani$are a a#aratului comercial! c) ca#acitatea financiara a firmelor de comert inde#endent este sla"a! d) #returile #racticate de firmele de comert inde#endente sunt intotdeauna su#erioare celor #racticate de comerciantul asociat sau inte(rat1 ca urmare a (estiunii irationale a marfurilor si #roceselor de %an$are1 a costurilor de ac'i$itionare foarte ridicate ce re%in #e #rodus1 in conditiile ac'i$itionarii unor #arti$i mici de marfuri1 a mar elor de #ret foarte ridicate. 31&. Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial este specifica comertului integrat: a) @(ru#arile de cum#arare+ sau @coo#erati%ele+ comerciantilor cu amanuntul! ") lanturile %oluntare! c) ma(a$ine cu sucursale! d) ma(a$inele colecti%e ale inde#endentilor. 31). Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial este specifica comertului asociat: a) marile ma(a$ine! ") ma(a$ine #o#ulare! c) ma(a$ine cu sucursale! d) lanturile %oluntare. 31*. @arile magazine, ca forma de organizare a comertului integrat, reprezinta: a) in ansam"lul lor1 o forma a comertului cu amanuntul1 in cadrul careia firmele comerciale dis#un de o mare su#rafata de %an$are accesi"ila #u"licului1 oferind in acelasi local sau in localuri diferite1 alaturi de "unuri de consum1 (ru#ate in raioane si de o serie de ser%icii comerciale1 iar fiecare raion face oficiul unui ma(a$in s#eciali$at! ") o forma s#ecifica a comertului asociat1 a-ate #e %an$area marfurilor cu amanuntul1 ce dis#un de mari su#rafete comerciale si sunt or(ani$ate #e raioane s#eciali$ate! c) o (ru#are formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata si comercianti cu amanuntul1 selectionati de catre comerciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cu care cola"orea$a! d) asociatii in cadrul carora ne(ustorii din acelasi sector sau sectoare similare se unesc1 formand o or(ani$atie1 care isi asuma1 #rintre altele1 si functia de (rosist. 32,. >ruparile de cumparare sau 'cooperativele$ comerciantilor cu amanuntul, la originea lor, su0 aspect functional: a) sunt or(ani$ate in asociatii1 coo#erati%e cu ca#ital %aria"il1 #entru u facilita intrarea si iesirea

aderentilor #otri%ii #ro#riilor lor o#tiuni! ") au fost create e-clusi% #entru a asi(ura a#ro%i$ionarea comerciantilor cu amanuntul! c) #resu#une dre#turi e(ale #entru toti mem"rii! d) #resu#une li"ertatea mem"rilor asociatiei de a se #utea retra(e1 in mod li"er1 asa cum au si aderat la res#ecti%a (ru#are. 321. +dentificati afirmatia falsa: a) coo#erati%ele de consum re#re$inta societati ale caror mem"rii se unesc #entru a-si asuma o functie de distri"utie1 "eneficiile reali$ate fiind re#arti$ate intre toti mem"rii coo#eratori! ") in literatura de s#ecialitate se cunosc doua forme coo#eratiste ale comertului inte(rat& coo#erati%ele de consum si coo#erati%ele marilor intre#rinderi sau ale administratiei! c) marile ma(a$ine re#re$inta intre#rinderi sau firme de comert1 care dis#un1 in acelasi local1 de raioane multi#le1 ce %and in sistemul autoser%irii sau al #reselectiei un sortiment lar(1 dar mai #utin #rofund de #roduse1 #racticand un ni%el mai sca$ut al #returilor si o (ama restransa de ser%icii comerciale! d) ma(a$inele cu sucursale sunt cunoscute in #ractica comerciala si su" denumirea de intre#rinderi cu sucursale multi#le. 322. +dentificati afirmatia adevarata: a) comertul asociat re#re$inta un sistem de or(ani$are a acti%itatii comerciale1 in cadrul caruia intre#rinderile cumulea$a atat functiile comertului cu ridicata1 cat si functiile comertului cu amanuntul. ") du#a natura #artici#antilor si a formelor de #ro#rietate1 sistemul de or(ani$are a comertului inte(rat se (ru#ea$a in trei mari cate(orii& forme ca#italiste1 forme coo#eratiste si forme mi-te! c) (ru#arile de cum#arare ale comerciantilor cu ridicata se intalnesc doar in sectorul marfurilor alimentare! d) lanturile %oluntare re#re$inta o (ru#are formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata si comercianti cu amanuntul1 selectionati de catre comerciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cu care cola"orea$a. 323. :sociatia -ritanica de Brancizing "!/e -ritis/ Brancize :ssociation% defineste operatiunea de franciza ca o licenta contractuala cedata de o persoana, numita francizor "cedent%, unei alte persoane, numita francizat "0eneficiar%, care: a) da dre#tul franci$atului de a e-ercita control continuu1 #e #erioada res#ecti%a1 asu#ra franci$orului si a modului cum acesta isi desfasoara acti%itatea! ") o"li(a franci$atul sa acorde franci$orului asistenta in desfasurarea acti%itatii in le(atura cu or(ani$area acestuia1 #re(atirea #ersonalului1 merc'andisin(1 conducere etc.! c) cere franci$orului1 in mod #eriodic1 sa #lateasca franci$atului sume de "ani in conformitate cu #ri%ile(iul1 marfurile sau ser%iciile furni$ate de franci$or! d) #ermite franci$atului sa desfasoare in #erioada de %ala"ilitate a licentei o anumita afacere1 folosind un nume s#ecificat a#artinand franci$orului sau in le(atura cu franci$orul. 324. Crearea unui sistem de distri0utie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mi=loace reprezinta un: a) a%anta #entru franci$at /"eneficiar)! ") de$a%anta #entru franci$at /"eneficiar)! c) de$a%anta #entru franci$or /cedent)! d) a%anta #entru franci$or /cedent). 325. Care dintre urmatoarele trasaturi nu este specifica comertului cu ridicata: a) actele de comert au loc intre intre#rinderi economice! ") cum#ararile de marfuri se reali$ea$a in cantitati mari1 in sortiment industrial! c) asi(urarea unui sortiment foarte lar( si e-trem de com#le-! d) acti%itatea de comert cu ridicata nu inc'eie circuitul economic al marfurilor. 32 . +n raport cu producatorii, comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de: a) oferirea de #returi a%anta oase #entru detailisti! ") continuarea fara intreru#ere a acti%itatii #roducatorilor1 datorita lansarii si ac'itarii de comen$i de #arti$i mari de marfuri!

c) asi(urarea de multi#le ser%icii lo(istice1 re(ulari$area #roductiei si oferirea de informatii asu#ra modului in care sunt #rimite #rodusele de catre consumatori! d) #artici#area acti%a la #ros#ectarea detailistilor si cam#aniilor de #romo%are a %an$arilor initiate de #roducator. 32&. Bata de comertul cu amanuntul, comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de: a) informarea detailistilor! ") fractionarea #arti$ilor de marfuri si li%rarea acestora unitatilor comerciale cu amanuntul! c) #ros#ectarea acti%itatii detailistilor! d) oferirea de #roduse in cantitati mai mici detailistilor decat daca acestia s-ar a#ro%i$iona direct de la #roducatori. 32). intreprinderile de comert cu ridicata nu se caracterizeaza prin: a) s#eciali$area acti%itatii #e familii de #roduse! ") sla"a aco#erire financiara! c) e-istenta unor ser%icii comerciale "ine #use la #unct1 ser%icii #restate de #ersonal de inalta calificare! d) inter%entia intre#rinderilor de comert cu ridicata atat in flu-ul #roduselor reali$ate de #roducatorii interni1 cat si de cei e-terni. 32*. Printre functiile specifice comertului cu ridicata nu se numara: a) cum#ararea unor #arti$i mari de #roduse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si di%ers de #roducatori! ") stocarea unor cantitati mari de marfuri! c) re%an$area marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul! d) transformarea sortimentului comercial. 33,. +dentificati functia comertului cu ridicata: a) transformarea sortimentului industrial1 format din cantitati mari de #roduse de un anumit fel1 li%rat de #roducatori1 in sortiment comercial1 cores#un$ator %arietatii cererii #o#ulatiei! ") cum#ararea de marfuri #e care le re%inde in cantitati mici! c) asi(urarea unui sortiment foarte lar( si e-trem de com#le- #unand la dis#o$itia #o#ulatiei a"solut toate #rodusele reali$ate de #roducatori industriali sau a(ricoli! d) asi(urarea #re$entei sale in toate $onele1 localitatile si #unctele #o#ulate. 331. Care dintre urmatoarele este functie a grosistilor industriali: a) asi(urarea circuitului de distri"utie al #roduselor de consum indi%idual! ") reali$area lo(isticii comerciale s#ecifice fiecarui #rodus industrial! c) re%an$area marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul! d) cercetarea #ermanenta a #ietei. 332. +dentificati afirmatia falsa: a) intre#rinderile de comert cu ridicata se caracteri$ea$a #rintr-o aco#erire financiara mica deoarece a#ro%i$ionarea se face in #arti$i mici care se stoc'ea$a! ") continutul acti%itatii de comert cu ridicata consta in ac'i$itionarea de marfuri in #arti$i mari si desfacerea acestora in #arti$i mici1 dar intr-un sortiment comercial1 catre comertul cu amanuntul si1 in unele ca$uri1 catre unitati care cum#ara diferitele #roduse in %ederea #relucrarii lor ulterioare! c) comertul cu ridicata inter#unandu-se in drumul marfurilor de Ia #roducatori s#re consumatori (enerea$a o serie de imo"ili$ari de fonduri1 c'eltuieli "anesti necesare intretinerii retelei de de#o$ite1 #latii #ersonalului1 ac'i$itionarii cantitatilor mari de marfuri etc.! d) cum#ararea unor cantitati mari de #roduse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si di%ers de #roducatori din cadrul #ietei interne sau de #e di%erse #iete e-terne1 in %ederea a#ro%i$ionarii continue si in sortiment %ariat a comertului cu amanuntul1 re#re$inta o functie a comertului cu ridicata. 333. +dentificati afirmatia adevarata: a) in sfera comertului cu ridicata marfurile raman o #erioada de tim# scurta1 a%and o %ite$a de circulatie ra#ida! ") transformarea sortimentului industrial1 format din cantitati mari de #roduse de un anumit fel1 li%rat

de #roducatori1 in sortiment comercial1 cores#un$ator %arietatii cererii #o#ulatiei1 re#re$inta o functie a comertului cu ridicata! c) in sfera comertului cu ridicata1 actele de %an$are-cum#arare au loc intre #ersoane fi$ice! d) in sfera comertului cu ridicata1 cum#ararile de marfuri se reali$ea$a in cantitati mici1 in sortiment comercial1 iar %an$arile in cantitati mari1 in sortiment industrial. 334. +dentificati afirmatia falsa: a) actele de %an$are-cum#arare au loc intre intre#rinderi economice! ") cum#ararile de marfuri se reali$ea$a in cantitati mari1 in sortiment industrial1 iar %an$arile in cantitati mici1 in sortiment comercial! c) re%an$area marfurilor in cantitati mari catre comerciantii cu amanuntul1 re#re$inta o functie a comertului cu ridicata! d) acti%itatea de comert cu ridicata nu inc'eie circuitul economic al marfurilor1 ci mi loceste doar le(atura dintre #roductie si %eri(a comerciala cu amanuntul. 335. 3tocarea unor cantitati mari de marfuri, in sfera comertului cu ridicata, se realizeaza in vederea: a) a#ro%i$ionarii continue si in sortiment %ariat a comertului cu amanuntul! ") reali$arii lo(isticii comerciale s#ecifice fiecarui #rodus! c) cercetarii #ermanente a #ietei! d) asi(urarii unei esalonari normale a flu-ului de #roduse catre detailisti. 33 . .ictionarele de specialitate definesc comertul cu amanuntul astfel: a) o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cum#ara marfuri #entru a le re%inde consumatorilor sau utili$atorilor finali1 in (eneral in cantitati mici si in stare de intre"uintare! ") un ansam"lu de acti%itati si relatii or(ani$ate si desfasurate de unitati s#eciali$ate #e circulatia marfurilor1 in sco#ul a#ro%i$ionarii consumatorilor sau utili$atorilor finali! c) toate acti%itatile im#licate in %an$area #roduselor sau ser%iciilor direct catre consumatorii finali1 s#re a fi folosite in sco#uri #ersonale1 necomerciale! d) orice or(ani$atie care #ractica acest (en de comert fie ca este %or"a de #roducatori1 detailisti sau (rosisti efectuea$a comert cu amanuntul. 33&. Care dintre urmatoarele nu este functie a comertului cu amanuntul ? a) cum#ararea de marfuri #e care le re%inde in cantitati mici! ") asi(urarea #re$entei unitatilor sale in toate $onele1 localitatile si #unctele #o#ulate! c) asi(urarea unui sortiment foarte lar( si e-trem de com#le-! d) acti%itatea sa nu inc'eie circuitul economic al marfurilor. 33). +dentificati functia comertului cu amanuntul: a) transformarea sortimentului industrial1 format din cantitati mari de #roduse de un anumit fel1 li%rat de #roducatori1 in sortiment comercial1 cores#un$ator %arietatii cererii #o#ulatiei! ") re%an$area marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul! c) asi(urarea unui sortiment foarte lar( si e-trem de com#le- #unand la dis#o$itia #o#ulatiei a"solut toate #rodusele reali$ate de #roducatori industriali sau a(ricoli! d) cum#ararea unor cantitati mari de #roduse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si di%ers de #roducatori. 33*. +dentificati activitatile care nu se desfasoara in alimentatia pu0lica: a) acti%itati de transformare a sortimentului industrial! ") acti%itati de #roductie! c) acti%itati comerciale! d) #restari de ser%icii. 34,. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar sunt urmatoarele: a) mono#rodus1 multiforma1 "isectoriala1 tridimensionala! ") com#le-a1 multisectoriala1 multiforma1 com#le- de ne%oi! c) multiforma1 mono#rodus1 monosector1 multifactoriala!

d) mono#rodus1 monosector1 monoclientela1 monotema1 multisectoriala. 341. in functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza marfurile, se intalnesc: a) comert cu autoser%ire1 comert fara ma(a$ine1 cas' and carr>! ") ma(a$ine normale1 automate comerciale1 'i#erma(a$ine! c) comert sta"il1 comert mo"il1 comert fara ma(a$ine! d) su#erma(a$ine1 'i#erma(a$ine1 ma(a$ine discount. 342. Comertul sta0il poate fi realizat prin: a) cores#ondenta si #e "a$a dc catalo(! ") unitati clasice de desfacere si #rin automate! c) Internet! d) @'ome %ideo s'o##in(+ si %ideote-t. 343. Comertul mo0il nu se poate realiza prin: a) %an$ari electronice! ") de#lasarea itineranta #e distante mici a unor %an$atori am"ulanti! c) (ru#area unor unitati mo"ile de diferite s#eciali$ari in cadrul #ietelor o"isnuite! d) or(ani$area unui comert itinerant1 reali$at cu a utorul unor mi loace de trans#ort s#eciali$ate. 344. Piata vanzarilor fara magazine nu poate fi segmentata in functie de: a) mi loacele utili$ate in #rocesul de comerciali$are a marfurilor! ") ti#ul cum#aratorilor! c) ti#ul intre#rinderii comerciale! d) factorii concurentiali. 345. 8anzarile traditionale fara magazine cuprind in structura lor: a) %an$area electronica! ") %an$area #rin %ideote-t! c) %an$area #rin tele%i$iunea ca"lata! d) %an$area la domiciliu si %an$arile #e "a$a de catalo(1 #rin cores#ondenta. 34 . +dentificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comert cu amanuntul include toate acti%itatile im#licate in %an$area #roduselor sau ser%iciilor direct catre consumatorii finali1 s#re a fi folosite in sco#uri #ersonale necomerciale! ") comertul mo"il se reali$ea$a #rintr-o retea de unitati "ine delimitate din #unctul de %edere al am#lasarii si al #erioadei de functionare! c) comertul sta"il se reali$ea$a #rin intermediul unor #uncte de %an$are in continua miscare! d) comertul mo"il1 reali$at #rin intermediul retelei de automate re#re$inta o forma de %an$are cu rol de com#letare in cadrul acti%itatii de ansam"lu a comertului cu amanuntul1 #re$entand a%anta e atat #entru cum#aratori1 cat si #entru comercianti. 34&. +dentificati afirmatia falsa: a) dictionarele de s#ecialitate definesc comertul cu amanuntul ca o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cum#ara marfuri #entru a le %inde consumatorilor sau utili$atorilor finali1 in (eneral in cantitati mici si in stare de intre"uintare! ") comertul mo"il se desfasoara #rin unitati clasice si #rin automate! c) comertul cu amanuntul re#re$inta ansam"lul de acti%itati si relatii or(ani$ate si desfasurate de unitati s#eciali$ate #e circulatia marfurilor1 in sco#ul a#ro%i$ionarii consumatorilor sau utili$atorilor finali! d) %an$area #rin sistemul li"er ser%ice-ului se caracteri$ea$a #rin a"senta %an$atorului si li"ertatea clientului de a circula du#a "unul sau #lac sau du#a interesul #entru anumite #roduse. 34). 3pecializarea monoclientela, ca principal directie de specializare a comertului nealimentar, are in vedere: a) o forma mai elastica in sistemul de a"ordare1 oferind o cate(orie mai lar(a de #roduse! ") a-area acti%itatii comerciale #e anumite teme sau o"iecti%e! c) se(mentarea #ietei #e (ru#e de %arsta si retinerea #entru a#ro%i$ionare numai a unei #arti din acestea! d) un conce#t de comert s#eciali$at #e a#licarea unei strate(ii multisectoriale.

34*. Comertul alimentar nu se caracterizeaza prin: a) e-istenta unei retele de mari unitati (enerale! ") com"inare rationala a diferitelor ti#uri de mari su#rafete comerciale cu e-istenta unor mici unitati s#eciali$ate si de com#letare! c) %an$area #e lan(a sortimentul (eneral de marfuri alimentare In stare naturala si a unor marfuri com#lementare sau a unor #roduse #relucrate industrial! d) desfasurarea unei acti%itati de #roductie1 care consta in transformarea unor materii #rime alimentare in #re#arate culinare si de cofetarie. 35,. 8anzarea prin sistemul li0er service-ului nu se caracterizeaza prin: a) a"senta %an$atorului si li"ertatea clientului de a circula du#a "unul sau #lac sau du#a interesul #entru anumite #roduse! ") am"alarea si indi%iduali$area marfurilor! c) %an$area tuturor #roduselor alimentare si de consum curent1 #roduselor de u$ indelun(at! d) #re$enta %an$atorului. 351. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala a comertului realizat prin automate comerciale: a) oferirea unui sortiment restrans de marfuri1 #unandu-se accent #e articole de stricta necesitate din cate(oria #roduselor de u$ curent! ") utili$area in #rocesul de comerciali$are a te'nolo(iilor automati$ate referitoare la #re$entare1 distri"uire1 incasare si mani#ularea numeralului! c) re$ol%area #osi"ila a unor necesitati de "a$a /a#a1 "auturi racoritoare1 #aine1 sand%isuri etc.) sau com#lementare /ciora#i1 "aterii1 lame1 a#arate de ras1 etc.)! d) am#lasarea cu restrictii si du#a un orar "ine sta"ilit. 352. 3egmentarea pietei vanzarilor fara magazine in: vanzari prin curier, vanzari prin telefon si vanzari electronice s-a realizat in functie de: a) mi loacele utili$ate in #rocesul de comerciali$are a marfurilor! ") ti#ul cum#aratorilor! c) ti#ul intre#rinderii comerciale! d) metodele utili$ate in #rocesul de %an$are. 353. 3egmentarea pietei vanzarilor fara magazine in: consumatori individuali si intreprinderi s-a realizat in functie de: a) ti#ul intre#rinderii comerciale! ") ti#ul cum#aratorilor! c) mi loacele utili$ate in #rocesul de comerciali$are a marfurilor! d) metodele utili$ate in #rocesul de %an$are. 354. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala a comertului mo0il: a) de#lasarea itineranta #e distante mici a unor %an$atori am"ulanti! ") (ru#area unor unitati mo"ile de diferite s#eciali$ari in cadrul #ietelor o"isnuite de marfuri! c) utili$area unor te'nici comerciale com#le-e si a unor metode moderne de %an$are! d) or(ani$area unui comert itinerant1 reali$at cu a utorul unor mi loace de trans#ort s#eciali$ate1 "ine dotate si amena ate. 355. +dentificati afirmatia falsa: a) sectori$area acti%itatii comerciale cu amanuntul #resu#une im#artirea acestuia in& comert alimentar1 alimentatie #u"lica si comert nealimentar! ") comertul cu marfuri nealimentare se desfasoara #rin unitati cu mari si mici su#rafete1 uni%ersale1 (enerale1 s#eciali$ate si strict s#eciali$ate! c) comertul sta"il se desfasoara #rin unitati clasice si #rin automate! d) s#eciali$area mono#rodus are in %edere a-area acti%itatii comerciale #e anumite teme sau o"iecti%e. 35 . Comertul electronic dateaza din: a) deceniul F al secolului :9! ") ;839-;8DC!

c) deceniul H al secolului :9! d) deceniul C al secolului :9. 35&. Primul standard 2.+ "2lectronic .ata +nterc/ange%, aparut in anul 1* ), in 36:, a fost realizat pentru: a) transmiterea mesa elor structurate in industria trans#orturilor! ") re(lementarea calitatii ser%iciilor! c) clasificarea si structurarea informatiilor! d) #rotectia mediului de afaceri. 35). Printre avanta=ele comertului electronic nu se inscrie: a) accesul la ser%iciile si #rodusele furni$orilor din lumea intrea(a1 cu costuri mici! ") scaderea %eniturilor micilor comercianti #rin #artici#area la afacerile mai mari! c) inte(rarea mai usoara si mai stransa a furni$orilor locali si straini in cadrul lantului de a#ro%i$ionare! d) informarea mai "una a #otentialilor clienti. 35*. Printre particularitatile comertului electronic prin +nternet nu se inscrie: a) limitarea numarului de intermediari! ") #iata este desc'isa la scara (lo"ala! c) #artenerii sunt in numar nelimitat fiind atat cunoscuti cat si necunoscuti! d) retelele desc'ise sunt ne#rote ate. 3 ,. in domeniul comertului, +nternet-ul sistem desc/is la scara planetara nu a insemnat: a) (lo"ali$area afacerilor si a intre#rinderilor mici si mi locii! ") scaderea o#ortunitatilor de afaceri! c) sc'im"area naturii #ietei dintr-o locatie fi$ica intr-una %irtuala! d) reducerea si eliminarea intermediarilor1 facand #osi"il contactul direct intre furni$ori si clienti. 3 1. Printre aspectele ce nu necesita rezolvare in domeniul vast al comertului prin +nternet se inscrie: a) re(lementarea uridica a afacerilor #e Internet! ") (arantarea informatiilor si credi"ilitatea acestora! c) (lo"ali$area afacerilor! d) reducerea costurilor si li"ertatea comunicatiilor. 3 2. +dentificati afirmatia falsa: a) tran$actia comerciala #oate fi im#artita in trei eta#e #rinci#ale& eta#a de #u"licitate si cautare1 eta#a de contractare si #lata si eta#a dc li%rare! ") in domeniul comertului1 Internet-ul - sistem desc'is la scara #lanetara - a insemnat sc'im"area naturii #ietei dintr-o locatie fi$ica intr-una %irtual! c) comertul electronic1 s#re deose"ire de cel clasic1 ofera multi#le a%anta e1 #rintre care si reducerea erorilor in mani#ularea marfurilor! d) comertul electronic este limitat numai la Internet. 3 3. Care dintre urmatoarele nu este considerata particularitate a comertului electronic prin +nternet? a) #iata este desc'isa Ia scara (lo"ala si ea re#re$inta reteaua! ") accesul limitat al %i$itatorilor! limitarea %alorica a unei li%rari! c) #artenerii sunt in numar nelimitat1 fiind cunoscuti si necunoscuti! d) retelele desc'ise sunt ne#rote ate1 de unde necesitatea securi$arii acestora. 3 4. 2lementul care nu influenteaza cumpararea produselor si serviciilor pe +nternet este: a) utili$area unor termeni unici #entru descrierea #roduselor si.sau ser%iciilor! ") informarea clientilor si a furni$orilor! c) comerciali$area #roduselor unicat! d) #rotectia consumatorilor on-line. 3 5. +dentificati afirmatia adevarata: a) a%anta ul ma or al comertului electronic este dat dc accesul la ser%iciile si #rodusele furni$orilor din lumea intrea(a1 cu costuri mari! ") o #articularitate a comertului #rin Internet se refera la fa#tul ca retelele desc'ise sunt #rote ate! c) comertul electronic datea$a din deceniul H al secolului :;!

d) comertul electronic1 s#re deose"ire de cel clasic1 ofera multi#le a%anta e1 #rintre care si eliminarea unor o#eratii manuale. 3 . .in punct de vedere teoretic, notiunea de piata reprezinta: a) o cate(orie economica care isi (aseste e-#resia in totalitatea actelor de %an$are-cum#arare #ri%ite in unitate or(anica cu relatiile #e care le (enerea$a si in cone-iune cu s#atiul in care se desfasoara! ") ansam"lul tran$actiilor efectuate intr-o arie (eo(rafica determinata! c) ansam"lul sau localul in care se ofera #rodusele s#re %an$are si ansam"lul consumatorilor si cum#aratorilor. d) ansam"lul o#eratiunilor #ri%ind %an$area de #roduse. 3 &. Piata ur0ana se caracterizeaza printr-un: a) (rad ridicat de concentrare! ") ni%el ridicat de dis#ersie! c) ritm e%oluti% mai lent! d) (rad ridicat de omo(enitate in #rofil teritorial si #rin mari deose"iri de la o $ona la alta. 3 ). Piata rurala se caracterizeaza prin: a) mo"ilitate! ") elasticitate! c) fa#tul ca reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita $ona! d) ni%el mai ridicat de or(ani$are a acti%itatii comerciale. 3 *. Care din urmatoarele enumerari nu este factor de influentare a pietei 0unurilor si serviciilor? a) #roductia industriala si a(ricola! ") im#orturile de #roduse! c) consumul a#arent! d) reducerea tre#tata a consumului natural. 3&,. Productia 0unurilor industriale si agricole, factor principal al evolutiei pietei nu determina: a) #uterea de cum#arare! ") %olumul ofertei de marfuri! c) #osi"ilitatile satisfacerii cererii consumatorilor! d) #osi"ilitatile satisfacerii cererii utili$atorilor finali. 3&1. +mporturile de produse influenteaza piata 0unurilor si serviciilor prin intermediul: a) #returilor "unurilor si ser%iciilor! ") ofertei de marfuri! c) cererii de marfuri! d) #uterii de cum#arare. 3&2. Piata 0unurilor si serviciilor se su0divide in piata 0unurilor de consum individual si piata 0unurilor industriale si de ec/ipament dupa criteriul: a) aria (eo(rafica sau #erimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta! ") natura consumului! c) numarul %an$atorilor si al cum#aratorilor! d) modul de materiali$are a acti%itatii care formea$a o"iectul actului de %an$are-cum#arare. 3&3. +n procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element favorizant: a) de$%oltarea #uternica a societatilor #roducatoare multinationale! ") crearea unor societati mi-te! c) #erfectionarea sistemului "ancar! d) sc'im"urile directe de marfuri intre marile ma(a$ine din diferite tari. 3&4. +dentificati afirmatia falsa: a) oferta inseamna cantitatea de "unuri si ser%icii sau ca#italuri #e care cum#aratorii sunt (ata sa le ac'i$itione$e la un anumit #ret1 date fiind %eniturile si #referintele lor! ") #iata1 din #unct de %edere teoretic1 re#re$inta o cate(orie economica care isi (aseste e-#resia in totalitatea actelor de %an$are-cum#arare #ri%ite in unitate or(anica cu relatiile #e care le (enerea$a si in cone-iune cu s#atiul in care se desfasoara!

c) continutul esential al notiunii de #iata este re#re$entat de sfera economica in care #roductia a#are su" forma de oferta de marfuri1 iar ne%oile de consum su" forma de cerere de marfuri! d) #iata re#re$inta sfera confruntarii ofertei cu cererea de marfuri1 a reali$arii lor #rin intermediul actelor de %an$are-cum#arare1 #recum si ansam"lul conditiilor in care se desfasoara aceste #rocese. 3&5. +dentificati afirmatia adevarata: a) in functie de natura consumului1 #iata se su"di%ide in #iata interna si #iata e-terna! ") cererea inseamna cantitatea de "unuri si ser%icii sau ca#italuri #e care cum#aratorii sunt (ata sa le ac'i$itione$e la un anumit #ret1 date fiind %eniturile si #referintele lor! c) in functie de modul de materiali$are a acti%itatii care formea$a o"iectul actului de %an$are-cum#arare1 se distin( #iata ur"ana si #iata rurala! d) #roductia industriala si a(ricola re#re$inta factorul esential de constituire a cererii de marfuri. 3& . .in punct de vedere teoretic, piata reprezinta o categorie economica ce isi gaseste e(presia in totalitatea: a) o#eratiunilor de im#ort-e-#ort! ") acti%itatilor o#erati%e! c) actelor de %an$are-cum#arare! d) actelor de cum#arare. 3&&. 8eniturile 0anesti si posi0ilitatile de investitii ale populatiei si ale firmelor actioneaza asupra pietei prin: a) oferta de marfuri si ser%icii! ") im#orturile de #roduse si ser%icii! c) consumul natural! d) intermediul cererii de marfuri. 3&). Piata 0unurilor si serviciilor se su0divide in piata 0unurilor si piata serviciilor dupa criteriul: a) #articularitatile cum#aratorilor! ") natura consumului! c) numarul %an$atorilor si al cum#aratorilor! d) modul de materiali$are a acti%itatii care formea$a o"iectul actului de %an$are-cum#arare. 3&*. +n procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element favorizant: a) sc'im"urile directe de marfuri intre marile ma(a$ine din diferite tari! ") de$%oltarea #uternica a societatilor #roducatoare multinationale! c) %an$arile de marfuri1 reali$ate #rin reteaua comerciala a unei tari catre diferite cate(orii de cetateni #ro%eniti din alte tari si care isi satisfac di%erse ne%oi de consum #rin intermediul retelei comerciale din tara In care s-au de#lasat! d) crearea unor societati mi-te1 la care #artea straina1 #artici#a cu o #arte din "a$a te'nico-materiala /s#atii1 utila e1 mi loace de trans#ort)1 asi(ura #ersonalul si o #arte din fondul de marfa1 iar #arte auto'tona urmand sa asi(ure te'nolo(ia comerciala si fondul de marfa in com#letare1 la ni%elul e-i(entelor #o#ulatiei din $ona in care actionea$a o astfel de firma comerciala. 3),. Piata 0unurilor industriale si de ec/ipament are in vedere: a) #rodusele destinate satisfacerii consumului #roducti%! ") totalitatea relatiilor de %an$are-cum#arare ce au loc in interiorul unei anumite tari! c) "unurile destinate consumului #entru intrea(a #o#ulatie! d) totalitatea relatiilor #ri%ind ansam"lul de marfuri si ser%icii intre tari. 3)1. Piata 0unurilor de consum individual are in vedere: a) totalitatea relatiilor #ri%ind ansam"lul de marfuri si ser%icii intre tari! ") "unurile destinate consumului #entru intrea(a #o#ulatie! c) #rodusele destinate satisfacerii consumului #roducti%! d) totalitatea relatiilor de %an$are-cum#arare ce au loc in interiorul unei anumite tari. 3)2. Piata caracterizata printr-un grad ridicat de concentrare, nivel mai ridicat de organizare a activitatii comerciale, mo0ilitate, elasticitate si ritm superior de dezvoltare, este piata: a) interna!

") rurala! c) ur"ana! d) e-terna. 3)3. Piata caracterizata prin: nivel ridicat de dispersare, rigiditate, ritm evolutiv mai lent, grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si prin mari deose0iri de la o zona la alta, este piata: a) nationala! ") internationala! c) "unurilor& d) rurala. 3)4. 1evoia de consum poate fi definita drept: a) ni%elul la care oamenii isi atin( sco#urile materiale! ") cadru ce cu#rinde satisfacerea societatii In ansam"lu1 al unitatilor economice si institutiilor si al fiecarui indi%id ;n #arte! c) ansam"lul tre"uintelor oamenilor1 unitatilor economice si institutiilor de "unuri si ser%icii1 considerate la scara sociala! d) sc'im"area "unurilor sau ser%iciilor consumate1 cu "unuri si ser%icii nou create. 3)5. >ruparea nevoilor in nevoi de 0aza ale e(istentei "/rana, im0racaminte, locuinte etc.% si nevoi generate de procesul de productie "materii prime, materiale, com0usti0il% se face in functie de: a) caracterul ne%oilor! ") mo"ilul formati% al ne%oilor! c) factorii de influenta a ne%oilor! d) modalitatea de e-#rimare. 3) . >ruparea nevoilor in nevoi materiale, nevoi spirituale si nevoi sociale se face in functie de: a) mo"ilul formati% al ne%oilor! ") caracterul ne%oilor! c) factorii de influenta a ne%oilor! d) modul de satisfacere a ne%oilor. 3)&. Productia, investitiile, conditiile de munca, nivelul de trai, conditiile de viata etc. fac parte din categoria de factori de influenta a nevoilor de consum: a) factori su"iecti%i! ") factori demo(rafici! c) factori materiali! d) factori o"iecti%i. 3)). Benomenele de ordin psi/ologic si sociologic fac parte din categoria de factori de influenta a nevoilor de consum: a) factori su"iecti%i! ") factori demo(rafici! c) factori imateriali! d) factori o"iecti%i. 3)*. 3tructura consumului in consum intermediar si consum final se face in functie de: a) ti#ul #rodusului im#licat In #rocesul sau de reali$are! ") durata de %iata a #roduselor! c) %olumul si structura c'eltuielilor efectuate de #o#ulatie in %ederea satisfacerii diferitelor tre"uinte! d) locul consumului in asi(urarea e%olutiei societatii. 3*,. 3tructura consumului in consum de 0unuri dura0ile, consum de 0unuri semidura0ile si consum de 0unuri nedura0ile se face in functie de: a) ti#ul #rodusului im#licat in #rocesul sau de reali$are! ") locul consumului in asi(urarea e%olutiei societatii! c) %olumul si structura c'eltuielilor efectuate de #o#ulatie in %ederea satisfacerii diferitelor tre"uinte! d) durata de %iata a #roduselor. 3*1. 2volutia in timp a produsului national 0rut si a c/eltuielilor de consum evidentiaza:

a) oscilatiile se$oniere ale consumului si #onderea mare a c'eltuielilor res#ecti%e in "u(etul #ersonal! ") im#ortanta consumului in formarea P7? - ului /si de aceea consumul este cel mai sta"il dintre toate flu-urile de c'eltuieli)! c) de$%oltarea #rimiti%a a industriei ofertante de "unuri de consum! d) intensificarea eforturilor statului de a re$ol%a #ro"lemele sociale. 3*2. 5imitele consumului nu sunt date de: a) stat! ") insasi colecti%itatea consumatorilor! c) #ro#ensiune! d) #roducatori. 3*3. Cate posi0ilitati de comensurare a relatiei economice fundamentale dintre consum si economii e(ista? a) doua! ") trei! c) una! d) mai mult de trei. 3*4. +dentificati afirmatia falsa: a) elasticitatea consumului1 in ra#ort cu %enitul1 se defineste ca ra#ort intre #ro#ensiunea medie a consumului si #ro#ensiunea mar(inala a consumului! ") consumul se refera la cadrul ce cu#rinde satisfacerea societatii in ansam"lu1 al unitatilor economice si institutiilor1 #recum si al fiecarui indi%id in #arte! c) ne%oia de consum #oate fi definita ca ansam"lul tre"uintelor oamenilor1 unitatilor economice si institutiilor de "unuri si ser%icii1 considerate la scara sociala! d) coeficientul de elasticitate se defineste ca ra#ort intre %ariatiile relati%e ale unei %aria"ile L1 a%uta in %edere ca %aria"ila de#endenta1 si %ariatia relati%a a unei %aria"ile M considerata ca fiind inde#endenta. 3*5. +dentificati afirmatia adevarata: a) in functie de mo"ilul formati% al ne%oilor acestea sunt ne%oi materiale si ne%oi s#irituale! ") ne%oia este o cate(orie com#le-a1 care a#are ca o e-#resie a conditiilor sociale1 materiale si s#irituale! c) #roductia re#re$inta un factor su"iecti% de influentare a ne%oilor de consum! d) "unurile de consum a caror elasticitate in ra#ort cu %enitul este su"unitara se numesc #roduse su#erioare sau de lu-. 3* . 8aloarea 0unurilor si serviciilor consumate in cursul unei perioade in procesul concret de productie defineste: a) consumul final! ") consumul de "unuri dura"ile! c) consumul intermediar! d) consumul de #roduse alimentare. 3*&. 8aloarea 0unurilor si serviciilor individuale sau colective, utilizate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane defineste: a) consumul de #roduse nealimentare! ") consumul intermediar! c) consumul de "unuri nedura"ile! d) consumul final. 3*). C/eltuielile de consum ale populatiei in anii 1*** si 2,,, au fost de 1*,.,2&, lei si respectiv 2. &1. 1) lei ;lunar pe o gospodarie, 3tiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 23&&4,4 lei si 3333,44 lei, propensiunea medie si marginala a consumului in anul 2,,, a fost de: a) :91;DE si ;919:E! ") GG1CCE si H9139E! c) G91CCE si G8139E. d) H91;FE si H91G:E. 3**. C/eltuielile de consum ale populatiei in anii 2,,, si 2,,1 au fost de 2 &1 1) lei si respectiv

3& 5132 lei ;lunar pe o gospodarie. 3tiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 3333,44 lei si 521&*4) lei. coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2,,1 a fost de: a) 91D9C! ") 91FC9! c) ;199;! d) 91H9D. 4,,. C/eltuielile de consum ale populatiei in anii 2,,2 si 2,,3 au fost de 4&44 *1 lei si respectiv 5 ) )& lei ;lunar pe o gospodarie. 3tiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 5)5,)1 lei si &*5,)&1 lei. coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2,,3 a fost de: a) 918D8! ") 91CC9! c) 91HD9! d) ;199;. 4,1. C/eltuielile de consum ale populatiei in anii 2,,1 si 2,,2 au fost de 3& 5132 lei si respectiv 4&44 *1 lei ;lunar pe o gospodarie. 3tiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 521&*4) lei si 5)5,)1 lei, coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2,,2 a fost de: a) 91GC9! ") 9188D! c) ;1;9;! d) 91H89. 4,2. C/eltuielile de consum ale populatiei in anii 2,,2 si 2,,3 au fost de 4&44 *1 lei si respectiv 5 ) )& lei ;lunar pe o gospodarie. 3tiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 5)5,)1 lei si &*5,)&1 lei. propensiunea medie si marginala in anul 2,,3 a fost de: a) G81;DE si FC1:9E! ") G91CDE si F81DCE! c) G;139E si FG1FCE! a) GH1C;E si F913:E. 4,3. +dentificati afirmatia falsa: a) in functie de mo"ilul formati% al ne%oilor acestea sunt& ne%oi de "a$a ale e-istentei /'rana1 im"racaminte1 locuinte etc.) si ne%oi (enerate de #rocesul de #roductie1 ce sta la "a$a asi(urarii celor necesare e-istentei res#ecti%e /materii #rime1 materiale1 com"usti"il)! ") #rima limita a consumului este im#usa de stat! c) #ro#ensiunea consumului re#re$inta ra#ortul dintre consumul total si %enituri /%enit #rimar "rut1 %enit dis#oni"il "rut1 %enit national etc.)1 ca elemente ale #rodusului national "rut! d) #ro#ensiunea mar(inala a consumului consta in a considera un ni%el oarecare al %enitului si a calcula relatia #rocentuala dintre consum si res#ecti%ul %enit. 4,4. in conceptia +ui <otler si .u0ois definitia cererii de marfuri nu comporta urmatorul element: a) #rodusul! ") consumul! c) cate(oria de clientela! d) mediul de mar)etin( ce caracteri$ea$a diferitele $one (eo(rafice. 4,5. .elimitarea cererii de marfuri in cerere efectiva si cerere potentiala se face in functie de: a) ra#ortul dintre cerere si oferta! ") #osi"ilitatea de manifestare a ne%oilor! c) conditiile de a#ro%i$ionare a #o#ulatiei! d) e-istenta ma(a$inelor in $onele de locuit. 4, . Clasificarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana se face in functie de: a) modul in care cererea se formea$a si se fi-ea$a asu#ra #roduselor! ") #osi"ilitatea de manifestare a ne%oilor! c) modul de manifestare in tim# a cererii de marfuri! d) (radul de corelare a cererii cu oferta.

4,&. in functie de modul de manifestare in timp a cererii de marfuri, aceasta nu poate fi: a) curenta! ") #eriodica! c) rara! d) efecti%a. 4,). .elimitarea cererii de marfuri in cerere satisfacuta si cerere nesatisfacuta se face in functie de: a) (radul in care marfurile #artici#a la satisfacerea tre"uintelor! ") (radul de corelare a cererii cu oferta! c) #osi"ilitatea de manifestare a ne%oilor! d) modul in care cererea e%oluea$a in tim#. 4,*. Clasificarea cererii de marfuri in cerere constanta, crescanda si descrescanda se face in functie de: a) modul in care cererea se formea$a si se fi-ea$a asu#ra #roduselor! ") (radul de corelare a cererii cu oferta! c) #osi"ilitatea de manifestare a ne%oilor! d) modul in care cererea e%oluea$a in tim#. 41,. Cererea, care are in vedere evolutii in cadrul carora proportiile acesteia se mentin nesc/im0ate pe o perioada de timp mai indelungat, este: a) curenta! ") crescanda! c) constanta! d) descrescanda. 411. Cererea efectiva se manifesta pe piata avand: a) o insol%a"ilitate! ") o dorinta de manifestare! c) o sol%a"ilitate cores#un$atoare! d) un com#ortament s#ecific. 412. .in categoria factorilor economici ce influenteaza cererea de marfuri nu fac parte: a) in%estitiile! ") oferta! c) #rofitul in%estitorilor! d) %eniturile si #returile. 413. .intre urmatoarele enumerari ce grupare de factori influenteaza cererea de marfuri? a) numarul si structura #o#ulatiei (ru#ate #e ramurile economiei nationale! ") numarul si structura #o#ulatiei #e localitati ur"ane! c) numarul si structura #o#ulatiei #e medii /ur"an1 rural)! d) numarul si structura #o#ulatiei #e %arste1 se-e1 #rofesii1 (rad de cultura si instruire. 414. +dentificati afirmatia falsa: a) du#a modul in care se formea$a si se fi-ea$a asu#ra #roduselor1 cererea este #eriodica si rara! ") cererea are un continui economic1 fiind determinata o"iecti% de #rioritatile cu care sunt satisfacute diferitele tre"uinte1 in functie de dis#oni"ilitatile "anesti! c) cererea de marfuri a #o#ulatiei se incadrea$a in sfera tre"uintelor materiale si s#irituale ale oamenilor si e-#rima o #arte a ne%oii reale1 res#ecti% acea #arte care se manifesta in cadrul #ietei! d) in functie de #osi"ilitatea de manifestare a ne%oilor1 cererea #oate fi& efecti%a si #otentiala. 415. +dentificati afirmatia adevarata: a) in functie de #osi"ilitatea de manifestare a ne%oilor1 cererea #oate fi #eriodica si rara! ") cererea re#re$inta o materiali$are a ne%oilor #entru "unuri si ser%icii1 a #uterii de cum#arare a consumului si a #referintelor1 dorintelor1 intentiilor #ri%ind modalitatile de satisfacere a ne%oilor de consum! c) #o$itia economica1 stilul de %iata si #ersonalitatea consumatorului re#re$inta factori socio-culturali de influenta ai cum#ararii de marfuri! d) cererea crescanda se caracteri$ea$a #rintr-o dinamica a carei #ro#ortii dimensionale se restran( in

tim# datorita intensitatii cu care actionea$a factorii formatori sau datorita a#aritiei unor #roduse noi care satisfac aceleasi ne%oi1 la un ni%el ridicat. 41 . Cererea ce se caracterizeaza printr-o dinamica a carei proportii dimensionale se restrang in timp datorita intensitatii cu care actioneaza factorii formatori sau datorita aparitiei unor produse noi care satisfac aceleasi nevoi, la un nivel ridicat este: a) constanta! ") crescanda! c) descrescanda! d) rara. 41&. Cferta de marfuri cuprinde: a) toate #rodusele destinate consumului intermediar! ") toate #rodusele destinate consumului final! c) toate #rodusele destinate satisfacerii consumului #rin intermediul circulatiei! d) toate #rodusele %andute. 41). Cferta de marfuri se refera la: a) fondurile de marfuri din reteaua de distri"utie si stocurile de marfuri e-istente in diferite %eri(i ale circuitului economic! ") marfurile din de#o$itele de (ros! c) fondurile de marfuri din ma(a$ine! d) fondurile de marfuri furni$ate de #roducatori. 41*. Cferta reala sau efectiva este constituita din: a) stocurile de marfuri e-istente in diferite %eri(i ale circuitului economic! ") fondurile de marfuri din reteaua de distri"utie in cursul unei #erioade! c) fondurile de marfuri din de#o$ite! d) fondurile de marfuri oferite de #roducatori. 42,. Cferta pasiva se refera la: a) marfurile (reu %anda"ile! ") marfurile de cerere rara sau intam#latoare! c) stocurile de marfuri e-istente in diferite %eri(i ale circuitului economic! d) marfurile u$ate fi$ic si moral. 421. +n functie de criteriul merceologic, oferta de marfuri cuprinde urmatoarele grupe de produse: a) "unurilor dura"ile si a celor nedura"ile! ") #roduselor alimentare si a celor nealimentare! c) #roduselor destinate consumului final! d) #roduselor destinate consumului intermediar. 422. Produsele de utilizare productiva sunt grupate astfel: a) #roduse destinate consumului intermediar si final! ") "unuri #rimare de consum1 "unuri de necesitate medie si "unuri de #risos! c) materii #rime1 semifa"ricate1 ec'i#ament industrial si furnituri! d) #roduse semi#re#arate. 423. 3tructura ofertei in produse destinate consumului final, produse destinate consumului intermediar si produse de ec/ipament se face in functie de: a) durata de %iata a diferitelor cate(orii de #roduse! ") criterii merceolo(ice! c) ciclul de %iata al #roduselor! d) destinatia #roduselor In #rocesul de consum. 424. Care dintre urmatoarele nu este criteriu de structurare a ofertei de marfuri? a) criteriul merceolo(ic! ") durata de %iata a diferitelor cate(orii de #roduse! c) destinatia #roduselor in #rocesul de consum! d) (radul dc corelare a cererii cu oferta.

425. 1otiunea de produs nou are in vedere un 0un material ce prezinta: a) elemente constructi%e1 functionale1 fia"ilitate1 %alente estetice1 er(onomice1 comerciale1 #recum si com#onente acor#orale deose"ite1 reali$at in %ederea satisfacerii su#erioare a cerintelor de consum sau a aco#eririi unui s#ectru mai lar( de ne%oi! ") consum redus dc materii #rime si materiale! c) consum redus dc ener(ic si materiale ener(etice! d) o sursa de reali$are a unor #rofituri deose"ite #entru #roducatori si comercianti. 42 . .iferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential nu se realizeaza prin intermediul: a) #ersonalului comercial! ") #roduselor si ser%iciilor comerciale atasate #rodusului! c) a#aritiei #roduselor noi! d) ima(inii de #rodus1 marca sau intre#rindere. 42&. +dentificati afirmatia falsa: a) oferta reala sau efecti%a este constituita din fondurile de marfuri aflate in reteaua de distri"utie in cursul unei #erioade s#re a fi reali$ate! ") oferta #asi%a se refera la stocurile de marfuri e-istente in diferite %eri(i ale circuitului economic! c) oferta dc marfuri este o cate(orie a #ietei1 strans le(ata de cererea de marfuri! d) oferta de marfuri mai #oate fi definita a%andu-se in %edere doar #roductia auto'tona. 42). +dentificati afirmatia adevarata: a) oferta reala sau efecti%a este constituita din stocurile de marfuri e-istente in diferite %eri(i ale circuitului economic! ") oferta #asi%a se refera la fondurile de marfuri aflate in reteaua de distri"utie in cursul unei #erioade s#re a fi reali$ate! c) oferta totala este com#usa din fondul de marfuri ne(ociat si #rimit de comert! d) oferta de marfuri cu#rinde toate #rodusele destinate satisfacerii consumului #rin intermediul circulatiei1 res#ecti%1 atat "unuri si ser%icii destinate consumului intermediar sau formarii "rute a ca#italului fi-1 cat si "unuri sau ser%icii care asi(ura consumul final al #o#ulatiei. 42*. Care dintre urmatoarele nu este element de individualizare si diferentiere a ofertei: a) #erformanta1 #rin ni%elul re$ultatelor o"tinute in #rocesul de utili$are #otri%it functionalitatii s#ecifice fiecarui #rodus! ") dura"ilitatea1 #rin #erioada ce caracteri$ea$a durata de %iata sau #rocesul de utili$are a fiecarui #rodus! c) stilul #rodusului1 #rin a#arenta sa e-terioara (eneratoare de reactii emoti%e din #artea consumatorilor! d) consilierea %an$atorilor si #artenerilor. 43,. in calitatea lui de intermediar intre productie si consum, comertul sta0ileste relatii atat cu: a) #roducatorii1 or(anismele (u%ernamentale! ") #roducatorii1 consumatorii! c) #roducatorii1 consumatorii1 or(anismele locale de de$%oltare comerciala! d) #roducatorii1 consumatorii1 institutiile si or(anismele de #rotectie a consumatorilor. 431. 4elatiile comerciantilor cu producatorii reprezinta: a) formele #e care le im"raca intalnirile de ne(ociere! ") relatiile contractuale si #ostcontractuale! c) ansam"lul formelor or(ani$atorice1 te'nice si uridice care #re(atesc sau insotesc infa#tuirea actelor de sc'im" dintre #roducator si consumator! d) formele si relatiile #recontractuale si contractuale dintre #artenerii de sc'im"uri de marfuri si ser%icii. 432. 4elatiile comerciantilor cu producatorii pot fi structurate astfel: a) relatii de sc'im" si relatii de ne(ociere! ") relatii #recontractuale1 relatii contractuale si relatii #ostcontractuale! c) relatii contractuale si relatii financiare! d) relatii #ri%ind sc'im"ul de marfuri1 ser%icii si relatii financiare.

433. +n vederea unei 0une informari a partenerilor de piata, formularii si fundamentarii clauzelor contractuale se poate actiona pe urmatoarele cai: a) derularea li%rarilor de marfuri cores#un$ator #ro(ramarilor! cercetarea stiintifica #ermanenta a #artenerilor de afaceri! ") cercetarea #ietei #roducatorilor! cercetarea #ietei comerciantilor1 cercetarea ne%oilor #o#ulatiei& c) studierea sistematica a #ietei! crearea dc noi #roduse! informarea comerciantilor dc catre #roducatori cu #ri%ire la #rodusele #e care le #ot oferi s#re %an$are! d) anali$a sistematica a relatiilor cu #artenerii dc afaceri! #lata la termenele sta"ilite a facturilor emise de furni$ori. 434. .in perspectiva afacerilor, negocierea se poate defini ca: a) un sc'im" de informatii! ") o acce#tare a #ro#unerilor #artenerului de afaceri1 c) un #roces de mentinere a unui climat de afaceri! d) un #roces or(ani$at de comunicare intre doi sau mai multi #arteneri de afaceri. 435. in timpul negocierii se urmareste: a) ada#tarea #ro(resi%a a #o$itiilor #artici#antilor la ne(ociere! ") o"tinerea celor mai mari #rofituri! c) reali$area unor contracte #erformante! d) cunoasterea concurentilor. 43 . Procesul organizat de comunicare intre parteneri se refera la: a) crearea unui climat de afaceri! ") ansam"lul de initiati%e1 contacte1 sc'im"uri de mesa e1 informatii1 discutii etc.! c) ansam"lul de relatii de afaceri dintre #artenerii comerciali! d) sc'im"uri de informatii #ri%ind e%olutia #ietei "unurilor si ser%iciilor. 43&. 1egocierea comerciala se face in scopul: a) finali$arii relatiilor cu #artenerii de afaceri! ") intretinerii #ermanente a unor relatii cu #artenerii de afaceri! c) formularii unei intele(eri reci#roc acce#ta"ile1 materiali$ata in contractul comercial! d) continuarii relatiilor de sc'im" #e toata #erioada se$onului. 43). Crice negociere comerciala ar tre0ui privita ca pe o relatie de cola0orare de tip: a) @#ierdere-casti(+1 ") @casti(-#ierdere+! c) @#ierdere - #ierdere+! d) @casti(-casti(+. 43*. Pregatirea negocierii nu se realizeaza prin intermediul urmatoarelor actiuni: a) cunoasterea #rinci#alelor coordonate ale acti%itatii concurentilor! e%olutia in tim# a cotei lor de #iata! ") cunoasterea #ietei interne1 a climatului de afaceri! identificarea #artenerilor #otentiali de afaceri! c) definirea o"iecti%elor #ro#rii! antici#area o"iecti%elor #artenerului! simularea ne(ocierii! d) sta"ilirea ec'i#ei de ne(ociatori! sta"ilirea le(aturilor de afaceri cu #artenerii #otentiali. 44,. 1egocierile se desfasoara pe 0aza unor te/nici precise de negociere. Care dintre urmatoarele nu se incadreaza in aceasta categorie? a) comunicarea! ") solicitarea! c) ascultarea acti%a! d) ar(umentatia. 441. +n negociere, concesia reprezinta: a) renuntarea la o#inie! ") acce#tarea o#iniei #artenerului! c) renuntarea unilaterala de catre un #artener de tratati%e la unele din conditiile formulate #entru reali$area acordului!

d) de"locarea tratati%elor. 442. Compromisul in negociere reprezinta: a) renuntarea la o#inie! ") acce#tarea o#iniei #artenerului! c) ascultarea acti%a a #artenerului! d) solutia la care a un( #artenerii #rin acordarea de concesii reci#roce. 443. in negociere, concesia si compromisul se realizeaza cu scopul: a) de"locarii tratati%elor si facilitarii #erfectarii contractului! ") intimidarii #artenerului! c) o"tinerii celor mai "une conditii de contractare! d) continuarii discutiilor #entru e-tinderea relatiilor cu ofertantii. 444. Contractul comercial este definit ca fiind: a) acordul de %ointa dintre doua sau mai multe #ersoane1 in sco#ul de a crea1 modifica sau ster(e ra#orturi uridice de dre#t comercial! ") acordul e-#rimat %er"al dintre mai multi #arteneri! c) documentul de urmarire a reali$arii intele(erilor facute in tim#ul ne(ocierii! d) intele(erea dintre doi #arteneri cu #ri%ire la li%rarea fi$ica a marfurilor. 445. .e regula, clauzele unui contract sunt determinate de: a) %ointa #artilor! ") o"iectul contractului! c) sco#ul urmarit! d) finalitatea contractului. 44 . Contractele de antrepriza, contractele de livrare de materii prime, materiale si produse, contractele de leasing, contractele de licenta, de 0revet, de inovatie, contractele de cooperare economica sunt structurate in functie de: a) com#le-itatea si structura lor! ") durata! c) o"iectul actelor de sc'im"! d) finalitatea acordurilor. 44&. in sens practic, comercial, prin o0iectul contractului se intelege: a) denumirea contractului! ") #artile contractante! c) conditiile contractului! d) marfa asu#ra careia #oarta o"li(atiile #artenerilor. 44). in esenta, sistemul relatiilor comertului cu consumatorii nu presupune: a) or(ani$area unui cadru #ro#ice de dialo(are cu consumatorii! ") crearea unei am"iante fa%ora"ile reali$arii actului de %an$are- cum#arare! c) asi(urarea unor ra#orturi cores#un$atoare intre #ersonalul comercial si consumator! d) sta"ilirea le(aturilor de afaceri cu #roducatorii. 44*. +dentificati care dintre urmatoarele nu este faza a procesului glo0al de cumparare: a) eta#a formarii o#iniei #ri%ind #re(atirea clientului! ") fa$a anterioara cum#ararii! c) deci$ia de cum#arare! d) fa$a #osterioara cum#ararii. 45,. +dentificati afirmatia falsa: a) in ansam"lul sistemului de relatii #romo%at de catre comert1 relatiile comerciantilor cu #roducatorii se inscriu in #erimetrul relatiilor interne! ") relatiile interne %i$ea$a ansam"lul ra#orturilor interne sta"ilite de comercianti si se refera la #ro"leme de salari$are1 or(ani$area muncii1 or(ani$area unitatii comerciale1 #ro"leme de #ersonal1 #ro"leme de securitatea muncii1 #ro"leme de #rotectia #ersonalului si a mediului etc.! c) relatiile e-terne an(a ate de catre comercianti se refera Ia ansam"lul ra#orturilor sta"ilite cu mediul

e-tern firmelor1 res#ecti% cu furni$orii1 clientii1 cola"oratorii1 comunitate1 intre#rinderi de trans#ort1 intre#rinderi si institutii financiare si de credit1 or(anisme si institutii ale administratiei de stat1 "eneficiarii /intre#rinderi de stat si #ri%ate1 or(ani$atii coo#eratiste1 #o#ulatiei etc.)1 a(enti e-terni etc.! d) relatiile comerciantilor cu #roducatorii re#re$inta ansam"lul formelor or(ani$atorice1 te'nice si uridice care #re(atesc sau insotesc infa#tuirea actelor de sc'im" dintre #roducator si cum#arator. 451. +dentificati afirmatia adevarata: a) relatiile interne se refera la ansam"lul ra#orturilor sta"ilite cu mediul e-tern firmelor1 res#ecti% cu furni$orii1 clientii1 cola"oratorii1 comunitate1 intre#rinderi de trans#ort1 intre#rinderi si institutii financiare si de credit1 or(anisme si institutii ale administratiei de stat1 "eneficiarii /intre#rinderi de stat si #ri%ate1 or(ani$atii coo#eratiste1 #o#ulatiei etc.)1 a(enti e-terni etc.! ") relatiile #recontractuale se refera la relatiile sta"ilite intre #roducatori si comercianti inainte de inc'eierea relatiilor de afaceri! c) relatiile e-terne an(a ate de catre comercianti se refera la #ro"leme de salari$are1 or(ani$area muncii1 or(ani$area unitatii comerciale1 #ro"leme de #ersonal1 #ro"leme de securitatea muncii1 #ro"leme de #rotectia #ersonalului si a mediului etc.! d) relatiile comerciantilor cu #roducatorii #ot fi structurate in relatii #recontractuale si relatii contractuale. 452. Contractele comerciale, ce implica mai multe acorduri de vointa, care sunt legate +ntre ele printro finalitate economica comuni "contracte de leasing, contractul de factoring,%, reprezinta: a) contracte comerciale unitare! ") contracte comerciale mi-te! c) contracte comerciale com#le-e! d) contracte comerciale de scurta durata. 453. +dentificati afirmatia falsa: a) contractul J materiali$area acordului de %ointa al #artilor - re#re$inta su#ortul uridic al oricarei tran$actii comerciale! ") contractul comercial este definit ca fiind acordul dintre doua sau mai multe #ersoane1 reali$at in sco#ul de a crea1 modifica sau stin(e ra#orturi uridice de dre#t comercial! c) #rin continutul contractelor comerciale se intele(e totalitatea dre#turilor si o"li(atiilor cu caracter comercial materiali$ata in clau$ele contractuale con%enite intre #arti! d) in contractele comerciale nu constituie clau$a necesara identificarea #artilor si a re#re$entantilor lor1 numele si domiciliul1 res#ecti% denumirea si sediul lor. 454. :sigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumator, componenta de 0aza a relatiilor dintre comert si consumatori, presupune: a) un anumit com#ortament din #artea #ersonalului comercial1 #recum si o anumita atitudine a acestora fata de munca desfasurata si fata de clienti! ") im"unatatirea sistemului de informare a consumatorilor! c) #re$entarea1 moderni$area1 dotarea1 decorarea si intretinerea unitatilor comerciale! d) reali$area unor intalniri #eriodice cu consumatorii1 intr-un cadru or(ani$at de discutii. 455. Care dintre urmatoarele nu este etapa a deciziei de cumparare: a) cercetarea informatiei /sen$atia1 atentia1 #erce#tia)! ") identificarea furni$orilor! c) e%aluarea solutiilor #osi"ile /atitudine1 intentie de cum#arare)! d) re$ultatele /actele cum#ararii si consumului1 com#ortament #ost- cum#arare). 45 . +dentificati afirmatia falsa: a) or(ani$area unui cadru #ro#ice de dialo(are cu consumatorii re#re$inta un domeniu al sistemul relatiilor comertului cu consumatorii! ") in ansam"lul relatiilor sta"ilite si #romo%ate de catre comert1 relatiile cu consumatorii se inscriu in cadrul relatiilor e-terne1 la fel ca si relatiile sta"ilite cu #roducatorii! c) derularea contractelor comerciale re#re$inta continutul relatiilor #recontractuale dintre comercianti si #roducatori

d) li%rarea marfii in functie de clau$ele contractuale1 de conditia de li%rare si de modalitatea de #lata inseamna declansarea e-ecutarii contractului. 45&. 3tiind ca in cadrul unui magazin, durata de functionare a casei de marcat este de 14 ore, timpul mediu de servire la casa a unui client este de 1, minute, in conditiile e(istentei la un moment dat a unui numar ma(im dc 52, de clienti, numarul caselor de marcat va fi de: a) F case! ") 8 case! c) D case! d) H case. 45). 3tiind ca numarul ma(im de clienti aflati la un moment dat intr-un magazin este de ) ,, timpul mediu de servire la casa este de 1, minute, iar durata totala de functionare a casei este de 12 ore, numarul caselor de marcat este de: a) C case! ") ;: case! c) ;D case! d) ;9 case. 45*. !impul mediu de servire la casa a unui client este de ) minute, iar durata totala de functionare a unei case de marcat in intervalul de timp in care functioneaza supermar?etul este de 14 ore. in cadrul supermar?etului aflandu-se la un moment dat un numar ma(im de 34, de clienti, numarul caselor de marcat va fi de: a) C case! ") 8 casa! c) : case! d) 3 case. 4 ,. .upa rolul lor in cadrul circulatiei marfurilor mi=loacele fi(e din comert nu cuprind: a) reteaua unitatilor o#erati%e ale comertului cu amanuntul si ale comertului cu ridicata! ") mo"ilier si utila comercial! c) animale de munca! #lantatii! d) mi loace de trans#ort! instrumente1 a#arate si instalatii de lucru. 4 1. 5egal, nu sunt considerate mi=loace fi(e: a) in%estitiile efectuate la mi loacele fi-e luate cu c'irie! ") ca#acitatile #use in functiune #artial1 #entru care nu s-au intocmit formele de inre(istrare ca mi loace fi-e! c) cladirile! d) o"iectele de in%entar. 4 2. 2(primarea calitativa a mi=loacelor fi(e se face pe 0aza: a) #erformantelor lor in e-#loatare! ") #erformantelor lor de #roiectare! c) duratei de e-#loatare! d) intensitatii de e-#loatare. 4 3. >radul de modernizare a mi=loacelor fi(e se determina ca un raport dintre: a) efortul si efectul o#eratiunilor! ") eficienta si eficacitatea o#eratiunilor! c) #erformantele si #ro(resul te'nic! d) %alorile si re$ultatele #ro(resului te'nic. 4 4. >radul de uzura a mi=loacelor fi(e este rezultatul raportului dintre: a) marimea u$urii fi$ice si %aloarea ramasa! ") marimea u$urii fi$ice si %aloarea de in%entar! c) %aloarea ramasa si %aloarea de in%entar! d) marimea u$urii fi$ice si %aloarea lor initiala. 4 5. C0iectele de inventar sunt:

a) "unuri de %aloare foarte mare si durata de functionare de 3 ani! ") "unuri cu o durata de utili$are.functionare mai mica de un an1 indiferent de %aloarea lor! c) "unuri de orice %aloare cu durata de functionare de #este un an! d) "unuri de orice %aloare si orice durata de functionare. 4 . 4eteaua de unitati cu amanuntul nu prezinta particularitati su0 aspectul structurii, tipologiei, marimii si amena=arii 0azei te/nico, materiale din perspectiva: a) ramurii de acti%itate comerciala cu amanuntul& comert alimentar1 comert nealimentar si alimentatie #u"lica! ") formelor de %an$are& li"er - ser%ice1 clasic1 directe1 electronice etc.! c) mediilor demo(rafice si #rofesionale! d) mediilor social-economice& ur"an1 rural. 4 &. 3tructurarea depozitelor in cladire, 0araca, sopron, platforma se face in functie de: a) (radul de s#eciali$are! ") sfera circulatiei marfurilor! c) caracterul acti%itatii #rinci#ale a de#o$itului! d) felul constructiei. 4 ). 3tructurarea depozitelor in depozite strict specializate, depozite specializate, depozite generale, depozite mi(te se face in functie de: a) (radul de s#eciali$are! ") sfera circulatiei marfurilor! c) caracterul acti%itatii #rinci#ale a de#o$itului! d) natura #roduselor care fac o"iectul acti%itatilor desfasurate in cadrul de#o$itelor. 4 *. Pentru a fi eficiente, depozitele nu tre0ui sa tina seama de: a) %olumul si structura oscilatiilor se$oniere ale marfurilor ce %or fi de#o$itate! ") stocurile de marfuri! c) %aloarea medie a unei cum#araturi cu amanuntul! d) ni%elul de in$estrare te'nica #reconi$at. 4&,. +dentificati afirmatia falsa: a) du#a #articularitatile de amena are si constructie1 de#o$itele sunt s#eciale /silo$uri1 de#o$ite fri(orifice) si uni%ersale! ") o"iectele de in%entar sunt "unuri de %aloare mica1 indiferent de durata de utili$are.functionare sau cu o durata mai mica de un an1 indiferent de %aloarea lor! c) de#o$itele /in (eneral1 unitati de %an$are cu ridicata a marfurilor) sunt unitati comerciale in care se desfasoara #rocesele te'nico-economice le(ate de #rimirea1 #astrarea si li%rarea marfurilor in #arti$i mari! d) du#a (radul de s#eciali$are de#o$itele sunt industriale si comerciale. 4&1. +dentificati afirmatia adevarata: a) In mediul rural unitatile comerciale cu amanuntul sunt de dimensiuni mari1 cu #rofiluri %ariate si cu (rad mai ridicat de s#eciali$are1 cores#un$ator cererii di%ersificate a diferitelor cate(orii socio#rofesionale! ") ma(a$inele sunt unitati comerciale in care se desfasoara #rocesele te'nico-economice le(ate de #rimirea1 #astrarea si li%rarea marfurilor in #arti$i mari! c) in mediul ur"an reteaua comerciala cu amanuntul este formata1 de re(ula1 din unitati mici1 ras#andite #e su#rafata fiecarei localitati! d) e-#rimarea calitati%a a mi loacelor fi-e se face #e "a$a #erformantelor lor in e-#loatare1 definite #rin #arametrii de functionare1 #rin (radul de moderni$are a mi loacelor fi-e1 ra#ortand #erformantele lor la #ro(resul te'nic1 si #rin (radul de u$ura a mi loacelor fi-e1 ca ra#ort intre marime u$urii fi$ice si %aloarea lor initiala. 4&2. 3tructurarea depozitelor in depozite industriale si depozite comerciale se face in functie de: a) #articularitatile de amena are si constructie! ") felul constructiei! c) caracterul acti%itatii #rinci#ale a de#o$itului!

d) sfera circulatiei marfurilor. 4&3. 3tructurarea depozitelor in depozite inc/ise, depozite desc/ise si depozite semidesc/ise se face dupa: a) felul constructiei cladirii de#o$itului! ") #articularitatile de amena are si constructie! c) caracterul acti%itatii #rinci#ale a de#o$itului! d) natura #roduselor care fac o"iectul acti%itatilor desfasurate in cadrul de#o$itelor. 4&4. .epozitarea marfurilor se face in functie de: a) (radul de com#lementaritate a diferitelor articole si #articularitatile de mani#ulare! ") natura #roduselor si cerinte te'nice! c) frec%enta de li%rare si #articularitatile de sti%uire a am"ala elor colecti%e! d) com#lementaritate a diferitelor articole si cerinte te'nice. 4&5. Care dintre urmatorii indicatori nu este indicator utilizat pentru e(primarea corelatiei 0azei te/nico-materiala cu volumul activitatii economice: a) %olumul anual al %an$arilor reali$ate de catre unitatea res#ecti%a! ") %aloarea fondurilor fi-e ale unitatii comerciale! c) %aloarea stocului de si(uranta! d) su#rafata utila a unitatii comerciale /de %an$are1 de de#o$itare). 4& . +dentificati afirmatia adevarata: a) de#o$itarea marfurilor se face in functie doar de natura #roduselor a%and in %edere& frec%enta de li%rare1 %olumul1 (reutatea1 (radul de com#lementaritate a diferitelor articole! ") du#a sfera circulatiei marfurilor in care se or(ani$ea$a de#o$itele1 acestea sunt& de#o$ite s#eciali$ate si de#o$ite mi-te! c) du#a caracterul acti%itatii #rinci#ale #e care o reali$ea$a1 de#o$itele sunt& de#o$ite industriale si de#o$ite comerciale! d) in cadrul comertului1 mi loace fi-e #ot fi delimitate in functie de rolul lor in cadrul circulatiei marfurilor. 4&&. Borta de vanzare a magazinului nu este pusa in valoare de vanzator prin: a) cunoasterea ofertei de marfuri si a clientelei ma(a$inului! ") res#ectarea si inde#linirea #re%ederilor din fisa #ostului! c) arta de a ne(ocia %an$arile! d) arta de a comunica1 inclusi% de a asculta #otentialul client. 4&). Personalul comercial nu este definit prin: a) numarul si structura sa! ") ca#acitatea de munca! c) re$ultatele concursului de an(a are si testele #si'olo(ice! d) munca desfasurata de fiecare indi%id conform #rofesiunii sale. 4&*. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu fundamental al vanzarii? a) %an$area #orneste de la interesul real #entru client! ") %an$area se construieste #e dialo(! c) %an$area se finali$ea$a numai intr-un climat de incredere! d) %an$area tre"uie sa fie o discutie im#ro%i$ata intre %an$ator si client. 4),. Personalul comercial este format din: a) a(enti comerciali1 ma(a$ioneri si te'nicieni! ") forta de %an$are si #ersonalul te'nico-administrati%! c) %an$atori1 sefi de ma(a$ine1 os#atari1 casieri! d) #ersonal TESA. 4)1. Borta de vanzare, componenta a personalului comercial este reprezentata de: a) "a$a te'nico-materiala a comertului! infrastructura comerciala! ") a(entii comerciali1 ma(a$ionerii si te'nicienii! c) acele #ersoane ocu#ate cu acti%itatile de distri"utie si cu contactele cu clientii actuali si #otentiali!

d) %an$atori1 sefi de ma(a$ine1 os#atari1 casieri1 #ersonal TESA. 4)2. Personalul te/nico-administrativ din comert este destinat realizarii unor operatiuni: a) de statistica #rimara! ") de conta"ili$are si control a acti%itatii! c) de centrali$are a informatiilor comerciale! d) s#ecifice de conducere1 administrare si deser%ire a firmei de comert. 4)3. Clasificarea personalului comercial in personal !23:, personal operativ calificat, personal operativ necalificat si personal nespecific activitatii comerciale, se face dupa: a) s#ecificul functiei! ") structura si ni%elul calificarii! c) e%olutia in tim# a #re(atirii de s#ecialitate! d) c'eltuiala de ener(ie fi$ica si ner%oasa de catre #ersonalul comercial. 4)4. +dentificati categorii de personal !23:: a) director (eneral1 directori si directori ad uncti1 conta"il sef1 sef de ser%iciu1 sefi de "irou1 sefii statiilor de calcul1 economisti1 in(ineri1 ar'itecti etc.! ") muncitori necalificati! c) %an$atori1 casieri1 ma(a$ioneri1 decorator1 sef com#le- comercial1 'otelier1 sef unitate comerciala1 lucrator (estionar1 sef unitate alimentatie #u"lica etc.! d) electricieni de intretinere si re#aratii1 lacatus1 mecanic1 masinisti1 montatori firme luminoase1 tam#lar1 do(ar1 liftier1 sofer. 4)5. +n recrutarea si pregatirea personalului din comert nu se tine cont de: a) indemanarea manuala1 forta fi$ica1 (arantii imo"iliare! ") cunostintele de s#ecialitate! c) insusirile #si'ice si morale deose"ite! d) ni%elul de cultura care sa-i #ermita ada#tarea com#ortamentala la tem#eramentul si e-i(entele di%erselor cate(orii de clienti. 4) . Calculul productivitatii muncii nu se e(prima prin: a) cantitatea sau %aloarea marfurilor %andute! ") consumul de tim# necesar efectuarii unei anumite o#eratiuni din cadrul unui de#o$it! c) consumul de munca /ore sau $ile de munca) necesar %an$arii unei unitati cantitati%e sau %alorice dintrun #rodus! d) numarul de clienti ser%iti intr-o unitate de tim#. 4)&. Productivitatea muncii nu este influentata de: a) durata de recu#erare a in%estitiilor! ") #ro(resul te'nic! c) #rofilul economico-social al $onei unde sunt am#lasate unitatile o#erati%e! d) marimea unitatilor comerciale. 4)). Corelarea personalului comercial cu volumul activitatii comerciale se realizeaza printr-un sistem de indicatori. +dentificati indicatorul ce nu este utilizat in aceasta corelare: a) numarul mediu de salariati! #roducti%itatea muncii! ") ni%elul de de$%oltare al "a$ei materiale! c) fondul de salarii! salariul mediu! d) ni%elul relati% al fondului de salarii. 4)*. +n procesul de formare si utilizare a lor, resursele financiare din comert sunt identificate ca fiind: a) flu-uri monetare in o#eratiunile la care #artici#a si stocuri de %alori cu#rinse in #atrimoniul firmelor comerciale! ") marfurile care intra in #rocesul circulatiei! c) mi loacele "anesti care #artici#a la constituirea ca#italului si la efectuarea #latilor si incasarilor (enerate de acti%itatea comerciala! d) totalitatea dre#turilor ce #ot fi e-#rimate in "ani1 a#artinand unei #ersoane fi$ice sau uridice. 4*,. +dentificati afirmatia falsa:

a) #roducti%itatea muncii /N) se calculea$a ca #rodus dintre numarul mediu de salariati si salariul mediu! ") #ersonalul comercial este format din forta de %an$are si #ersonal te'nico-administrati%! c) forta de %an$are este re#re$entata de acele #ersoane ocu#ate cu acti%itatile de distri"utie si cu contactele cu clientii actuali si #otentiali! d) in comert1 #roducti%itatea muncii se e-#rima si #rin cantitatea sau %aloarea marfurilor %andute de un %an$ator intr-o unitate de tim#. 4*1. +dentificati afirmatia adevarata: a) fondul de salarii /5s) se calculea$a #e cate(orii de #ersonal1 ca ra#ort intre fondul de salarii si numarul mediu de salariati! ") ca factor de #roductie1 resursele umane comerciale sau #ersonalul comercial este definit #rin numarul si structura sa1 ca#acitatea de munca si munca desfasurata de fiecare indi%id conform #rofesiunii sale! c) in #rocesul de formare si utili$are a lor1 resursele financiare sunt identificate ca fiind flu-uri monetare in o#eratiunile la care #artici#a! d) forta de %an$are este re#re$entata de acele #ersoane ce desfasoara o#eratiuni s#ecifice de conducere1 administrare si deser%ire a firmei de comert cu amanuntul sau cu ridicata. 4*2. 4aportul 'eforturi;efecte$ tre0uie sa fie: a) ma-im! ") unitar! c) minim! d) $ero. 4*3. 2forturile unei firme de comert se pot clasifica in eforturi pentru investitii si eforturi pentru productie, inclusiv de aprovizionare si desfacere in functie de: a) dimensiunile acti%itatilor de comert! ") dinamismul acti%itatii de comert! c) caracterul muncii incor#orate! d) acti%itatea la care se refera. 4*4. +dentificati afirmatia falsa: a) com#onentele eficientei firmei comerciale - eficienta economica si eficienta sociala - nu #ot fi disociate1 ele re#re$entand un tot unitar in ceea ce #ri%este dia(nosticarea (lo"ala a acti%itatii unei firme comerciale! ") du#a caracterul muncii incor#orate1 eforturile #ot fi eforturi cu munca %ie si eforturi cu munca materiali$ata! c) factorii cei mai im#ortanti care determina eficienta economica a unei firme comerciale sunt& %eniturile1 c'eltuielile1 #rofitul1 renta"ilitatea! d) %eniturile rele%a consumul de mi loace de #roductie1 forta de munca si ca#ital1 efectuat in sco#ul o"tinerii de "unuri1 de distri"uire si de comerciali$are a marfurilor1 #entru satisfacerea necesitatilor #o#ulatiei. 4*5. +dentificati afirmatia adevarata: a) du#a natura economica1 c'eltuielile se clasifica in& c'eltuieli financiare si c'eltuieli de e-#loatare! ") c'eltuielile1 in functie de natura lor. #ot fi& materiale /costul marfurilor si al materiilor #rime1 costurile de ac'i$itionare1 trans#ort1 stocare) si cu munca %ie /c'eltuielile cu #ersonalul)! c) eficienta economica a unei firme de comert semnifica #erformantele te'nolo(ice si %aloarea in%estitiilor directe! d) eficienta se calculea$a ca un ra#ort intre marimea efectelor si a eforturilor. 4* . 2ficienta economica a unei firme de comert semnifica: a) #erformantele financiare si #roducti%itatea muncii! ") #erformantele te'nolo(ice si %aloarea in%estitiilor directe! c) cifra de afaceri si numarul mediu de salariati #ermanenti! d) #erformantele economice1 care reflecta ra#ortul dintre efecte si eforturi. 4*&. Componentele eficientei unei firme comerciale sunt:

a) eficienta materiala si eficienta de tim#! ") eficienta financiara si #roducti%itatea muncii! c) eficienta economica si eficienta sociala! d) #rofit si c'eltuieli de circulatie. 4*). 2fectele nete ale activitatii firmelor comerciale se refera la. a) #rofit1 %enitul net! ") salariul mediu1 numarul mediu de salariati! c) cifra de afaceri #e un salariat! d) #roducti%itatea muncii1 durata de recu#erare a in%estitiilor. 4**. Clasificarea eforturilor unei firme de comert in eforturi cu munca vie si eforturi cu munca materializata se face in functie de: a) acti%itatea la care se refera! ") dimensiunile acti%itatilor de comert! c) dinamismul acti%itatii de comert! d) caracterul muncii incor#orate. 5,,. 4aportul 'efecte;eforturi$ tre0uie sa fie: a) minim! ") ma-im! c) unitar! d) $ero. 5,1. !urismul sportiv este o forma a turismului: a) de tratament! ") social! c) de a(rement! d) #ri%at. 5,2. 4esursele turistice naturale ale unei tari formeaza oferta: a) tertiara! ") secundara! c) unicat! d) #rimara. 5,3. .in punctul de vedere al sezonalitatii, se disting urmatoarele forme de turism: a) itinerant si de %i$itare! ") de se ur lun(1 mediu si scurt! c) de circulatie1 de tran$it si de %i$itare! d) de iarna1 de %ara si de circumstanta. 5,4. Cferta turistica primara a unei tari cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale! ") resurselor antro#ice! c) monumentelor ar'eolo(ice! d) resurselor folclorice. 5,5. !urismul rezidential este unul de: a) se ur lun(! ") sc'im"are a domiciliului! c) se ur mediu! d) sc'im"are a tarii de resedinta. 5, . :sociatiile profesionale din 4omania functioneaza ca organisme: a) #rofita"ile! ") (u%ernamentale! c) a#olitice! d) ministeriale. 5,&. .upa gradul de mo0ilitate a turistului, turismul se clasifica in:

a) turism de %i$itare si turism de tran$it! ") turism in circuit si turism de %i$itare! c) turism rutier1 fero%iar1 aerian si maritim! d) turism de se ur si turism itinerant. 5,). !urismul de tineret este o forma particulara a turismului: a) de se ur scurt! ") itinerant! c) #e cont #ro#riu! d) social. 5,*. 3unt considerati turisti pasivi cei care: a) se de#lasea$a in calatorii turistice in orice conditii atmosferice! ") ar dori sa se de#lase$e in calatorii turistice dar nu dis#un de suficiente #osi"ilitati materiale! c) se de#lasea$a in calatorii turistice indiferent de resursele financiare de care dis#un! d) ar dori sa se de#lase$e in sco# turistic dar nu dis#un de tim# li"er suficient. 51,. .upa momentul si modul de anga=are a prestatiilor turistice, se disting urmatoarele forme de turism: a) or(ani$at1 #e cont #ro#riu si semior(ani$at! ") #u"lic1 #ri%at si mi-t! c) de se ur lun(1 mediu si scurt! d) se$onier1 e-trase$onier1 #ostse$onier. 511. Potentialul terapeutic este o componenta a resurselor turistice: a) naturale! ") antro#ice! c) cine(etice! d) culturale. 512. :tractiile cultural-artistice reprezinta facilitati turistice: a) de "a$a! ") com#lementare! c) de comunicatie! d) de (os#odarire comunala. 513. 8eniturile din activitatea de turism international se regasesc in 0alanta conturilor: a) #asi%e! ") curente! c) acti%e! d) "ancare. 514. Crganizatia @ondiali a !urismului s-a infiintat in anul: a) ;8GD la 6iena! ") ;8GC la <adrid! c) ;8FC la Paris! d) ;8G3 la Londra. 515. in cadrul pietei turistice potentiale, potentialul pietei in raport cu capacitatea sa este: a) e(al! ") mai mic! c) mai mare! d) crescator. 51 . Piata turistica potentiala in raport cu piata turistica efectiva este: a) mai mare! ") mai mica! c) e(ala! d) niciun ras#uns nu este corect. 51&. C piata turistica este nesaturata in momentul in care:

a) %olumul ei este mai mic decat #otentialul ei! ") %olumul ei este mai mare decat #otentialul ei! c) %olumul ei este e(al cu #otentialul ei! d) niciun ras#uns nu este corect. 51). Piata turistica efectiva reprezinta: a) numarul total de turisti sositi intr-o anumita tara! ") totalul #roduselor turistice %andute #e #iata res#ecti%a intr-o #erioada determinata de tim#! c) numarul minim de #roduse turistice %andute #e #iata res#ecti%a intr-o #erioada determinata de tim#! d) numarul total de turisti sositi si #lecati dintr-o tara. 51*. C piata turistica este suprasaturata in momentul in care: a) oferta turistica este e-cedentara in ra#ort cu cererea #entru ser%icii 'oteliere! ") oferta turistica este mai mare decat cererea turistica! c) oferta turistica este mai mica decat cererea turistica! d) oferta turistica este e-cedentara in ra#ort cu ca#acitatea de a"sor"tie a #ietei. 52,. !ipologia turistilor clarificati in functie de aspiratiile si manifestarile lor pentru produse turistice si destinatii de vacanta este urmatoarea: a) turisti acti%i1 #asi%i si s#ontani! ") turisti de circumstanta1 #ermanenti si de lu-! c) turisti cu %enituri medii1 su"medie si #este medie! d) turisti acti%i1 #asi%i si de lu-. 521. !uristii ale caror aspiratii pentru ac/izitionarea produselor turistice nu depasesc limitele conditiilor lor economice sunt numiti: a) #asi%i! ") acti%i! c) limitati! d) limitati%i. 522. Calatorii 'marginali$ fac parte din categoria: a) calatorilor itineranti! ") calatorilor re$identiali! c) calatorilor de lu-! d) e-cursionistilor. 523. Psi/oconcentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari, c/eltuiesc putin sl cauta riscul pe parcursul calatoriei? a) ade%arat! ") fals! c) da1 numai in secolul MIM! d) notiunea nu e-ista. 524. @a=oritatea turistilor potentiali se incadreaza in categoria: a) c%asi#si'ocentricilor! ") mediocentricilor! c) alocentricilor! d) c%asialocentricilor. 525. +ndicatorii statistici de 0aza, consacrati in practica internationala sunt: a) numarul de inno#tari1 intensitatea turistica si densitatea turistica! ") numarul de turisti1 $ile.turist si %olumul %aloric al consumului turistic! c) numarul de inno#tari si se urul mediu! d) numarul de inno#tari1 $ile.turist si %olumul %aloric al incasarilor din turismul international. 52 . inregistrarea innoptarilor de catre unitatile de cazare asiguri o0tinerea unor informatii certe referitoare la: a) (radul de ocu#are! ") calitatea ser%iciilor oferite!

c) %olumul si structura miscarii turistice! d) tara de resedinta a turistilor. 52&. Cferta turistica cuprinde ansam0lul: a) atractiilor turistice naturale! ") atractiilor turistice naturale si al "a$ei materiale turistice! c) resurselor turistice naturale si al ser%iciilor de a(rement! d) atractiilor turistice care #ot moti%a %i$itarea lor. 52). 6na dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea: a) ri(iditatea! ") elasticitatea! c) fia"ilitatea! d) relati%a di%ersitate. 52*. Carpatii 4omaniei ocupa din suprafata tarii: a) umatate! ") o treime! c) o #atrime! d) o cincime. 53,. Cficiul 1ational de !urism s-a constituit in anul: a) ;8G; la ?raso%! ") ;8:3 la Iasi! c) ;83F la ?ucuresti! d) ;8G3 la Constanta. 531. Cel mai raspandit tip de asistenta 0alneo-medicala din 4omania este cel: a) #rofilactic! ") curati%! c) de recu#erare medicala! d) tala$otera#eutic. 532. in tara noastra, coordonarea activitatii turistice a fost incredintata pentru prima data, in anul 1*33, unui organ de sine statator numit: a) Consilieratul #entru #re(atirea or(ani$arii turismului in Romania! ") Ser%iciul de Turism! c) Oficiul de Calatorii! d) <inisterul Turismului. 533. +n anul 1*3), prima mare realizare a Cficiului 1ational de !urism a fost: a) desc'iderea Pelesului s#re %i$itare! ") darea in e-#loatare a 'otelului Re- din <amaia! c) reducerea ta-ei #e %aloarea adau(ata a#licata in turism! d) construirea ca"anei Omu. 534. in 4omania, emanatiile de gaze cele mai cunoscute si utilizate terapeutic sunt cele: a) clorurato-sodice! ") sulfuroase si iodurate! c) de dio-id de car"on si iodurate! d) de dio-id de car"on si sulfuroase. 535. in momentul in care s-a infiintat @inisterul !urismului, Cficiul 1ational de !urism s-a dizolvat? a) da! ") nu! c) da1 transformandu-se in ?.T.T.! d) nu1 ci si-a restrans acti%itatea numai la sfera turismului international. 53 . C caracteristica importanta a pla=ei de pe litoralul @arii 1egre este urmatoarea: a) li#sa deseurilor! ") dimensiunea!

c) orientarea (eo(rafica! d) accesi"ilitatea. 53&. Prima institutie care a coordonat activitatea turistica din tara noastra dupa anul 1**, a fost: a) <inisterul Comertului si Turismului! ") <inisterul Turismului! c) Autoritatea 7ationala #entru Turism! d) 4irectia Generala de Promo%are Turistica din cadrul <inisterului Comertului. 53). Bacilitatile turistice sunt de doua tipuri: a) de "a$a si com#lementare! ") #rimare si secundare! c) nationale si $onale! d) #ermanente si se$oniere. 53*. Printre altele, asociatiile profesionale de turism din 4omania contri0uie la: a) efectuarea #rocesului de #ri%ati$are a societatilor comerciale cu #rofil turistic! ") res#ectarea de catre a(entii economici a re(lementarilor s#ecifice! c) s#eciali$area in functiile din turism& d) controlul acti%itatilor desfasurate de unitatile de comerciali$are a o"iectelor de arti$anat. 54,. in randul facilitatilor turistice de 0aza se inscriu si: a) ser%iciile #u"lice! ") ser%iciile de curierat! c) ser%iciile de a(rement! d) niciun ras#uns nu este corect. 541. !eatrele sunt o facilitate turistica: a) de "a$a! ") s#eciala! c) $onala! d) com#lementara. 542. 8olumul incasarilor totale face parte din categoria indicatorilor: a) eficientei acti%itatii de ca$are! ") eficientei acti%itatii de alimentatie! c) (enerali! d) #artiali. 543. C/eltuiala medie pe zi-turist se o0tine raportand: a) %olumul c'eltuielilor la numarul de turisti #lecati! ") numarul de turisti sositi la numarul de $ile-turist! c) %olumul c'eltuielilor la se urul mediu! d) %olumul c'eltuielilor la numarul de $ile-turist. 544. 4ata profitului se calculeaza in felul urmator: a) %olumul c'eltuielilor.%olumul #rofitului! ") %olumul c'eltuielilor.%olumul incasarilor! c) %olumul #rofitului.%olumul in%estitiilor! d) %olumul #rofitului.%olumul incasarilor. 545. Productivitatea muncii e(prima: a) (radul de utili$are a mi loacelor fi-e! ") (radul de utili$are a fortei de munca! c) rata de recu#erare a in%estitiilor! d) rata de utili$are a incasarilor.muncitor. 54 . :portul net valutar se o0tine ca diferenta dintre: a) %aloarea incasarilor %alutare si %aloarea incasarilor in lei! ") %aloarea incasarilor in dolari si %aloarea incasarilor in celelalte %alute! c) %aloarea incasarilor %alutare si %aloarea #latilor %alutare!

d) %aloarea incasarilor %alutare si %aloarea c'eltuielilor in lei. 54&. >radul de utilizare a capacitatii de cazare se determina ca raportul procentual dintre: a) ca#acitatea efecti% utili$ata.ca#acitatea ma-ima de ca$are! ") ca#acitatea efecti% utili$ata.numarul de $ile neutili$ate! c) ca#acitatea de ca$are #ermanenta.ca#acitatea de ca$are se$oniera! d) numarul de locuri de ca$are.numarul de $ile de functionare. 54). Capacitatea teoretica a pietei turistice se determina ca produsul dintre: a) totalul #roduselor turistice oferite si #retul mediu al acestora! ") totalul consumatorilor #otentiali ai #rodusului turistic anali$at si ca#acitatea medie de consum! c) numarul de turisti si numarul de #roduse turistice! d) numarul de inno#tari si numarul de locuri de ca$are. 54*. >radul de utilizare a capacitatii de cazare se masoara in: a) #rocente! ") numar de locuri de ca$are! c) numar de $ile de functionare! d) numar locuri-$ile. 55,. Consumul turistic este o e(presie a: a) numarului de ser%icii turistice contractate! ") c'eltuielilor efectuate inainte de calatoria turistica! c) cererii insol%a"ile a #o#ulatiei #entru ser%iciile turistice! d) cererii sol%a"ile a #o#ulatiei #entru ser%iciile turistice. 551. 8aloarea desfacerilor pe loc de masa reprezinta: a) total desfaceri.total turisti! ") total c'eltuieli #entru alimentatie.total turisti! c) desfaceri.numar de locuri la mese! d) total incasari din alimentatie.numar de locuri la mese. 552. +n cazul indicatorilor de eficienta a transporturilor turistice, parcul inventar arata: a) (radul de utili$are a #arcului de masini! ") (radul de dotare cu auto%e'icule intr-o #erioada limitata de tim#! c) numarul de $ile de utili$are.mi locul de trans#ort! d) niciun ras#uns nu este corect. 553. Cererea de servicii turistice: a) se identifica in totalitate cu consumul turistic! ") nu se identifica in totalitate cu consumul turistic! c) se identifica in totalitate cu oferta de ser%icii! d) nu se identifica in totalitate cu numarul turistilor #otentiali. 554. Printre altele, pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat #dc interes turistic$, potentialul sau turistic tre0uie sa raspunda si urmatoarei cerinte: a) sa dis#una de cel #utin ;9 999 locuri dc ca$are! ") sa ai"a o #o#ulatie cu un ni%el ridicat de instruire! c) sa dis#una dc resurse naturale si alte elemente de atractie #referate de catre turisti! d) sa ai"a cel #utin trei 'oteluri de #atru stele. 555. !uristii alocentrici prefera calatoriile: a) sedentare! ") catre destinatii usor accesi"ile! c) #e cont #ro#riu! d) #ro(ramate. 55 . +nvestitia specifica arata: a) %olumul de in%estitii necesar #entru reali$area unui metru #atrat de constructie! ") in%estitia totala necesara constructiei a ;9 999 locuri de ca$are! c) in%estitia totala necesara constructiei a ;9 999 locuri la mese!

d) %olumul de in%estitii necesar #entru reali$area a ;9 999 metri #atrati de constructie. 55&. +nvestitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula: a) in%estitia totala.%aloarea do"an$ii lunare! ") in%estitia totala.cursul de re%enire! c) in%estitia totala.numarul de locuri de ca$are! d) in%estitia totala.in%estitia initiala. 55). .urata de recuperare a investitiei se e(prima in: a) #rocente /E)! ") unitati de tim# /ani1 luni1 $ile)! c) iei! d) unitati %alorice. 55*. C destinatie turistica noua la inceput devine, cu timpul, traditionala tipologia clientelei consacrate fiind formata din turistii: a) mediocentrici! ") alocentrici! c) c%asi#si'ocentrici! d) c%asimediocentrici. 5 ,. 1umarul de lucratori la 1, ,,, de turisti este un indicator al eficientei: a) sociale in turism! ") economice in turism! c) indirecte! d) directe. 5 1. 1ivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei: a) sociale in turism! ") economice in turism! c) materiale! d) #rofesionale. 5 2. Cferta turistica secundara cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale! ") resurselor antro#ice! c) resurselor demo(rafice! d) atractiilor turistice. 5 3. Cferta turistica primara are valoare intrinseca. :firmatia este: a) ade%arata! ") falsa! c) falsa1 cu conditia ca oferta turistica sa cu#rinda si numarul de turisti sositi intr-o #erioada determinata de tim#! d) ade%arata1 atunci cand %olumul ofertei turistice este mai mare decat cel al consumului turistic. 5 4. +nnoptarile permit evidenta miscarii turistice dupa: a) numarul de mese ac'i$itionate.se ur! ") moti%arile su"iecti%e! c) formele de turism #racticate! d) efectele economice (enerate. 5 5. Potentialul speologic al 4omaniei cuprinde un numar de pesteri de apro(imativ: a) F 999! ") :9 999! c) 8 999! d) ;; 999. 5 . in arealul dealurilor si podisurilor din 4omania predomina lacurile cu apa: a) sarata! ") dulce!

c) termala! d) minerala. 5 &. +zvoarele minerale din tara noastra sunt cantonate, in principal, in zona: a) montana! ") de cam#ie! c) dealurilor si #odisurilor! d) #eriur"ana. 5 ). 5itoralul romanesc al @arii 1egre detine urmatorul procent din 0aza materiala de cazare a 4omaniei: a) :CE! ") F9E! c) D:E! d) C9E. 5 *. 3alvamontul si salvamarul fac parte din categoria facilitatilor: a) comerciale! ") de trans#ort! c) cu caracter (eneral! d) de ocrotire a sanatatii. 5&,. C/eltuiala medie pe turist este un indicator: a) (eneral! ") de eficienta a turismului international! c) #artial! d) de eficienta a turismului intern. 5&1. Profitul final utilizat in formula randamentului economic al investitiei se o0tine ca diferenta dintre: a) #rofitul total si cel anual! ") ca#italul in%estit si #rofitul total! c) #rofitul de recu#erat si ca#italul in%estit! d) #rofitul total si cel de recu#erat. 5&2. Crganizatia @ondiala a !urismului nu este una: a) cu caracter (u%ernamental! ") internationala! c) cu caracter #olitic! d) cu rol de centru mondial al informatiilor turistice. 5&3. >radul de spontaneitate a cererii turistice in raport cu cererea de marfuri este: a) mai mare! ") mai mic! c) e(al! d) niciun ras#uns nu este corect. 5&4. +n zona montana din 4omania, cele mai intinse si importante domenii sc/ia0ile sunt localizate: a) intre ;999-;C99 m altitudine! ") intre ;:99-;G99 m altitudine! c) intre ;C99-;H99 m altitudine! d) intre ;:99-;C99 m altitudine. 5&5. @asurarea eficientei se face prin raportarea: a) efortului la efect! ") efortului la total %enituri o"tinute! c) efectului la total c'eltuieli! d) efectului la efort. 5& . 2ficienta activitatii de turism im0raca doua forme: a) economica si turistica!

") economica si #olitica! c) economica si sociala! d) demo(rafica si sociala. 5&&. +n e(primarea eficientei economice, specialistii au doua opinii: a) un sin(ur indicator sintetic si doi indicatori sintetici! ") un sin(ur indicator sintetic si un sistem de indicatori! c) un sistem de indicatori fi$ici si un sistem de indicatori %alorici! d) niciun ras#uns nu este corect. 5&). +ncasarea medie pe unitate de prestatie se determina in felul urmator: a) incasari totale #entru ca$are-c'eltuieli totale! ") incasari totale.locuri-$ile! c) incasari totale.incasari #entru ca$are! d) incasari totale.numarul de inno#tari. 5&*. incasarea medie pe unitate de prestatie se masoara in: a) numar de no#ti! ") numar de $ile! c) lei.locuri de ca$are! d) locuri-$ile. 5),. :flu(ul de consumatori la masa se determina astfel: a) numar de consumatori.numar de mese! ") numar de turisti.locuri-$ile! c) numar de turisti.incasarea.loc la masa! d) numar de consumatori.numar de locuri la mese. 5)1. @asini-zile in inventar reprezinta produsul dintre: a) numarul mediu de auto%e'icule si numarul de $ile de nefunctionare. auto%e'icul! ") numarul mediu de auto%e'icule si numarul $ilelor calendaristice de functionare.auto%e'icul! c) numarul total de micro"u$e si numarul total de autocare! d) numarul de autocare si numarul de $ile de functionare.autocar. 5)2. Cursul de revenire specific eficientei transporturilor turistice se calculeaza in felul urmator: a) incasari %alutare.c'eltuieli %alutare! ") incasari %alutare.numar de auto%e'icule! c) tariful.$i de functionare #entru fiecare auto%e'icul! d) tariful intern.incasarea %alutara din inc'irieri. 5)3. Bormula 'BlG and drive$ reprezinta com0inarea transportului: a) aerian cu cel automo"ilistic! ") aerian cu cel flu%ial! c) automo"ilistic cu cel rutier! d) flu%ial cu cel rutier. 5)4. !urismul de circulatie mai poarta numele si de: a) se ur! ") itinerant! c) de 0ee)-end! d) de circumstanta. 5)5. !urismul receptor se mai numeste si: a) efecti%! ") acti%! c) #asi%! d) static. 5) . Honele montane din tara noastra sunt avanta=ate de: a) fondul cine(etic sarac! ") %arietatea in%elisului %e(etal!

c) li#sa s#eciilor endemice! d) defrisarile masi%e. 5)&. 'Cosul de consum turistic$ e(prima: a) %aloarea totala a c'eltuielilor #entru turism intr-un an de $ile1 #entru un turist de lu-! ") %aloarea totala a %eniturilor unui turist mediu intr-o #erioada determinata de tim#! c) %aloarea totala a ser%iciilor consumate de un turist mediu intr-o unitate de tim# de %acanta la o destinatie turistica! d) niciun ras#uns nu este corect. 5)). Conform clasificarii oficiale a unitatilor de alimentatie pu0lica, in categoria fast-food se incadreaza: a) restaurantul s#eciali$at! ") "ufetul ti# e-#res si #i$$eria! c) "raseria si rotiseria! d) (radina de %ara. 5)*. Pe teritoriul 4omaniei, traseul parcurs de .unare este: a) inte(ral na%i(a"il! ") de circa ;GC )ilometri! c) #artial na%i(a"il! d) situat intre Portile de 5ier si ?raila. 5*,. !urismul de se=ur este cel desfasurat: a) in cel #utin doua statiuni! ") in ma-im doua statiuni! c) intr-o sin(ura statiune! d) nicio %arianta nu este corecta. 5*1. !urismul de vizitare, de circulatie si de se=ur decurg din urmatorul criteriu de clasificare: a) in functie de utili$area tim#ului dis#oni"il! ") in functie de tarile %i$itate! c) in functie de (radul de mo"ilitate a turistului! d) in functie de locurile %i$itate. 5*2. !urismul de se=ur scurt se desfasoara pe o perioada de timp cuprinsa intre: a) 39-DC $ile! ") ;9-;C $ile! c) ;-G $ile! d) G-;D $ile. 5*3. Principalele influente indirecte ale turismului asupra economiei nationale sunt: a) efectele secundare ale in%estitiilor in industria turismului si efectul multi#licator al incasarilor reali$ate! ") efectele #rinci#ale si secundare ale in%estitiilor in industria turistica! c) efectele #rinci#ale si secundare ale incasarilor din turism! d) efectele #rinci#ale si secundare ale c'eltuielilor #entru turism. 5*4. 3a se determine durata medie a se=urului stiind ca in statiunea 'A$ s-au cazat )3,,, de turisti care au inregistrat 2,),,, innoptari: a) G1: $ile! ") 9138 $ile! c) 91:CE! d) :1C $ile. 5*5. +n conformitate cu normele privind clasificarea pe categorii de confort a structurilor de primire cu functiuni de cazare turistica din tara noastra, motelurile si ca0anele turistice se incadreaza in intervalul: a) o stea-#atru stele! ") o stea-trei stele!

c) o mar(areta-#atru mar(arete! d) o stea-cinci stele. 5* . +nfrastructura te/nica si sociala este o componenta a: a) o"iecti%elor s#ecifice ale "a$ei materiale! ") facilitatilor #entru dotari si amena ari turistice! c) ca#acitatii de ca$are! d) "a$ei materiale turistice. 5*&. +n sensul economic al notiunii, piata turistica reprezinta: a) ansam"lul #o#ulatiei neconsumatoare de ser%icii turistice! ") #o#ulatia care se incadrea$a in anumite limite e-treme de %arsta! c) mediul intern al sistemului de mana(ement! d) mediul e-tern al sistemului de mana(ement. 5*). Cvasialoconcentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari, c/eltuiesc putin si cauta riscul pe #arcursul calatoriei. Afirmatia este& a) falsa1 cu conditia ca sumele c'eltuite sa nu de#aseasca ;9999 de euro! ") falsa! c) notiunea nu e-ista! d) ade%arata. 5**. :legeti functia nespecifica o0iectivelor de cazare: a) de alimentatie! ") de i(iena! c) culturala! d) #roducti%a. ,,. Competitia imperfecta intre intreprinderile /oteliere are loc atunci cand intr-o localitate "statiune% se adopta strategia: a) unui numar limitat de unitati 'oteliere! ") diferentierii calitatii ser%iciilor! c) #re$entei unui numar mare de unitati 'oteliere! d) mono#olista. ,1. 3a se determine densitatea turistica in raport cu populatia pentru tara 'A$, stiind ca populatia este de 23 milioane locuitori iar numarul turistilor sositi este de &,5 milioane locuitori: a) 9133 turisti.locuitor! ") 313 turisti.locuitor! c) 31; turisti.locuitor! d) D1G turisti.locuitor. ,2. Bunctionalitatea unitatilor de alimentatie este determinata de: a) ca#acitatea unitatii de alimentatie! ") di%ersitatea acti%itatilor de #roductie! c) #rofilul unitatii de alimentatie! d) re$er%area locurilor de ca$are. ,3. 6nitatea gastronomica in care se servesc, la comanda, pe tot parcursul zilei, specialitati din carne de porc, vita, 0atal, miel si su0produse din carne neportionata, mici, carnati etc. pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrinele de e(punere sau platourile prezentate de ospatari la masa clientului, poarta numele de: a) restaurant familial! ") crama! c) rotiserie! d) restaurant $a'ana. ,4. Cunoscandu-se urmatoarele date: volumul profitului I 3,, mld. lei, incasarile totale anuale I 25,5 mld. lei, sa se determine nivelul ratei profitului inregistrat in unitatea de cazare luata in considerare. a) ;;G1FE!

") ;;1GFE! c) ;;1GF ani! d) ;1;GE. ,5. +n cazul animatiei, e(perienta optimizanta se refera la: a) manifestarile de inte(rare a turistului in acti%itatile colecti%e ale statiunilor turistice1 insotite de #lacerea de a trai in cadrul multimii de #ersoane reunite ad-'oc in statiunile res#ecti%e! ") fa#tul de a trai ce%a neo"isnuit! c) sen$atia redesco#eririi #ro#riilor lor a#titudini in mediul unei statiuni turistice1 in contact cu a#a1 soarele1 $a#ada etc.! d) reunirea satisfactiilor la care se astea#ta un turist in tim#ul %acantei oferindu-i sen$atia de autode#asire in mediul statiunilor de se ur. , . :grementul vizeaza, printre altele: a) satisfacerea ne%oii de odi'na! ") oferirea unui #rodus com#let format din ser%icii de ca$are si alimentatie! c) amu$amentul1 comunicarea si s#orirea %olumului de cunostinte! d) asi(urarea conditiilor de confort necesare caminului tem#orar al turistilor in tim#ul se urului lor. ,&. 3trandurile amena=ate reprezinta un ec/ipament de agrement specific: a) statiunilor de litoral! ") centrelor ur"ane! c) statiunilor "alneare! d) statiunilor montane. ,). :legeti zonele care nu prezinta concentrari sezoniere pronuntate: a) statiunile montane! ") statiunile de litoral! c) centrele ur"ane! d) satele turistice montane. ,*. 3a se determine densitatea turistica in raport cu suprafata pentru tara 'A$ in conditiile in care tara are o suprafata de 5,,,, ?m iar numarul turistilor sositi este de 11 milioane: a) 91; turisti.)m:! ") ::9 turisti.)m:! c) : turisti. )m:! d) HD turisti. )m:. 1,. Cum se numesc factorii care provoaca concentrari sezoniere in turism si asupra carora organizatorii din turism pot sa actioneze prin masuri economico-organizatorice si prin politica lor comerciala? a) e-o(eni! ") su"iecti%i! c) cu caracter #ermanent! d) endo(eni. 11. !urismul de iarna, de vara si de circumstanta se clasifica din punctul de vedere al: a) interesului turistului #entru o anumita tara! ") se$onalitatii! c) destinatiei de %acanta alese! d) mi locului de trans#ort folosit. 12. !urismul de croaziera foloseste ca mi=loace de transport: a) autocarele si micro"u$ele! ") trenurile de mare %ite$a! c) na%ele maritime si flu%iale! d) na%etele s#atiale. 13. !urismul de recreere "destindere% este caracterizat prin se=ururi: a) relati% reduse!

") foarte lun(i! c) lun(i! d) nicio %arianta nu este corecta. 14. !urismul 0alneomedical contri0uie la: a) ridicarea (radului de utili$are a ca#acitatii de ca$are! ") asi(urarea unor se ururi medii mai scurte! c) re#arti$area mai neuniforma a cererii turistice! d) atra(erea unei clientele insta"ile. 15. 3a se determine gradul de utilizare a capacitatii de cazare inregistrat de statiunea turistica $A$ pe 0aza datelor: numarul locurilor de cazare este de 3,),,J numarul zilelor de functionare este de 3 ,J numarul innoptarilor este de 4,2 milioane. a) 9138E! ") DG1GE! c) 3G8E! d) 3G18E. 1 . !urismul religios se afla in stransa legatura cu: a) drumetiile in Car#atii Orientali! ") #elerina ele la lacasurile de cult! c) itinerariile in 4elta 4unarii! d) croa$ierele #e 4unare si #e <area 7ea(ra. 1&. incasarile medii pe zi-turist din calatoriile pentru afaceri si congrese, fata de cele rezultate din practicarea altor forme de turism sunt: a) mai sca$ute! ") mai ridicate! c) mai #utin trans#arente! d) li#site de interesul #restatorilor de ser%icii. 1). in cazul in care un motel dispune la 1 ianuarie de 3,, locuri de cazare permanente care functioneaza 3 , de zile si inregistreaza *) ,,, de innoptari, el are un grad de ocupare de: a) 881DE! ") D31FE! c) 891GE! d) GD1CE. 1*. 6nul dintre principalele avanta=e ale turismului 0alneo-medical este: a) asi(urarea unor se ururi medii relati% constante! ") reducerea (radului de ocu#are a ca#acitatii de ca$are! c) cresterea (radului de #re(atire a #ersonalului an(a at! d) s#orirea atracti%itatii $onelor incon uratoare1 2,. +ndustria calatoriilor si turismului este o ramura de: a) interferenta! ") consecinta! c) interrelati%itate! d) corelatie. 21. 3alinele din 4omania constituie un important factor de cura in terapia afectiunilor: a) reumatismale! ") sistemului ner%os #eriferic! c) res#iratorii cronice! d) de nutritie. 22. in centrul pietei turistice se situeaza: a) #rodusele turistice! ") turistul! c) oferta turistica!

d) resursele turistice naturale. 23. :pele lacurilor terapeutice din tara noastra sunt utilizate in terapia afectiunilor: a) res#iratorii! ") cau$ate de stres! c) (eoc'imice! d) reumatismale. 24. Crganizatia @ondiali a !urismului "C.@.!.% a luat nastere in anul 1*&5 avand ca precursoare: a) O.7.U.! ") 5.I.=.E.T.! c) U.I.O.O.T.! d) 5.U.A.A.6.. 25. B.+.!.2.C. reprezinta: a) 5ederatia Inte(rarii Turistice Euro#ene a Calatoriilor! ") 5lu-uri Interne Turistice Esti%ale si Cara%ane! c) 5ederatia Internationala de Termalism si Climatolo(ie! d) 5ondul Intern de Turism Ecolo(ic si Cultural. 2 . B.+.K.2.!. reprezinta: a) 5ederatia Internationala a =ucatorilor E-terni de Tenis! ") 5ederatia Interna a =urnalistilor Eli(i"ili din Turism! c) 5ederatia Internationala a =ucatorilor Euro#eni din Turism! d) 5ederatia Internationala a =urnalistilor si Scriitorilor din Turism. 2&. 3a se determine gradul de utilizare a capacitatii de cazare in cazul =udetului 'A$ stiind ca acesta dispune de 25,,,, locuri de cazare, s-au inregistrat , 4), ,,, de innoptari iar numarul zilelor de functionare este de 3 5: a) FF1:HE! ") :813E! c) F ani! d) HD1:E. 2). :.1.:.!. reprezinta: a) Asociatia de 7atatie din Arad si Timis! ") An(a amentul 7ord Atlantic #entru Turism! c) Asociatia 7ationala a A(entiilor de Turism! d) Asociatia 7a%etistilor si Antre#renorilor din Turism. 2*. Piata turistica potentiala cuprinde: a) cererea totala #entru un anumit #rodus turistic la un ni%el determinat de #returi si tarife! ") cererea #entru ser%iciile de ca$are! c) oferta si cererea #entru turismul de litoral! d) cererea si oferta "alneara si cultural-reli(ioasa. 3,. @etoda care are drept avanta= sta0ilirea cu o siguranta a0soluta a persoanelor care trec granita unei tari este cea: a) ti# sonda ! ") ti# anc'eta! c) de inre(istrare a turistilor in unitatile de frontiera! d) de inre(istrare a turistilor in unitatile de ca$are. 31. Consumul turistic este format din: a) c'eltuielile efectuate de #urtatorii cererii turistice #entru ac'i$itionarea unor ser%icii si "unuri le(ate de moti%atia turistica! ") consumul de ener(ie al instalatiilor de trans#ort #e ca"lu din statiunile turistice! c) consumul de tim# al clientilor unitatilor #restatoare de ser%icii turistice! d) cantitatea de alimente consumata In statiunile turistice. 32. Cererea turistica este formata din:

a) totalitatea consumurilor de ser%icii turistice interne si internationale ale re$identilor si nere$identilor! ") ansam"lul #ersoanelor care isi manifesta dorinta de a se de#lasa #eriodic si tem#orar In afara resedintei #ro#rii1 #entru alte moti%e decat #restarea unor acti%itati remunerate la locul destinatiei! c) totalitatea ele%ilor si studentilor care calatoresc in #ro#ria tara! d) totalitatea turistilor din tarile U.E. care calatoresc s#re Australia. 33. Cferta turistica este formata din: a) totalitatea #roduselor si ser%iciilor consumate de turistii straini in Romania! ") ser%iciile de trans#ort1 ca$are si a(rement de #e litoralul <arii 7e(re! c) ansam"lul atractiilor turistice care #ot moti%a %i$itarea lor1 res#ecti% totalitatea elementelor care #ot fi #use in %aloare la un moment dat #entru stimularea cererii turistice! d) totalitatea autostra$ilor1 aero#orturilor1 #orturilor si (arilor care deser%esc turistii straini. 34. :legeti caracteristica nespecifica sistemului montan din 4omania: a) aco#era o #atrime din su#rafata tarii! ") di%ersitate de as#ecte #eisa(istice! c) com#le-itate ridicata a #otentialului turistic! d) %arietate a in%elisului %e(etal! 35. Cel mai important domeniu pentru alpinism din tara noastra este situat in: a) #artea de est a Car#atilor <eridionali! ") #artea de nord a Car#atilor Occidentali! c) #artea de sud a Car#atilor Orientali! d) nordul tarii. 3 . .in categoria resurselor turistice naturale ale 4omaniei fac parte: a) Car#atii1 Al#ii1 4elta 7ilului si <untii Cauca$! ") Car#atii Orientali1 Car#atii <eridionali1 Car#atii Occidentali1 <untii Tatra si <area 7ea(ra! c) #esterile1 lacurile1 raurile1 #adurile tro#icale1 #la ele marine! d) <untii Car#ati1 cu #otentialul lor s#eolo(ic! o(lin$ile de a#a! %e(etatia! fauna! lacurile1 namolurile si (a$ele tera#eutice! salinele! litoralul romanesc al <arii 7e(re! 4unarea si 4elta 4unarii. 3&. .in categoria resurselor turistice antropice ale 4omaniei fac parte: a) #esterile1 %e(etatia1 fauna1 'idro(rafia! ") %esti(iile antic'itatii /cetatile 3istria1 Tomis1 Callatis)! c) <untii Car#ati! d) 4unarea si 4elta 4unarii. 3). :nsam0lul mi=loacelor materiale si umane necesare pentru a inlesni participarea populatiei la activitatile turistice si pentru a crea si organiza cu rezultate profita0ile prestarea serviciilor solicitate de turisti, defineste: a) facilitatile turistice! ") ser%iciile de a(rement! c) oferta turistica! d) cererea turistica. 3*. 5acurile cele mai folosite in 0alneoturism sunt localizate in: a) <untii A#useni! ") nordul tarii! c) im#re urimile %ulcanice! d) Cam#ia Romana. 4,. Confortul unitatilor de cazare se clasifica dupa: a) caracteristicile constructi%e1 am#lasament1 calitatea si com#le-itatea dotarilor1 a instalatiilor si di%ersitatea ser%iciilor oferite! ") ni%elul de dotare cu ec'i#amente s#eciale #entru "ar1 cofetarie si #atiserie! c) (radul de dotare cu masini i$oterme si fri(orifice! d) di%ersitatea meniurilor1 numarul de locuri in restaurante si in salile de conferinte. 41. in ce sector al litoralului romanesc s-au amena=at pla=e artificiale?

a) <amaia! ") Constanta! c) <an(alia-7ord! d) 7e#tun. 42. 6nitatile de cazare indeplinesc urmatoarele functii: a) de trans#ort s#ecial si a(rement-distractii! ") de or(ani$are "aluri1 nunti si licitatii #entru %an$area de o"iecte de arta! c) de odi'na si i(iena1 de alimentatie1 com#lementare1 #roducti%e1 comerciale si de intermediere! d) de intermediere a contactelor dintre a(entii economici romani si straini1 43. .in punctul de vedere al capacitatilor de cazare e(istente "numar de locuri%, statiunile de pe litoral se afla: a) #e locul al doilea1 du#a statiunile "alneare! ") #e #rimul loc1 in total locuri din Romania! c) #e locul al #atrulea1 du#a ?ucuresti si orasele resedinta de udet! d) #e locul al treilea1 du#a statiunile "alneare. 44. in suprafata totala a .eltei .unarii domina: a) $onele aco#erite cu a#a! ") (rindurile! c) $onele de uscat! d) niciun ras#uns nu este corect. 45. 4estaurantele pescaresc si vanatoresc sunt: a) clasice! ") dietetice! c) cu s#ecific local si familial! d) s#eciali$ate. 4 . Cunoscandu-se urmatoarele date: numarul innoptarilor I )&5,,, numarul locurilor de cazare in /otel I 3,, si numarul zilelor de functionare I 3 5, sa se precizeze care este gradul de utilizare a capacitatii de cazare inregistrat de /otel in anul respectiv. a) FC1HE! ") CG1CE! c) G818E! d) ;9:1DE. 4&. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale I 22 mld. lei si c/eltuieli totale I 1*,5 mld. lei, sa se precizeze care este rata anuala a profitului in unitatea de cazare considerata. a) 9.CE! ") ;;1DE! c) HC1CE! d) 3313E. 4). Cunoscandu-se urmatoarele date: +ncasari totale I 22 mld. lei, numarul de persoane anga=ate in /otel I 45, sa se precizeze nivelul productivitatii muncii. a) 88818 mii. lei. an(a at! ") ;;C1G mii. lei.an(a at! c) GC91C mii. lei.an(a at! d) DHH18 mii. lei.an(a at. 4*. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale anuale I 1),5 mil. L, c/eltuieli totale anuale I 1 ,5 mil. 3, volumul investitiei I 25 mil L, se cerc sa se precizeze durata de recuperare a investitiei ocazionata de realizarea comple(ului /otelier. a) :1C ani! ") ;G1CE! c) ;:1C ani! d) :99.999O.

5,. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasarile totale anuale I 25,5 mld. lei, numarul de lucratori din /otel I 5,, se cere sa se precizeze nivelul productivitatii muncii. a) HC9 mil. lei.lucrator! ") :F1C E . lucrator! c) :C.999O! d) C;9 mii. lei.lucrator. 51. +n structura ofertei turistice nu se regaseste: a) #otentialul turistic! ") ne%oia #entru turism a %i$itatorilor! c) "a$a te'nico-materiala a turismului! d) ser%iciul turistic. 52. :legeti componenta nespecifica potentialului turistic: a) atractiile turistice! ") ser%iciile turistice! c) resursele turistice naturale! d) resursele turistice antro#ice. 53. :legeti componenta nespecifica potentialului turistic natural: a) #eisa ul! ") clima! c) mu$eele! d) structurile (eolo(ice. 54. :nsam0lul de componente naturale, culturale si socio-economice care arata posi0ilitatile de valorificare in plan turistic si ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului, avand un rol esential in dezvoltarea activitatilor de turism defineste: a) oferta turistica #rimara! ") #otentialul turistic! c) resursa turistica! d) cererea turistica. 55. Componentele mediului natural si antropic, care prin calitatile si specificul lor sunt recunoscute, inscrise si valorificate prin turism in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie integrala, poarta numele de: a) #otential turistic! ") resursa turistica. c) retea ecolo(ica! d) cerere turistica. 5 . Crice unitate teritorial-administrativa a carei economie este dependenta de cresterea semnificativa a incasarilor provenite de la turisti se numeste: a) re(iune economica! ") oras industrial! c) oras minier! d) destinatie turistica. 5&. 6n nume, un termen, un semn, un sim0ol, un desen, sau o com0inatie a acestora, destinate pentru a identifica 0unurile sau serviciile unui vanzator sau grup de vanzatori, in scopul diferentierii lor fata de cele ale competitorilor, defineste: a) ima(inea unei destinatii turistice! ") "rand-ul! c) identitatea turistica! d) localitatea turistica. 5) Potentialul turistic al unei tari este alcatuit din: a) "a$a te'nico-materiala a turismului si #otentialul antro#ic! ") resursele turistice naturale si ser%iciile turistice!

c) oferta turistica reala si cererea turistica! d) #otentialul turistic natural si cel antro#ic. 5*. 5atura efectiva a diferitelor componente ale potentialului turistic, referindu-se, mai ales, la ceea ce se impune atentiei si produce impresii de o intensitate ridicata de natura estetica si cognitiva, defineste: a) fondul turistic! ") atractia turistica! c) "rand-ul turistic! d) ima(inea turistica. ,. 3tructura destinatiei turistice este urmatoarea: a) resurse turistice naturale si antro#ice! ") structuri de ca$are si de alimentatie! c) atractii si facilitati turistice! d) facilitati turistice si ima(inea destinatiei turistice. 1. 4esursele turistice concentrate pe o arie teritoriala restransa si preta0ile, in principal, pentru turismul de se=ur, poarta numele de: a) liniare! ") nodale! c) antro#ice! d) atracti%e. 2. 4esursele turistice situate de-a lungul unui circuit sau de-a lungul coastelor, destinate, cu prioritate, turismului itinerant, se numesc: a) nodale! ") liniare! c) concentrate! d) de creatie-ori(inale. 3. :mena=arile si activitatile de agrement fac parte din structura: a) #otentialului socio-demo(rafic! ") resurselor turistice! c) #otentialului cultural-istoric! d) #otentialului te'nico-economic. 4. .in punctul de vedere al raspandirii in teritoriu, resursele turistice au urmatoarea structura: a) rare si atracti%e! ") nodale si liniare! c) castele si cule! d) concentrate si dis#ersate. 5. :sezarile umane sunt o componenta a potentialului turistic: a) te'nico-economic! ") cultural-istoric! c) socio-demo(rafic! d) natural. . 3uma credintelor, impresiilor si imaginilor mentale pe care un turist le tine minte despre acea zona, poarta numele de: a) "rand turistic! ") resursa turistica! c) ima(ine turistica! d) atractie turistica. &. -ioclimatul de salina si al golurilor su0terane este o componenta a potentialului: a) climato-turistic! ") reliefului1 structurilor si fenomenelor (eolo(ice! c) com#onentelor in%elisului "io(eo(rafic!

d) imo"il. ). Printre conditiile pe care tre0uie sa le indeplineasca o0tinerea unei imagini eficiente a destinatiei turistice nu se regaseste: a) sa fie reala! ") sa fie credi"ila! c) sa fie distincti%a! d) sa fie com#le-a. *. Printre componentele unui 0rand de tara eficient nu se regaseste: a) stimularea turismului intern si international! ") s#orirea increderii si mandriei #o#ulatiei re$idente! c) stimularea in%estitiilor straine! d) cresterea numarului de locuri de munca in a(ricultura. &,. Printre instrumentele de propagare a imaginii unei destinatii turistice nu se regasesc: a) slo(anurile! ") sim"olurile %i$uale! c) in%estitiile straine! d) e%enimentele. &1. +maginea 0rand-ului reprezinta: a) acea #arte a %alorii #ro#use si comunicata (ru#ului tinta care demonstrea$a a%anta ul com#etiti%! ") modul in care "rand-ul este #erce#ut! c) modul in care creatorii "rand-ului %or ca acesta sa fie #erce#ut! d) modul de #enetrare a sferelor culturale. &2. !ara cu cele mai inalte standarde de viata este considerata: a) =a#onia! ") <area ?ritanie! c) Suedia! d) 7or%e(ia. &3. !ara cea mai dezvoltata din punct de vedere gastronomic, care ofera e(periente culinare su#erioare1 este considerata& a) Italia! ") 5ranta! c) C'ina! d) Ucraina. &4. !ara pe care turistii doresc cel mai mult s-o viziteze sau in care sa se reintoarca, este considerata: a) 7oua Peelanda! ") Australia! c) Canada! d) C'ina. &5. !ara cea mai autentica ce ofera e(periente si culturi distincte, originale si unice este urmatoarea: a) Australia! ") 7oua Peelanda! c) Olanda! d) 5ranta. & . Cea mai sta0ila E sigura tara a lumii este considerata: a) Suedia! ") <aldi%e! c) 7oua Peelanda! d) 7or%e(ia. &&. !ara considerata a avea una dintre cele mai vec/i si interesante istorii ale lumii este considerata: a) Italia! ") E(i#tul!

c) =a#onia! d) Statele Unite ale Americii. &). 3tatiunile 3lanic @oldova si !argu Ccna se afla in =udetul: a) 3ar('ita! ") ?acau! c) 6aslui! d) Co%asna. &*. 4esedinta =udetului Covasna este municipiul: a) <iercurea Ciuc! ") Odor'eiul Secuiesc! c) ?aile Tusnad! d) Sfantu G'eor('e. ),. Cea mai vec/e gradina 0otanica din lume, infiintata pe langa o scoala secundara in anul 1))1, se afla in orasul: a) Al"a lulia! ") ?la ! c) Timisoara! d) ?ucuresti. )1. in =udetul :rad se afla: a) Cetatea 4e%ei! ") Castelul re(al Sa%arsin! c) Catedrala Reintre(irii! d) <anastirea Lainici. )2. Care este cea mai vec/e si mai inalta statiune turistica din 4omania? a) ?aile Tusnad! ") Sinaia! c) Paltinis! d) Predeal. )3. in ce Kudet se afla Casa memoriala 2mil Cioran? a) 7eamt! ") 6alcea! c) <aramures! d) Si"iu. )4. +dentificati cel mai vec/i oras din !ransilvania, intemeiat +n anul 114 : a) <edias! ") Si"iu! c) Si('isoara! d) ?raso%. )5. Primul sat electrificat din 4omania a fost: a) Sadu! ") Ramet! c) Calu(areni! d) Solea. ) . 3tatiunile .urau, -altatesti si Cglinzi se afla +n =udetul: a) 7eamt! ") lasi! c) 6aslui! d) 3ar('ita. )&. 4esedinta =udetului Caras-3everin este municipiul: a) <e'edinti! ") Resita!

c) Caranse"es! d) 4ro"eta Turnu Se%erin. )). Cel mai mare lac su0teran permanent din 4omania se afla in pestera: a) P(urasti =udetul Al"a! ") <uierii1 udetul Petrosani! c) Ursilor1 udetul ?i'or! d) G'etarul de la Scarisoara1 udetul <e'edinti. )*. >eoparcul .inozaurilor '!ara 7ategului$ se afla in =udetul: a) Sucea%a! ") ?i'or! c) 3unedoara! d) 6alcea. *,. in =udetul 8alcea se afla masivul: a) 3asmas! ") Co$ia! c) Cea'lau! d) ?uce(i. *1. 3tatiunile 8atra .ornei si Campulung @oldovenesc se afla in =udetul: a) <aramures! ") Sucea%a! c) ?otosani! d) 7eamt. *2. 4esedinta =udetului 7unedoara este municipiul: a) Petrosani! ") 3unedoara! c) 4e%a! d) Craio%a. *3. Cea mai mare sar0atoare traditionala romaneasca in aer li0er este: a) Ser"area "u orului de Ia Comana1 udetul Giur(iu! ") Tar(ul de fete de #e <untele Gaina1 udetul Al"a! c) Sar"atoarea narciselor1 udetul Si"iu! d) =unii ?raso%ului1 udetul ?raso%. *4. Cetatea 7istria se afla in =udetul: a) Constanta! ") Tulcea! c) <an(alia! d) Galati. *5. Pe teritoriul =udetului -rasov se afla si masivul: a) Calimani! ") Piatra Craiului! c) <aramures! d) Rete$at. * . Cel mai valoros monument al ar/itecturii medievale timpurii din !ransilvania, im0inand armonios elementele romanice cu cele gotice este considerat: a) ?iserica 7ea(ra1 udetul ?raso%! ") ?iserica Romano-Catolica1 udetul Al"a! c) Castelul Cor%inestilor1 udetul 3unedoara! d) Castelul ?ran1 udetul ?raso%1 *&. Care este 4ezervatia -iosferei ce se regaseste in =udetul @aramures? a) 4elta 4unarii! ") Rete$at!

c) Pietrosul Rodnei! d) 5a(aras. *). 4esedinta =udetului Pra/ova este municipiul: a) <i$il! ") Cam#ina! c) Ploiesti! d) Pitesti. **. Cea mai dotata statiune din 4omania cu mi=loace de agrement este: a) Predeal! ") Sinaia! c) Poiana ?raso%! d) 7e#tun. &,,. Casa memoriala a lui 5ucian -laga de la 5ancram se afla in =udetul: a) Si"iu! ") Clu ! c) ?i'or! d) Al"a. &,1. Pe teritoriul =udetului Pra/ova se afla muntii: a) Rodnei! ") ?aiului! c) Cindrel! d) A#useni. &,2. Care este =udetul cu cel mai 0ogat potential 0alnear din 4omania? a) 3ar('ita! ") Co%asna! c) Constanta! d) 6alcea. &,3. Cetatea Bagarasului se afla in =udetul: a) ?raso%! ") 5a(aras! C) Si"iu! d) 3unedoara. &,4. Pe teritoriul =udetului 3i0iu se afla: a) Parcul 7ational C'eile ?ica$ului-3asmas! ") Parcul 7atural Cindrel! c) Re$er%atia ?iosferei Rete$at! d) Parcul 7ational 4efileul =iului. &,5. .elta .unarii se afla in =udetul: a) Galati! ") ?raila! c) Tulcea! d) Constanta. &, . 3tatiunile 3tra=a si >eoagiu--ai se afla in =udetul: a) ?i'or! ") <e'edinti! c) Gor ! d) 3unedoara. &,&. 3tatiunile -aile !usnad si -orsec se afla in =udetul: a) <iercurea Ciuc! ") Co%asna! c) 7eamt!

d) 3ar('ita. &,). 3tatiunile 8enus si 3aturn se afla in =udetul: a) <an(alia! ") Tulcea! c) niciunul dintre aceste udete! d) Eforie. &,*. 3tatiunile >ovora si 8oineasa se afla in =udetul: a) 6alcea! ") Ar(es! c) Gor ! d) Caras-Se%erin. &1,. 3tatiunile Clanesti si Ccnele-@ari se afla in =udetul: a) Olt! ") Gor ! c) 4ol ! d) 6alcea. &11. 3tatiunea @oneasa se afla in =udetul: a) Arad! ") Timis! c) Sala ! d) ?i'or. &12. 3tatiunile @untele @ic si 7erculane se afla +n =udetul: a) Timis! ") Caras-Se%erin! c) <e'edinti! d) Arad. &13. 3tatiunea 0alneoclimaterica -aile Beli( este situata in =udetul: a) Co%asna! ") Al"a! c) ?i'or! d) Satu-<are. &14. 3tatiunea climaterica montana .urau se gaseste la poalele muntilor: a) Cea'lau! ") 4urau! c) Cindrel! d) Rodnei. &15. 3tatiunea 3emenic se afla in =udetul: a) Caras-Se%erin! ") Timis! c) <e'edinti! d) niciunul dintre aceste udete. &1 . 3tatiunile -uzias si Calacea se afla in =udetul: a) Caras-Se%erin! ") Timis! c) Arad! d) ?i'or. &1&. 3tatiunile !inca, -aile Beli( si 3tana de 8ale se afla in =udetul: a) ?i'or! ") Oradea! c) Clu ! d) niciunul dintre aceste udete.

&1). 3tatiunile -orsa, +zvoarele si 3apanta se afla in =udetul: a) ?aia <are! ") ?istrita-7asaud! c) <aramures! d) ?i'or. &1*. 3tatiunile :rieseni si Ccna @ures se afla in =udetul: a) Al"a! ") Al"a-lulia! c) <ures! d) niciunul dintre aceste udete. &2,. 3tatiunile -alvanGos, 8alcele si @alnas--ai se afla in =udetul: a) Sfantu G'eor('e! ") 3ar('ita! c) 6rancea. d) Co%asna. &21. 3tatiunile 8alcele si 3ugas se afla in =udetul: a) Co%asna! ") 3ar('ita! c) Sala ! d) <ures. &22. 3tatiunile 5acu 4osu, -aile 7omorod si Praid se afla in =udetul: a) 6rancea! ") 7eamt! c) 3ar('ita! d) niciunul dintre aceste udete. &23. 3tatiunile Paltinis si -azna se afla in =udetul: a) Clu ! ") Si"iu! c) Sala ! d) ?raso%. &24. in =udetul Caras-3everin se afla statiunea: a) ?aile 3erculane! ") ?aile 5eli-! c) ?u$ias! d) Li#o%a. &25. +n =udetul !imis se afla statiunea: a) Li#o%a! ") Tinca! c) Olanesti! d) ?u$ias. &2 . in =udetul -i/or se afla statiunile: a) San(eor$ ?ai si Coli"ita! ") ?u$ias si Li#o%a! c) ?aile 5eli- si Tinca! d) Calacea si ?orsec. &2&. in =udetul -acau se afla statiunea: a) Slanic-<oldo%a! ") 6atra 4omei! c) ?altatesti! d) Strun(a. &2). in =udetul 1eamt se afla statiunile:

a) 6atra 4ornei si Cam#ulun( <oldo%enesc! ") ?al%an>os si So%e a! c) 4urau si ?altatesti! d) Sarata <onteoru si ?alta Al"a. &2*. in =udetul 8alcea se afla statiunile: a) <oneasa si Pucioasa! ") 6ata ?ai si 3erculane! c) ?u$ias si ?orsec! d) ?aile Olanesti si Calimanesti-Caciulata. &3,. in =udetul 7unedoara se afla statiunea: a) Geoa(iu-?ai! ") 7e(ulesti! c) Go%ora! d) 4urau. &31. .eva este resedinta =udetului: a) 4e%a! ") 3unedoara! c) Al"a! d) Arad. &32. @iercurea-Ciuc este resedinta =udetului: a) 3ar('ita! ") Si"iu! c) Co%asna! d) 3unedoara. &33. 4esedinta =udetului -i/or este orasul: a) Palau! ") Oradea! c) Sala ! d) Salonta. &34. 4esedinta =udetului @aramures este municipiul: a) ?aia <are! ") Satu <are! c) Si('etu <armatiei! d) <ures. &35. 3tatiunile navodari si !ec/irg/iol se afla in =udetul: a) ?raila! ") <an(alia! c) Constanta! d) Tulcea. &3 . 3tatiunile Co=ocna, 3omeseni si @untele -aisorii se afla in =udetul a) Clu -7a#oca! ") Satu <are! c) Clu ! d) <aramures. &3&. 3tatiunile Kupiter si Cap :urora se afla in =udetul: a) Galati! ") Tulcea! c) Constanta! d) <an(alia. &3). 3tatiunile 1icolina si 3trunga se afla in =udetul: a) Sucea%a!

") 6rancea! c) lasi! d) 7eamt. &3*. 3tatiunile 8alenii de @unte si C/eia se afla in =udetul: a) 6rancea! ") ?raso%! c) 3ar('ita! d) Pra'o%a. &4,. 3tatiunile 7orezu si 8oineasa se afla in =udetul: a) Ar(es! ") Gor ! c) Si"iu! d) niciunul dintre aceste udete. &41. 3tatiunile -reaza si :zuga se afla in =udetul: a) Gor ! ") Olt! c) Pra'o%a! d) Si"iu. &42. 3tatiunile Poiana @arului, 3ecu si !rei :pe se afla in =udetul: a) 3unedoara! ") <e'edinti! c) Caras-Se%erin! d) niciunul dintre aceste udete. &43. 3tatiunile -aile !urda, -aita si Bantanele--elis se afla in =udetul: a) ?istrita-7asaud! ") Turda! c) Clu ! d) <aramures. &44. 3tatiunile Predeal si Paraul 4ece se afla in =udetul: a) Pra'o%a! ") Si"iu! c) ?raso%! d) ?u$au. &45. 3tatiunile @oeciu si !imisul de 3us se afla in =udetul: a) Timis! ") Ar(es! c) ?raso%! d) Pra'o%a1 &4 . 3tatiunile +zvorul @uresului, Kigodin--ai si -aile !usnad se afla in =udetul: a) Sucea%a! ") 3ar('ita! c) 4ro"eta! d) <ures. &4&. Kudetul 3i0iu face parte din 4egiunea de .ezvoltare: a) 7ord-Est! ") 6est! c) Centru! d) Sud-Est. &4). in =udetul lasi se afla statiunile: a) 7icolina si Strun(a! ") Lacu Sarat si 4urau!

c) <alnas-?ai si Pucioasa! d) So%e a si Amara. &4*. in =udetul Pra/ova se afla statiunile: a) Predeal1 Poiana ?raso%1 Timisul de Sus! ") C'eia1 Slanic Pra'o%a1 Sinaia! c) Go%ora1 So%ata1 So%e a! d) Amara1 Co%asna1 4urau. &5,. in =udetul 8alcea se afla statiunile: a) <oneasa si Pucioasa! ") Ocnele <ari si 3ore$u! c) <alnas-?ai si 3erculane! d) ?u$ias si ?orsec. &51. in =udetul !imis se afla statiunea: a) Li#o%a! ") ?u$ias! c) Tinca! d) ?aile Olanesti. &52. Kudetul -acau face parte din 4egiunea de .ezvoltare: a) Sud <untenia! ") 6est! c) 7ord-Est! d) Sud-Est. &53. Cel mai mare monument din =udetul -acau este considerat: a) Cetatea 7eamtului! ") <anastirea 6oronet! c) Palatul G'ica! d) Castelul familiei Stir"u din 4armanesti. &54. -iserica !rei +erar/i, ctitorie a lui 8asile 5upu, se afla in =udetul: a) ?otosani! ") Iasi! c) Sucea%a! d) 6aslui. &55. :legeti muzeul memorial care se afla pe teritoriul =udetului 1eamt: a) Lucian ?la(a! ") Geor(e ?aco%ia! c) Ion Crean(a! d) Ci#rian Porum"escu. &5 . Care este manastirea din =udetul 1eamt a carei pictura interioara este opera marelui pictor roman 1icolae >rigorescu? a) Suce%ita! ") Sta%ro#oleos! c) A(a#ia! d) Celic-4ere. &5&. Care este cea mai vec/e si mai insemnata asezare mona/ala din @oldova, fiind o succesiune de ctitorii ale voievozilor Petru @usat, :le(andru cel -un si 3tefan cel @are? a) <anastirea 7eamt! ") Sc'itul Ar"ore! c) <anastirea de #e muntele Cea'lau! d) sit-ul de la Cacica. &5). @asivul 4arau se afla pe teritoriul =udetului: a) 7eamt!

") ?raso%! c) Sucea%a! d) 6aslui. &5*. +n localitatea Cacica se regaseste: a) una dintre cele mai %ec'i e-#loatari de sare recristali$ata din saramura din Euro#a! ") Re$er%atia Com#le-ul Ra$im-Sinoe! c) Casa memoriala 7icolae La"is! d) <anastirea Sfantului A#ostol Andrei. & ,. Pentru valoarea artistica, culturala si istorica a manastirilor cu pictura e(terioara din -ucovina, in anul 1*&5, Bederatia +nternationala de !urism, su0 patrona=ul 6123CC, a acordat premiul international '@arul de aur$, trofeu care se pastreaza in muzeul manastirii: a) 6aratec! ") 6oronet! c) Suce%ita! d) <oldo%ita. & 1. :legeti manastirea care este considerata 'Capela 3i(tina a Crientului$ pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita 'Kudecata de apoi$: a) 3umor! ") Putna! c) 6oronet! d) Sfantul Ioan cel 7ou-Sucea%a. & 2. @area 1eagra: a) #re$inta o salinitate mult mai mare com#arati% cu cea a altor mari si oceane! ") are o com#o$itie c'imica a a#ei care constituie un factor restricti% im"aierii! c) este o mare continentala inc'isa! d) nu fa%ori$ea$a #racticarea s#orturilor nautice datorita a#ortului mare de a#a dulce al 4unarii #recum si al altor flu%ii. & 3. 6nicul /ipodrom din tara special conceput pentru cursele de galop se afla situat in localitatea: a) Constanta! ") ?raso%! c) Oradea! d) <an(alia. & 4. Cei mai vec/i munti din 2uropa, situati pe teritoriul 4omaniei, poarta numele de: a) ?uce(i! ") <acin! c) Cea'lau! d) 5a(aras. & 5. Cea mai importanta zona lacustra a 4omaniei este considerata zona: a) Sna(o%! ") 6idraru! c) com#le-ului Ra$im! d) masi%ului Rete$at. & . Cel mai important domeniu sc/ia0il din tara noastra este considerat: a) Platoul ?uce(i! ") Platoul Padis! c) <asi%ul Paran(! d) <asi%ul Rodna. & &. Pe teritoriul =udetului 8alcea se afla Parcul national: a) ?uila-6anturarita! ") Calimani! c) Piatra Craiului!

d) Gur('iu. & ). Cel mai important ansam0lu de ar/itectura religioasa din epoca 0rancoveneasca este considerat: a) <anastirea Sam"ata! ") Palatul Sna(o%! c) <anastirea 3ore$u! d) Castelul Cor%inilor. & *. Cele mai lungi c/ei din tara, care au 21 de ?ilometri, sunt considerate cele ale: a) 4o"ro(ei! ") Rametului! c) 7erei! d) Tur$ii. &&,. Prima si cea mai vec/e linie de cale ferata de pe teritoriul actual al 4omaniei, construita in perioada 1)4 -1)54, intre Cravita si satul +am, de 2& ?ilometri lungime, se afla pe teritoriul =udetului: a) 3unedoara! ") Timis! c) <aramures! d) Caras-Se%erin. &&1. .inozaurii pitici din .epresiunea 7ateg sunt unici in lume, importanta stiintifici si atractivitatea lor fiind sporita prin descoperirile de cui0uri cu oua si em0rioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor si a unor reptile z0uratoare din grupul pterosaurilor. :ceste atractii turistice valoroase au fost descoperite pe teritoriul =udetului: a) Caras-Se%erin! ") 3unedoara! c) <ures! d) ?i'or. &&2. Primul parc national infiintat in 4omania este: a) Rodna! ") ?uce(i! c) Rete$at! d) A#useni. &&3. >ermisara este numele statiunii cunoscuta inca din antic/itate, asezata la poalele @untilor @etaliferi, pe malul drept al raului @ures, si anume: a) Calan-?ai! ") 3erculane! c) Geoa(iu-?ai! d) Eforie Sud. &&4. Ce =udet din 4omania, situat in partea de vest a tarii, este localizat la granita cu 3er0ia si 6ngaria? a) Arad! ") ?i'or! c) Timis! d) Oradea. &&5. @untii Poiana 4usca fac parte din =udetul: a) 6alcea! ") Timis! c) Sala ! d) <ures. && . +dentificati =udetul care face parte din 4egiunea de .ezvoltare 8est: a) Timis! ") Gor ! c) Si"iu! d) Constanta.

&&&. @unicipiul 5ugo= face parte din =udetul: a) Caras-Se%erin! ") Galati! c) Satu <are! d) Timis. &&). Benomenul carstic cel mai spectaculos din intreaga tari, ca amploare, comple(itate si pitoresc, este considerat: a) Pestera <e$iad! ") Cetatile Ponorului! c) Pestera Ursilor! d) G'etarul de la 6arto#. &&*. :tractia principala a @untilor -i/orului o constituie: a) #adurile! ") #esterile! c) a#ele minerale! d) c'eile s#ectaculoase. &),. Care este prima pestera din 4omania amena=ata la cerintele turismului modern? a) 5ocul 6iu! ") Ursilor! c) <e$iad! d) <uierii. &)1. Cel mai mare g/etar su0teran din 4omania este considerat: a) 5ocul 6iu! ") To#olnita! c) Scarisoara! d) Closani. &)2. +dentificati cea mai lunga pestera din 4omania: a) 6antului! ") Cetatea Radesei! c) P(urasti! d) Ursilor. &)3. Care este 0iserica din =udetul @aramures, inscrisa pe 5ista patrimoniului mondial 6123CC si considerata ca fiind cea mai vec/e 0iserica din lemn din 2uropa? a) ?arsana! ") Surdesti! c) Sa#anta! d) Ieud 4eal. &)4. in ce localitate din =udetul @aramures se afla aeroport? a) ?aia S#rie! ") ?aia <are! c) Si('etu <armatiei! d) 7e(resti-Oas. &)5. C zona importanta a =udetului :l0a este reprezentata de muntii: a) Gutai& ") ?anat! c) Trascau! d) Rete$at. &) . Care este raul din =udetul :l0a ce colecteaza o mare parte a apelor =udetului? a) Somes! ") Olt!

c) <ures! d) Trotus. &)&. +dentificati pestera cu cea mai mare intrare din 4omania: a) 3uda lui Pa#ara! ") Coi"a <are! c) Scarisoara! d) Ponor. &)). Care este cea mai ramificata "la0irintica% pestera din 4omania? a) 3odo"ana! ") 3uda lui Pa#ara! c) Gura A#ei! d) I$"ucul Tau$ului. &)*. in ce 0iserica se afla sarcofagul lui +ancu de 7unedoara? a) <anastirea Putna! ") Catedrala Romano-Catolica din Al"a lulia! c) Castelul Cor%inilor! d) Castelul Peles. &*,. Cum se numeste si unde se afla un o0iectiv turistic unic in 2uropa care oferi vizitatorilor posi0ilitatea de a calatori in timp de-a lungul a doua milenii, printre vestigiile a trei fortificatii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeasi locatie, fiecare noua cetate incluzand-o pe cea vec/e? a) Cetatea 5a(arasului1 ?raso%! ") <u$eul ?ru)ental1 Si"iu! c) Traseul celor trei fortificatii1 Al"a lulia! d) Palatul Culturii1 Iasi. &*1. Care munti din 4omania sunt numiti si :lpii !ransilvaniei? a) Piatra Craiului! ") ?uce(i! c) 5a(aras! d) Ciucas. &*2. Crasul Cdor/eiul 3ecuiesc face parte din =udetul: a) <ures! ") Si"iu! c) 3ar('ita! d) Co%asna. &*3. @untii 7asmas fac parte din =udetul: a) Co%asna! ") 3ar('ita! c) ?raso%! d) Sucea%a. &*4. Primul pod de fonta de pe teritoriul actual al 4omaniei, realizat in anul 1)5*, este amplasat in orasul: a) Tar(u <ures! ") Sfantu G'eor('e! c) Si"iu! d) Si('isoara. &*5. Care este cel mai mare, mai 0ogat si mai original muzeu in aer li0er din 4omania? a) <u$eul 7ational al Satului @4imitrie Gusti+ din ?ucuresti! ") <u$eul 6iticulturii si Pomiculturii din Golesti! c) <u$eul Etno(rafic al <aramuresului1 Si('etu <armatiei! d) <u$eul Ci%ili$atiei Po#ulare Traditionale ASTRA din Si"iu! &* . Cum se numeste si unde se afla primul si unicul muzeu de etnografie e(tra-europeana din

4omania? a) Satului ?ranean. ?ran! ") Pran$ ?inder1 Si"iu! c) G'eor('e Cernea1 Ru#ea! d) Costumelor Po#ulare din Romania1 ?ucuresti. &*&. !ara cu cele mai multe monumente aflate pe 5ista Patrimoniului @ondial 6123CC este: a) 5ranta! ") Grecia! c) Italia! d) C'ina. &*). Capitala +taliei este: a) <ilano! ") 6enetia! c) Roma! d) Palermo. &**. :rtemis este zeita: a) a(riculturii! ") frumusetii! c) %anatorii! d) focului. ),,. @uzeul 3coicilor este unic +n: a) Italia! ") 5ranta! c) Grecia! d) Siria. ),1. Procesul de adaptare reciproca dintre teritoriu, caracteristicile acestuia si nevoile rezultate din desfasurarea diferitelor activitati economico- sociale defineste: a) s#atiul amena at! ") amena area teritoriului! c) #arcul national! d) selectia teritoriului. ),2. Centrul statiunii de mici dimensiuni, amplasat intre gara si mare, caracterizeaza urmatoarea etapa a amena=arii zonelor de litoral la nivel international: a) de"utul turismului de masa! ") fa$a de #ionierat! c) ur"ani$area! d) e-#lo$ia contem#orana. ),3. Printre activitatile ce nu fac o0iectul procesului de amena=are turistica a teritoriului se numara: a) #rote area mediului am"iant! ") de$%oltarea armonioasa si ec'ili"rata a localitatilor rurale si ur"ane! c) or(ani$area stiintifica a %ietii in colecti%itatile umane! d) conser%area resurselor naturale. ),4. !ipologia localizarilor turistice in functie de caracteristicile, dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor este urmatoarea: a) com#le-e1 #luri%oce1 #olifunctionale! ") #unctiforme1 i$olate1 com#le-e! c) sim#le1 com#le-e1 multi#le! d) uni%oce1 #luri%oce1 ec'i%oce. ),5. #5ocalizarea turistica indepartata de piata cumparatorului$ presupune: a) inte(rarea amena arilor turistice in conte-tul (lo"al al $onei! ") amena area statiunilor la locul *materiei #rime+1 adica al resurselor turistice!

c) am#lasarea amena arilor in $onele cu un ni%el de de$%oltare economico-sociala mai ridicat! d) reali$area unor amena ari com#le-e. ), . 6nitatea de 0aza a activitatii turistice este reprezentata de: a) com#le-ul turistic! ") #unctul turistic! c) #a%ilionul turistic! d) clu"ul turistic. ),&. in scopul evitarii fenomenului de respingere si realizarii unor localizari turistice rationale si eficiente, este necesara dezvoltarea unor relatii de interconditionare intre sistemul de organizare a vietii populatiei permanente si cel destinat satisfacerii nevoilor turistilor. :ceste actiuni sunt specifice principiului: a) retelelor interde#endente! ") corelarii acti%itatii #rinci#ale cu rece#tia secundara! c) structurilor e%oluti%e! d) functionalitatii o#time a intre(ului sistem de retele. ),). in cazul statiunilor 0alneare, realizarea unor dotari comple(e care sa asigure caracterul permanent al statiunii poarta numele de: a) formula *totul su" acelasi aco#eris+! ") ur"ani$are! c) microur"ani$are! d) locali$are i$olata. ),*. 5ocalizarile turistice specifice amena=arilor montane realizate su0 forma unor puncte izolate, de mici dimensiuni, se numesc: a) liniare! ") #eriferice! c) terminale! d) circulare. )1,. Procesul comple( si dinamic de organizare stiintifica a spatiului turistic, luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii, poarta numele de: a) amena area teritoriului! ") s#atiu amena at! c) amena area turistica a teritoriului! d) ur"anism. )11. Clientela statiunilor montane se incadreaza in grupa de varsta: a) adulti! ") tineri! c) a IlI-a! d) D9-F9 de ani. )12. .in punctul de vedere al originalitatii si;sau unicitatii resurselor turistice, acestea se clasifica in: a) naturale si artificiale! ") unice1 de creatie-ori(inale si atracti%e! c) concentrate si dis#ersate! d) sim#le si com#le-e. )13. Printre elementele componente ale zestrei turistice a unei statiuni nu se regasesc cele: a) functionale! ") recreati%e! c) de ca$are! d) umane. )14. +n 4omania, etapa amena=arilor de litoral de mare amploare este specifica: a) amena arii $onei de sud a litoralului!

") constructiei caselor de %acanta care a#artineau #ersonalitatilor %remii! c) infloririi centrelor "alneare e-istente! d) de$%oltarii statiunilor de mici dimensiuni. )15. :ria teritoriala in care trasaturile dominante ale vietii economice si sociale sunt dominate de activitatea turistica defineste: a) re(iunea turistica! ") arealul turistic! c) $ona turistica! d) teritoriul turistic. )1 . 3tatiunile montane construite de grupuri private in zonele selectionate de organismele pu0lice cu atri0utii in domeniul amena=arii poarta numele de: a) statiuni de mici dimensiuni! ") statiuni inte(rate! c) statiuni de$%oltate #ornind de la un sat! d) statiuni traditionale. )1&. 2la0orarea unor norme si standarde referitoare +a dimensiunile optime ale unei statiuni si ale elementelor constitutive ale acesteia este o metoda care face parte din categoria: a) te'nicilor standardi$ate de amena are! ") standardelor de calitate ale statiunilor turistice! c) te'nicilor carto(rafice! d) te'nicilor s#eciale de dimensionare si am#lasare in teritoriu a o"iecti%elor turistice. )1). 6nul dintre punctele de pornire a unui oras este reprezentat de: a) (arni$oana! ") stramtoarea marina! c) terenul culti%at cu (rau! d) teritoriul destinat #racticarii oinei. )1*. Procesul comple( care presupune efectuarea unor studii interdisciplinare asupra valorilor turistice ale zonei si asupra posi0ilitatilor de amena=are in scop turistic poarta numele de: a) amena are turistica a teritoriului! ") s#atiu amena at! c) selectia teritoriului! d) $onarea turistica a teritoriului. )2,. .in punctul de vedere al veniturilor, clientela statiunilor montane detine resurse financiare: a) su"medie! ") #este medie! c) sca$ute! d) de #este ;999 lei.luna. )21. Printre dezavanta=ele constituirii zonelor metropolitane nu se regaseste: a) dificultatea de administrare! ") e-tinderea retelei de utilitati! c) cresterea ta-elor locale! d) #ierderea autonomiei locale. )22. :sezarea ur0ana, cu functii economice si sociale dezvoltate, care concentreaza in interiorul sau sau +n imediata sa vecinatate o varietate de o0iective turistice care, prin natura lor, pot favoriza o activitate turistica, poarta numele de: a) #unct turistic! ") oras! c) intra%ilan! d) localitate turistica. )23. '1iciodata nu se construieste la capacitate ma(ima9 reprezinta caracteristica principiului de amena=are turistica numit:

a) inte(rarea armonioasa a conditiilor naturale cu s#ecificul $onei! ") structurile e%oluti%e! c) corelarea acti%itatii #rinci#ale cu rece#tia secundara! d) eficienta directa si indirecta. )24. +n randul particularitatilor turismului de Mee?-end nu se numara: a) calatoria cu familia! ") distantele mari de de#lasare! c) #adurile ca destinatie turistica #referata! d) durata scurta a #erioadei de de#lasare. )25. +dentificati categoriile de orase care decurg din criteriul de clasificare numit configuratia oraselor: a) cu forma circulara si rectilinie! ") cu forma radiarconcentrica1 rectan(ulara1 liniara1 #olinucleara1 de ti# cam#ulun(! c) satelit si uni%oce! d) cu forma de amfiteatru si de cerc. )2 . 3tatiunile 3inaia, -usteni si Predeal au fost create in perioadaJ a) inter"elica! ") moderna! c) #rerenascentista! d) de du#a cel de-al doilea Ra$"oi <ondial. )2&. 3patiul ur0an amena=at, cu functii multiple in viata sociala si cu numeroase relatii cu e(teriorul sau se numeste: a) localitate rurala! ") s#atiu amena at! c) s#atiu social! d) oras. )2). 1ecesitatea aparitiei stiintei amena=arii teritoriului a fost determinata de: a) de$%oltarea ec'i#amentelor turistice si edilitare! ") a"senta unor re(uli cu #ri%ire la dimensiunea localitatilor! c) im#actul #e care l-au a%ut asu#ra utili$arii s#atiului de$%oltarea ur"ana si cea industriala! d) a#aritia turismului de masa. )2*. Contri0utii mai importante la teoria amena=arii turistice au adus reprezentantii scolii: a) france$e! ") #olone$e! c) (ermane! d) americane. )3,. 5ocalizarile ec/ivoce sunt reprezentative pentru ariile de turism: a) relati% i$olate! ") din interiorul ariilor #rote ate! c) intinse ca su#rafata1 cu %alori turistice relati% omo(ene1 fara insa a a%ea o anumita #articularitate! d) caracteri$ate #rintr-o e-#ansiune a tertiarului. )31. 3tatiunea Costinestl se incadreaza in tipul de amena=are de litoral numit: a) #unctiform! ") #eriferic! c) amfiteatru! d) inte(rarea intr-un centru locuit. )32. Printre premisele care nu stau la 0aza principiului fle(i0ilitatii se numara: a) niciodata nu se construieste la ca#acitate ma-ima! ") inte(rarea flu-urilor turistice cu #o#ulatia statiunilor! c) a#aritia unor modificari semnificati%e ale cererii turistice! d) reducerea (radului de atracti%itate a resursei #rinci#ale. )33. in functie de configuratia zonelor si cerintele ur0anizarii, se pot delimita urmatoarele forme

#articulare de amena are a $onelor "alneare& a) radiala1 circulara1 amfiteatru! ") ta"la de sa'. #an$a de #aian en1 radiocentrica! c) liniare1 terminale1 de contact! d) ur"ani$ari1 locali$ari i$olate1 ta"la de sa'. )34. +n cazul organizarii zonelor preorasenesti, una dintre principalele cerinte care tre0uie respectata se refera +a: a) structura "a$ei te'nico-materiale! ") accesul in $ona! c) delimitarea ariei teritoriale! d) cunoasterea #otentialului turistic al $onei. )35. Printre criteriile de selectie a zonelor turistice nu se numara si: a) "o(atia cultural-istorica! ") infrastructura (enerala si ec'i#amentele de cultura si odi'na! c) s#ecificul unitatilor de alimentatie! d) #rote area mediului. )3 . !ratamentul medical aplicat unui 0olnav care consta in 0ai, regim alimentar, odi/na, poarta numele de: a) tratament! ") cura! c) turism de sanatate! d) statiune "alneara. )3&. Printre caracteristicile unui sistem socio-spatial nu se regaseste: a) cu#rinde un set de elemente de natura diferita! ") #resu#une e-istenta unui mediu am"iant si a unei relatii de interactiune intre acesta si s#atiul amena at! c) are un com#ortament dinamic! d) nu isi sc'im"a structura elementelor com#onente. )3). 1otiunea de amena=are turistica a inceput sa fie utilizata odata cu anii: a) BF9! ") BH9! c) BG9! d) B89. )3*. 6rmare a cuprinderii tot mai largi a fenomenului turistic, amena=arile tre0uie sa asigure un nivel ridicat de diversitate si comple(itate a dotarilor si serviciilor care sa permita satisfacerea, in conditii de calitate, a nevoilor unor segmente variate de turisti si, implicit, sa atraga, flu(uri mai consistente. :ceasta caracteristica a amena=arilor turistice se numeste: a) unicitatea #restatiei! ") #oli%alenta statiunilor! c) e-#ansiunea tertiarului! d) interde#endenta retelelor. )4,. :legeti etapa de amena=are a litoralului romanesc in care a fost creata statiunea 1eptun: a) ur"ani$area! ") amena arile de mare am#loare! c) #ionieratul! d) e-#lo$ia contem#orana. )41. in cazul principiului eficientei directe, aceasta apartine: a) efectului #re$entei turismului asu#ra economiei locale! ") fiecarui ec'i#ament turistic in #arte! c) an(a atilor in turism! d) structurilor e%oluti%e.

)42. in 4omania sunt amena=ate in scop turistic: a) ;:: de #esteri! ") :C9 de #esteri! c) ;: #esteri! d) :H de #esteri. )43. Programul '3teagul :l0astru$ a fost initiat in anul, de catre: a) ;8HG1 5undatia de Educatie #entru <ediu! ") ;8GG1 U7ESCO! c) ;8891 Or(ani$atia <ondiala a Turismului! d) ;88H1 <inisterul Turismului. )44. 6na dintre caracteristicile clientelei statiunilor 0alneare este reprezentata de: a) incadrarea in (ru#a de %arsta @adulti+! ") fidelitatea! c) durata sca$uta a se urului! d) #osi"ilitatea efectuarii tratamentului doar intr-o anumita #erioada a anului. )45. Carta 2uropeana a :mena=arii !eritoriului a fost adoptata in anul, in localitatea: a) :9991 Rio de =aneiro! ") ;8H31 Torremolinos! c) ;8G91 ?onn! d) ;8FH1 Paris. )4 . 6na dintre cerintele pe care tre0uie sa le respecte dotarile efective ale zonelor de Mee?-end este urmatoarea: a) instalatiile de a(rement tre"uie sa fie #utine! ") ec'i#amentele de ca$are tre"uie sa fie numeroase! c) instalatiile de tratament nu tre"uie sa e-iste! d) ec'i#amentele de alimentatie tre"uie sa fie numeroase si di%erse. )4&. Crasele cu functie militara erau amplasate: a) in %ecinatatea unei surse de a#a! ") in $one cu %i$i"ilitate redusa! c) in imediata %ecinatate a unui masi% montan! d) deasu#ra localitatilor resedinta de udet. )4). !ot ceea ce nu face o0iectul prescriptiei medicale defineste: a) turismul "alnear! ") 0ellness-ul! c) turismul de rea"ilitare! d) fitness-ul. )4*. Hona metropolitana are la 0aza: a) #lanul de amena are a teritoriului national! ") #arteneriatul %oluntar! c) o sin(ura unitate administrati%-teritoriala! d) su#rafata a cel #utin doua udete. )5,. @odelul cel mai evoluat al amena=arilor 0alneare este reprezentat de amplasarea ec/ipamentelor su0 forma de: a) amfiteatru! ") radiala! c) rectilinie! d) rom"ulara. )51. +dentificati afirmatia falsa: a) influentele dintre intre#rindere si mediul ei e-tern sunt reci#roce! ") e%aluarea com#etiti%itatii micromediului intre#rinderii si a o#eratorilor din acest mediu se reali$ea$a #rin anali$a #o$itiei concurentiale si anali$a structurala a mediului concurential!

c) structura concurentiala se a#recia$a doar du#a un sin(ur factor! d) mediul am"iant este com#us din ansam"lul constran(erilor1 fortelor si deci$iilor e-terne intre#rinderii1 ca#a"ile sa o influente$e. )52. :nsam0lul elementelor care privesc sistemul de valori, o0iceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate constituie mediul: a) natural! ") cultural! c) economic! d) te'nolo(ic. )53. !otalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea intreprinderii de a concura in domeniul sau de activitate, dar si posi0ilitatea si disponi0ilitatea consumatorilor de a cumpara diverse 0unuri si servicii reprezinta mediul: a) demo(rafic! ") cultural! c) te'nolo(ic! d) economic. )54. 6rmatoarele elemente: numarul populatiei, structura pe se(e, rata natalitatii si mortalitatii, numarul de familii, stilul de viata, atitudinile si o0iceiurile de ac/izitie sunt incluse in categoria factorilor: a) demo(rafici! ") economici! c) te'nolo(ici! d) naturali. )55. 6rmatoarele elemente precum: nivelul te/nic al utila=elor si ec/ipamentelor, calitatea te/nologiilor, capacitatea de creatie N inovatie - inventie, licente si 0revete inregistrate, activitatea de cercetare- dezvoltare, sunt incluse in categoria factorilor: a) culturali! ") economici! c) te'nolo(ici! d) naturali. )5 . @icromediul este alcatuit din: a) furni$ori1 #restatori de ser%icii1 furni$ori de forta de munca1 clienti1 concurenti1 or(anisme #u"lice! ") mediul (eo(rafic1 demo(rafic1 economic1 te'nolo(ic1 cultural1 #olitic1 uridic1 natural1 institutional! c) #restatori de ser%icii1 furni$ori de forta de munca1 clienti1 mediul demo(rafic! d) concurenti1 mediul demo(rafic1 or(anisme #u"lice1 furni$ori de forta de munca. )5&. 4elatiile pe care intreprinderile le genereaza in conte(tul noii economii, in functie de interesele lor sunt: a) relatii de %an$are-cum#arare1 relatii de transmitere si relatii de concurenta! ") relatii de sc'im"1 relatii de concurenta si relatii de com#lementaritate! c) relatii de informare1 relatii de sc'im" si relatii de coo#erare! d) relatii de coo#erare1 relatii cu "eneficiarii si relatii de sc'im". )5). 4elatiile de complementaritate prezinta doua forme: a) com#lementaritatea firmelor #e linia a#ro%i$ionarii si coo#erarea intre intre#rinderi in domeniul #roductiei si distri"utiei! ") %an$area-cum#ararea si transmiterea /rece#tia) de mesa e si informatii! c) coo#erarea intre intre#rinderi de acelasi fel1 cu acelasi o"iect de acti%itate si coo#erarea intre intre#rinderi aflate in #o$itii succesi%e ale flu-ului "unurilor si.sau ser%iciilor! d) coo#erarea #e ori$ontala si coo#erarea #e %erticala. )5*. Care dintre urmatoarele categorii de relatii nu reprezinti relatii pe care intreprinderea le genereaza in conte(tul economiei 0azate pe cunoastere: a) relatii de sc'im"!

") relatii de concurenta& directa1 indirecta1 #e alte #ietei! c) relatii de com#lementariate! d) relatii de informare. ) ,. Cooperarea intre intreprinderi in domeniul productiei si distri0utiei nu poate fi: a) ori$ontala! ") %erticala! c) mi-ta! d) anor(anica. ) 1. +dentificati afirmatia adevarata: a) firma isi desfasoara acti%itatea su" im#actul conditiilor concrete ale mediului sau am"iant! ") mediul am"iant nu re#re$inta ansam"lul constran(erilor1 fortelor si a deci$iilor e-terne intre#rinderii ca#a"ile sa influente$e acti%itatea sa1 in #re$ent si in %iitor! c) mediul am"iant nu re#re$inta ansam"lul de factori etero(eni de natura economica1 sociala1 #olitica1 te'nica1 te'nolo(ica1 uridica1 demo(rafica1 (eo(rafica etc.1 ce actionea$a #e diferite #lanuri /local1 re(ional1 national1 international1 mondial) asu#ra intre#rinderii1 influentand relatiile de #iata! d) fiecare intre#rindere nu acti%ea$a intr-un mediu s#ecific. ) 2. @acromediului este alcatuit din: a) mediul demo(rafic1 #restatori de ser%icii1 furni$ori de forta de munca1 clienti! ") concurenti1 mediul demo(rafic1 or(anisme #u"lice1 furni$ori de forta de munca! c) furni$ori1 #restatori de ser%icii1 furni$ori de forta de munca1 clienti1 concurenti1 or(anisme #u"lice! d) mediul (eo(rafic1 demo(rafic1 economic1 te'nolo(ic1 cultural1 #olitic1 uridic1 natural1 institutional. ) 3. in general, intreprinderile concureaza unele cu altele pentru: a) sursele de a#ro%i$ionare /concurenta #e #iata fortei de munca1 a ca#italurilor1 a "unurilor si ser%iciilor1 monetara)1 #ietele de desfacere si se(mentele de consumatori! ") forta de munca si #iata de desfacere! c) "unurile si ser%iciile sale si se(mentele de consumatori! d) sursele de #rofit si se(mentele de consumatori. ) 4. Cooperarea intre intreprinderi de acelasi fel, cu acelasi o0iect de activitate sau firme din aceeasi ramura de acti%itate este& a) ori$ontala! ") mi-ta! c) %erticala! d) anor(anica. ) 5. Cooperarea intre intreprinderi mult diferite ca o0iect de activitate cu scopul de a mari gradul de aco#erire a #ietelor1 de a reduce cota de risc este& a) %erticala! ") ori$ontala! c) anor(anica! d) mi-ta. ) . Cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale flu(ului 0unurilor si;sau serviciilor este: a) ori$ontala! ") %erticala! c) anor(anica! d) mi-ta. ) &. +n conditiile economiei informationale, relatiile de cooperare sunt foarte importante deoarece intreprinderile reusesc astfel sa-si atinga o0iective importante din domeniul aprovizionarii, productiei, finantarii si desfacerii. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o0iectiv din domeniul productiei? a) standardi$area #roduselor.ser%iciilor! ") reali$area unor #ro(rame de cercetare!

c) e-#loatarea unei licente! d) s#orirea credi"ilitatii in fata finantatorilor e-terni. ) ). Care dintre urmatoarele nu se inscrie in domeniile de activitate in care firmele, prin cooperare, reusesc sa-si atinga o0iective importante? a) a#ro%i$ionarii! ") finantarii! c) #roductiei! d) mar)etin(ului. ) *. Care dintre urmatoarele nu se +nscrie in domeniile de activitate in care firmele, prin cooperare, reusesc sa-si atinga o0iective importante? a) a#ro%i$ionarii! ") cercetarii-de$%oltarii! c) desfacerii! d) #roductiei. )&,. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele o0iective in domeniul finantarii: a) s#orirea credi"ilitatii in fata finantatorilor e-terni1 aco#erirea mai "una a riscurilor #ietei! ") standardi$area #roduselor.ser%iciilor1 reali$area unor #ro(rame de cercetare1 e-#loatarea unei licente! c) %alorificarea unor $one si facilitati fiscale! d) controlul asu#ra surselor de a#ro%i$ionare1 #o$itii im#ortante in ra#ort cu #uterea furni$orilor. )&1. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele o0iective in domeniul impozitarii: a) standardi$area #roduselor.ser%iciilor1 reali$area unor #ro(rame de cercetare1 e-#loatarea unei licente! ") %alorificarea unor $one si facilitati fiscale! c) crearea unei structuri #ro#rii de distri"utie1 im#unerea unor #returi.tarife #e #ietele de desfacere! d) controlul asu#ra surselor de a#ro%i$ionare1 #o$itii im#ortante in ra#ort cu #uterea furni$orilor. )&2. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele o0iective in domeniul aprovizionarii: a) %alorificarea unor $one si facilitati fiscale! ") crearea unei structuri #ro#rii de distri"utie1 im#unerea unor #returi.tarife #e #ietele de desfacere! c) controlul asu#ra surselor de a#ro%i$ionare1 #o$itii im#ortante in ra#ort cu #uterea furni$orilor! d) standardi$area #roduselor.ser%iciilor1 reali$area unor #ro(rame de cercetare1 e-#loatarea unei licente. )&3. +n conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele o0iective in domeniul desfacerii: a) controlul asu#ra surselor de a#ro%i$ionare1 #o$itii im#ortante in ra#ort cu #uterea furni$orilor! ") %alorificarea unor $one si facilitati fiscale! c) s#orirea credi"ilitatii in fata finantatorilor e-terni1 aco#erirea mai "una a riscurilor #ietei! d) crearea unei structuri #ro#rii de distri"utie1 im#unerea unor #returi.tarife #e #ietele de desfacere. )&4. in functie de forma =uridica de constituire, societatile comerciale nu pot fi: a) societati comerciale cu ras#undere limitata! ") societati comerciale cu ras#undere medie! c) societati comerciale in comandita! d) societati comerciale #e actiuni. )&5. in functie de forma de proprietate, intreprinderile pot fi: a) #ri%ate1 de stat si mi-te! ") mi-te1 nationale si internationale! c) #ri%ate1 nationale si internationale! d) #ri%ate1 uni%ersale si mi-te.

)& . Care dintre urmatoarele categorii de resurse nu se incadreaza in resursele intreprinderii: a) resurse umane! ") resurse materiale! c) resurse financiare! d) resurse conta"ile. )&&. Care dintre urmatoarele nu este resursa financiara a intreprinderii: a) mi loace informatice /retele de calculatoare)! ") ca#italul #ro#riu! c) ca#italul lic'id! d) "unurile financiare. )&). Care dintre urmatoarele resurse nu reprezinta resursele intreprinderii: a) resurse indi%iduale! ") resurse materiale! c) resurse financiare! d) resurse informationale. )&*. +dentificati afirmatia adevarata: a) in (eneral1 intre#rinderile tre"uie sa dis#una1 in %ederea functionarii1 de un ca#ital economic! ") ca#italul re#re$inta ansam"lul mi loacelor de #roductie /ca factori de #roductie)! c) resursele intre#rinderii sunt #remisele e-istentei sale1 mi loacele susce#ti"ile de a fi %alorificate la un moment dat #entru desfasurarea unei acti%itati si o"tinerea unui #rofit! d) resursele necesare functionarii eficiente a Intre#rinderii nu #re$inta anumite #articularitati. )),. :naliza dimensiunii potentialului uman nu presupune: a) numarul de #ersonal total /PT) al unei intre#rinderi! ") structura #e %arste a #ersonalului! c) numarul de #ersonal dis#oni"il /P4)! d) numarul de #ersonal utili$at /PU). ))1. Capitalul reprezinta: a) ansam"lul ec'i#amentelor si instalatiilor comerciale.turistice! ") ansam"lul mi loacelor de #roductie /ca factori de #roductie)1 alaturi de resursele naturale si munca oamenilor1 im#licate in #roductia de "unuri! c) ansam"lul datelor statistice si informatiilor de #iata! d) ansam"lul resurselor naturale si antro#ice. ))2. 4esursele intreprinderii sunt: a) mi loace informatice /retele de calculatoare)! ") mi loacele financiare! c) #remisele e-istentei sale1 mi loacele susce#ti"ile de a fi %alorificate la un moment dat #entru desfasurarea unei acti%itati si o"tinerea unui #rofit! d) mi loacele susce#ti"ile de a fi %alorificate o sin(ura data #entru desfasurarea unei acti%itati. ))3. 4esursele informationale cuprind: a) ca#italul #ro#riu1 "unurile financiare1 ca#italul lic'id! ") ec'i#amente si instalatii comerciale.turistice1 mi loace informatice /retele de calculatoare)1 terenuri1 cladiri1 materii #rime1 materiale etc.! c) sim"oluri1 eroi1 ritualuri1 %alori1 norme1 atitudini1 com#ortamente1 #ers#ecti%e ale firmei si ale an(a atilor etc.! d) date o#erationale1 date statistice1 informatii conta"ile1 financiare1 de #iata etc.. ))4. +dentificati afirmatia adevarata: a) numarul de #ersonal utili$at /PU) este constituit din #ersonalul care #artici#a efecti% la #rocesul de #roductie1 fiind calculat #rin deducerea din #ersonalul #re$ent la munca a #ersonalului aflat la formare #rofesionala din initiati%a si #e c'eltuiala an(a atorului!

") numarul de #ersonal #re$ent /PP) cu#rinde #ersonalul dis#oni"il! c) numarul de #ersonal dis#oni"il /P4) re#re$inta numarul de #ersonal total! d) a#recierea mo"ilitatii totale a #ersonalului se determina #rin ra#ortarea intrarilor si iesirilor de #ersonal la numarul total al acestuia. ))5. 6n indicator sintetic de apreciere glo0ala a miscarii personalului il constituie: a) rata intrarilor de #ersonal! ") rata de crestere a #ersonalului! c) rata iesirilor de #ersonal! d) rata mo"ilitatii. )) . Bunctiunea financiar - conta0ila cuprinde trei su0functiuni. Care dintre urmatoarele nu este su"functie a functiei financiar - conta"ile& a) financiara! ") conta"ila! c) de informatica! d) controlul financiar de (estiune. ))&. Bunctia de cercetare-dezvoltare nu cuprinde, in principal, urmatoarele activitati: a) cercetarea fenomenelor economice1 sociale1 #olitice ce-si #un am#renta asu#ra #ietelor si te'nolo(iilor comerciale! ") dimensionarea1 #rofilarea si am#lasarea retelei comerciale si turistice! c) or(ani$area rationala a #roceselor de munca in ma(a$ine1 de#o$ite1 unitati de ca$are! d) intretinerea si re#ararea utila elor1 instalatiilor si ec'i#amentelor. ))). 3u0functia conta0ila include: ") acti%itati le(ate de o"tinerea1 folosirea si anali$a folosirii resurselor financiare! c) acti%itati de or(ani$area si e-ecutarea controlului financiar o#erati%1 #recum si a celui de fond asu#ra modului in care mi loacele materiale si "anesti au fost (estionate! d) acti%itati de identificare a ne%oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate1 formarea sortimentului comercial1 desfacerea marfurilor etc.. ))*. Bunctia de personal nu cuprinde urmatoarele activitati: a) #lanificarea si recrutarea #ersoanelor! ") identificarea si a#licarea unor strate(ii eficiente! c) moti%area si #romo%area #ersonalului firmei! d) e%aluarea acti%itatii desfasurate de #ersonalul firmei. )*,. Care dintre urmatoarele nu este considerati functie a intreprinderii? a) functia de cercetare-de$%oltare! ") functia de mar)etin(! c) functia de coordonare! d) functia de #ersonal. )*1. Care dintre urmatoarele nu este considerata functie a +ntreprinderii? a) functia financiar-conta"ila! ") functia comerciala! c) functia de #ersonal! d) functia de or(ani$are. )*2. Bunctia de mar?eting reprezinta un ansam0lu de activitati: a) cu %aloare strate(ica ce %i$ea$a #ros#ectarea #ietei1 #recum si identificarea1 determinarea si utili$area mi loacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia o"tinerii de #rofit ma-im in conditii de satisfacere a cererii! ") menite sa asi(ure1 #e de o #arte1 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei1 iar #e de alta #arte sa inre(istre$e si sa e%identie$e in e-#resie %alorica fenomenele economice din cadrul firmei! c) care %i$ea$a relatiile cu mediul /a#ro%i$ionarea si desfacerea.%an$area)1 #recedate de studiul #ietei si

ela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret! d) s#ecifice menite sa asi(ure ser%icii au-iliare #roduselor.ser%iciilor %andute de catre intre#rinderi si anumite #roduse de alimentatie #u"lica si manufacturate oferite clientilor lor. )*3. Bunctia de personal reprezinta un ansam0lu de activitati: a) /actiuni) care %i$ea$a relatiile cu mediul /a#ro%i$ionarea si desfacerea.%an$area)1 #recedate de studiul #ietei si ela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret! ") de asi(urare1 administrare si (estionare a resursei umane din cadrul intre#rinderii c) menite sa asi(ure1 #e de o #arte1 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei1 iar #e de alta #arte sa inre(istre$e si sa e%identie$e in e-#resie %alorica fenomenele economice din cadrul firmei! d) cu %aloare strate(ica ce %i$ea$a #ros#ectarea #ietei1 #recum si identificarea1 determinarea si utili$area mi loacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia o"tinerii de #rofit ma-im in conditii de satisfacere a cererii. )*4. Bunctia de productie in comert si turism reprezinti un ansam0lu activitati: a) care %i$ea$a relatiile cu mediul /a#ro%i$ionarea si desfacerea.%an$area)1 #recedate de studiul #ietei si ela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret! ") de asi(urare1 administrare si (estionare a resursei umane din cadrul intre#rinderii c) s#ecifice menite sa asi(ure ser%icii au-iliare #roduselor.ser%iciilor %andute de catre intre#rinderi si anumite #roduse de alimentatie #u"lica si manufacturate oferite clientilor lor! d) menite sa asi(ure1 #e de o #arte1 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei1 iar #e de alta #arte sa inre(istre$e si si e%identie$e in e-#resie %alorica fenomenele economice din cadrul firmei. )*5. Bunctia comerciala cuprinde un ansam0lu de activitati: a) de asi(urare1 administrare si (estionare a resursei umane din cadrul intre#rinderii! ") s#ecifice menite sa asi(ure ser%icii au-iliare #roduselor.ser%iciilor %andute de catre intre#rinderi si anumite #roduse de alimentatie #u"lica si manufacturate oferite clientilor lor! c) menite sa asi(ure1 #e de o #arte1 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei1 iar #e de alta #arte sa inre(istre$e si sa e%identie$e in e-#resie %alorica fenomenele economice din cadrul firmei! d) /actiuni) care %i$ea$a relatiile cu mediul /a#ro%i$ionarea si desfacerea.%an$area)1 #recedate de studiul #ietei si ela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret. )* . Bunctia financiar-conta0ila reprezinta un ansam0lu de activitati: a) menite sa asi(ure1 #e de o #arte1 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei1 iar #e de alta #arte sa inre(istre$e si sa e%identie$e in e-#resie %alorica fenomenele economice din cadrul firmei! ") de asi(urare1 administrare si (estionare a resursei umane din cadrul intre#rinderii! c) care %i$ea$a relatiile cu mediul /a#ro%i$ionarea si desfacerea.%an$area)1 #recedate de studiul #ietei si ela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret. d) cu %aloare strate(ica ce %i$ea$a #ros#ectarea #ietei1 #recum si identificarea1 determinarea si utili$area mi loacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia o"tinerii de #rofit ma-im in conditii de satisfacere a cererii. )*&. 3u0functia de aprovizionare include activitati legate de: a) identificare a ne%oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate1 formarea sortimentului comercial1 desfacerea marfurilor etc.! ") #rocurarea marfurilor1 materiilor #rime1 materialelor de care intre#rinderea are ne%oie #entru desfasurarea acti%itatilor sale1 in conditiile cele mai "une de calitate1 #ret1 termene si securitate! c) o"tinerea1 folosirea si anali$a folosirii resurselor financiare! d) or(ani$area si e-ecutarea controlului financiar o#erati%1 #recum si a celui de fond asu#ra modului in care mi loacele materiale si "anesti au fost (estionate. )*). 3u0functia de vanzare include activitati legate de: a) o"tinerea1 folosirea si anali$a folosirii resurselor financiare!

") inre(istrare si e%identa a fenomenelor economice! c) identificarea ne%oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate1 formarea sortimentului comercial1 desfacerea marfurilor etc.! d) or(ani$area si e-ecutarea controlului financiar o#erati%1 #recum si a celui de fond asu#ra modului in care mi loacele materiale si "anesti au fost (estionate. )**. 3u0functia financiara include: a) inre(istrare si e%identa a fenomenelor economice! ") identificarea ne%oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate1 formarea sortimentului comercial1 desfacerea marfurilor etc.! c) #rocurarea marfurilor1 materiilor #rime1 materialelor de care intre#rinderea are ne%oie #entru desfasurarea acti%itatilor sale1 in conditiile cele mai "une de calitate1 #ret1 termene si securitate! d) o"tinerea1 folosirea si anali$a folosirii resurselor financiare. *,,. Controlul financiar de gestiune include: a) inre(istrare si e%identa a fenomenelor economice! ") identificarea ne%oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate1 formarea sortimentului comercial1 desfacerea marfurilor etc.! c) #rocurarea marfurilor1 materiilor #rime1 materialelor de care intre#rinderea are ne%oie #entru desfasurarea acti%itatilor sale1 in conditiile cele mai "une de calitate1 #ret1 termene si securitate! d) or(ani$area si e-ecutarea controlului financiar o#erati%1 #recum si a celui de fond asu#ra modului in care mi loacele materiale si "anesti au fost (estionate. *,1. +nvestitiile reprezinta: a) mi loace de %alorificare a solutiilor te'nice si te'nolo(ice noi oferite de cercetarea stiintifica! ") mi loace de %alorificare a solutiilor de ordin socio-cultural! c) su#ortul material al #rotectia mediului am"iant! d) instrumentul de de$%oltare #ersonala. *,2. .in punct de vedere economic prin investitie se intelege: a) toate "unurile mo"ile si imo"ile1 cor#orale sau necor#orale1 ac'i$itionate sau create in intre#rindere destinate a ramane constant su" aceeasi forma! ") sc'im"area unei satisfactii imediate si si(ure1 la care se renunta1 in sc'im"ul unei s#erante %iitoare ce s-ar o"tine si al carei su#ort sunt tocmai "unurile in%estite! c) alocare de ca#italuri in ac'i$itia de acti%e imo"ili$ate care sa asi(ure o renta"ilitate cores#un$atoare riscului asumat! d) c'eltuiala incerta #entru un %iitor incert sau eforturile facute acum in s#eranta unor recom#ense %iitoare. *,3. .in punct de vedere conta0il investitia vizeaza: a) sc'im"area unei satisfactii imediate si si(ure1 la care se renunta1 in sc'im"ul unei s#erante %iitoare ce s-ar o"tine si al carei su#ort sunt tocmai "unurile in%estite! ") c'eltuiala incerta #entru un %iitor incert sau eforturile facute acum in s#eranta unor recom#ense %iitoare! c) toate "unurile mo"ile si imo"ile1 cor#orale sau necor#orale1 ac'i$itionate sau create in intre#rindere destinate a ramane constant su" aceeasi forma! d) alocare de ca#italuri in ac'i$itia de acti%e imo"ili$ate care sa asi(ure o renta"ilitate cores#un$atoare riscului asumat. *,4. +dentificati afirmatia falsa: a) in%estitia re#re$inta o c'eltuiala incerta #entru un %iitor incert sau eforturile facute acum in s#eranta unor recom#ense %iitoare! ") in%estitia re#re$inta o alocare de ca#italuri in ac'i$itia de acti%e imo"ili$ate care sa asi(ure o renta"ilitate cores#un$atoare riscului asumat! c) in (eneral1 in%estitiile au o finalitate #recisa& o"tinerea de "unuri.ser%icii indis#ensa"ile unei economii sanatoase1 (enerand noi acti%itati si noi o#ortunitati de afaceri! d) din #unct de %edere conta"il in%estitia %i$ea$a sc'im"area unei satisfactii imediate si si(ure1 la care se

renunta1 in sc'im"ul unei s#erante %iitoare ce s-ar o"tine si al carei su#ort sunt tocmai "unurile in%estite. *,5. +nvestitiile se clasifica in investitii materiale, investitii financiare si investitii imateriale, in functie de: a) destinatia lor economica! ") tan(i"ilitatea si sco#ul in%estitiei! c) destinatia lor concreta! d) frec%enta flu-urilor de tre$orerie im#licate. *, . +nvestitiile se clasifica in investitii in imo0ilizari in ec/ipamente si investitii in active nemateriale, in functie de: a) destinatia lor concreta! ") tan(i"ilitatea si sco#ul in%estitiei! c) destinatia lor economica! d) frec%enta flu-urilor de tre$orerie im#licate. *,&. +nvestitiile se clasifica in investitii in portofoliu si investitii directe, dupa: a) frec%enta flu-urilor de tre$orerie im#licate! ") destinatia lor economica! c) destinatia lor concreta! d) tan(i"ilitatea si sco#ul in%estitiei. *,). in general, proiectele de investitii urmaresc anumite o0iective. Care dintre urmatoarele nu sunt o0iective ale proiectelor de investitii? a) o"iecti%e de #erformanta! ") o"iecti%e de tim#! c) o"iecti%e de cost! d) o"iecti%e sectoriale. *,*. C0iectivele de cost ale proiectelor de investitii se refera la: a) res#ectarea unor s#ecificatii te'nice cu #ri%ire la e-ecutia si functionarea sa! ") restrictii #rioritare ce tre"uie ri(uros res#ectate! c) termenele de im#lementare ale #roiectului! d) traducerea in termeni financiari a necesitatii si eficientei #roiectului #entru a(entul declansator1 constituind o reflectare a modului cum sunt res#ectate celelalte doua cate(orii de o"iecti%e. *1,. 2valuarea proiectelor de investitii nu presupune parcurgerea urmatoarei etape: a) #re%i$ionarea #otentialului uman! ") determinarea costului #roiectului! c) #re%i$ionarea flu-urilor de numerar estimate a fi (enerate de e-#loatarea in%estitiei1 #recum si de %aloarea re$iduala a acesteia! d) determinarea ratei de actuali$are a flu-urilor de numerar. *11. 2valuarea proiectelor de investi fii nu presupune parcurgerea urmatoarei etape: a) actuali$area flu-urilor de numerar1 estimand astfel %aloarea o"tinuta de intre#rindere ca urmare a reali$arii si functionarii in%estitiei! ") alocarea ca#italului uman! c) determinarea costului #roiectului! d) com#ararea %alorii (enerate de in%estitie cu costul acesteia. *12. 3istemul de indicatori utilizati in evaluarea proiectelor de investitii s= alegerea celui mai eficient proiect, determinati prin compararea diferitii a %alorii (enerate de in%estitie cu costul acesteia1 nu cu#rinde& a) termenul de recu#erare a in%estitiei! ") %aloarea actuali$ata neta! c) rata de renta"ilitate comerciala! d) indicele de #rofita"ilitate.

*13. !ermenul de recuperare reprezinta: a) rata de actuali$are care asi(ura e(ali$area %alorii actuali$ate a flu-urilor de numerar (enerate de e-#loatarea in%estitiilor cu %aloarea actuali$ata a costurilor in%estitiei! ") ra#ortul dintre %eniturile totale actuali$ate si costurile totale actuali$ate! c) %aloarea #e care #roiectul o (enerea$a #entru intre#rindere! d) #erioada de tim#1 ince#and cu momentul #unerii in functiune a ca#acitatilor1 instalatiilor si ec'i#amentelor de #roductie etc.1 #e #arcursul careia suma cumulata a a%anta elor economice o"tinute e(alea$a %olumul in%estitiilor #re%a$ute in #roiecte. *14. :ctivitatea de aprovizionare poate fi definita ca fiind activitatea: a) #rin care se asi(ura elementele materiale si te'nice necesare #roductiei1 in %olumul si structura care sa #ermita reali$area o"iecti%elor (enerale ale intre#rinderii1 in conditiile unor costuri minime si ale unui #rofit cat mai mare! ") de #unere la dis#o$itia intre#rinderii a unor #roduse si ser%icii! c) de dimensionarea #e criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale #entru comanda si a#ro%i$ionare! d) ela"orarea strate(iilor de cum#arare a resurselor necesare. *15. :ctivitatea de aprovizionare are drept o0iectiv: a) identificarea si sta"ilirea %olumului si structurii materiale si ener(etice necesare desfasurarii acti%itatii de ansam"lu a unitatii economice! ") asi(urarea com#leta si com#le-a a unitatii economice cu resurse materiale si te'nice cores#un$atoare calitati%1 la locul si termenele solicitate1 cu un cost minim! c) #ros#ectarea #ietei interne si e-terne de resurse materiale! d) ale(erea resurselor materiale si ec'i#amentelor te'nice. *1 . +n vederea atingerii o0iectivului aprovizionarii se initiaza si se desfasoara activitati specifice cu grad de comple(itate si dificultate diferit. Care dintre urmatoarele activitati nu se incadreaza in categoria activitatilor specifice aprovizionarii: a) identificarea si sta"ilirea %olumului si structurii materiale si ener(etice necesare desfasurarii acti%itatii de ansam"lu a unitatii economice! ") fundamentarea te'nico-economica a #lanului si #ro(ramelor de a#ro%i$ionare! c) testarea credi"ilitatii clientilor! d) ela"orarea de "ilanturi materiale si ener(etice. *1&. .imensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale pentru comanda si aprovizionare reprezinta: a) acti%itate s#ecifica %an$arii! ") o"iecti% al a#ro%i$ionarii! c) o"iecti% al strate(iei firmei! d) acti%itate s#ecifica a#ro%i$ionarii. *1). in general, aprovizionarea se afla in: a) doua i#osta$e! ") trei i#osta$e! c) #atru i#osta$e! d) nicio i#osta$a. *1*. C prima ipostaza in care se afla aprovizionarea se refera la: a) i#osta$a de #roces initiator de sarcini1 ca$ in care determina anumite conditii de desfasurare a acti%itatii economice! ") i#osta$a de #roces menit sa asi(ure "a$a materiala a constituirii stocurilor de materii #rime1 materiale1 #roduse finite si derularii %an$arii marfurilor.ser%iciilor1 fiind determinat de acestea! c) i#osta$a in care sunt o#timi$ate costurilor de a#ro%i$ionare! d) i#osta$a in care antrenea$a costuri care (re%ea$a asu#ra situatiei financiare a intre#rinderii. *2,. Cptimizarea costurilor de aprovizionare vizeaza: a) costurile cercetarii #ietelor de a#ro%i$ionare si costurile oca$ionate de intre(ul circuit #e care il

#arcur( marfurile! ") costurile oca$ionate de intre(ul circuit #e care il #arcur( marfurile si costurile #ri%ind ne(ocierea cu furni$ori! c) costurile ale(erii furni$orilor si costurile de a#ro%i$ionare #ro#riu-$ise1 d) costurile cercetarii #ietelor de a#ro%i$ionare si costurile #ri%ind ne(ocierea cu furni$ori. *21. +dentificati afirmatia falsa: a) a#ro%i$ionarea re#re$inta o com#onenta a lantului de acti%itati din cadrul distri"utie #roduselor! ") indiferent de i#osta$a in care se afla1 a#ro%i$ionarea influentea$a desfasurarea intre(ii acti%itati economice si antrenea$a costuri care (re%ea$a asu#ra situatiei financiare a intre#rinderii! c) in functie de numarul1 marimea si am#lasarea teritoriala a furni$orilor intre#rinderile o#tea$a #entru anumite circuite de a#ro%i$ionarea! d) #ros#eritatea firmelor decur(e din o#timi$are. *22. in alegerea furnizorilor, pornind de +a situatia generala a acestora, nu se are +n vedere: a) sta"ilitatea #olitica! ") #otentialul financiar! c) sta"ilitatea financiara! d) #resti(iul. *23. +n alegerea furnizorilor, pornind de la caracterizarea mediul in care acestia functioneaza, se are in vedere: a) calitate #roduselor.ser%iciilor oferite #ietei! ") frec%enta (re%elor! c) #otentialul financiar! d) oferta de #roduse.ser%icii. *24. :ctivitatea de vanzare reprezinta activitatea: a) de sta"ilire a modalitatilor #rin care urmea$a a fi %andute #rodusele! ") #rin care trec #rodusele de la #roducator la consumator! c) #rin care se asi(ura %an$area re$ultatelor #roductiei sau %alorificarea re$ultatelor acti%itatii firmei! d) de inc'eiere a tran$actiilor. *25. .esfacerea produselor nu se realizeaza prin: a) sisteme de distri"utie! ") canale de distri"utie! c) forme de %an$are! d) merc'andisin(. *2 . 8anzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala: a) ne(ocierile oca$ionate de inc'eierea acordului de %an$are! ") inc'eierea tran$actiilor! c) transmiterea riscului si #ro#rietatii! d) ela"orarea strate(iilor de cum#arare a resurselor necesare. *2&. 8anzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala: a) %erificarea inde#linirii o"li(atiilor! ") efectuarea #latilor! c) (arantiile si daunele! d) ne(ocierile oca$ionate de inc'eierea acordului de cum#arare. *2). @erc/andising-ul desemneaza: a) ansam"lul de metode si te'nici de #re$entare si de #unere in %aloare a marfurilor la locul %an$arii! ") ansam"lul te'nicilor destinate sa stimule$e si sa facilite$e cum#ararea unui #rodus! c) ansam"lul te'nicilor de comunicare si de %an$are care #ermit sta"ilirea unei le(aturi comerciale directe cu clientii actuali si #otentiali! d) ansam"lul de solutii te'nice1 economice1 uridice si or(ani$atorice care concura la %an$area #roduselor. *2*. :naliza eficientei vanzarii se realizeaza pe 0aza analizei:

a) %alorii adau(ate si a clientilor! ") cifrei de afaceri si a clientilor! c) #rofitului si a mar ei comerciale! d) cifrei de afaceri si a #rofitului. *3,. Bormele de vanzare reprezinta: a) ansam"lul or(ani$atiilor si #ersoanelor care inter%in in trecerea #roduselor de la #roducator la consumator1 cu relatiile lor uridice si economice! ") ansam"lul de metode si te'nici de #re$entare si de #unere in %aloare a marfurilor la locul %an$arii! c) ansam"lul de solutii te'nice1 economice1 uridice si or(ani$atorice care concura la %an$area #roduselor! d) ansam"lul te'nicilor destinate sa stimule$e si sa facilite$e cum#ararea unui #rodus. *31. 3tocurile pot fi definite ca fiind: a) totalitatea #roduselor detinute in #atrimoniu1 destinate a fi %andute in aceeasi stare! ") totalitatea #roduselor detinute in #atrimoniu1 destinate a fi %andute du#a #relucrarea lor in #rocesul de #roductie! c) totalitatea ser%iciilor detinute in #atrimoniu1 destinate a fi consumate Ia #rima lor utili$are! d) totalitatea "unurilor de/inute in #atrimoniu1 destinate fie a fi %andute in aceeasi stare sau du#a #relucrarea lor in #rocesul de #roductie1 fie a fi consumate la #rima lor utili$are. *32. 3tiind ca viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost de 1,,4 zile si in conditiile inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 22 45, mii. lei;zi, stocul mediu inregistrat in sectorul alimentar a fost de: a) :33 DH9 mii. lei! ") :99 9:9 mil. lei! c) :C: DH9 mil. lei! d) ;C: DH9 mil. lei. *33. C societate comerciala a inregistrat in perioada 1.,1 - 31.12, urmatoarele cantitati de stocuri: 11,,, *2,, 2,5,, 1)5,, )), 0ucati. 3tiind ca perioadele de aprovizionare au fost egale, stocul mediu al perioadei a fost de: a) ;D99 "uc! ") ;DC3 "uc! c) ;C:; "uc! d) ;:DF "uc. *34. C0iectivitatea formarii de stocuri este =ustificata de actiunea mai multor factori care le conditioneaza e(istenta si nivelul de formare, le sta0ilizeaza functia si scopul constituirii. Care dintre urmatorii factori nu se inscrie in aceasta categorie? a) contradictia dintre s#eciali$area #roductiei si caracterul nes#eciali$at al cererii! ") necesitatea e-ecutarii unor o#eratii s#ecifice #entru a inlesni #rocesul de li%rare sau consum al materialelor /rece#tie1 sortare1 marcare1 am"alare - de$am"alare1 formarea loturilor de li%rare1 #re(atirea materialelor #entru consum s.a.m.d.)! c) necesitatea eficienti$arii #rocesului social! d) caracterul se$onier al #roductiei sau al consumului! #entru ma oritatea #roduselor #roductia este continua1 in tim# ce consumul este se$onier! la #rodusele a(ricole situatia este in%ersa. *35. @anagementul stocurilor este deose0it de important pentru: a) diferenta s#atiala dintre #roductie si consum! ") #eriodicitatea #roductiei1 consumului si a trans#ortului! c) caracterul se$onier al #roductiei sau al consumului! d) asi(urarea ritmica a %an$arilor si e%itarea scaderii %an$arilor si c'iar a #ierderii increderii cum#aratorilor. *3 . 3tiind ca stocul mediu inregistrat in sectorul alimentar a fost de 254 5,, mil. lei si in conditiile inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 25 45, mil. lei;zi, viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost de:

a) ;9 $ile! ") ;C $ile! c) :: $ile! d) ;: $ile. *3&. in anul 2,,4 stocul mediu al unei societati a fost de 23 ) , lei, iar stocul final de &)* 52, lei. 3tocul initial din 2,,4 a fost de: a) FC: CH8 lei! ") DCH :99 lei! c) DC8 :99 lei! d) GH8 C:9 lei. *3). in functie de momentul in care sunt evaluate, stocurile sunt: a) stocuri de lucru1 stocuri de materii #rime si stocuri de materiale! ") stocuri minime1 stocuri ma-ime si stocuri de si(uranta! c) stocuri initiale1 stocuri finale si stocuri medii! d) stocuri de #roduse finite1 stocuri medii si stocuri minime. *3*. in functie de destinatie, stocurile sunt: a) stocuri ma-ime si stocuri minime! ") stocuri de comanda si stocuri de si(uranta! c) stocuri initiale si stocuri finale! d) stocuri de lucru si stocuri de si(uranta. *4,. 3tocul minim reprezinta: a) ni%elul ma-im al stocului1 intr-o #erioada data& ") ni%elul stocului dintr-un anumit articol la atin(erea caruia tre"uie lansata o noua comanda1 tinandu-se cont de constran(erile a#ro%i$ionarii /durata1 loturi1 trans#ort1 de#o$itare etc.)! c) ni%elul stocului unui anumit articol care #ermite intre#rinderii sa faca fata disfunctionalitatilor (enerate de cresterea cererii sau intar$ieri in li%rarea "unurilor1 ce #ot (enera ru#turi de stoc! d) ni%elul la care acti%itatea se #oate derula inca la cote normale1 in a"senta manifestarii oricaror fenomene aleatorii1 #ertur"atoare. *41. +dentificati afirmatia falsa: a) ratele de structura ale #asi%ului #ermit a#recierea #oliticii sociale a intre#rinderii! ") lic'iditatea e-#rima ca#acitatea unei or(ani$atii de a face fata datoriilor #e termen scurt din acti%ele curente! c) rata acti%elor imo"ili$ate masoara (radul de in%estire a ca#italului in cadrul intre#rinderii! d) rata acti%elor circulante re#re$inta #onderea acti%elor circulante in totalul "ilantului. *42. 3olva0ilitatea firmei reprezinta: a) ca#acitatea unei or(ani$atii de a face fata datoriilor #e termen scurt din acti%ele curente! ") ca#acitatea intre#rinderii de a face fata o"li(atiilor scadente care re$ulta1 fie din an(a amente anterioare contractate1 fie din o#eratii curente a caror reali$are conditionea$a continuarea acti%itatii1 fie din #rele%ari o"li(atorii! c) ca#acitatea unei or(ani$atii de a face fata clientilor #e termen scurt! d) ca#acitatea intre#rinderii de a face fata o"li(atiilor sociale. *43. >estiunea previzionala a personalului, denumita si planificarea resurselor umane consta in: a) ec'ili"rarea cererii cu oferta de munca! ") cule(erea si sistemati$area informatiilor necesare cunoasterii! c) #roiectarea #e termen mediu si lun( a ne%oilor si resurselor de #ersonal ale unei firme! d) identificarea ofertei interne de munca. *44. +dentificati afirmatia falsa: a) informatiile o"tinute din descrierea #ostului sunt sinteti$ate in fisa #ostului! ") (estiunea carierelor #resu#une crearea si functionarea unui sistem de a#reciere a #ersonalului care sa #ermita factorilor de deci$ie sa #ro#una fiecarui salariat un #lan de cariera indi%iduali$at! c) o com#onenta im#ortanta a (estiunii carierei an(a atilor o constituie #re(atirea si de$%oltarea

#rofesionala! d) #rin #erfectionare se urmareste de$%oltarea unor ca#acitati noi. *45. +dentificati afirmatia falsa: a) o #olitica de recom#ensare tre"uie sa fie ec'ita"ila1 com#etiti%a1 stimulati%a si fle-i"ila! ") #roducti%itatea muncii se determina fie ca %aloare creata de un muncitor intr-o unitate de tim#1 fie ca tim# de munca necesar #entru reali$area unui #rodus.ser%iciu! c) anali$a utili$arii resurselor umane %i$ea$a atat latura e-tensi%ii - cantitati%a cat si latura intensi%calitati%a! d) latura e-tensi%-cantitati%a a anali$ei utili$arii resurselor umane %i$ea$a economisirea tim#ului de munca necesar reali$arii unui #rodus1 #restarii unui ser%iciu1 e-ecutarii unei lucrari. *4 . 3tiind ca rezultatul e(ercitiului inaintea impozitarii "profitul 0rut% a fost de 3212 mil. lei, iar activele totale de 1**1*) mil. lei, rata renta0ilitatii economice a fost de: a) ;F1 ;3E! ") :9E! c) :CE! d) ;CE. *4&. 3tiind ca rezultatul e(ercitiului "profitul net% al unei societati a fost de 44*& mil. lei, iar capitalul propriu de 23*,)) mil. lei, rata renta0ilitatii financiare a capitalului propriu a fost de: a) :91:E! ") ;H1H;E! c) 81CE! d) F1:3E. *4). +dentificati afirmatia adevarata: a) anali$a #erformantelor intre#rinderii are dre#t o"iecti% sta"ilirea contri"utiei diferitelor ti#uri de re$ultate la %ariatia totala a re$ultatului "rut! ") anali$a structurala a re$ultatelor se #oate reali$a in #atru moduri! c) rata de renta"ilitate re#re$inta un ra#ort intre un indicator de re$ultate /#rofit sau #ierdere) si un indicator care reflecta un flu- de acti%itate /cifra de afaceri neta1 resurse consumate etc.) sau un @stoc+ /ca#ital #ro#riu1 acti%e totale etc.)! d) #rinci#alele rate de renta"ilitate o#erationale in anali$a financiara a firmei sunt& rata renta"ilitatii comerciale si rata renta"ilitatii financiare. *4*. 3tiind ca profitul net al unei societati a fost de 24,,3 mil. lei, iar cifra de afaceri de 2)*&,* mil. lei, rata renta0ilitatii comerciale a fost de: a) ;C1H9E! ") ;31:CE! c) :C199E! d) H1:HE. *5,. .aca veniturile din e(ploatare ale unei societati au fost de 4&3 )15*, mii lei, iar c/eltuielile de e(ploatare au fost de 412,,*)13 mii lei, rezultatul din e(ploatare a fost de: a) D9FC3FF9 mii lei! ") C9G3D:;9 mii lei! c) 39:GH8:: mii lei! d) F;FG;GGG mii lei. *51. :nsam0lul proceselor de munca desfasurate in orice organizatie se impart in: a) de munca si de e-ecutie! ") de conducere si de creatie! c) de mana(ement si de e-ecutie! d) de moti%are si de ordonare. *52. :nsam0lul integrat al actiunilor desfasurate de personalul autorizat in vederea sta0ilirii si realizarii o0iectivelor organizatiei defineste procesul: a) de #roductie! ") de e-ecutie!

c) de mana(ement! d) de or(ani$are. *53. :nsam0lul de actiuni relativ independente care se succed intr-o anumita ordine in timp si care sunt efectuate de orice su0iect conducator care e(ercita o actiune rationala asupra o0iectului condus in vederea sta0ilirii si realizarii o0iectivelor defineste: a) #rocesul de mana(ement! ") relatiile de mana(ement! c) conce#tul de functie a mana(ementului! d) conce#tul de functiune a or(ani$atiei. *54. 6rmatoarele trasaturi: caracter dinamic, relativa independenta, relatii si influente reciproce, apartinJ a) #rocesului de mana(ement! ") functiilor mana(ementului! c) relatiilor de mana(ement! d) #rocesului de e-ecutie. *55. !rasaturile procesului tipic de management sunt: a) realismul! fle-i"ilitatea! umanismul! eficacitatea! #ro(resi%itatea! ") fle-i"ilitatea! sta"ilitatea! continuitatea! #ro(resi%itatea! c) unitatea! continuitatea! conte-tualitatea! #ro(resi%itatea! d) sta"ilitatea! realismul! fle-i"ilitatea! ciclicitatea! continuitatea. *5 . Preponderenta previziunii si e(ercitarea celorlalte functii intr-o viziune prospectivi, se referi la: a) #rocesul ti#ic de mana(ement! ") fa$a #re%i$ionala a mana(ementului! c) fa$a o#erati%a a mana(ementului! d) fa$a #osto#erati%a a mana(ementului! *5&. 2(ercitarea cu preponderenta a functiei de control-reglare in vederea comensurarii si interpretarii rezultatelor, a depistarii a0aterilor de la o0iective, a identificarii cauzelor acestor a0ateri, defineste: a) functia de or(ani$are! ") fa$a o#erati%a a mana(ementului! c) fa$a #re%i$ionala a mana(ementului! d) fa$a #osto#erati%a a mana(ementului. *5). Preponderenta organizarii, coordonarii si antrenarii personalului la realizarea o0iectivelor, dar si e(ercitarea previziunii pe termen scurt si control operativ, defineste faza: a) o#erati%a a mana(ementului! ") de control a a#licarii deci$iei! c) #re%i$ionala a mana(ementului! d) #osto#erati%a a mana(ementului. *5*. :nsam0lul proceselor prin care se sta0ilesc misiunea si o0iectivele organizatiei, se identifica modalitatile de actiune si resursele necesare realizarii lor defineste functia de: a) coordonare! ") #re%edere! c) control-re(lare! d) or(ani$are. * ,. :nsam0lul actiunilor prin care se descompun procesele de munca in componente primare, se grupeaza aceste componente pe locuri de munca si se atri0uie spre realizare personalului firmei in vederea realizarii o0iectivelor defineste functia de: a) #re%edere! ") control-re(lare! c) coordonare! d) or(ani$are.

* 1. :nsam0lul proceselor prin care se armonizeaza, in timp si spatiu, deciziile adoptate de manageri cu actiunile e(ecutantilor defineste functia de: a) #re%edere! ") coordonare! c) antrenare! d) or(ani$are. * 2. :nsam0lul proceselor prin care se determina personalul organizatiei sa contri0uie la realizarea o0iectivelor sta0ilite, pe 0aza luarii in considerare a factorilor motivationali, defineste functia de: a) #re%edere! ") antrenare! c) control-re(lare! d) or(ani$are. * 3. :nsam0lul proceselor prin care se evalueaza rezultatele unui ciclu de management, se identifica si se corecteaza a0aterile fata de o0iectivele sta0ilite, defineste functia de: a) #re%edere! ") coordonare! c) antrenare! d) control-re(lare. * 4. 4ezultatele e(ercitarii functiei de prevedere sunt: a) strate(iile! tacticile! #ro(ramele! ") #oliticile! strate(iile! #lanurile! #ro(ramele! c) tacticile! #lanurile de afaceri! #ro(ramele! d) #lanurile! #ro(no$ele! strate(iile. * 5. Corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu gradul de participare la realizarea o0iectivelor se refera la: a) or(ani$are! ") antrenare! c) moti%are! d) coordonare. * . 2(ercitarea eficienta a functiei de antrenare presupune ca procesul motivarii sa fie: a) com#le-1 diferentiat1 (radual! ") am#lu1 indi%iduali$at1 sec%ential! c) sim#lu1 material1 indi%idual! d) com#le-1 sec%ential1 indi%idual. * &. Procesul tipic de management cuprind, in raport de intensitatea e(ercitarii functiilor managementului, fazele: a) deci$ionala1 o#erationala1 strate(ica! ") #re%i$ionala1 o#erationala1 #osto#erati%a! c) #re%i$ionala1 deci$ionala1 strate(ica! d) o#erati%a1 #osto#erati%a1 conce#tuala. * ). Bunctia care raspunde la intre0area: ce poate si ce ar tre0ui sa faca firma este: a) control-re(larea! ") #re%i$iunea! c) or(ani$area! d) comunicarea. * *. Comunicarea si ascultarea activa sunt activitati ce compun functia de: a) coordonare! ") control-re(lare! c) or(ani$are! d) #re%i$iune. *&,. Prevenirea si eliminarea unor pertur0ari, disfunctionalitati, corectarea a0aterilor fata de tintele

asumate sunt rezultate ale e(ercitarii functiei de: a) control-re(lare! ") coordonare! c) or(ani$are! d) antrenare. *&1. :mplificarea satisfacerii personalului pe masura cresterii aportului la realizarea o0iectivelor reprezinta motivarea: a) co(niti%a! ") afecti%a! c) #o$iti%a! d) ne(ati%a. *&2. :menintarea personalului cu reducerea satisfactiilor daca acesta nu participa la realizarea o0iectivelor reprezinta motivarea: a) #o$iti%a! ") intrinseca! c) co(niti%a! d) ne(ati%a. *&3. 6rmatoarele caracteristici: comple(itatea, diferentierea, gradualitatea reprezinta cerinte ale e(ercitarii eficiente a functiei: a) #re%edere! ") antrenare! c) coordonare! d) control-re(lare. *&4. Cerintele de: continuitate, caracter preventiv, caracterul corectiv se refera la eficienta activitatilor ce compun functia: a) or(ani$are! ") coordonare! c) control-re(lare! d) antrenare. *&5. Persoana care e(ercita functiile managementului in virtutea postului ocupat, adopta decizii si initiaza actiuni, influentand direct comportamentul organizational al altor persoane, defineste: a) leader-ul! ") decidentul indi%idual! c) mana(erul! d) intre#rin$atorul. *& . 3electati din urmatoarele formulari caracteristicile managerilor: a) #uterea! du"la #rofesionali$are! moti%atia #o$iti%a! ") du"la #rofesionali$are! caracterul creator al muncii desfasurate! autoritatea! c) moti%atia #o$iti%a! dorinta de a conduce! stresul or(ani$ational! d) #uterea! influenta directa asu#ra factorilor de #roductie. *&&. @anagerii de nivel inferior, mediu si superior reflecta o clasificare dupa criteriul: a) sfera de cu#rindere a acti%itatilor coordonate! ") salariul acordat! c) ni%elul ierar'ic la care se situea$a #ostul! d) calitati si a#titudini. *&). 4ealizarea o0iectivelor firmei prin intermediul altor persoane pe care le determina sa desfasoare o serie de actiuni este o caracteristica a managerilor care se refera la: a) influenta mediata asu#ra #roceselor de e-ecutie! ") autoritate! c) caracterul creator al muncii! d) #utere.

*&*. Capacitatea de comunicare, empatia, modestia, socia0ilitatea, cordialitatea reprezinta calitati cerute managerului de ordin: a) moral! ") social! c) inter#ersonal! d) intelectual. *),. +nteligenta, capacitatea de a recunoaste si accepta noul, imaginatia, capacitatea de prevedere sunt calitati cerute managerului grupate in functie de: a) caracter! ") #ersonalitate! c) a#titudini! d) intelect. *)1. Competentele solicitate managerului sunt: a) formale si informate! ") asi(urate de formatia de "a$a si cele s#ecifice e-ercitarii #rocesului de mana(ement! c) asi(urate de cultura (enerala si de s#ecialitate! d) do"andite #rin e-#erienta si de$%oltate #rin e-ercitare. *)2. @odul specific de comportament prin care se e(teriorizeaza calitatile, cunostintele si aptitudinile managerului in relatiile cu su0ordonatii si omologii sai, defineste: a) ti#ul de mana(er! ") stilul de mana(ement! c) stilul de leaders'i#! d) stilul intre#rin$atorului. *)3. 6rmatorii factori: autoritarismul, directivitatea, relatia cu su0ordonatii, orientarea fata de pro0lemele su0ordonatilor, metodele si te/nicile de management utilizate, influenteaza: a) ti#ul de mana(er! ") stilul de mana(ement! c) stilul de leaders'i#! d) stilul intre#rin$atorului. *)4. 3tilul de management caracterizat prin: usurinta contactelor umane, utilizarea larga a delegarii, incredere si respect fata de oameni este: a) autoritar! ") #artici#ati%! c) or(ani$ator! d) ma-imalist. *)5. @anagerul caracterizat prin: concentrarea autoritatii formale adoptarea deciziilor in mod individual, utilizarea redusa a delegarii si consultarii su0ordonatilor practica un stil: a) #artici#ati%! ") #artici#ati%-autoritar! c) autoritar! d) o#ortunist. *) . :nsam0lul produselor artificiale, a valorilor si conceptiilor de 0aza, a modurilor de gandire si comportament acceptate in general intr-o organizatie ca 0aza comuna de actiune, defineste: a) com#ortamentul or(ani$ational! ") cultura or(ani$ationala! c) comunicarea or(ani$ationala! d) stilul de mana(ement. *)&. 6rmatoarele elemente: produsele artificiale, actorii, eroii, perspectivele indivizilor in organizatie apartin: a) structurii or(ani$atorice! ") #artii in%i$i"ile a culturii or(ani$ationale!

c) #artii %i$i"ile si accesi"ile a culturii or(ani$ationale! d) sistemului moti%ational. *)). Componentele culturale care dau su0stanta manifestarilor si evenimentelor organizate de grupuri in interiorul si in afara organizatiei, 0azate pe o0isnuinte, traditii, reguli nescrise, sunt produse artificiale: a) fi$ice! ") #si'ice! c) de com#ortament! d) %er"ale. *)*. 5im0a=e, sloganuri, povestiri, mituri prin care se ve/iculeaza mesa=e esentiale ale culturii organizationale fac parte din produsele artificiale: a) de com#ortament! ") fi$ice! c) %er"ale! d) structurale. **,. +ndivizii care, in virtutea personalitatii, actelor sau atitudinilor +ntra +n memoria colectiva, oferind organizatiei o anumita identitate reprezinta: a) eroii! ") actorii! c) mana(erii! d) leaderii. **1. +deile si actiunile fmpartOsite de mem0rii unei organizatii care ii a=uta sa actioneze adecvat in anumite situatii reprezinta din punctul de vedere al culturii organizationale: a) %alorile! ") #ers#ecti%ele! c) normele! d) credintele. **2. Preferintele sau atitudinile colective fata de nevoile sociale si idealurile generate de acestea, care se impun mem0rilor organizatiei, se refera la: a) norme! ") credinte! c) %alori! d) conce#tii de "a$a. **3. Convingerile e(primate prin propozitii generale privind functionarea mediului in care evolueaza grupul reprezinta: a) credinte! ") %alori! c) norme! d) #re udecati. **4. 4eprezentarile si ideile managementului de varf cu privire la organizatie, anga=ati, parteneri de afaceri, e(primate prin pareri de la sine intelese, considerate ca atare, definesc: a) normele de (ru#! ") credintele! c) %alorile! d) conce#tiile de "a$a. **5. @odificarea fundamentala a culturii organizationale este posi0ila numai in cazul sc/im0arii: a) %alorilor! ") conce#tiilor de "a$a! c) credintelor! d) factorilor interni. ** . Cultura nationala, factorii te/nici sl te/nologici, factorii =uridici, reprezinta pentru cultura

organizationala, factori: a) nationali! ") e-terni! c) internationali! d) interni. **&. 2lementele culturale legate de mediul e(terior al firmei care se refera la posi0ilitatile ei de dezvoltare, la pozitia in raport cu competitorii intr-un anumit orizont temporal reprezinta: a) credintele an(a atilor! ") #ers#ecti%ele indi%idului! c) #ers#ecti%ele or(ani$atiei! d) conce#tiile de "a$a. **). 4egulile specifice de comportament care se aplica tuturor mem0rilor organizatiei si care deriva din valori si credinte constituie: a) conce#tiile de "a$a! ") norme de com#ortament! c) mituri si ritualuri! d) #ers#ecti%e indi%iduale. ***. Bondatorul firmei, istoria, traditiile si dimensiunile organizatiei, perenitatea valorilor si conceptiilor constituie pentru cultura organizationala a unei firme factori de aparitie si evolutie: a) interni! ") e-terni! c) mondiali! d) re(ionali. 1,,,. Culturile pozitive si negative sunt cele clasificate dupa criteriul: a) confi(uratiei! ") contri"utiei la #erformantele firmei! c) (radul de ras#andire si sustinere! d) ni%elul de risc acce#tat. 1,,1. Culturile caracterizate prin omogenitatea valorilor, perspective care ofera motivare pozitiva, conceptii de 0aza orientate spre consultare, decizie de grup si cooperare sunt: a) forte! ") sla"e! c) #o$iti%e! d) ne(ati%e. 1,,2. Culturile care promoveaza 0irocratia, centralizarea e(cesiva, interesele corporatiste, ignorarea intereselor clientilor, rezistenta la sc/im0are sunt de tip: a) tem#lu! ") roi! c) forte! d) ne(ati%. 1,,3. Culturile forte si sla0e se clasifica astfel dupa criteriul: a) confi(uratie! ") (rad de sustinere si ras#andire! c) contri"utia la #erformantele or(ani$atiei! d) ca#acitatea de reactie. 1,,4. Culturile cu o puternica implantare in constiinta si comportamentul personalului, sustinute si raspandite prin ritualuri, ceremonii si mituri sunt de tip: a) #o$iti%! ") ne(ati%! c) sla"! d) forte.

1,,5. 8alorile, credintele si normele difuze, conflictele frecvente, eroii si miturile desconsiderate caracterizeaza culturile: a) #an$a de #aian en! ") tem#lu! c) sla"e! d) roi. 1,, . Culturile de tip panza de paian=en, templu, retea si roi sunt grupate dupa criteriul: a) confi(uratie! ") ni%elul de risc acce#tat! c) (rad de sustinere si ras#andire! d) ti#ul tran$actiei dintre indi%id si or(ani$atie. 1,,&. !ipul cultural in care puterea este concentrata +a nivelul unei persoane, controlul este e(ercitat de persoane 0ine alese de centrul decizional, cu valori concentrate asupra performantelor individuale, egocentrismului, rezistentei fizice si psi/ice se regaseste in cultura: a) tem#lu! ") retea c) roi! d) #an$a de #aian en. 1,,). Cultura care se regaseste in organizatiile de mari dimensiuni, 0irocratice, 0azata pe roluri specializate, favorizand formarea de su0culturi, cu valori si perspective clare si e(primate in scris, orientate spre disciplina si respectul procedurilor este de tip: a) #o$iti%! ") ne(ati%! c) tem#lu! d) retea. 1,,*. Cultura in care individul detine rolul central, organizatia este su0ordonata intereselor individuale putand fi parasita oricand dar neavand forta de a retine, disponi0iliza sau antrena indivizii este de tip: a) roi! ") tem#lu! c) mac'o! d) ne(ati%. 1,1,. :legerea unei alternative de actiune din mai multe posi0ile in vederea realizarii unuia sau mai multor o0iective defineste: a) #rocesul de mana(ement! ") deci$ia de mana(ement! c) deci$ia1 in (eneral! d) deci$ia strate(ica. 1,11. :legerea intre varianta pozitiva si cea negativa a unei actiuni definesteJ a) 'otararea! ") deci$ia de mana(ement! c) deci$ia1 in (eneral! d) deci$ia strate(ica. 1,12. Procesul constient de alegere a unei alternative de cautiune din mai multe posi0ile in vederea realizarii unui o0iectiv prin a carei aplicare este influentat comportamentul cel putin unei alte persoane decat decidentul, defineste: a) deci$ia1 in (eneral! ") deci$ia de mana(ement! c) deci$ia strate(ica! d) #rocesul de mana(ement! 1,13. .ecizia care declanseaza actiuni pentru rezolvarea unor pro0leme cunoscute, de anvergura

redusa, cu o frecventa ridicatii se afla in ipostaza de: a) #roces deci$ional! ") rutina deci$ionala! c) act deci$ional! d) deci$ie o#ortuna. 1,14. .ecizia care solicita rationamente profunde, informatii multe si diverse, metode comple(e de fundamentare se afla in ipostaza de: a) deci$ie o#ortuna! ") #roces deci$ional! c) act deci$ional! d) deci$ia mana(eriala. 1,15. 3electati din urmatoarele formulari pe cea care nu respecta cerintele de rationalitate a deciziei de management: a) sa fie fundamentata stiintific! ") sa fie im#uternicita! c) sa fie fle-i"ila! d) sa fie o#ortuna. 1,1 . 3electati din urmatoarele variante, deciziile clasificate dupa orizontul de timp: a) de certitudine! de risc! de incertitudine! ") unice! de risc! strate(ice! c) re#etiti%e! de certitudine! unice! d) strate(ice! tactice! curente 1,1&. .eciziile caracterizate prin: manifestarea cu o anumita pro0a0ilitate ce poate fi determinata o0iectiv, mai multe stari ale conditiilor o0iective care influenteaza nivelul consecintelor variantelor decizionale sunt decizii: a) de certitudine! ") strate(ice! c) de incertitudine! d) de risc. 1,1). 2(istenta a doua sau mai multe stari ale conditiilor o0iective, pentru care nu se cunoaste nici macar posi0ilitatea de manifestare a acestora, caracterizeaza deciziile: a) curente! ") de incertitudine! c) de risc! d) multicriteriale. 1,1*. .eciziile care se fundamenteaza si se ela0oreaza tinand seama de mai multe criterii decizionale sunt: a) strate(ice! ") tactice! c) de risc! d) multicriteriale. 1,2,. Premisele deciziei de management sunt date de: a) cel #utin doua %ariante! e-istenta unei finalitati! modificarea #ro#riilor actiuni! ") influentarea actiunilor si.sau com#ortamentului a cel #utin unei alte #ersoane decat decidentul! e-istenta unei finalitati! cel #utin doua %ariante! c) o %arianta de actiune! reali$area unuia sau mai multor o"iecti%e! influenta asu#ra actiunilor #ro#rii si altor #ersoane! d) un decident1 mai multi e-ecutanti1 un o"iecti%. 1,21. : adopta decizia de persoana sau grupul investit cu autoritatea si responsa0ilitatea necesara raspunde cerintei de: a) fundamentare stiintifica!

") im#uternicire! c) clara1 concisa1 necontradictorie! d) decidentul1 mediul am"iant1 consecintele deci$ionale. 1,22. Pentru a fi completa, decizia tre0uie sa contina: a) o"iecti%ul urmarit1 res#onsa"ilul1 resursele! ") o"iecti%ul1modalitatea de actiune1 res#onsa"ilul1 termenele de a#licare1 e-ecutantul1 su"di%i$iunile or(ani$atorice im#licate in a#licare! c) res#onsa"ilul1 modalitatea de actiune1 resursele1 termenele1 e-ecutantul! d) o"iecti%ul1 resursele1 res#onsa"ilul1 e-ecutantul. 1,23. .ecizia adoptata in conformitate cu realitatile din cadrul organizatiei, pe 0aza unui instrumentar stiintific, respecta cerinta de rationalitate: a) im#uternicire! ") o#ortunitate! c) fundamentare stiintifica! d) fle-i"ilitate. 1,24. .eciziile care vizeaza orizonturi de timp mari "mai mult de un an%, se refera la pro0leme ma=ore ale activitatii organizatiei si influenteaza intreaga activitate a acesteia sau principalele sale componente, reprezinta decizii: a) tactice! ") curente! c) strate(ice! d) de risc. 1,25. .eciziile care se adopta cu o frecventa mare, pe un interval de timp foarte redus, iar aplicarea lor afecteaza un sector al activitatii organizatiei, reprezinta decizii: a) de incertitudine! ") de risc! c) curente! d) tactice. 1,2 . .eciziile care se adopta pentru o perioada relativ scurta de timp "apro(imativ un an%, se refera la domenii importante ale organizatiei si influenteaza numai o parte a activitatii acesteia, sunt decizii: a) o#ortune! ") strate(ice! c) curente! d) tactice. 1,2&. .eciziile care se fundamenteaza si se ela0oreaza o singura data, in cadrul organizatiei, sau de un numar foarte redus de ori la intervale mari de timp, sunt decizii: a) unicriteriale! ") multicriteriale! c) unice! d) uni#ersonale. 1,2). .eciziile care se fundamenteaza si se ela0oreaza de mai multe ori in perioada de functionare a organizatiei, sunt decizii: a) #eriodice! ") re#etiti%e! c) aleatorii! d) curente. 1,2*. .eciziile la a caror ela0orare si fundamentare, in toate sau numai in anumite etape, participa un decident colectiv sunt: a) strate(ice! ") tactice! c) de risc!

d) de (ru#. 1,3,. .eciziile care se repeta in mod neregulat, a caror fundamentare este impusa de factori necontrola0ili sunt: a) unice! ") #eriodice! c) aleatorii! d) de risc. 1,31. @anagementul strategic este consacrat ca o disciplina distincta incepand cu: a) al doilea ra$"oi mondial! ") deceniul : al secolului MM! c) deceniul G al secolului MM! d) sfarsitul deceniului C al secolului MM. 1,32. Procesul de ela0orare, implementare si control a strategiei firmei in vederea realizarii misiunii organizatiei si asigurarii avanta=ului competitiv defineste: a) mana(ementul stiintific! ") mana(ementul modern! c) mana(ementul strate(ic! d) #lanificarea strate(ica. 1,33. 3electati din urmatoarele formulari unul din avanta=ele practicarii managementului strategic: a) focali$ea$a eforturile s#re eliminarea ad%ersarilor economici! ") asi(ura or(ani$atiei o identitate1 diferentiind-o #rin marca1 #o$itia #e #iata si ima(ine de com#etitorii sai! c) #romo%ea$a in%atarea discontinua1 concentrata #e noile cerinte si com#etente! d) directionea$a #e termen scurt or(ani$atia. 1,34. Perioada 1*5, - 1* 5 a fost a: a) #lanificarii Intre#rinderii! ") #lanificarii strate(ice! c) strate(iei in tim# real! d) (estiunii strate(ice. 1,35. Perioada 1* 5 - 1*), a fost a: a) strate(iei in tim# real! ") (estiunii strate(ice! c) #lanificarii intre#rinderii! d) #lanificarii strate(ice. 1,3 , perioada 1*), - 1*)4 a fost a: a) #lanificarii strate(ice! ") #lanificarii intre#rinderii! c) strate(iei in tim# real! d) (estiunii strate(ice. 1,3&. Competentele, aptitudinile si a0ilitatile de care dispune, in mod special intreprinderea si care-i permit sa realizeze anumite produse sau servicii foarte 0ine si intr-o maniera particulara, greu de copiat de concurenti defineste: a) %i$iunea strate(ica! ") com#etentele c'eie ale intre#rinderii! c) %ocatia intre#rinderii! d) domeniul de acti%itate strate(ic. 1,3). :nsam0lul de activitati relativ autonome, din care rezulta 0unuri si;sau servicii omogene destinate unei piete specifice, avand concurenti determinati si care poate fi dezvoltat prin formularea si aplicarea unei strategii particulare defineste: a) se(mentarea strate(ica! ") %ocatia intre#rinderii!

c) "arierele de intrare! d) domeniul de acti%itate strate(ica. 1,3*. impartirea activitatilor intreprinderii intr-un numar de su0ansam0le omogene pentru care se poate ela0ora o strategie relativ independenta defineste: a) se(mentarea strate(ica! ") %ocatia intre#rinderii! c) %i$iunea strate(ica! d) domeniul de acti%itate strate(ica. 1,4,. :nsam0lul de factori proprii unei industrii care diminueaza numarul noilor concurenti su0 nivelul la care ar putea intra tinand cont de nivelul profiturilor realizate in industria respectiva se refera la: a) se(mentarea strate(ica! ") "arierele de intrare! c) "arierele de iesire! d) factori c'eie de succes. 1,41. 4aportul dintre noii intreprinzatori care intentioneaza sa participe la impartirea supraprofitului si intreprinzatorii e(istenti defineste: a) amenintarea noilor intrati! ") atracti%itatea unei industrii! c) rata intratilor! d) ca#acitatea de ne(ociere a firmei. 1,42. Costul capitalului, c/eltuielile de creare si mentinere a imaginii, accesul la retelele de distri0utie, nivelul minim al productiei care asigura o rata a renta0ilitatii accepta0ila, economia de scara, costurile de conversie, politici guvernamentale de protectie, avanta=e a0solute datorate costurilor, reprezinta factori ai: a) "arierelor de intrare! ") "arierelor de iesire! c) ca#acitatii de ne(ociere a firmei! d) atracti%itatii unei industrii. 1,43. Castigurile marginale generate de cresterea volumului productiei, determinate, in mod traditional, procentual, prin raportarea castigului suplimentar +a costul total de productie reflecta: a) economia de cam#! ") economia de scara! c) economia de (ama! d) factorii c'eie de succes. 1,44. >rupul de intreprinderi constituit in cadrul unei industrii, dispunand de resurse similare, vizand aceeasi clienti, promovand o strategie comuna reprezinta: a) "arierele de intrare! ") #uterea de ne(ociere a firmelor re#re$entati%e! c) (ru#ul strate(ic! d) (ru#ul noilor intrati. 1,45. .iferenta care e(ista intre doi participanti la =ocul concurential din punct de vedere al informatiilor de care dispun privind un anume su0iect reflecta: a) "arierele de intrare! ") economia de cam#! c) asimetria de informare! d) a%anta ul concurential. 1,4 . 4ezultatul o0tinut de o intreprindere care difuzeaza informatii de natura strategica, conducand la o reducere a asimetriei informationale dintre intreprindere si clientii sai defineste: a) costul de acces! ") cre%asa structurala!

c) efectul de anunt! d) efectul de (ama. 1,4&. :facerea independenta in cadrul intreprinderii, delimitata prin aria de actiune, competitori si dispunand de o anumita autonomie functionala reprezinta: a) domeniul de acti%itate strate(ica! ") unitatea strate(ica de afaceri! c) se(mentarea strate(ica! d) aria de afaceri strate(ica. 1,4). :nsam0lul de orientari ma=ore pe 0aza carora se sta0ilesc directiile generale de actiune si regulile de functionare a organizatiei defineste: a) %i$iunea strate(ica! ") strate(ia! c) #olitica! d) tactica. 1,4*. 3trategia a fost definita comple( ca: plan de actiune, stratagema, model de comportament, mod de pozitionare a firmei in mediu, perspectiva, de: a) 3.<int$"er(! ") A.C'andler! c) P.4ruc)er! d) <.Porter. 1,5,. Proiectia a ceea ce se intentioneaza a fi organizatia intr-un viitor indelungat si, adesea, neprecizat, prin care se pune in evidenta arta managementului ca stiinta dar si capacitatea managerului strateg de a prefigura perspectivele dezvoltarii firmei, de cele mai multe ori, ignorandu-i starea prezenta, reprezinta: a) misiunea or(ani$atiei! ") %i$iunea strate(ica! c) a%anta ul concurential! d) o#tiunile strate(ice. 1,51. Componenta strategiei care clarifica directia pe care o va urma organizatia, precizand natura afacerii prin asociere cu un produs sau proces te/nologic capa0il sa satisfaca o nevoie specifica clientului;consumatorului defineste: a) a%anta ul concurential! ") %i$iunea strate(ica! c) misiunea or(ani$atiei! d) o#tiunea strate(ica. 1,52. Componenta strategica prin care se asigura identitatea organizatiei, diferentierea de competitori prin asocierea cu un produs, proces, te/nologie defineste: a) o#tiunea strate(ica! ") %i$iunea strate(ica! c) misiunea or(ani$atiei! d) o"iecti%ele strate(ice. 1,53. @isiunea regasita, de regula, in organizatiile de mici dimensiuni, in care predomina gri=a pentru supravietuire, interesul pentru profit imediat, dorinta de a mentine un anumit secret asupra intentiilor firmei, se afla in ipostaza de misiune: a) (enerala! ") neclara! c) s#ecifica! d) structurata1 cu fi-area de #rioritati! 1,54. @isiunea care include o serie de criterii cu a=utorul carora se pot identifica unele o0iective, in care se descriu, mai curand, modalitatile de actiune prin care urmeaza a fi satisfacute asteptarile clientilor, salariatilor, actionarilor se afla in ipostaza de misiune:

a) (enerala! ") neclara! c) s#ecifica! d) structurata1 cu fi-area de #rioritati. 1,55. @isiunea care reprezinta forma cea mai evoluata, oferind un g/id al oportunitatilor celor interesati, atat din interiorul cat si din e(teriorul organizatiei, se afla in ipostaza de misiune: a) (enerala! ") neclara! c) s#ecifica! d) structurata1 cu fi-area de #rioritati. 1,5 . 1ivelurile de performanta pe care organizatia urmareste sa le realizeze pe termen lung, directionandu-i activitatile catre rezultate c/eie specifice, reprezinta: a) o#tiunile strate(ice! ") misiunea or(ani$atiei! c) %i$iunea strate(ica! d) o"iecti%ele strate(ice. 1,5&. !intele sta0ilite pe perioade mai scurte de timp comparativ cu misiunea si prin care se actualizeaza, adesea, continutul misiunii la modificarile mediului sunt: a) resursele strate(ice ale firmei1 ") o#tiunile strate(ice! c) o"iecti%ele strate(ice! d) %i$iunea strate(ica. 1,5). 3electati din urmatoarele formulari cerinta corecta in sta0ilirea si e(primarea o0iectivelor strategice: a) sa se refere la as#ecte (enerale ale or(ani$atiei! ") sa se refere la #erformante si nu la acti%itatile care conduc la acestea! c) sa fie e-#rimate1 mai ales calitati%! d) sa fie sta"ilite #e #erioade mari1 fara constran(eri date de termene care sa #reci$e$e #erioada de inde#linire. 1,5*. 3electati din urmatoarele formulari cerinta corecta in sta0ilirea si e(primarea o0iectivelor strategice: a) sa fie e-#rimate1 mai ales calitati%! ") sa fie stimulatoare1 tinand cont1 mai ales de ceea ce ar dori sa reali$e$e or(ani$atia! c) sa se refere la as#ecte (enerale ale or(ani$atiei! d) sa fie1 #e cat #osi"il1 masura"ile1 e-#rimate intr-o forma cantitati%a. 1, ,. @odalitatile prin care pot fi realizate o0iectivele strategice, indicand directiile posi0ile de dezvoltare ale firmei reprezinta: a) o#tiunile strate(ice! ") a%anta ul com#etiti%! c) resursele strate(ice! d) ariile de interes strate(ic. 1, 1. Potentialul de care dispune sau la care poate avea acces firma pentru realizarea strategiei defineste: a) a%anta ul com#etiti%! ") o#tiunile strate(ice& c) resursele strate(ice! d) ariile de interes strate(ic. 1, 2. Crearea deli0erata a unor particularitati in realizarea si vanzarea produselor si serviciilor capa0ile sa asigure firmei un atu in comparatie cu intreprinderile concurente defineste: a) identitatea firmei! ") aria de interes strate(ic!

c) resursele strate(ice! d) a%anta ul com#etiti%. 1, 3. Conditia de 0aza pentru ca un avanta= o0tinut la un moment dat de o firma sa fie considerat avanta= competitiv este ca el sil fie: a) de durata! ") datorat unei con uncturi fa%ora"ile! c) datorat unei o#ortunitati! d) "a$at #e reducerea costurilor. 1, 4. :naliza comple(a a starii de functionalitate a firmei sau a unora din domeniile ci de activitate, prin care se identifica punctele forte si nevralgice, cauzele care le genereaza si se ela0oreaza recomandarile de resta0ilire a ec/ili0rului si de dezvoltare in perspectiva defineste: a) anali$a %alorii! ") anali$a dia(nostic! c) anali$a %ocatiei! d) anali$a lantului %alorii. 1, 5. 3electati din formularile de mai =os diferenta dintre diagnosticul uman si cel organizational: a) constata starea de sanatate a firmei! ") e-#lica maladia cu care se confrunta la un moment dat firma! c) are caracter %oluntar! d) ofera recomandari ce decur( din e%aluarea starii de sanatate a firmei. 1, . Potentialul de cunoastere si actiune, in raport cu telurile sta0ilite, intr-un mediu dat, ca urmare a valorizarii cunostintelor si a0ilitatilor indivizilor care o compun defineste: a) %ocatia firmei! ") com#etenta or(ani$atiei! c) misiunea firmei! d) ca#acitatea de com#etitie. 1, &. Caracteristicile unicat care-i permit +ntreprinderii definitoare sa realizeze in ritm rapid noi produse si sa-si e(tinda capacitatea concurentiala se regasesc in competente: a) indi%iduale! ") c'eie! c) "anali$ate! d) (enerice. 1, ). 3electati din formularile de mai =os caracteristici ale competentelor c/eie: a) asi(ura identitatea firmei! creea$a sau contri"uie 'otarator la o"tinerea unui a%anta concurential de lun(a durata! ") #ot fi #reluate relati% usor de com#etitori! c) sunt ri(ide1 necesitand conditii s#eciale #entru a fi o"tinute si #ro#a(ate! d) sunt s#eciali$ate a#artinand unui domeniu anumit al firmei. 1, *. Birma in care c/iar si competentele 0analizate se afla la un nivel insuficient si, ca urmare, produsele realizate sunt inferioare nivelului mediu iar performantele economice sunt frecvent su0 nivelul ma=oritatii concurentilor se afla in situatie de: a) su#ra%ietuire! ") alarma! c) tatonare! d) #otential a%anta concurential. 1,&,. Birma care dispune de competente 0analizate, de o calitate si la un nivel suficient pentru a-i permite sa o0tina produse compara0ile cu ale ma=oritatii concurentilor sai, aflandu-se la o paritate competitionala este in situatie de: a) tatonare! ") #otential a%anta concurential! c) su#ra%ietuire!

d) alarma. 1,&1. Cand competentele localizate si transversale se afla la un nivel care-i permit sa o0tina un avanta= concurential cert si de durata, firma se afla in situatie de: a) su#ra%ietuire! ") alarma! c) e-celenta! d) #otential a%anta concurential. 1,&2. Cand competentele localizate sau transversale sunt emergente iar firma nu dispune de certitudinea ca e(ploatarea lor li poate aduce un avanta= concurential, firma se afla +n situatie de: a) tatonare! ") #otential a%anta concurential! c) su#ra%ietuire! d) alarma. 1,&3. 3electati din formularile de mai =os elementele care faciliteaza delimitarea corecta a afacerii ".:3%: a) %ocatia firmei1 com#etentele c'eie1clientela tinta! ") %ocatia firmei1 clientela tinta1 com#ortamentul costurilor! c) clientela tinta1 ti#ul ne%oii aco#erit #rin #rodusul. ser%iciul oferit1 alternati%ele te'nolo(ice e-istente in firma! d) %ocatia firmei1 alternati%ele te'nolo(ice e-istente in firma1 com#ortamentul costurilor. 1,&4. :nsam0lul de elemente e(terioare intreprinderii constituit din indivizi, intreprinderi, institutii, organisme, reglementari sau fenomene care pot influenta in mod direct sau indirect activitatea acesteia defineste, in literatura de specialitate: a) mediul e-tern! ") mediul intern! c) mediul a#ro#iat! d) mediul concurential. 1,&5. Posi0ilitatea materiala de a realiza o miscare strategica adecvata strategiei firmei, realizata la un cost mai redus decat al concurentilor sai defineste: a) tactica! ") strate(ia! c) o#ortunitatea strate(ica! d) #uterea de ne(ociere a firmei. 1,& . :menintarile profilate de unele tendinte nefavora0ile ale mediului e(tern general a caror aparitie ar putea impiedica realizarea o0iectivelor strategice se regasesc in: a) intensificarea com#etitiei! ") amenintarea noilor intrati! c) ocul concurential! d) #ericole. 1,&&. +ndustria alcatuita dintr-un numar mare de concurenti cu putere redusa, cu competitie puternica, fara economii de scara, cu capacitate redusa de negociere a firmei in relatiile cu furnizorii si clientii este: a) concentrata! ") emer(enta! c) fra(mentata! d) (lo"ala. 1,&). +ndustria emergenta, matura, in declin se clasifica astfel dupa parametrul: a) stadiul de de$%oltare! ") (radul de fra(mentare! c) structura! d) forte motrice s#ecifice.

1,&*. +ndustria generata de un grup de firme a caror activitate se 0azeaza pe o noutate, cu un grad inalt de incertitudine generata de lipsa informatiilor privind piata este: a) concentrata! ") emer(enta! c) fra(mentata! d) matura. 1,),. Birma inclusa intr-un grup format dintr-un numar redus de firme care domina piata ca si cota, imagine, performante, capacitate competitiva este in situatia de: a) lider! ") urmaritor al liderului! c) ostas! d) com#onenta a (ru#ului firmelor de %arf. 1,)1. Birma componenta a esalonului ma=oritar al firmelor cu capacitate competitiva medie dintre care se poate detasa, uneori, urmaritorul liderului sau c/iar liderul este in situatia de: a) lider! ") urmaritor al liderului! c) ostas! d) com#onenta a (ru#ului firmelor de %arf! 1,)2. @odelul de analiza care utilizeaza atu-urile sl sla0iciunile firmei paralel cu sansele si pericolele generate de mediu pentru a indica un tip de strategie care sa se potriveasca cerintelor mediului e(tern si capa0ilitatilor strategice ale firmei este matricea: a) ?CG! ") A4L! c) SNOT! d) <c2inse>. 1,)3. .omeniile de :ctivitate 3trategica ale intreprinderii care 0eneficiaza de ritmuri de crestere mari ale pietei dar au o pozitie sla0a pe piata sunt afaceri de tip: a) %edeta! ") %aca cu la#te! c) dilema! d) caine. 1,)4. .omeniile de :ctivitate 3trategica ale intreprinderii cu o pozitie dominanta pe piata, aflate in faza de crestere si care genereaza resurse financiare mari si costuri reduse sunt afaceri de tip: a) %edeta! ") %aca cu la#te! c) dilema! d) caine. 1,)5. .omeniile de :ctivitate 3trategica dominante ca pozitie concurentiala, cu profita0ilitate ridicata dar aflate in faza de maturitate sau de declin sunt afaceri de tip: a) %edeta! ") %aca cu la#te! c) dilema! d) caine. 1,) . .omeniile de :ctivitate 3trategica ale intreprinderii care au o pozitie inferioara pe piata, aflate in faza de maturitate sau declin si care genereaza flu(uri financiare si costuri reduse sunt afaceri de tip: a) %edeta! ") %aca cu la#te! c) dilema! d) caine. 1,)&. Portofoliul de afaceri caracterizat prin predominanta afacerilor noi, care arata ci firma este 0ine

pregatita pentru viitor dar cu pro0leme care greveaza prezentul este de tip: a) ec'ili"rat! ") senil! c) u%enil! d) im"atranit. 1,)). Portofoliul de afaceri prin care firma dispune in prezent de resurse financiare, rate financiare e(celente dar in care viitorul ramane incert este de tip: a) ec'ili"rat! ") senil! c) u%enil! d) mi-t. 1,)*. Plasarea afacerilor unei firme intr-o matrice cu * cadrane, in functie de forta competitiva a afacerii si atractivitatea industriei si gruparea lor in trei sectoare ":-C% se realizeaza cu matricea: a) A4L! ") SNOT! c) ?CG! d) <c2inse>. 1,*,. 3trategiile de crestere, neutrale, defensive sunt strategii la nivelul: a) firmei! ") afacerii! c) functiunii! d) acti%itatii. 1,*1. 3trategia in care o0iectivele se fi(eaza la un nivel superior, cantitativ, fata de perioadele anterioare este de tip: a) de crestere! ") de asociere la risc! c) neutrale! d) defensi%. 1,*2. 3trategia in care o0iectivele sunt similare celor anterioare, eventual, corectate cu rata inflatiei si care cere supraveg/erea atenta a mediului si o mare capacitate de reactie la sc/im0arile acestuia este de tip: a) neutrala de #rofit! ") neutrala de consolidare! c) defensi%a! d) neutrala de continuitate. 1,*3. 3trategia care focalizeaza eforturile spre un produs, o familie de produse, o piata, o te/nologie, o industrie iar avanta=ele evidente sunt legate de posi0ilitatile de alocare eficienta a resurselor si de coordonare este: a) de concentrare! ") de di%ersificare! c) de di%ersificare concentrica! d) de di%ersificare con(lomerata. 1,*4. 3trategia care consta in largirea portofoliului de afaceri e(istent cu noi afaceri asemanatoare celor initiale referitoare la produse din aceeasi familie sau din familii inrudite, te/nologii, distri0utie este: a) de crestere! ") de di%ersificare! c) de di%ersificare concentrica! d) neutrala. 1,*5. 4iscurile competitionale ridicate, reglementarile anti-trust, riscul scaderii cotatiei la 0ursa c/iar in conditiile cresterii organizationale sunt asociate strategiei:

a) neutrala! ") de ac'i$itie! c) de crestere! d) defensi%a. 1,* . 3trategia asociata esecului si care se aplica atunci cand alte tipuri nu mai dau rezultate, fiind nepopulara, insotita de restrangeri de personal este: a) neutrala de #rofit! ") neutrala de consolidare! c) defensi%a! d) de crestere. 1,*&. 3trategiile impuse de modificari profunde si ireversi0ile ale mediului intern sau e(tern, insotite de riscul deteriorarii imaginii sunt de tip: a) defensi%! ") de ac'i$itie! c) neutrale! d) #o$iti%. 1,*). 3trategia care solicita oprirea intregii productii, vanzarea completa a activelor si a carei aplicare corecta depinde de identificarea momentului celui mai favora0il vanzarii activelor este de tip: a) neutrala de #rofit! ") neutrala de consolidare! c) defensi%a1 de lic'idare #artiala! d) defensi%a1 de lic'idare totala. 1,**. 3trategia practicata ca ultima solutie, prefera0ila falimentului, care presupune riscul su0evaluarii si;sau riscul pierderii oportunitatii de a vinde activele la valoarea reala este de tip: a) defensi%a! ") defensi%a de lic'idare #artiala! c) neutrala de #rofit! d) defensi%a de lic'idare totala. 11,,. 3trategia care reuneste si dezvolta afaceri intre care nu e(ista legatura de te/nologii, piata, distri0utie, singurele legaturi fiind cele asigurate de managementul comun si sursele financiare este: a) de concentrare! ") de di%ersificare! c) de di%ersificare concentrica! d) de di%ersificare fara le(atura. 11,1. Conceptul regasit in economia politica drept factorul primar, activ si determinant al productiei defineste locul si rolul omului in organizatie prin: a) #ersonalul or(ani$atiei! ") ca#italul intelectual! c) forta de munca! d) ca#italul uman. 11,2. Capitalul intelectual al organizatiei format ca rezultat al interactiunilor dintre actorii organizationali - manageri si e(ecutanti - marcat de amprenta culturala, sociala si economica a colectivitatii respective defineste: a) forta de munca! ") ca#italul uman! c) resursele umane! d) #ersonalul or(ani$atiei. 11,3. 8iziunea glo0alizatoare, tipica taGlorismului prin care intreg personalul organizatiei este tratat nediferentiat iar ceea ce conteaza este capacitatea de a produce utilitati se reflecta +n conceptul de: a) forta de munca! ") ca#italul intelectual!

c) #ersonalul or(ani$atiei! d) ca#italul uman. 11,4. 4esursa regenera0ila, ca urmare a proceselor de educatie, invatare organizationala, capa0ila sa se reproduca, din acest punct de vedere, pe scara nelimitataP reprezinta o trasatura a: a) ca#italului or(ani$ational! ") resurselor umane! c) fortei de munca! d) #ersonalului or(ani$atiei. 11,5. 4esursa cu cel mai inalt grad de perisa0ilitateP reprezinta o trasatura a: a) ca#italului uman! ") ca#italului or(ani$ational! c) resurselor umane! d) fortei de munca. 11, . 4esursa rara, de importanta strategica, recunoscuta astfel in a0ordarile recente ale managementului centrat pe competenteP reprezinta o trasatura a: a) ca#italului uman! ") ca#italului or(ani$ational! c) resurselor umane! d) fortei de munca. 11,&. :nsam0lul proceselor prin care se asigura organizatiei personalul necesar pe tipuri de calificari si competente, in concordanta cu dimensiunea, comple(itatea si evolutia o0iectivelor strategice definesteJ a) or(ani$area resurselor umane! ") recrutarea! c) #lanificarea strate(ica a resurselor umane! d) selectia #ersonalului. 11,). .iagnosticul resurselor umane este o etapa a: a) moti%atiei! ") #lanificarii strate(ice a resurselor umane! c) anali$ei #ostului! d) mana(ementului carierei. 11,*. !endinta anga=atilor cu vec/ime de a ramane in firma se calculeaza prin: a) indicele de fluctuatie a #ersonalului! ") indicele sta"ilitatii #ersonalului! c) indicele de intar$iere si a"senteism! d) indicele de miscare a #ersonalului. 111,. 3trategia resurselor umane este o etapa a: a) formarii si de$%oltarii resurselor umane! ") mana(ementului carierei! c) #lanificarii strate(ice a resurselor umane! d) or(ani$arii resurselor umane. 1111. Planificarea pe 0aza de scenarii este o te/nica utilizata in: a) formarea #ersonalului! ") recrutarea #ersonalului! c) #lanificarea strate(ica a resurselor umane! d) or(ani$area resurselor umane. 1112. 2la0orarea prognozei resurselor umane este o etapa a: a) formarii si de$%oltarii resurselor umane! ") mana(ementului carierei! c) #lanificarii strate(ice a resurselor umane! d) or(ani$arii resurselor umane.

1113. 2(trapolarea indicatorilor de resurse umane este o te/nica utilizata in: a) formarea #ersonalului! ") recrutarea #ersonalului! c) #lanificarea strate(ica a resurselor umane! d) or(ani$area resurselor umane. 1114. @etoda .elp/i este utilizata in: a) formarea resurselor umane! ") recrutarea resurselor umane! c) #lanificarea strate(ica a resurselor umane! d) or(ani$area resurselor umane. 1115. :nsam0lul activitatilor si actiunilor prin care se asigura personalul necesar in numarul, structura si calificarea cerute de realizarea o0iectivelor generale ale organizatiei si o0iectivele specifice functiunii defineste: a) formarea #ersonalului! ") recrutarea #ersonalului! c) #lanificarea strate(ica a resurselor umane! d) or(ani$area resurselor umane. 111 . Procesul de sta0ilire a sarcinilor cuprinse in post si a cerintelor privind calificarea, a0ilitatile si responsa0ilitatile individuale pentru ocupa cu succes a postului defineste: a) cariera! ") anali$a #ostului! c) anali$a functiei! d) roiul. 111&. Procesul prin care se descrie ce tre0uie sa faca salariatul care ocupa un post sau o functie defineste: a) anali$a carierei! ") anali$a #ostului! c) definirea #ostului! d) s#ecificarea rolului. 111). Procesul prin care se decide atri0uirea sarcinilor si a autoritatii specifice muncii desfasurate de un individ defineste: a) anali$a #ostului! ") #roiectarea carierei! c) #roiectarea #ostului! d) definirea #ostului. 111*. @etoda copierii conventiei colective este utilizata in: a) anali$a carierei! ") anali$a #ostului! c) descrierea #ostului! d) definirea #ostului. 112,. @etoda definirii postului prin deversare este utilizata in: a) definirea #ostului! ") descrierea #ostului! c) anali$a #ostului! d) s#ecificarea rolului. 1121. @etoda 0azata pe regruparea sarcinilor standard este utilizata in: a) anali$a carierei! ") descrierea #ostului! c) definirea #ostului! d) s#ecificarea rolului. 1122. Categoria, adancimea si relationarea postului sunt caracteristici ale:

a) anali$ei carierei! ") descrierii #ostului! c) anali$ei #ostului! d) #roiectarii #ostului. 1123. 1umarul sarcinilor pe care ocupantul unui post +e va indeplini sta0ileste: a) adancimea #ostului! ") cate(oria #ostului! c) relationarea #ostului! d) #erformantele #ostului. 1124. 5i0ertatea de actiune pe care o are individul in a decide activitatile si modul de realizare a o0iectivelor postului sta0ileste: a) adancimea #ostului! ") cate(oria #ostului! c) relationarea #ostului! d) #erformantele #ostului. 1125. :nsam0lul proceselor prin care se identifica si masoara factorii care determina postul +n vederea sta0ilirii valorii +ui relative in cadrul organizatiei defineste: a) e%aluarea #ostului! ") cate(oria #ostului! c) #erce#tia #ostului! d) #erformantele #ostului. 112 . @etoda evaluarii pe 0aza pretului pietei este utilizata in evaluarea: a) carierei! ") moti%atiei! c) #ostului! d) #erformantelor indi%iduale. 112&. @etoda evaluarii pe 0aza de puncta= este utilizata in: a) e%aluarea #erformantelor! ") e%aluarea #ostului! c) a#recierea adancimii #ostului! d) masurarea cate(oriei #ostului. 112). Procesul planificat de identificare si atragere a persoanelor care detin capacitatile solicitate de posturile vacante sau nou create in conditiile unor costuri minime defineste: a) formarea resurselor umane! ") selectia resurselor umane! c) recrutarea resurselor umane! d) mana(ementul carierei. 112*. @etoda interna numita in literatura de specialitate si #=o0-posting$ este utilizata in: a) e%aluarea #ostului! ") formarea resurselor umane! c) recrutarea resurselor umane! d) selectia resurselor umane. 113,. @etoda e(terna este utilizata in: a) selectia resurselor umane! ") e%aluarea #erformantelor! c) moti%area resurselor umane! d) recrutarea resurselor umane. 1131. Pu0licitatea este una din te/nicile folosite in: a) formarea #ersonalului! ") selectia resurselor umane! c) recrutarea resurselor umane!

d) insertie #rofesionala. 1132. -anca de date a firmei este o te/nica utilizata in: a) formarea #ersonalului! ") selectia resurselor umane! c) #romo%area resurselor umane! d) recrutarea resurselor umane. 1133. Procesul de evaluare si comparare a persoanelor eligi0ile si de alegere a persoanei compati0ile cu cerintele si profilul postului vacant defineste: a) recrutarea resurselor umane! ") selectia resurselor umane! c) #romo%area resurselor umane! d) mana(ementul carierei. 1134. Procesul de adaptare la conditiile specifice activitatilor firmei, in vederea acoperirii unor nevoi presante concomitent cu asigurarea satisfactiei, mo0ilurilor si aspiratiilor personale, defineste: a) insertia #rofesionala si sociala! ") selectia resurselor umane! c) recrutarea resurselor umane! d) #lanificarea strate(ica a resurselor umane. 1135. Procesul planificat de modificare sistematica a competentelor si a comportamentului ca rezultat al invatarii organizationale, al dezvoltarii si al e(perientei practice in vederea optimizarii raportului dintre caracteristicile si asteptarile anga=atului si o0iectivele organizatiei, defineste: a) formarea #rofesionala! ") de$%oltarea #rofesionala! c) #lanificarea strate(ica a resurselor umane! d) mana(ementul carierei. 113 . Capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat de standardul ocupational defineste: a) formarea #rofesionala! ") com#etenta #rofesionala! c) de$%oltarea #rofesionala! d) #lanificarea strate(ica a resurselor umane. 113&. Bi(area standardelor de performanta reprezinta premisa a: a) carierei #rofesionale! ") inter%iului de selectie! c) formarii #rofesionale! d) de$%oltarii #rofesionale. 113). 4ecunoasterea si recompensarea comportamentelor si performantelor asteptate reprezinta premisa a: a) carierei #rofesionale! ") inter%iului de selectie! c) formarii #rofesionale! d) de$%oltarii #rofesionale. 113*. :ctivitatea prin care anga=atii isi sta0ilesc si isi realizeaza nevoile privind do0andirea de noi cunostinte si aptitudini profesionale necesare avansarii in cariera defineste: a) formarea #rofesionala a #ersonalului! ") recrutarea resurselor umane! c) mana(ementul carierei! d) de$%oltarea #rofesionala a #ersonalului. 114,. !e/nica ce presupune ca participantii sa =oace diferite roluri derivate din situatii reale si care cer comportamente si solutii adecvate rezolvarii pro0lemelor se refera la:

a) studii de ca$! ") rol - #la>in(! c) simulari de situatii! d) ocuri de mana(ement. 1141. 3uccesiunea de profesiuni, activitati si pozitii profesionale 0azate pe competentele, atitudinile si comportamentele dezvoltate de un individ de-a lungul vietii defineste: a) formarea #rofesionala! ") cariera! c) de$%oltarea #rofesionala a #ersonalului! d) recrutarea. 1142. Baza cuprinsa intre 2, - 3, de ani, cand sunt do0andite aptitudini si a0ilitati, creste volumul cunostintelor acumulate, competentele se dezvolta in ritm rapid se refera la: a) fa$a de e-#lorare! ") fa$a de e-#ansiune! c) fa$a de sta"ili$are! d) fa$a de maturi$are. 1143. Baza cuprinsa intre 3, - 4, de ani, cand aptitudinile si cunostintele do0andite sunt utilizate, adaptate, modificate si consolidate prin e(perienta acumulata se refera la: a) fa$a de e-#lorare! ") fa$a de e-#ansiune! c) fa$a de sta"ili$are! d) fa$a de maturi$are. 1144. Baza de dupa 4, de ani, cand persoana este solid plasata pe traseu% carierei sale si inainteaza conform intereselor si oportunitatilor ce i se ofera, se refera la: a) fa$a de e-#lorare! ") fa$a de e-#ansiune! c) fa$a de sta"ili$are! d) fa$a de maturi$are. 1145. Conceptul care reflecta imaginea de sine a omului privind modul in care s-a construit odata cu lansarea in cariera defineste: a) com#ortamentul or(ani$ational! ") cariera! c) ancora carierala! d) stilul de mana(ement. 114 . Caracterul dinamic si formativ, sta0ilitatea si puterea reprezinta trasaturi generale ale: a) carierei! ") ancorei carierale! c) stilului de mana(ement! d) mana(ementului carierei. 114&. !rasatura generala, regasita in ancora carierei, ce prezinta intensitatea cu care se actioneaza pentru a orienta intreaga cariera profesionala, se refera la: a) sta"ilitate! ") #utere! c) caracter dinamic! d) caracter formati%. 114). Procesul prin care se asigura avansarea anga=atilor si succesiunea manageriala in concordanta cu nevoile organizatiei, cu potentialul, performantele si preferintele anga=atilor, defineste: a) mana(ementul carierei! ") com#ortamentul or(ani$ational! c) cariera! d) ancora carierala.

114*. :sigurarea oportunitatilor de dezvoltare profesionala si;sau de avansare pe posturi superioare pentru anga=atii care au aspiratii profesionale clare si potential profesional reprezinta : a) un sco# s#ecific al mana(ementului carierei! ") o modalitate de satisfacere a ne%oilor de autoreali$are! c) un mi loc de sta"ili$are a #ersonalului! d) un o"iecti% al formarii #rofesionale 115,. @anagementul carierei este un proces ce priveste: a) ne%oile or(ani$atiei si ale indi%idului! ") ne%oile or(ani$atiei si ale su#rastructurilor din care face #arte! c) ne%oile mana(ementului si ale e-ecutiei! d) ne%oile mana(ementului de ni%el su#erior si ale de#artamentului de resurse umane. 1151. Care dintre afirmatiile urmatoare figureaza printre elementele ce tre0uie luate in considerare pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie: a) satisfacerea cererii clientilor in orice conditie! ") oferirea #roduselor.ser%iciilor in orice conditie! c) satisfacerea cererii #rin oferirea de #roduse.ser%icii care sa inde#lineasca aste#tarile consumatorilor1 in limita "u(etului acestora! d) oferirea #roduselor.ser%iciilor su#erioare calitati% de catre concurentii directi. 1152. Care dintre afirmatiile urmatoare nu figureaza printre primele doua actiuni in vederea dezvoltarii unui sistem de management al calitatii: a) ela"orarea documentatiei sistemului de mana(ement al calitatii! ") intre#rinderea de actiuni de constienti$are a tuturor an(a atilor de la toate ni%elele de mana(ement! c) ince#erea constienti$arii cu mana(ementul la %arf! d) numirea unui res#onsa"il cu mana(ementul calitatii. 1153. Bunctia de director cu calitatea se instituie in cazul: a) or(ani$atiilor mici! ") or(ani$atiilor mi locii! c) or(ani$atiilor mici si mi locii! d) or(ani$atiilor mari. 1154. Printre atri0utiunile principale ale directorului cu calitatea nu figureaza: a) ela"orarea #oliticii calitatii! ") efectuarea auditului intern al calitatii! c) sta"ilirea o"iecti%elor calitatii! d) monitori$area im#lementarii si a eficientei sistemului de mana(ement al calitatii. 1155. Printre cauzele esecului unor proiecte de implementare a sistemului de management al calitatii nu figureaza: a) o"structiei din #artea e-ecutantilor! ") o"structiei din #artea mana(erilor de la ni%el mediu! c) o"structiei din #artea conducerii la %arf! d) li#sei de informatii si de con%in(eri a directorului (eneral. 115 . Care varianta nu este adevarata referitoare la implementarea si dezvoltarea unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie care necesita: a) efort si mult tim#! ") o #olitica a calitatii cu o"iecti%e adec%ate! c) an(a amentul scris al conducerii la %arf! d) #romo%area atitudinii *4e ce sa sc'im"am acum1 daca intotdeauna am lucrat in acest fel+. 115&. Care dintre standardele internationale de calitate sta la 0aza auditarii sistemului de management al calitatii: a) ISO 899D! ") ISO 899;! c) ISO 8999!

d) ISO ;89;;. 115). Care dintre principiile generale ale managementului calitatii se refera la sta0ilirea unei unitati intre o0iectivele propuse si orientarile organizatie: a) a"ordarea #rocesuala! ") leaders'i#-ul! c) im"unatatirea continua! d) orientarea catre client. 115*. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera la necesitatea integrarii si corelarii activitatilor in cadrul unui sistem coerent: a) a"ordarea fa#tica #entru luarea deci$iei! ") relatii reci#roc a%anta oase cu furni$orii! c) a"ordarea sistemica a mana(ementului! d) a"ordarea #rocesuala. 11 ,. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera la crearea posi0ilitatii ca aptitudinile anga=atilor si fie folosite in 0eneficiul organizatiei: a) leaders'i#-ul! ") im"unatatirea continua! c) a"ordarea #rocesuala! d) im#licarea #ersonala. 11 1. Care varianta nu este adevarata referitoare la organizatiile care adopta modelul unui sistem de management al calitatii 0azat pe procese creeaza incredere in: a) ca#a"ilitatea #roceselor sale! ") calitatea #roduselor.ser%iciilor sale! c) im"unatatirea continua! d) reali$area su#racalitatii #roduselor.ser%iciilor sale. 11 2. Care din variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la principalele actiuni intreprinse de managerul +a varf in cadrul sistemului de management al calitatii: a) asi(urarea ca cerintele clientilor re#re$inta o #rioritate la toate ni%elurile firmei! ") asi(urarea ca sistemul de mana(ement al calitatii functionea$a! c) #artici#area la efectuarea auditului intern de calitate! d) asi(urarea dis#oni"ilitatilor de resurse necesare. 11 3. Care varianta nu este adevarata referitoare la importanta activitatii de mar?eting in lantul calitatii: a) comunica conducerii firmei toate cerintele clientilor! ") sta"ileste un sistem #ermanent de feed"ac) de la clienti! c) su(erea$a modul de am"alare a #rodusului! d) sta"ileste marimea caracteristicilor de calitate #rin *traducerea+ cerintelor clientilor. 11 4. Care varianta nu este adevarata referitoare ia modulele de implementarea a sistemului de management al calitatii intr-o organizatie: a) modulul E #entru cele care au ins#ectie si incercare finala! ") modulul 3 #entru cele care au #roiectare1 #roductie1 ins#ectie si incercare finala! c) modulul 4 #entru cele care au #roductie1 ins#ectie1 si incercare finala! d) modulul 5 #entru cele care au #roiectare1 ins#ectie si incercare finala. 11 5. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii: a) comunica an(a atilor si clientilor #olitica si o"iecti%ele calitatii! ") sta"ileste structura or(ani$atorica si res#onsa"ilitatile #e fiecare com#artiment! c) asi(ura disci#lina si eficacitatea o#eratiunilor! d) descrie modalitatea de desfasurare a unor acti%itati. 11 . Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii: a) cu#rinde "unele #ractice e-istente in intre#rindere! ") redactarea si administrarea re%ine mana(erului la %arf!

c) se foloseste la efectuarea auditurilor interne si e-terne! d) cu#rinde toate #rocedurile si instructiunile de lucru. 11 &. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii: a) se adresea$a #ersonalului de e-ecutie! ") se folosesc #entru a tine su" control o acti%itate! c) contin un ansam"lu de re(uli scrise1 s#ecifice unei acti%itati! d) s#ecifica cum tre"uie controlata si inre(istrata o acti%itate. 11 ). Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii: a) se adresea$a mana(ementului la %arf1 clientilor si or(anismelor de certificare! ") descriu acti%itatile unitatilor functionale! c) e-ista #roceduri ale sistemului de mana(ement al calitatii! d) e-ista #roceduri o#erationale si de ins#ectie. 11 *. Care varianta nu este adevarata referitoare la inregistrarile din domeniul calitatii: a) consemnea$a functionarea sistemului si conformitatea calitatii #roduselor cu cerintele s#ecificate! ") se adresea$a unitatilor functionale! c) sunt (enerale1 la ni%elul or(ani$atiei! d) sunt s#ecifice1 #e fiecare eta#a din traiectoria #rodusului. 11&,. Care varianta nu este adevarata referitoare la avanta=ele standardelor internationale +3C *,,,:2,,,? a) nu asi(ura o ada#tare la cerintele #roducatorilor de marfuri sau #restatorilor de ser%icii! ") asi(urarea interna a calitatii este orientata s#re TQ<! c) a"ordarea #rocesuala a acti%itatilor! d) com#ati"ilitate s#orita cu ISO ;D999. 11&1. Care varianta nu este adevarata referitoare la aplicarea creatoare a standardelor +3C *,,,:2,,,? a) s#ri ina @miscarea TQ<+ #e #lan mondial! ") e-celenta in afaceri este sco#ul final al mana(ementului calitatii! c) standardele ISO 8999 nu sunt utili$ate intotdeauna ca instrumente ale calitatii! d) s#ri ina *miscarea TQ<+ #e #lan national. 11&2. Care varianta nu este adevarata referitoare la utilizarea si intelegerea standardelor +3C *,,,? a) nu #ermit de$%oltarea initiati%elor in domeniul calitatii in orice or(ani$atie! ") nu sunt suficient de clare1 ca forma si continut! c) sunt (resit intelese in #ri%inta cerintelor de calitate! d) sistemul calitatii tre"uie inte(rat in conducerea unei afaceri. 11&3. Care varianta nu este adevarata referitoare la revizuirea standardelor +3C *,,,? a) ele sustin efortul catre e-celenta in #erformanta afacerii! ") arata clar modul cum ele fac trecerea la TQ<! c) ele nu au o metoda de autoe%aluare a (radului de maturitate a mana(ementului calitatii! d) a#licarea standardelor ISO 8999 este autoe%aluata #e "a$a criteriilor #remiilor #entru calitate. 11&4. Care varianta nu este adevarata referitoare la relatiile dintre sistemul de management al calitatii si modelele de e(celenta "!Q@%? a) am"ele au #rinci#ii comune! ") diferenta dintre ele re$ida din cam#ul lor de a#licare! c) fiecare or(ani$atie are #ro#riul mod de a reali$a TQ<! d) im#lementarea eficace a standardelor ISO 8999 nu ec'i%alea$a cu TQ< inte(rat al afacerii or(ani$atiei. 11&5. Care varianta nu este adevarata referitoare la diferentele esentiale dintre +3C *,,, si !Q@? a) in ISO 8999 res#onsa"ilitatea asu#ra calitatii re%ine de#artamentului calitatii! a) la TQ< fiecare an(a at este res#onsa"il cu calitatea! ") ISO 8999 nu #oate fi concentrat intr-o maniera sectoriala! c) la TQ< or(ani$area cu#rinde toate sectoarele1 functiile si toate ni%elurile.

11& . Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul si tipurile de audit? a) auditurile tre"uie conduse de cei care au res#onsa"ilitate in domeniile res#ecti%e! ") auditurile sunt #ro(ramate din tim#1 in functie de natura si im#ortanta acti%itatilor din domeniul calitatii! c) e%aluarile facute de audituri sunt ra#ortate in functie de *dis#o$itiile #resta"ilite+! d) auditurile *#rima #arte+ sunt efectuate de auditorii #ro#rii ai or(ani$atiei auditate. 11&&. Care varianta nu este adevarata referitoare la auditul sistemului calitatii: a) urmareste e%aluarea conformitatii caracteristicilor de calitate cu cerintele clientului sau cu s#ecificatiile din documentele de referinta /standarde1 s#ecificatii te'nice)! ") #oate fi efectuat #rin audituri interne! c) #oate fi efectuat #rin audituri *secunda #arte+! d) #oate fi efectuat #rin audituri *terta #arte+. 11&). Care varianta nu este adevarata referitoare la documentele necesare efectuarii auditului de sistem calitate? a) #rocedurile o#erationale si ale sistemului calitatii! ") manualul calitatii! c) standarde de #rodus1 s#ecificatii te'nice! d) standardul referitor la sistem /ISO 899;&:999). 11&*. Care varianta nu este adevarata referitoare la efectuarea auditului de sistem al calitatii? a) #re(atirea auditului! ") e-aminarea sistemului calitatii! c) e%aluarea re$ultatelor! d) constatarea neconformitatilor ma ore. 11),. Care varianta nu este adevarata referitoare la te/nicile de comunicare in timpul auditului de sistem al calitatii? a) este un #roces instructi% si constructi%! ") ascultarea nu tre"uie considerata ca fiind o #artici#are acti%a intre auditor si auditat! c) auditorii urmaresc si semnele furni$ate #rin comunicarea non%er"ala a #ersoanelor auditate! d) la identificarea neconformitatilor auditorul nu tre"uie sa emita critici la adresa nimanui. 11)1. Care varianta nu este adevarata referitoare la calificarea si certificarea auditorilor calitatii in 6.2.? a) cerintele #entru calificarea auditorilor sistemelor calitatii se refera la& studii1 #re(atire1 e-#erienta1 insusiri #ersonale1 a#titudini de conducere1 mentinerea com#etentei! ") e-#erienta #ractica de cel #utin doi ani din care un an in acti%itati de asi(urarea calitatii! c) in Sc'ema Armoni$ata a Or(ani$atiei Euro#ene a Calitatii se #re%ede introducerea a trei (rade de calificare si certificare& *#rofesionist calitate+1 *mana(er sistem calitate+ si *auditor calitate+! d) mentinerea com#etentei auditorilor se face #rin #artici#area la cursuri de #erfectionare si e%aluare la cel #utin o data la trei ani. 11)2. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pe plan 2uropean si international in domeniul auditorilor calitatiiJ a) cea mai inalta calificare este de *mana(er sistem calitate+ cu o e-#erienta de cel #utin un an in domeniul calitatii! ") insusirile #ersonale ale auditorilor& o"iecti%itate1 #erse%erenta1 s#irit #ractic1 #unctualitate1 ca#acitate de comunicare1 atitudine #o$iti%a1 ca#acitate or(ani$atorica! c) auditorii calitate sunt certificati de catre or(anismele nationale de certificare acreditate! d) sunt doua or(anisme internationale de armoni$are a sistemelor nationale de certificare a auditorilor calitatii& Re(istru International al Auditorilor Certificati /IRCA) si Asociatia Internationala a Or(anismelor de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire /IATCA). 11)3. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pentru calificarea si certificarea auditorilor calitatii in 4omania? a) formarea auditorilor se face de catre unele or(anisme1 uni%ersitati si firme de consultanta!

") im#lementarea si certificarea sistemului calitatii du#a ISO 8999 au determinat necesitatea formarii auditorilor! c) or(anismul #entru calificarea si certificarea auditorilor1 denumit Re(istru 7ational al Auditorilor /R37A) este o asociatie (u%ernamentala cu sco# lucrati%! d) RE7A este acreditat de catre Reteaua 7ationala de Acreditare din Romania /RE7AR). 11)4. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificare? a) certificarea conformitatii #roduselor.ser%iciilor a de%enit un factor al de$%oltarii comertului international! ") re#re$inta actiunea unei terte #arti care do%edeste e-istenta increderii ca un #rodus1 #roces sau ser%iciu este in conformitate cu un standard sau cu un document normati%! c) s-a de$%oltat mai ales du#a a#aritia standardelor ISO 8999 si a normelor euro#ene E7 DC999! d) certificarea #ersonalului #entru a inde#lini diferite functii /auditor calitate1 mana(er sistem calitate etc.) 11)5. Care varianta nu este adevarata referitoare la acreditare? a) standardele din seria DC999 #re%ad criteriile (enerale de acreditare #e care ar tre"ui sa le inde#lineasca or(anismele de certificare a #roduselor si #ersonalului! ") criteriile (enerale #entru declaratia de conformitate a furni$orului sunt sta"ilite #rin standardul E7 DC9;D! c) declaratia de conformitate #oate lua forma unui document1 a unei etic'ete sau o alta forma ec'i%alenta! d) declaratia de conformitate #oate fi a#licata #e un catalo(1 factura sau #e instructiunile de utili$are. 11) . Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in 6.2. a produselor; serviciilor? a) atestarea conformitatii este efectuata de catre un or(anism de certificare acreditat! ") e-#ertii or(anismului de certificare #ot emite numai certificatul de conformitate! c) #rin certificatul de conformitate se atesta ca un #rodus. ser%iciu este conform cu un document de referinta! d) certificarea #roduselor. ser%iciilor din *domeniul nere(lementatBB nu face o"iectul unor re(lementari s#eciale. 11)&. Care varianta nu este adevarata referitoare la Crganizatia 2uropeana de incercari si Certificare "2C!C%? a) asi(ura recunoasterea reci#roca a re$ultatelor incercarilor& ") elimina incercarile si certificarile re#etate! c) stimulea$a tarile din U.E. #entru a intra in acorduri de recunoastere reci#roca! d) oferirea unor ser%icii centrali$ate de e%aluare a conformitatii. 11)). Care varianta nu este adevarata referitoare la 3istemul de @arci 2uropene? a) se re#arti$ea$a unui #rodus o sin(ura marca euro#eana acce#tata de toate statele mem"re! ") 2EL<AR2 este o marca de conformitate euro#eana %oluntara care confera o (arantie a calitatii in *domeniul nere(lementat+! c) marca *CE, atesta conformitatea cu *cerintele esentiale+ si nu este o"li(atorie sa se a#lice #e #roduse de folosinta indelun(ata! d) marca 2EL<AR2 #artici#a la crearea unui sistem de su#ra%e('ere a #ietei. 11)*. Care varianta nu este adevarata referitoare la avanta=ele certificarii in 6.2. a sistemului de management al calitatii? a) reducerea auditarii furni$orilor! ") cresterea com#etiti%itatii! c) #re%enirea ca$urilor de ras#undere uridica #entru calitatea #roduselor! d) cresterea costurilor neconformitatilor. 11*,. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea sistemului de management al calitatii? a) certificarea determina moti%area an(a atilor! ") clientii si #artenerii de afaceri solicita do%e$i de functionare a sistemului!

c) certificarea de catre un or(anism e-tern recunoscut nu necesita efectuarea unui audit intern! d) auditul de su#ra%e('ere urmareste mentinerea conditiilor initiale. 11*1. Care varianta nu este adevarata referitoare la costul certificarii sistemului? a) de#inde de marimea or(ani$atiei /numarul an(a atilor)! ") de#inde de numarul am#lasamentelor si de com#le-itatea #roceselor! c) re#re$inta ; la ;999 din #ierderile datorate noncalitatii! d) re#re$inta ;9E din c'eltuielile interne #entru im#lementarea sistemului calitatii. 11*2. Care varianta nu este adevarata referitoare la strategia de promovare a sistemului certificat? a) construirea si #romo%area ima(inii unei or(ani$atii #reocu#ata de calitate si de a casti(a Incredere! ") tre$irea interesului clientilor noi si mai #utin a celor actuali! c) certificarea urmareste transformarea interesului clientilor in comen$i ferme! d) urmareste cresterea satisfacerii clientilor. 11*3. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de 0aza ale acreditarii in 4omania? a) caracter %oluntar! ") trans#arenta si dis#oni"ilitate #u"lica! c) contri"uie la #romo%area #rinci#iului li"erei circulatii a #roduselor si ser%iciilor! d) accesul li"er la acreditare al tuturor solicitantilor1 fara discriminari. 11*4. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele o0iective urmarite de 421:4? a) #artici#area or(anelor de s#ecialitate ale administratiei #u"lice! ") contri"uie la cresterea com#etiti%itatii #roduselor. ser%iciilor1 in conte-tul (lo"ali$arii #ietelor! c) confera incredere or(anismelor si la"oratoarelor care efectuea$a e%aluarea conformitatii! d) #romo%ea$a #rotectia %ietii1 sanatatii1 securitatii #ersoanelor1 mediului incon urator si a#ara interesele consumatorilor. 11*5. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele atri0utii ale 421:4? a) ela"orea$a si actuali$ea$a re(ulile de acreditare in functie de e%olutia #racticii euro#ene si internationale! ") asi(urarea confidentialitatii si #ractica secretului comercial! c) acreditea$a or(anismele de certificare #entru #roduse. ser%icii1 sistem calitate1 mediu si #ersonal! d) acreditea$a la"oratoare de incercari si etalonare1 #recum si or(anismele de ins#ectie. 11* . Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in 4omania? a) se #ractica certificarea o"li(atorie si %oluntara! ") #rodusele care au marca SR sau SR-S inseamna ca satisfac cerintele sta"ilite #rin standardele romane de referinta! c) titularii acestor marci le #ot a#lica numai #e am"ala ele #roduselor! d) titularii acestor marci ie #ot utili$a in #u"licitate in %ederea #romo%arii #roduselor. ser%iciilor certificate. 11*&. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala: a) TQ< este un mi loc de a atin(e o"iecti%ul ,calitatea totala+! ") calitatea totala este constituita din acti%itati care se im"unatatesc continuu1 im#licand tot #ersonalul de la mana(eri la e-ecutanti! c) calitatea totala urmareste satisfacerea de#lina a clientului1 concomitent cu cresterea #roducti%itatii! d) instruire si #re(atire #rofesionala a e-ecutantilor. 11*). Care varianta nu este adevarata referitoare la realizarea calitatii totale? a) concentrarea asu#ra clientului intern si e-tern! ") im#licarea si im#uternicirea unor salariati! c) an(a ament #e termen lun(! d) lucru or(ani$at in ec'i#a. 11**. Care varianta nu este adevarata referitoare la elementele c/eie ale calitatii totale? a) atentia asu#ra clientului intern si e-tern! ") clientul intern a uta la definirea calitatii #roduselor1 ser%iciilor1 an(a atilor1 te'nolo(iilor si a mediului! c) clientul e-tern defineste calitatea #rodusului sau ser%iciului li%rat!

d) sco#ul unei or(ani$atii este de a satisface ne%oile frec%ente ale clientului. 12,,. Care varianta nu este adevarata referitoare la contri0utia altor caracteristici e(tracalitative +a calitatea totala? a) li%rarea %olumului cerut /6)! ") li%rarea la termenul solicitat /T)! c) li%rarea Ia costul cerut de furni$or #entru a nu de#asi fondurile alocate /C)! d) li%rarea la locul dorit /L). 12,1. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptual calitatii totale? a) inlantuirea acti%itatilor clientilor interni! ") intre calitatea #roduselor si ser%iciilor nu sunt relatii de interconditionare! c) o"iecti%ul este de#asirea aste#tarilor clientului! d) cum #utem reali$a mai "ine un #rodus. ser%iciu1 #entru ca niciodata nu este destul de "un. 12,2. Care varianta nu este adevarata referitoare ia noncalitate? a) a#are cand se aloca mai #utin de ;CE din cifra de afaceri1 noncalitatea a un(e la :CE din %enit la firmele de #roduse! ") efectul neim#licarii conducerii la %arf du#a *re(ula H9.:9+! c) erorile noncalitatii sunt cau$ate de e-ecutanti :9E! d) H9E din erorile noncalitatii sunt datorate conducerii la %arf. 12,3. Care varianta nu este adevarata referitoare la supracalitate? a) su#racalitatea este atri"uita e-istentei functiilor inutile! ") a#are cand se face *traducerea+ eronata a cerintelor in numarul #ro#rietatilor! c) (enerea$a costuri mai mari! d) nu determina insatisfactia clientului. 12,4. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale noncalitatii? a) este calitatea ceruta1 s#ecificata si nereali$ata! ") este ceea ce nu re%ine clientului si il nemultumeste! c) (enerea$a insatisfactia clientului datorita li#sei de #erformanta a #rodusului. ser%iciului! d) (enerea$a insatisfactii datorita e-istentei unor s#ecificatii care sunt in conformitate cu ne%oia clientului. 12,5. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale supracalitatii? a) su#racalitatea este ceea ce se da #rea mult clientului1 fara ca el sa ceara si fara sa se s#ecifice in documentatia #rodusului. ser%iciului! ") su#racalitatea este ceea ce nu foloseste clientul! c) este calitatea care necesita c'eltuieli su#limentare din #artea or(ani$atiei si care nu s#oreste satisfactia clientului! d) este o #erformanta e-cesi%a1 dar inutila clientului. 12, . Care varianta nu este adevarata referitoare la implicatiile economice ale calitatii? a) se concreti$ea$a in marimea #rofitului du#a relatia *calitateaR#rofit+! ") #roducti%itatea afectea$a com#etiti%itatea #e #iata in lu#ta concurentiala! c) cresterea #roducti%itatii determina costuri mai mici #e unitatea de #rodus! d) moti%area an(a atilor #entru satisfacerea clientului #rin reali$area unor caracteristici s#ecifice calitatii totale /Q6LTCRA). 12,&. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile calitatii totaleJ a) atitudinea #re%enti%a este de #referat fata de cea corecti%a! ") luarea in considerare a unor com#onente s#ecifice calitatii totale /Q6LTCRA)! c) armoni$area influentelor tuturor factorilor1 furni$ori1 distri"uitori1 clienti! d) de$%oltarea unui sistem informational adec%at. 12,). Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala?

a) necesita im#licarea intre(ului #ersonal! ") #resu#une o #artici#are acti%a a fiecaruia in #re%enirea erorilor! c) are menirea de a nu e-tinde relatia client-furni$or in interiorul si in afara or(ani$atiei! d) este o #ro"lema care face #arte din strate(iile de mana(ement. 12,*. Care varianta nu este adevarata referitoare la ipostazele calitatii totale? a) definirea calitatii #roduselor. ser%iciilor s#ecifice or(ani$atiei! ") calitatea conce#tiei1 a #roiectarii! c) calitatea reali$arii! d) calitatea su#erioara a ser%iciilor de consultanta. 121,. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii esentiali de aplicare a calitatii totale? a) crearea unei stari de s#irit #entru calitate in toata or(ani$atia! ") a %alorifica contri"utia unor an(a ati intre#rin$atori! c) ra#iditate si dinamism in a#licarea masurilor de im"unatatire continua! d) a li"eri$a un #otential de initiati%e. 1211. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala ca raspuns la componentele sfidarii lansate de concurenti? a) ada#tarea #rodusului. ser%iciului la ne%oile clientului! ") com#etiti%itate-%an$are la #retul #ietei& com#etiti%itate R #roducti%itateS calitate! c) #erformanta-cat mai a#roa#e #osi"il de %alorile s#ecificate& dis#ersiaRnoncalitate T su#racalitate! d) termene-Ii%rare1 an(a amente1 ras#uns1 creare de #roduse si ser%icii noi. 1212. Care varianta nu este adevarata referitoare +a avanta=ele calitatii totale in functie de o0iectivele tinta? a) o"iecti%ul *clienti+- se mareste fidelitatea si se diminuea$a reclamatiile! ") o"iecti%ul *intre#rinderea+- se diminuea$a costurile noncalitatii si se mareste %aloarea adau(ata! c) o"iecti%ul *mana(ementul+- se diminuea$a de$or(ani$area si se mareste #re%enirea! d) o"iecti%ul *#iata+- se diminuea$a remedierile si se mareste satisfactia muncii. 1213. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile necesare implementarii calitatii totale? a) e-istenta unei deci$ii strate(ice din #artea conducerii la %arf! ") in%estitii #e termen scurt si mediu! c) e-istenta unei culturi a calitatii in or(ani$atie! d) im#licarea totala a conducerii. 1214. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele implementarii calitatii totale? a) con%in(erea ec'i#ei de conducere! ") formarea unei structuri *calitate+! c) o"tinerea ade$iunii conducerii numai #rin actiuni de sensi"ili$are! d) lansarea #ro(ramului *Actiunea #entru Calitate Totala+. 1215. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele diagnosticarii calitatii intr-o organizatie? a) sta"ilirea functiei calitatii in cadrul or(ani(ramei! ") identificarea #oliticii calitatii cunoscuta si insusita de tot #ersonalul! c) e-istenta documentatiei sistemului calitatii si a unui consiliu al calitatii! d) or(ani$area calitatii #roiectate /de conce#tie) numai #rin teste de #rototi#uri. 121 . Care varianta nu este adevarata referitoare la limitele calitatii totale? a) #re$entarea e-i(entelor si #rinci#iilor fara elemente metodolo(ice #entru a de%eni functionale! ") li#sa de coordonare intre com#artimente /calitate1 mar)etin(1 resurse umane)! c) o#ortunitatea introducerii #ro(ramului Calitate Totala este deformata de sefii de#artamentelor o#erationale! d) neintele(erea "a$ei teoretice. 121&. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de 0aza pentru succesul calitatii totale, formulate de :.8. Beigen0aum? a) calitatea cere im"unatatire #ermanenta! ") calitatea re#re$inta ceea ce utili$atorul final sustine ca nu este!

c) calitatea re#re$inta un mod de conducere! d) calitatea si introducerea noului sunt de#endente una de cealalta. 121). Care varianta nu este adevarata referitoare la componentele principale ale unui program de calitate totala? a) #lanificarea actiunilor! ") strate(ia de$%oltarii! c) acti%itati o#erati%e! d) utili$area unor #ro(rame uni%ersal %ala"ile. 121*. Care varianta nu este adevarata referitoare la cerintele fundamentale pentru implementarea unui program de calitate totala intr-o organizatie? a) im#licarea totala a conducerii la %arf! ") recunoasterea #erformantelor o"tinute de concurenta! c) sc'im"area atitudinii si a culturii or(ani$atiei! d) tinerea su" control a calitatii acti%itatilor. 122,. Care varianta este adevarata referitoare la succesiunea principalelor compartimente care au un aport la calitatea produselor? a) #roiectare-mar)etin(-a#ro%i$ionare-#roductie- controlul calitatii! ") niar)etin(-#roiectare-a#ro%i$ionare-#roductie- controlul calitatii! c) #roiectare-a#ro%i$ionare-mar)etin(-#roductie- controlul calitatii! d) mar)etin(-#roiectare-controlul calitatii-a#ro%i$ionare-#roductie. 1221. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul !Q@: a) este un nou sistem de conducere a firmelor #e termen lun( care #une in centrul #reocu#arilor calitatea! ") re#re$inta o strate(ie #uternica a firmelor care determina o im"unatatire continua a calitatii #roduselor.ser%iciilor! c) este un ansam"lu de acti%itati care asi(ura reali$area simultana a o"iecti%elor concentrate #e satisfacerea ne%oilor frec%ente ale clientilor! d) re#re$inta o noua filosofie de conducere a calitatii1 un nou model de cultura a intre#rinderii orientat s#re client. 1222. Care varianta nu este adevarata referitoare la dimensiunile !Q@: a) com#onenta filosofica este cea mai #utin %i$i"ila si ras#unde la intre"area& de ce sa faciU ") com#onenta lo(ica defineste calitatea si ras#unde la intre"area& cum sa faci1 sa a#lici masurile rationale1 lo(ice de or(ani$are si reali$are a calitatii! c) com#onenta te'nica este #artea %i$i"ila1 o#erationala a calitatii si este cea mai im#ortanta. Ras#unde la intre"area& cu ce sa faciU d) com#onenta umana necesita sensi"ili$are1 constienti$are1 #re(atire1 moti%are #entru lucrul *"ine facut+. 1223. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul !Q@ +n viziunea lui Cros0G: a) calitatea este conformitatea cu cerintele! ") calitatea este o"tinuta #rin e%aluare nu #rin #re%enire! c) standardul de #erformanta al calitatii este ,$ero defecte+! d) calitatea se masoara #rin #retul #latit #entru non-conformitati si nu #rin indici. 1224. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile generale ale !Q@: a) an(a area si im#licarea totala a conducerii la %arf! ") #rioritate a"soluta data cerintelor! c) sc'im"area fundamentala a culturii or(ani$atiei #rintr-o #re(atire sistematica si continua! d) e%aluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de li%rare. 1225. Care varianta nu este adevarata referitoare la necesitatea o0iectiva a !Q@? a) calitatea este factorul esential in cresterea (radului de com#etiti%itate in lu#ta concurentiala! ") consumatorii isi sc'im"a des #referintele in functie de ra#ortul calitate.#ret oferit de #roducatori.comercianti1 la #rodusele de folosinta indelun(ata!

c) su#ra%ietuirea si #ros#eritatea firmei determina o noua atitudine fata de consumatori! d) clientii fideli re#re$inta cel mai im#ortant "un al firmei. 122 . Care varianta nu este adevarata referitoare la sinteza avanta=elor introducerii !Q@: a) im"unatatirea eficacitatii structurilor or(ani$atorice! ") im"unatatirea satisfacerii consumatorilor! c) clientii nu #erce# intotdeauna firma ca un *furni$or+ de satisfactii! d) im"unatatirea #rofitului si a com#etiti%itatii. 122&. Care varianta nu este adevarata referitoare la valorile !Q@: a) intaietatea clientului! ") multumirea clientului diri ea$a toti indicatorii economici! c) concentrarea #entru identificarea solutiilor la (reselile constatate si de#istarea %ino%atilor #entru a-i sanctiona! d) fa#tele si datele sunt de #referat in locul "anuielilor si ale #re$umtiilor. 122). Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii critici de succes ai !Q@: a) im#licarea totala a conducerii la %arf! ") e-istenta culturii calitatii! c) #re(atirea #e module ince#and cu e-ecutantii! d) sistemul de comunicare cu clientii. 122*. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicarea si anga=area conducerii la varf: a) sta"ilirea strate(iilor in cadrul #lanificarii! ") a#ro"area unor structuri or(ani$atorice adec%ate care sa fie #aralele cu cele e-istente! c) definirea clara a #oliticii calitatii #e termen lun(! d) sta"ilirea o"iecti%elor calitatii #e termen lun(. 123,. Care varianta nu este adevarata referitoare la structura si continutul modulelor de pregatire si instruire a ec/ipelor de im0unatatirea calitatii: a) la ince#ut se #une accent #e conce#te1 fara stratificarea #roiectelor! ") metode de o"tinere si anali$area datelor! c) formularea unor conclu$ii intermediare! d) identificarea cau$elor1 selectarea masurilor de im#lementare a #lanului si inter#retarea re$ultatelor. 1231. Care varianta nu este adevarata referitoare la continutul pregatirii in domeniul !Q@ a managerilor: a) elementele de "a$a ale TQ<! ") #olitica si o"iecti%ele #entru calitate ale firmei! c) a#licarea metodelor s#ecifice TQ<! d) o"iecti%ele calitatii la ni%el com#artimentai. 1232. Care varianta nu este adevarata referitoare la modalitatile de comunicare cu clientii e(terni in domeniul calitatii: a) comunicarea re$ultatelor din studiul anual! ") datele re$ultate din cercetarea clientilor interni! c) utili$area metodelor si te'nicilor de mar)etin(! d) transmiterea datelor referitoare la (radul de satisfacere sau frustrare a clientilor e-terni la an(a atii de la ni%el mediu. 1233. Care varianta nu este adevarata referitoare la evaluarea periodica a procesului !Q@: a) necesitatea su#ra%e('erii continue din #artea mana(erilor! ") se e%aluea$a modul de desfasurare a #rocesului TQ<! c) se e%aluea$a numai re$ultatele o"tinute! d) conclu$iile din ra#oartele de audit se folosesc #entru noi im"unatatiri. 1234. Care varianta nu este adevarata referitoare la reluarea procesului !Q@ la un nivel superior: a) actuali$area #oliticii firmei in domeniul calitatii! ") #erfectionarea instruirii si #re(atirii #ersonalului de la ni%el mediu! c) actuali$area eta#elor #arcurse!

d) #u"licarea re$ultatelor. 1235. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile de 0aza ale succesului !Q@: a) tinta este satisfacerea clientilor! ") coo#erarea #entru im"unatatirea continua! c) comunicarea si coordonarea tuturor acti%itatilor! d) im#uternicirea an(a atilor de la ni%el mediu. 123 . Care varianta nu este adevarata referitoare la cauzele esecului !Q@: a) re$istenta sla"a a conducerii la a#licarea TQ<! ") eroare la im#lementarea #ro(ramelor de calitate! c) entu$iasm la ince#ut #entru TQ<. dar nesustinut! d) ec'i#ele de im"unatatirea calitatii nu au functionat eficient. 123&. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele de implementarea !Q@: a) an(a amentul conducerii la %arf! ") instruirea si #re(atirea #ersonalului de e-ecutie! c) ela"orarea #oliticii si a o"iecti%elor calitatii! d) masurarea costurilor calitatii. 123). Care varianta nu este adevarata referitoare la diagnosticul procesului !Q@: a) anali$a strate(ica referitoare la calitate si #ret! ") anali$a de mar)etin( referitoare la identificarea ne%oilor clientilor interni si e-terni! c) anali$a or(ani$atorica si te'nica referitoare la #o$itia fata de concurenta! d) anali$a economica referitoare la masurarea costurilor disfunctionalitatilor 123*. Care varianta nu este adevarata referitoare la planul de implementare a !Q@: a) #reci$ea$a sarcinile mana(ementului la %arf! ") formarea consiliului calitatii! c) numirea unei comisii #entru ada#tarea #rocesului TQ<! d) ince#erea actiunii de instruire si #re(atire a #ersonalului de la ni%el mediu. 124,. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele sarcini pentru top manageri in procesul !Q@: a) e-#unerea #unctelor de %edere #ro#rii #rin inter%iuri1 adunari (enerale1 etc.! ") s#ri inirea #asi%a a masurilor de functionare a TQ<! c) recunoasterea meritelor celor im#licati si recom#ensarea lor! d) ela"orarea unor #roiecte de im"unatatire a acti%itatilor #ro#rii. 1241. Care varianta nu este adevarata referitoare la coordonatorul procesului !Q@: a) contri"uie uneori la asi(urarea functionarii TQ<! ") tre"uie sa ai"a calitati de "un mana(er! c) este su"ordonat direct conducerii la %arf si este mem"ru in consiliul calitatii! d) or(ani$ea$a actiuni de informare si de #re(atire in domeniul calitatii. 1242. Care varianta nu este adevarata referitoare la pro0lemele implementarii !Q@: a) sa stii la ce sa te aste#ti! ") ale(erea caii de a"ordare& *de sus in os+ sau *de os in sus+! c) comunicarea catre clientii e-terni des#re introducerea TQ<! d) luarea deci$iei cu ce sa ince#i. 1243. Care varianta nu este adevarata referitoare la un model posi0il al !Q@: a) durata im#lementarii TQ< de#inde de (radul de im#licare al conducerii Ia %arf! ") #unctul central al modelului il re#re$inta feed-"ac)-ul clientului! c) flecare acti%itate din model tre"uie ada#tata la s#ecificul or(ani$atiei& d) sa(eata *tim#+ semnifica necesitatea acordarii unei #erioade de tim# #entru desfasurarea in "une conditii a acti%itatilor din cele cinci cercuri concentrice. 1244. Care varianta nu este adevarata referitoare la piramida !Q@: a) TQ< consolidea$a moti%atia si creati%itatea an(a atilor1 creandu-se un #otential de ino%are mai mare! ") asi(ura calitatea #e #iata a firmei!

c) include calitatea muncii fiecarui an(a at1 calitatea cola"orarii1 #olitica firmei in domeniul calitatii! d) TQ< determina uneori calitatea #roduselor.ser%iciilor. 1245. Care varianta nu este adevarata referitoare la avanta=ele testarii !Q@ pe un esantion de pro0a: a) eforturi mai mici de conducere si in%estitii! ") corectarea ra#ida a (reselilor im#licand intrea(a firma! c) e%aluarea mai ra#ida a re$ultatelor! d) entu$iasmul an(a atilor mai usor de stimulat. 124 . Care varianta nu este adevarata referitoare la criteriile principale de alegerea testului pilot: a) ale(erea mana(erului care sa ai"a stil si %aloare! ") selectarea unei #arti distincte din cadrul firmei! c) ale(erea unui esantion in care nu e-ista o acti%itate #erformanta! d) ale(erea unui esantion dintr-un loc in care nu e-ista alte #roiecte de a#licat. 124&. Care varianta nu este adevarata referitoare la spri=inirea esantionului de testare: a) conducerea la %arf tre"uie sa s#ri ine direct testul! ") e-istenta unui dialo( #ermanent intre consiliul calitatii si ec'i#ele de testare! c) reim#ros#atarea cunostintelor des#re calitate #rin or(ani$area cursurilor #entru #ersonalul de la ni%el mediu! d) identificarea elementelor "une de cele nefolositoare. 124). Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele etape premergatoare inceperii procesului !Q@: a) or(ani$area #rocesului TQ<! ") e%aluarea culturii1 a atitudinii #ersonalului si #erce#tia clientului! c) an(a amentul #entru calitate a conducerii la %arf! d) anali$a #eriodica a costului calitatii su#erioare. 124*. Care varianta nu este adevarata referitoare la atri0utiunile ec/ipei proiectare a procesului !Q@: a) ada#tarea conce#telor TQ< la s#ecificul firmei! ") recomanda ince#erea sau nu a #rocesului TQ<! c) sta"ilirea unui #lan definiti% de im#lementare a #rocesului TQ<! d) ec'i#a de #roiectare #oate a#ela si la un consultant e-tern. 125,. Care varianta nu este adevarata referitoare la fazele de aplicare a !Q@ la nivelul intreprinderii dupa testare: a) lansarea e-#erientei o"tinute in testul #ilot! ") formarea ec'i#elor de im"unatatirea calitatii! c) #lanificarea calitatii! d) formarea auditorilor e-terni. 1251. Principalele criterii care stau la 0aza specializarii mar?etingului contemporan sunt: a) s#ecificul #ietelor1 aria teritoriala1 (radul de eficienta! ") #rofilul a(entilor economici1 ni%elul de or(ani$are economica1 (radul de eficienta! c) acti%itatile s#ecifice1 (radul de eficienta1 s#ecificul #ietelor! d) domeniul economic1 aria teritoriala1 ni%elul de or(ani$are economica. 1252. @ar?etingul glo0al are drept criteriu al specializarii: a) eficienta de ansam"lu a acti%itatii! ") domeniul economic! c) ni%elul de or(ani$are economica! d) aria teritoriala. 1253. @acromar?etingul si micromar?etingul au la 0aza, drept criteriu al specializarii: a) aria teritoriala de acti%itate! ") s#ecificul #ietei! c) ni%elul de a"ordare a mar)etin(ului in cadrul intre#rinderii! d) ni%elul de or(ani$are economica. 1254. Bunctia premisa a mar?etingului o constituie:

a) conectarea dinamica a intre#rinderii la mediul economico-social! ") satisfacerea in conditii su#erioare a ne%oilor de consum! c) in%esti(area #ietei1 a necesitatilor de consum! d) ma-imi$area eficientei economice1 a #rofitului. 1255. @acromar?etingul are in vedere: a) o s#eciali$are a mar)etin(ului #rin #risma ariei teritoriale! ") #atrunderea mar)etin(ului in toate sferele %ietii economice si sociale! c) utili$area mar)etin(ului de catre societate1 la ni%elul intre(ii economii nationale! d) a#licarea mar)etin(ului in intre#rinderile si ramurile care l-au incor#orat. 125 . Care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in legatura cu opinia actuala potrivit careia mar?etingul semnifica pentru +ntreprinzator o lupta ce: a) are ca o"iect cucerirea consumatorilor! ") are dre#t cam# de "atalie intre#rinderea! c) are ca inamici concurentii! d) urmareste sa a#lice (andirea militara la #ro"lemele de mar)etin(. 125&. 1otiunea de 'organizatie$, a carei utilizare se 0ucura de o tot mai larga adeziune in cadrul specialistilor de mar?eting: a) se foloseste ca fiind sinonima cu notiunea de intre#rindere! ") se refera la or(ani$atiile non-#rofit! c) %i$ea$a unitatile din diferite domenii sociale care reali$ea$a si un anumit #rofit! d) are o semnificatie mai cu#rin$atoare1 %i$and atat forme or(ani$atorice care urmaresc o"tinerea de #rofit1 cat si or(ani$atii non-#rofit. 125). @a(imizarea eficientei economice a profitului si satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum constituie, in cadrul functiilor mar?etingului contemporan, o functie: a) #remisa! ") mi loc! c) o"iecti%! d) or(ani$ationala. 125*. +n care dintre gruparile de mai =os, vizand componente ale mediului e(tern al intreprinderii, se inscriu mediile de informare in masa? a) macromediu - mediul natural! ") micromediu - #restatorii de ser%icii! c) macromediu mediul institutional! d) micromediu - or(anismele #u"lice. 12 ,. @ar?etingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a) oferta! ") #iata! c) consumatorii! d) concurentii. 12 1. @acromediul influenteaza activitatea intreprinderii: a) direct1 sla" si #ermanent! ") indirect1 sla" si #e termen lun(! c) direct1 #uternic si #ermanent& d) indirect1 #uternic si #e termen lun(. 12 2. 4eglementarile legale privind concurenta sunt incluse in: a) mediul #olitic! ") mediul institutional! c) mediul economic! d) micromediu. 12 3. 8olumul ofertei este un indicator utilizat, de regula, +n evaluarea capacitatii pietei atunci cand: a) oferta este mai mare decat cererea!

") oferta este e(ala cu cererea! c) oferta este mai mica decat cererea! d) nu contea$a ra#ortul dintre cerere si oferta. 12 4. Pentru e(primarea capacitatii pietei se recurge, cel mai frecvent, la: a) %olumul ofertei! ") %olumul cererii! c) %olumul tran$actiilor de #iata! d) cota de #iaVa. 12 5. +n cadrul mediului e(tern al intreprinderii, agentiile de pu0licitate fac parte din: a) macromediul intre#rinderii! ") cate(oria #restatorilor de ser%icii! c) or(anismele #u"lice! d) mediul institutional. 12 . +n cadrul functiilor specifice mar?etingului modern, conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social, este o functie: a) #remisa! ") mi loc! c) o"iecti%! d) a intre#rinderii. 12 &. 5ocul central in cadrul programarii de mar?eting revine: a) mi-ului de mar)etin(! ") #oliticii de #rodus! c) conducerii acti%itatii de mar)etin(! d) strate(iei de #iata. 12 ). 5ocul central in cadrul mi(ului de mar?eting revine, in general: a) #rodusului! ") #retului! c) distri"utiei! d) #romo%arii. 12 *. in cadrul tendintei specifice mar?etingului glo0al, de dezvoltare a unui mi( de mar?eting standardizat, oportunitati mai reduse de standardizare +e are: a) #retul! ") #rodusul! c) comunicarea #romotionala! d) distri"utia. 12&,. +n cazul unui mi( de mar?eting orientat intr-o perspectiva specifica mar?etingului relational serviciile postvanzare constituie un instrument specific politicii de: a) comunicare #romotionala! ") #ret! c) #rodus! d) distri"utie. 12&1. @etafora #inima mar?etingului$ vizeaza: a) #olitica de #rodus! ") mi-ul de mar)etin(! c) com#artimentul de mar)etin(! d) #iata. 12&2. Cerinta de 0aza a realismului mi(ului de mar?eting o constituie: a) udicioasa corelare a elementelor din com#onenta sa! ") includerea #ermanenta a tuturor elementelor ce-i sunt s#ecifice! c) %alorificarea tuturor o#ortunitatilor #ietei! d) satisfacerea de#lina a cerintelor cum#aratorilor-tinta.

12&3. Cea mai uzitata modalitate de asigurare legala a unei marfi o reprezinta: a) "re%etele de in%entie! ") inre(istrarea marcii! c) denumirea de ori(ine! d) dre#tul de autor. 12&4. >arantia este, in esenta: a) o com#onenta cor#orala a #rodusului! ") o com#onenta acor#orala a #rodusului! c) o com#onenta a canalelor de distri"utie! d) un mi loc #romotional. 12&5. 2videntiati dintre gruparile de mai =os pe cea care cuprinde numai componente acorporale ale produsului, in optica mar?etingului modern: a) #retul1 marca1 culoarea1 numele #rodusului! ") instructiunile de utili$are1 termenul de (arantie1 #retul1 culoarea! c) numele #rodusului1 marca1 #retul1 instructiunile de utili$are! d) #retul1 marca1 termenul de (arantie1 re$istenta la actiunile factorilor de mediu. 12& . Conceptia functionala a produsului are in vedere: a) statutul sau #e #iata! ") dimensiunile calitati%e ale #rodusului! c) o suma de functii #artiale sau de %alori de intre"uintare #artiale1 distincte intre ele1 desi nu a#ar #e #iata ca atare! d) o#tica inte(rata de definire a unui #rodus #rin #risma com#onentelor sale cor#orale si acor#orale1 a comunicatiilor referitoare la #rodus si a ima(inii #rodusului. 12&&. >ama de produse reprezinta un grup de produse inrudite prin: a) destinatia lor comuna in consum! ") caracteristicile esentiale similare #ri%itoare la materia #rima din care sunt o"tinute! c) caracteristicile esentiale similare referitoare la te'nolo(ia de fa"ricatie! d) toate caracteristicile de mai sus. 12&). :lternativele strategice vizand asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor e(istente si mentinerea gradului de noutate a produselor au drept criteriu de diferentiere: a) (radul de innoire a #roduselor! ") ni%elul calitati% al #roduselor! c) (radul de se(mentare a #ietei! d) dimensiunile si structura (amei de #roduse. 12&*. 6tilizarea preturilor psi/ologice vizeaza indeose0i: a) latura emotionala a #roceselor deci$ionale ale consumatorilor1 ") fi-arii #returilor in ra#ort de concurenta! c) determinarii ni%elului #returilor in functie de cerere! d) (radului de di%ersificare a #returilor. 12),. 6n canal de mar?eting: a) este definit ca un ansam"lu de or(ani$atii inde#endente im#licate in #rocesul de asi(urare a dis#oni"ilitatii #rodusului #entru consum ori utili$are! ") tre"uie sa includa un intermediar! c) tre"uie sa ai"a cel #utin trei mem"ri! d) semnifica distanta efecti% #arcursa de catre mi loacele de trans#ort utili$ate #entru de#lasarea #roduselor s#re "eneficiari. 12)1. 6n canal direct este acela care: a) are un sin(ur intermediar! ") nu are niciun intermediar! c) are doi intermediari! d) are un numar mic de intermediari.

12)2. .in categoria participantilor primari la procesul de distri0utie fac parte, +n sensul cel larg: a) #roducatorii! ") #roducatorii si detailistii! c) #roducatorii1 an(rosistii si detailistii! d) an(rosistii si detailistii. 12)3. :lternativele strategice referitoare la distri0utia e(tensivii, selectiva sE e(clusivi au drept criteriu de 0aza: a) dimensiunile canalului de distri"utie! ") (radul de #artici#are a firmei la acti%itatea canalului! c) (radul de control asu#ra distri"utiei! d) am#loarea.latimea distri"utiei. 12)4. 6n canal de distri0utie cuprinde in mod o0ligatoriu: a) #roducatorul si un intermediar! ") #roducatorul si mai multi intermediari! c) intermediarii si consumatorii! d) #roducatorul si consumatorul. 12)5. Cea mai importanta componenta a mi(ului logistic, su0 aspectul costurilor generate, o constituie: a) de#o$itarea! ") am"alarea! c) stocarea! d) trans#ortul. 12) . +n esenta, merc/andising-ul vizeaza: a) #re$entarea in cele mai "une conditii materiale si #si'olo(ice a #roduselor si ser%iciilor catre consumatorii #otentiali! ") un (ru# de te'nici s#ecifice relatiilor #u"lice! c) o concreti$are a mar)etin(ului direct! d) o %arianta a strate(iilor #romotionale. 12)&. in cazul unei intreprinderi cu o sla0a diversificare a produselor, zonelor geografice si clientilor cel mai recomandat criteriu de organizare a compartimentului de mar?eting il constituie: a) criteriul functiilor! ") criteriul (eo(rafic! c) criteriul #roduselor! d) criteriul #ietelor. 12)). Crganizarea interna a compartimentului de mar?eting specific intreprinderilor ce produc si ofera produse diferite, adresate unei clientele distincte si folosind canale de distri0utie specifice, are la 0aza criteriul: a) functiilor! ") (eo(rafic! c) #roduselor! d) #ietelor sau (ru#elor de clienti. 12)*. Care dintre variantele de mai =os cuprind numai aptitudini intelectuale pe care tre0uie sa le posede specialistii compartimentului de mar?eting: a) s#irit de o"ser%atie1 memorie %i$uala1 tenacitate! ") ra"dare1 e-actitate1 s#irit de coo#erare! c) #erse%erenta1 initiati%a1 ima(inatie creatoare! d) s#irit de anali$a1 intuitie1 ima(inatie creatoare. 12*,. 3+@ reprezinta: a) o metoda de simulare a im#lementarii #ro(ramelor de mar)etin(! ") un ansam"lu alcatuit din s#ecialisti1 ec'i#amente si #rocedee de cule(ere1 stocare1 anali$a1 e%aluare si distri"uire a informatiilor necesare1 corect si la tim# catre factorii de deci$ie din domeniul mar)etin(ului!

c) o metoda de structurare a intre#rinderii moderne in %i$iunea de mar)etin(! d) siner(ia intre#rinderii in o#tica de mar)etin(. 12*1. in plan orizontal, sistemul informational de mar?eting cuprinde: a) sursele de informatii! ") sistemul de (estiune si #relucrare a datelor! c) flu-urile informationale! d) utili$atorii. 12*2. .in varietatea de 0aze de date pentru sistemul informational de mar?eting al intreprinderii nu pot lipsi trei: a) des#re clienti1 des#re concurenti1 #entru reali$area unor #re%i$iuni de mar)etin(! ") des#re #rodus1 des#re #returi1 des#re distri"utie! c) des#re #returi1 des#re distri"utie1 des#re #romo%are! d) des#re com#onentele mi-ului de mar)etin(1 des#re clienti1 des#re concurenti. 12*3. 5ungimea drumului critic este redata de: a) suma duratei ma-ime a acti%itatilor critice si necritice! ") cel mai scurt inter%al de tim# in care #oate fi reali$at #ro(ramul! c) lun(imea arcelor (rafului! d) cel mai lun( inter%al de tim# in care #oate fi reali$at #ro(ramul. 12*4. 1u este reala afirmatia potrivit careia analiza 3RC!: a) #ermite #o$itionarea #roduselor in cadrul (amei de #roduse a intre#rinderii1 du#a criterii de eficienta! ") este sinte$a auditului de mar)etin(! c) este o com#onenta a #lanului de mar)etin(! d) e%aluea$a #unctele forte1 #recum si cele sla"e ale or(ani$atiei1 #recum si o#ortunitatile si amenintarile mediului e-tern. 12*5. :uditul de mar?eting reprezinta: a) o s#eciali$are a mar)etin(ului contem#oran! ") o eta#a im#ortanta a #rocesului #lanificarii de mar)etin(! c) e%aluarea (radului de audienta a s#oturilor #u"licitare la tele%i$iune! d) o sinte$a a anali$ei SNOT. 12* . :naliza 3RC! nu urmareste: a) sa constituie o #ractica mana(eriala de natura strate(ica1 #entru e%aluarea mediului e-tern! ") sa e%identie$e #unctele tari si #unctele sla"e ale unei intre#rinderi in lu#ta cu concurentii! c) sa e%alue$e atuurile si deficientele unei firme in ra#ort de o#ortunitatile si #rime diile mediului e-tern! d) sa asi(ure #o$itionarea #roduselor in cadrul (amei de #roduse sortimentale. 12*&. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la programul de mar?eting este ine(acta: a) are in com#onenta sa #lanul de mar)etin(! ") #ermite descrierea tacticilor la care %a recur(e intre#rinderea #entru atin(erea o"iecti%elor sale strate(ice! c) #re$inta succesiunea de actiuni #e care la %a desfasura or(ani$atia #entru materiali$area strate(iilor ado#tate! d) #reci$ea$a resursele necesare - tim#1 resurse financiare si umane. 12*). in esenta, P24! este o: a) com#onenta a #lanului de mar)etin(! ") te'nica de anali$a a retelelor1 utili$ata #entru #ro(ramarea si controlul #erioadelor com#le-e! c) strate(ie 'i"rida! d) strate(ie de diferentiere concentrata. 12**. 6tilizarea metodei P24! prezinta numeroase avanta=e. @arcati varianta falsa: a) sta"ilirea unor modalitati de alocare a resurselor! ") identificarea acti%itatilor critice! c) facilitarea intele(erii relatiilor dintre acti%itati! d) usurinta trasarii si intele(erii re#re$entarii (rafice.

13,,. :uditul de mar?eting este o parte componenta a: a) auditului de mana(ement! ") anali$ei SNOT! c) #ro(ramului de mar)etin(! d) strate(iei de mar)etin(. 13,1. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate: a) anali$a #re#onderent calitati%a a informatiilor! ") caracter formal si structurat! c) esantioanele de dimensiune mica1 nere#re$entati%e! d) mai "una cunoastere si intele(ere a unui fenomen de mar)etin(. 13,2. Cercetarile descriptive au una din urmatoarele caracteristici: a) utili$area de esantioane mici! ") caracter fle-i"il! c) definirea %a(a a coordonatelor cercetarii! d) fundamentarea #e "a$a unor cunostinte #reala"ile des#re fenomenul studiat. 13,3. Cercetarile de mar?eting al caror scop principal il reprezinta clarificarea si intelegerea unei #ro"leme au caracter& a) e-#loratoriu! ") instrumental! c) descri#ti%! d) #redicti%. 13,4. Cercetarile de mar?eting pot fi clasificate in functie de 'scopul functional al cercetarii$ in: a) cercetari calitati%e si cercetari cantitati%e! ") cercetari e-#loratorii si cercetari conclu$i%e! c) cercetari trans%ersale si cercetari lon(itudinale! d) cercetari #rimare si cercetari secundare. 13,5. +n functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive pot fi clasificate in: a) cercetari trans%ersale si cercetari lon(itudinale! ") cercetari trans%ersale sim#le si cercetari trans%ersale multi#le! c) cercetari "a$ate #e date #rimare si anali$a datelor secundare! d) cercetari "a$ate #e esantioane si cercetari "a$ate #e #aneluri. 13, . Principalele caracteristici ale cercetarii cauzale sunt: a) caracterul #lanificat si nestructurat! ") mani#ularea %aria"ilelor cau$ale inde#endente! c) desfasurarea intr-un mediu necontrolat! d) caracter descri#ti%. 13,&. @etoda aplica0ila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este: a) o"ser%area! ") anali$a datelor secundare! c) inter%iul de (ru#! d) e-#erimentul. 13,). !estul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cercetarii in conditii reale de #iata! ") costul relati% mic! c) im#osi"ilitatea studierii reactiei concurentilor! d) a"senta informatiilor des#re succesul real al #roduselor noi. 13,*. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: a) anali$a statistica a datelor1 caracterul e-#loratoriu! ") cuantificarea datelor si (enerali$area re$ultatelor la ni%elul #o#ulatiei tinte! c) utili$area in mare masura a intre"arilor de sondare a res#ondentului1 cule(erea structurata a datelor! d) %olumul mare de informatii furni$ate de res#ondent1 anali$a nestatistica a datelor

131,. +n privinta cercetarilor calitative de mar?eting, se pot face urmatoarele afirmatii: a) costul mai mare1 com#arati% cu cercetarea cantitati%a! ") im#osi"ilitatea de a identifica moti%atiile1 sentimentele #rofunde ale res#ondentilor! c) utili$area de esantioane de dimensiuni mari1 re#re$entati%e #entru #o#ulatia tinta! d) #ermite o"tinerea unor informatii @sensi"ile+ de la res#ondenti1 in ca$ul in care as#ectele cercetate sunt fie stan enitoare1 fie au un im#act ne(ati% asu#ra #ro#riului statut. 1311. 2(emple de te/nici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a) te'nici #roiecti%e de asociere1 te'nici #roiecti%e de constructie! ") te'nicile focali$ate de (ru#! c) inter%iurile in #rofun$ime d) simularea 1312. in cercetarea de mar?eting, masurarea reprezinta: a) #rocesul de sta"ilire a %aria"ilelor cercetarii! ") #rocesul de e-#rimare sim"olica1 numerica sau nenumerica a (radului in care un o"iect sau un fenomen #oseda o anumita caracteristica sau #ro#rietate! c) #rocesul de estimare a %alorii informatiilor! d) #rocesul de #relucrare a informatiei. 1313. in cercetarile de mar?eting, scalarea reprezinta: a) #rocesarea informatiilor de mar)etin(! ") acti%itatea de construire a scalelor! c) #rocesul de e-#rimare sim"olica a relatiilor dintre caracteristici si.sau #ro#rietatile unui fenomen! d) acti%itatea de construire a instrumentelor de masurare. 1314. in cercetarile de mar?eting, scala reprezinta: a) instrumentul cu a utorul careia se reali$ea$a masurarea! ") #rocesul de construire a scalelor! c) #rocesul de comensurare a informatiilor! d) #rocesul de com#arare simultana a doua sau mai multe caracteristici sau #ro#rietati. 1315. 3cala preferata de respondenti este: a) scala nominala! ") scala ordinala! c) scala inter%al! d) scala #ro#ortionala. 131 . Crdonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posi0ila in cazul scalei: a) ordinale! ") inter%al! c) #ro#ortionale! d) toate cele de mai sus. 131&. @ultiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza in cazul unei scale: a) nominale! ") ordinale! c) inter%al! d) #ro#ortionale. 131). 3cala nominala are una din urmatoarele caracteristici: a) are inter%ale e(ale! ") #ermite transformari de ti#ul f/-) R a-T"! c) #ermite clasificari! d) #ermite masurarea distantelor. 131*. +n caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu a=utorul scalei nominale, se utilizeaza: a) mediana! ") a"aterea standard&

c) distri"utia de frec%enta! d) (ru#ul modal. 132,. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu a=utorul scalei ordinale, se utilizeaza: a) mediana! ") a"aterea standard! c) distri"utia de frec%enta! d) modulul. 1321. !ransformarile de tipul f"(%I a(S0 sunt posi0ile numai in cazul scalelor: a) nominale si ordinale! ") ordinale si inter%al! c) nominale si #ro#ortionale! d) inter%al si #ro#ortionale. 1322. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu a=utorul scalei proportionale, se utilizeaza: a) mediana! ") a"aterea! c) modulul! d) media (eometrica. 1323. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevarata: a) #ermite clasificarea su"iectilor cercetati in doua mari (ru#e! ") clasificarea reali$ata tre"uie sa cu#rinda toate (ru#ele #osi"ile! c) (ru#ele constituite nu tre"uie sa se e-cluda reci#roc din #unct de %edere al #ro#rietatii scalate! d) este o scala foarte utili$ata1 mai ales in ca$ul %aria"ilelor ce nu #ot fi conce#tuali$ate decat in forma cate(oriala. 1324. in cadrul unui sonda=, persoana de la care se culeg datele este denumita: a) esantion! ") unitatea de cercetare! c) unitatea de sonda ! d) "a$a de esantionare. 1325. in cazul unui sonda=, unitatea de cercetare este: a) res#ondentul! ") #ersoana de la care se cule( datele! c) ec'i%alenta cu unitatea de sonda ! d) #ersoana1 (ru#ul de #ersoane sau or(ani$atia des#re care se cule( informatiile. 132 . 3onda=ul asistat de calculator este un tip de sonda= ce poate fi definit de urmatorul criteriu: a) cunoasterea sco#ului cercetarii de res#ondent! ") modul de comunicare cu res#ondentii! c) (radul de structurare! d) criteriul tem#oral. 132&. in functie de modul de comunicare cu respondentii, putem include in categoria sonda=elor clasice si: a) sonda ele #ersonale1 sonda ele telefonice! ") sonda ele #rin #osta1 sonda ele asistate de calculator! c) sonda ele online #e Internet! d) sonda ele telefonice acti%ate de o %oce com#uteri$ata1 sonda e #rin #osta. 132). Printre avanta=ele oferite de sonda=ele personale regasim: a) feed"ac)-ul o#eratorului! ") caracterul anonim al cercetarii! c) a"senta erorilor sistematice datorate o#eratorului! d) cost1 com#arati% cu alte ti#uri de sonda e cum sunt cele telefonice1 #ostale sau online.

132*. 6n dezavanta= ma=or al sonda=ului la domiciliu, putem consideraJ a) desfasurarea intr-un mediu familiar res#ondentului1 nu o#eratorului de inter%iu! ") durata mare! c) a#elarea la esantionarea #ro"alilistica! d) recontactarile. 133,. 3onda=ele prin interceptare se pot desfasura: a) telefonic! ") in s#atii comerciale! c) la domiciliu! d) #e Internet. 1331. 6n avanta= important al sonda=ului efectuat in randul organizatiilor este legat de: a) costurile cercetarii! ") o"tinerea de informatii s#eciali$ate1 direct de la uni%ersul tinta care este %i$at de sco#ul cercetarii! c) durata sonda ului! d) a"ilitatile o#eratorului de inter%iu. 1332. 3onda=ul postal are urmatoarea caracteristica: a) fle-i"ilitate (eo(rafica mica! ") li#sa #osi"ilitatilor de contactare a res#ondentilor inaccesi"ili #rin alte metode! c) comoditate #entru res#ondenti! d) (ama restransa de informatii o"tena"ile. 1333. Printre avanta=ele sonda=ului asistat de calculator regasim: a) usurinta inre(istrarii ras#unsurilor! ") esantionare ne#ro"a"ilista! c) (radul mic de structurare! d) e-istenta #osi"ilitatilor de clasificare si detaliere #rin im#licarea o#eratorului. 1334. +n cazul sonda=ului telefonic asistat de calculator, se pot o0tine rapoarte: a) numai la finalul cercetarii! ") numai cu frec%enta sa#tamanala! c) $ilnice1 referitoare la cule(erea datelor sau la re$ultate! d) referitoare numai la re$ultate. 1335. :naliza comparativa a tipurilor de sonda=e se poate face pe 0aza unor criterii cum sunt: a) natura #rocesului de cule(ere a datelor! ") controlul #rocesului de cercetare! c) %olumul de informatii o"tena"ile! d) toate cele de mai sus. 133 . Cea mai mare fle(i0ilitate a culegerii datelor este specifica urmatoarelor tipuri de sonda=e: a) sonda ul #ersonal la domiciliu! ") sonda ul #ostal ad 'oc! c) sonda ul telefonic! d) sonda ul #ostal "a$at #e #anel. 133&. Cea mai mica diversitate de intre0ari si scale este specifica urmatorului tip de sonda=: a) sonda ul #rin interce#tare in $one #u"lice! ") sonda ul #ostal ad 'oc! c) sonda ul #ersonal la domiciliu! d) sonda ul telefonic asistat de calculator. 133). Cercetatorul nu are posi0ilitatea sa controleze mediul de culegere a datelor, in cazul sonda=ului: a) #ersonal #rin interce#tare in $one #u"lice! ") #ersonal asistat de calculator! c) #ostal! d) telefonic asistat de calculator. 133*. 3u0 aspectul cantitatii de informatii ce pot fi o0tinute, cel mai putin favora0il tip de sonda= este:

a) sonda ul telefonic asistat de calculator! ") sonda ul la domiciliu! c) sonda ul #ostal! d) sonda ul #ostal #rin interce#tare in $one #u"lice. 134,. +n privinta costurilor pe care le genereaza, cercetatorii prefera sonda=ul: a) #ostal ad 'oc! ") telefonic! c) #ersonal la domiciliu! d) #ersonal #rin interce#tarea in $one #u"lice. 1341. Cel care a afirmat ca 'o anc/eta nu poate fi mai 0una decat c/estionarul sau$ se numeste: a) S.L. Pa$ne& ") I.6. <ar(ineanu! c) C.A.<oser! d) I. Catoiu. 1342. C a doua etapa in ela0orarea unui c/estionar intr-o cercetare de mar?eting este reprezentati de: a) ela"orarea intre"arilor! ") s#ecificarea informatiei dorite si a o"iecti%elor cercetarii! c) #roiectarea caracteristicilor fi$ice! d) sta"ilirea metodei de cule(ere a datelor. 1343. intre0arile inc/ise sunt denumite de unii autori: a) intre"ari filtru! ") intre"ari nestructurate! c) intre"ari structurate! d) intre"ari de @s#art ('eata+. 1344. 2fectul de pozitie poate sa apara in cazul intre0arilor: a) di'otomice! ") multi'otomice! c) desc'ise! d) mi-te. 1345. Principiul care impune respondentului ca intre0arile necesitand un efort mental mai mare pentru a raspunde sa fie amplasate in 'miezul$ c/estionarului poarta denumirea de: a) #rinci#iul @#alnie+! ") #rinci#iuW @#alniei rasturnate+! c) #rinci#iul sarcinii res#ondentului! d) #rinci#iul sectionarii c'estionarii. 134 . :sigurarea data respondentului ca, desi identitatea sa este cunoscuta de cercetator, ea nu va fi divulgata unei a treia parti, cum ar fi clientul este cunoscuta su0 numele de: a) anonimitate! ") confidentialitate! c) credi"ilitate! d) incredere. 134&. +n cazul esantionarii pro0a0iliste, pro0a0ilitatea fiecarui element al populatiei de a fi selectat este: a) cunoscuta! ") necunoscuta! c) e(ala cu $ero! d) 91C. 134). .imensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit in cercetarea frecventei de vizitare a unei unitati comerciale, in conditiile unei pro0a0ilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de *5T "zI1,* %, a unei mar=e de eroare de U5T si pentru o a0atere standard de ,,3,, va fi de:

a) ;38! ") 3HC! c) ;9FH! d) DC; 134*. .imensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor pentru amena=area interioara a unei unitati comerciale, in conditiile unei pro0a0ilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de *5T "tIl ,* % si a unei mar=e de eroare de U5T, va fi de: a) ;8;! ") ;8F! c) :9;! d) 3HC. 135,. .imensiunea unui esantion ce urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor pentru sortimentele de produs care vor fi comercializate in cadrul unei unitati comerciale, in conditiile unei pro0a0ilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de *5T "tI1,* %, a unei mar=e de eroare de U5T si a unei ponderi specifice de &4T a celor care intentioneaza sa viziteze unitatea comerciala in primele doua luni de la lansare, va fi de: a) ;8F! ") :8F! c) 3HC! d) ;9FH. 1351. Conceperea unui mesa= presupune luarea unor decizii cu privire ia: a) continutul1 forma si destinatarul mesa ului! ") continutul1 forma si structura mesa ului! c) codificarea1 destinatarul si structura mesa ului! d) forma1 codificarea si structura mesa ului. 1352. @odul de organizare in cadrul mesa=ului a diferitelor elemente componente, se refera la: a) structura mesa ului! ") codificarea mesa ului! c) forma mesa ului! d) continutul mesa ului. 1353. :nsam0lul reactiilor receptorului dupa e(punerea la mesa= reprezinta: a) decodificarea! ") cone-iunea in%ersa! c) feed"ac)-ul! d) ras#unsul. 1354. :tractivitatea unei surse de comunicare depinde de: a) #resti(iul #e care i-l confera #o$itia detinuta intr-o ierar'ie sociala! ") modul in care rece#torul o #erce#e din #unct de %edere al caracteristicilor de natura o"iecti%a si su"iecti%a! c) relatia de autoritate care e-ista intre #artile im#licate in #rocesul de comunicare! d) modul in care rece#torul #erce#e sursa su" as#ectul unui set de caracteristici. 1355. @odalitatea in care emitatorul isi prezinta ideea din punct de vedere sim0olic se refera la: a) #rocesul de decodificare! ") forma mesa ului! c) continutul mesa ului! d) cone-iunea in%ersa. 135 . :paritia unui nou tip de discurs comercial, 0azat pe argumente de natura emotionala corespunde: a) erei cor#orati%e! ") erei industriale! c) erei de mar)etin(!

d) erei #remar)etin(. 135&. Puterea de influentare, caracterul pu0lic si impersonal fi e(presivitatea sporita reprezinta caracteristici s#ecifice& a) #romo%arii %an$arilor! ") marcii! c) fortei de %an$are! d) #u"licitatii. 135). 4olul de a determina cresterea numarului de clienti sau de a spori indicele de utilizare;consum a produsului de catre clientii actuali revine: a) marcii! ") relatiilor #u"lice! c) #u"licitatii! d) mar)etin(ului direct. 135*. in functie de natura o0iectivelor urmarite, pu0licitatea poate avea urmatoarele forme: a) #u"licitate comerciala1 cor#orati%a si social-umanitara! ") #u"licitate de informare1 de con%in(ere si de reamintire! c) #u"licitate de ti# rational si emotional! d) #u"licitate cor#orati%a1 com#arati%a si comerciala. 13 ,. in functie de tipul mesa=ului difuzat, pu0licitatea poate fi: a) #u"licitate de informare1 de con%in(ere si de reamintire! ") #u"licitate de ti# rational si emotional! c) #u"licitate comerciala1 cor#orati%a si social-umanitara! d) #u"licitate com#arati%a1 de informare si de reamintire. 13 1. Cerinta potrivit careia mesa=ele pu0licitare nu tre0uie sa contina afirmatii sau reprezentari vizuale care incalca principiile morale ale societatii se refera la: a) %eridicitatea cam#aniei #u"licitare! ") loialitatea cam#aniei #u"licitare! c) decenta cam#aniei #u"licitare! d) credi"ilitatea cam#aniei #u"licitare. 13 2. 3tandardizarea pu0licitatii poate fi considerata oportuna in situatiile in care, pu0licitatea este utilizata ca te/nica de comunicare in mar?etingul firmelor care actioneaza pe: a) #ietele "unurilor de lar( consum! ") #ietele de afaceri! c) #ietele nationale! d) toate #ietele. 13 3. +n a0ordarea comerciala a promovarii vanzarilor, rolul cel mal important revine: a) #roducatorului! ") consumatorului! c) distri"uitorului! d) fortei de %an$are. 13 4. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor presupune utilizarea acelor mi=loace care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs si de a asigura crearea de trafic in punctul de vanzare corespunde: a) a"ordarii comerciale! ") a"ordarii te'nice! c) a"ordarii comunicationale! d) a"ordarii de mar)etin(. 13 5. Punctul de vedere conform caruia te/nicile de promovare a vanzarilor au o arie de aplica0ilitate vasta, ce depaseste cu mult sfera strict comerciala corespunde: a) a"ordarii de mar)etin(! ") a"ordarii te'nice!

c) a"ordarii comunicationale! d) a"ordarii comerciale. 13 . 4educerile de preturi, primele si cadourile promotionale, =ocurile si concursurile promotionale si operatiunile ce permit incercarea gratuita, fac parte din categoria: a) te'nicilor de #unere in %aloare a #roduselor la locul %an$arii! ") te'nicilor de merc'andisin(! c) te'nicilor al caror su#ort il constituie marca ce face o"iectul #romo%arii! d) te'nicilor de #u"licitate la locul %an$arii. 13 &. 4educerea directa a pretului de vanzare catre consumator, realizata pe o perioada de timp determinata si care presupune comercializarea produsului la un pret inferior celui practicat in mod o0isnuit, fara a se preciza insa nivelul reducerii, reprezinta: a) oferta (ratuita! ") reducerea imediata! c) #retul de incercare! d) oferta s#eciala. 13 ). 3caderea directi a pretului de vanzare catre consumator, practicata la initiativa producatorului, care indica pe am0ala= nivelul reducerii, reprezinta: a) oferta (ratuita! ") reducerea imediata! c) formatul s#ecial! d) #retul de incercare. 13 *. Comercializarea grupata a doua, trei sau mai multor produse diferite ale aceluiasi fa0ricant, la un pret promotional, reprezinta: a) lotul cu #rima! ") lotul mi-t! c) formatul de incercare! d) seria s#eciala. 13&,. !e/nica prin care consumatorului i se ofera posi0ilitatea de a ac/izitiona, concomitent sau dupa cumpararea produsului promovat, un alt produs sau serviciu, la un pret foarte avanta=os, reprezinta: a) #rima ulterioara! ") "onul de reducere de #ret incrucisat! c) #rima directa! d) #rima auto#latitoare. 13&1. .emonstratiile prin care se urmareste e(plicarea si prezentarea modului in care produsul functioneaza, sau poate fi utilizat, fac parte din categoria: a) #reluarea #roduselor %ec'i! ") te'nicilor de #unere in %aloare a #roduselor la locul %an$arii! c) o#eratiunilor %i$and incercarea (ratuita a #roduselor! d) te'nicilor de #u"licitate la locul %an$arii. 13&2. 5ungimea totala a suprafetei ocupata de o marca, un produs sau o categorie de produse ce 0eneficiaza de o amplasare pe mai multe niveluri ale mo0ilierului de e(punere, reprezinta: a) liniarul de$%oltat! ") liniarul la sol! c) (ondola! d) ca#atul de (ondola. 13&3. :nsam0lul mi=loacelor folosite de catre +nstitutii si +ntreprinderi pentru a crea un climat de incredere si simpatie in randul propriului personal, precum si in randul pu0licului, reprezinta din punct de vedere conceptual: a) forta de %an$are! ") marca! c) relatiile #u"lice!

d) comunicarea #rin e%eniment. 13&4. +nstrumentele specifice operatiunilor de relatii pu0lice orientate prioritar in directia pu0licului e(tern, sunt urmatoarele: a) seminarii de informare1 de moti%are sau de #re(atire cu #ri%ire la un #rodus nou! ") conferinta de #resa1 utili$ata atunci cand se doreste comunicarea unor stiri de im#ortanta ma-ima! c) calatorii de studiu1 %i$and sc'im"ul de e-#erienta cu s#ecialisti din tara sau strainatate! d) crearea unui urnal intim. 13&5. Cperatiunea promotionala 0azata in e(clusivitate pe /azard este: a) ocul-concurs! ") cadoul #romotional! c) concursul #romotional! d) loteria. 13& . !ipul de prezentare a produselor in rafturi, care in functie de nivelul de e(punere, permite doua sau trei contacte vizuale cu produsul reprezinta: a) #re$entarea de ti# @fereastra+! ") #re$entarea in @N+! c) #re$entarea #e %erticala! d) #re$entarea #e ori$ontala. 13&&. .aca intre activitatea unei organizatii si domeniul in care aceasta investeste in calitate de sponsor e(ista o legatura directa, atunci o0iectivul comunicational vizeaza: a) e%identierea su#erioritatii te'nolo(ice si a #erformantelor te'nice inre(istrate de or(ani$atie! ") cresterea notorietatii or(ani$atiei! c) s#orirea re#utatiei or(ani$atiei! d) stimularea coe$iunii interne. 13&). .aca intre o0iectul de activitate al unei organizatii si domeniul in care aceasta investeste in calitate de sponsor nu e(ista neaparat o legatura directa, atunci sponsorizarea poate fi o te/nica de comunicare ce favorizeaza: a) #unerea in %aloare a #roduselor or(ani$atiei! ") stimularea coe$iunii interne! c) e%identierea su#erioritatii te'nolo(ice si a #erformantelor te'nice! d) o"tinerea unor efecte #u"licitare #e termen lun(. 13&*. C actiune de mecenat poate fi utila anuntatorului care si-a propus realizarea unuia dintre urmatoarele o0iective: a) cresterea notorietatii or(ani$atiei! ") #romo%area in randul #u"licului1 a culturii or(ani$atiei! c) #unerea in %aloare a #roduselor or(ani$atiei! d) o"tinerea unor efecte #u"licitare #e termen scurt. 13),. 3istemul interactiv de mar?eting care utilizeaza unul sau mai multe medii pu0licitare pentru a determina intr-un anumit loc un raspuns masura0il, defineste: a) s#onsori$area! ") mecenatul! c) forta de %an$are! d) mar)etin(ul direct. 13)1. @ar?etingul direct se realizeaza cu a=utorul a numeroase mi=loace de comunicare, printre care nu se regaseste: a) #osta! ") telefonul! c) #resa! d) radioul. 13)2. 4olul marcii pentru producator poate fi e(primat prin intermediul a trei functii, printre care nu se regaseste:

a) functia de semn de #ro#rietate si de diferentiere! ") functia de (arantare a calitatii! c) functia de autentificare! d) functia de comunicare. 13)3. 4olul de a asocia fiecarui produs un nume distinct si o pozitionare specifica revine: a) marcii (arantie! ") marcii um"rela! c) marcii-#rodus! d) marcii (ama. 13)4. 4olul de a asigura consumatorul in legatura cu calitatea si fia0ilitatea produsului, de a-l informa despre originea marfii, revine: a) marcii (arantie! ") marcii um"rela! c) marcii #rodus! d) marcii (ama. 13)5. :tunci cand in cadrul unei game e(ista linii coerente de produse, fiecare linie 0eneficiind de o pozitionare specifica, se poate utiliza: a) marca um"rela! ") marca #rodus! c) marca linie! d) marca (ama. 13) . @arca aplicata in domeniul creatiei manuale, al unicatelor poarta denumirea de: a) marca de lu-! ") (rifa! c) marca (arantie! d) marca-#rodus. 13)&. Printre functiile generale pe care le indeplineste am0ala=ul nu se regaseste: a) #rote area continutului in tim#ul de#o$itarii1 trans#ortului si utili$arii iar in anumite situatii c'iar #rote area utili$atorului de continut! ") asi(urarea usurintei in utili$are1 de#o$itare sau sti%uire! c) informarea utili$atorului cu #ri%ire Ia com#o$itia #rodusului1 Ia e%entualele cerinte ce tre"uie res#ectate! d) transmiterea de mesa e catre consumatori. 13)). Printre functiile secundare ale am0ala=ului se poate enumera: a) #rote area continutului in tim#ul de#o$itarii1 trans#ortului si utili$arii iar in anumite situatii c'iar #rote area utili$atorului de continut! ") asi(urarea usurintei in utili$are1 de#o$itare sau sti%uire! c) transmiterea de mesa e catre consumatori! d) construirea #ersonalitatii marcii si consolidarea le(aturilor dintre marca si consumator. 13)*. :nsam0lul actiunilor organizate su0 forma unor programe iau campanii si finantate prin 0ugete distincte, prevazute +n planurile comunicationale, defineste: a) comunicarea formala! ") comunicarea informata! c) #u"licitatea! d) #romo%area %an$arilor. 13*,. Credi0ilitatea unei surse de comunicare depinde de: a) modul in care rece#torul o #erce#e din #unct de %edere al caracteristicilor de natura o"iecti%a si su"iecti%a! ") onestitatea si inte(ritatea de care da do%ada! c) #uterea de a administra recom#ense si #enalitati! d) modalitatea #rin care ideile sunt transformate in mesa e.

13*1. '6n cuvant, un gest sau orice o0iect caruia indivizii dintr-o comunitate de lim0a ii atri0uie o semnificatie interna, in concordanta cu reguli 0ine intelese si impartasite$ defineste: a) #u"licitatea! ") marca! c) sim"olul! d) mesa ul. 13*2. :nsam0lul coerent de semne al caror rol este de a prezenta receptorului ideea pe care emitatorul a dorit sa i-o comunice formeaza: a) #u"licitatea! ") marca! c) sim"olul! d) mesa ul. 13*3. :tunci cand receptorul manifesta un grad scazut de interes cu privire la continutul mesa=ului, este indicat ca: a) cele mai interesante ar(umente sa fie #re$entate la ince#utul mesa ului! ") cele mai interesante ar(umente sa fie #re$entate la umatatea mesa ului! c) cele mai interesante ar(umente sa fie #re$entate la sfarsitul mesa ului! d) sa se renunte la mesa . 13*4. +n cazul comunicatiilor de mar?eting, canalele formate din specialisti independenti, care pot face aprecieri favora0ile sau nefavora0ile cu privire la producator si la produsele sale, poarta denumirea de: a) canale mediatoare! ") canale e-#ert! c) canale ne#ersonale! d) canale sociale. 13*5. in cazul comunicatiilor de mar?eting, canalele formate din agentii de vanzari ce intra in contact cu clientii poarta denumirea de: a) canale mediatoare! ") canale e-#ert! c) canale ne#ersonale! d) canale sociale. 13* . Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor reprezinta o modalitate de actiune ce permite realizarea unor o0iective de mar?eting sta0ilite cu precizie pe termen scurt, mediu si lung corespunde: a) a"ordarii comerciale! ") a"ordarii te'nice! c) a"ordarii de mar)etin(! d) a"ordarii comunicationale. 13*&. !e/nica prin care se propune consumatorului un produs intr-un format de dimensiuni reduse, la un pret scazut, corespunde: a) formatului s#ecial! ") formatului de incercare! c) #retului de incercare! d) seriei s#eciale. 13*). -onul de reducere o0tinut de consumator prin intermediul unui produs diferit de cel care face o0iectul promovarii poarta denumirea de: a) "on de reducere (ratuit! ") "on de reducere #entru o cum#arare %iitoare! c) oferta de ram"ursare! d) "on de reducere de #ret incrucisata. 13**. Cperatiunile caracterizate prin implicarea personala a participantilor intr-o competitie, pe

parcursul careia tre0uie sa-si dovedeasca inteligenta, indemanarea, spiritul de o0servatie, creativitatea sau su0tilitatea, corespund: a) concursurilor #romotionale! ") loteriilor! c) ocurilor concurs! d) loteriilor cu #retra(ere. 14,,. !e/nicile de comunicare care implica utilizarea unor elemente relativ sta0ile, care confera constanta continutului mesa=ului corespund: a) #u"licitatii! ") relatiilor #u"lice! c) te'nicilor de comunicare de natura continua! d) marcii. 14,1. Comunicare nu este legat deJ a) un #roces comunicational! ") re$ultatul #rocesului comunicational! c) o sin(ura teorie! d) unele fenomene s#ecifice. 14,2. +dentificati afirmatia falsa: a) orice com#ortament are o %aloare comunicati%a ma ora! ") comunicarea re#re$inta totalitatea #roceselor #rin care o minte #oate sa o influente$e #e alta! c) comunicarea #resu#une o #unere in comun1 im#artasire si transmitere a unor #ro#rietati unui numar de lucruri! d) comunicare este definita in literatura de s#ecialitate #rin metoda sen$iti%a. 14,3. Care dintre urmatoarele nu este functie a comunicarii: a) functia emoti%a! ") functia demonstrati%a! c) functia de coordonare a actiunilor! d) functia metalin(%istica. 14,4. Care dintre urmatoarele nu este a(ioma a comunicarii: a) comunicarea este ine%ita"ila sau non-comunicarea este im#osi"ila! ") comunicarea este un #roces continuu ce nu #oate fi a"ordat in termeni de cau$a-efect sau stimulras#uns! c) comunicarea se de$%olta doar #e #lanul relatiei! d) comunicarea este ire%ersi"ila. 14,5. +dentificati afirmatia adevarata: a) cultura or(ani$ationala nu este a"ordata si de$%oltata din #ers#ecti%a mai multor disci#line! ") nu e-ista o definitie unanim acce#tata nici #entru comunicare1 nici #entru cultura or(ani$ationala! c) termenul de comunicare nu este le(at de un #roces comunicational1 ci de re$ultatul acestui #roces! d) comunicarea nu #re$inta caracter sistemic. 14, . +dentificati afirmatia falsa: a) comunicarea si cultura or(ani$ationala sunt in%atate si #artial mostenite! ") termenul de comunicare este le(at de un #roces comunicational1 de re$ultatul acestui #roces si de unele fenomene s#ecifice! c) oamenii nu modelea$a cultural societatea! d) comunicarea este determinata cultural. 14,&. :sociatiile profesionale genereaza o configuratie sociala unica pentru o profesiune, respectiv: a) cultura mana(eriala! ") cultura economica! c) cultura #rofesionala! d) cultura afacerilor. 14,). +dentificati afirmatia adevarata: a) #rofesionistul nu are autoritate recunoscuta data de cunostintele su#erioare!

") comunicarea firmei atat in interiorul1 cat si in e-teriorul ei necesita ada#tari culturale! c) comunicare nu re#re$inta un #roces im#ortant in cresterea eficienti$arii acti%itatilor ei! d) comunicarea in cadrul firmelor nu este incarcata de semnificatie. 14,*. Comunicarea dintre doua firme avand culturi diferite poate fi realizata in trei etape. Care dintre urmatoarele nu se incadreaza in aceasta categorie? a) recunoasterea e-istentei cadrului mintal s#ecific unei anumite culturi! ") ac'i$itionarea unei informatii #ertinente cu #ri%ire la cultura firmei %i$ate! c) constienti$are si cunoasterea culturii res#ecti%e1 "a$ata #e e-#erienta si #ractica in domeniu! d) #unerea la dis#o$itia an(a atilor a ceea ce are firma. 141,. Printre cele mai eficiente mi=loace de comunicare in cadrul firme a carei cultura permite si sustine astfel de manifestari nu se inscrie: a) sonda ele de o#inie #rintre an(a ati /atitudinile si o#iniile lor des#re firma si #racticile acesteia)! ") sistemele de #ro#uneri /#ro(rame destinate sa intensifice comunicarea de os in sus1 #rin solicitarea unor idei ale an(a atilor In le(aturi cu im"unatatirea muncii)! c) #ro(rame de instruire a #artenerilor! d) e%aluarea #erformantelor an(a atilor /e%aluari facute de sefi1 su"ordonati1 cole(i1 clienti1 "eneficiari sl cum#aratori). 1411. in functie de frecventa, comunicare este: a) %er"ala1 scrisa si non%er"ala! ") directa si indirecta! c) #ermanenta1 #eriodica si oca$ionala! d) oficiala si neoficiala. 1412. Comunicarea se clasifica in comunicare interna si e(terna dupa: a) teritoriu! ") frec%enta! c) s#atiul #ersonal! d) relatiile cu e-teriorul. 1413. +dentificati afirmatia adevarata: a) lim"a ul %er"al inseamna ceea ce se comunica #rin %oce si #rin manifestari %er"ale fara continut %er"al! ") lim"a ul #ara%er"al inseamna ceea ce se comunica #rin rostirea si descifrarea intelesului sim"olic al cu%intelor! c) comunicarea %er"ala re#re$inta o com#onenta a comunicarii orale! d) comunicarea %er"ala are o im#ortanta ma ora in cadrul comunicarii umane. 1414. Conversatia nu este: a) comunicare %er"ala in intre(ime! ") un #roces ce se derulea$a #e masura ce #artici#antii fac sc'im" de enunturi %er"ale sau non%er"ale! c) una dintre formele fundamentale de or(ani$are sociala! d) forma de comunicare scrisa. 1415. +n vederea cresterii stocului relational, in orice conversatie, tre0uie sa se evite intre0arile: a) ne(ati%e! ") desc'ise! c) #o$iti%e! d) de #arafra$are si com#limentare a interlocutorului. 141 . @etalim0a=ul se refera la: a) ansam"lul cu%intelor si e-#resiilor care nu #ot rele%a ade%aratele atitudini ale unei #ersoane! ") un lim"a %i$i"il! c) un lim"a care codifica altfel ideile decat lim"a ul natural! d) $ona suficient studiata a comunicarii inter#ersonale. 141&. +dentificati afirmatia falsa: a) conferinta de #resa re#re$inta o formula oficiala1 #rotocolara1 scum#a si riscanta1 dar interacti%a si

desc'isa de comunicare cu mass-media! ") in cadrul unei conferinte de #resa1 discursul re#re$entantului este #iesa de re$istenta! c) orice conferinta de #resa care se doreste a fi eficienta tre"uie reali$ata #ana in cele mai mici detalii1 in C eta#e& d) conferinta de #resa este o forma de comunicare %er"ala. 141). Care dintre urmatoarele nu este considerata etapa in realizarea unei conferinte de presa eficienta? a) #re(atirea conferintei! ") desfasurarea #ro#riu-$isa a conferintei! c) e%aluarea conferintei! d) redactarea #roceselor %er"ale. 141*. .esfasurarea propriu-zisa a conferintei se refera la: a) ale(erea momentului1 locului1 in%itatiilor1 #urtatorului de cu%ant1 #ersoanei care redactea$a discursul si documentatiei necesare! ") #rimirea $iaristilor1 desc'iderea conferintei1 sustinerea discursului re#re$entantului firmei1 dialo(ul cu #resa1 inc'iderea conferintei si coc)tail-ul /inclusi% dialo(ul informai)! c) consemnarea in fisierul de #resa a urnalistilor #re$enti1 a ti#ului de intre"ari si inter#elari la care au recurs acestia! d) com#letarea fisierului de #resa cu noi nume de $iaristi1 o#inii si atitudini fata de firma. 142,. 5o00G-ul reprezinta: a) in esenta1 eforturile facute de cine%a in directia influentarii unei deci$ii #re$identiale1 (u%ernamentale1 le(islati%e sau administrati%e #rin di%erse mi loace de #ersuasiune sau #resiune! ") forma de comunicare /#u"lica si sociala) scrisa! c) modalitate ile(ala de influentare a or(anelor de deci$ie /trafic de influenta)! d) actiune care este urmarita si controlata de #u"lic doar #rin inre(istrarea surselor de %enit. 1421. +dentificati afirmatia falsa: a) lim"a ul cor#ului este comunicarea non%er"ala care se transmite #rin miscari ale cor#ului si e-#resii faciale ale emitatorului1 #recum si #rin #o$itionarea fi$ica a acestuia fata de rece#tor! ") #ostura tru#ului se refera la tinuta si #o$itia cor#ului in ra#ort de interlocutor! c) comunicarea non%er"ala se reali$ea$a #rin intermediul lim"a ului non%er"al si re#re$inta transmiterea mesa elor #rintr-un alt mi loc decat scrisul si.sau %or"itul! d) omul comunica non%er"al doar #rin lim"a ul cor#ului. 1422. in functie de destinatar si de nivelul la care se realizeaza, comunicarea scrisa in cadrul firmei nu poate fi: a) comunicare comerciala! ") comunicare interna! c) comunicare mi-ta! d) comunicare financiara. 1423. 5iteratura de specialitate gestioneaza doua categorii de comunicate de presa: a) comunicatul de informare si comunicatul #ersuasi%! ") comunicatul institutional si comunicatul intern! c) comunicatul #ersuasi% si comunicatul ti# in%itatie! d) comunicatul de o#inie si comunicatul #ersuasi%. 1424. Comunicarea institutionala reprezinta: a) totalitatea actiunilor intre#rinse de com#anie in %ederea stimularii1 moti%arii si crearii fidelitatii salariatilor fata de o"iecti%ele si as#iratiile firmei! ") totalitatea actiunilor intre#rinse de firma in sco#ul informarii o#iniei #u"lice1 a autoritatilor1 a (ru#urilor de interese1 a societatii ci%ile1 a liderilor de o#inie si a mass-mediei cu #ri%ire la #rodusele si ser%iciile oferite #ietei1 dar si la res#onsa"ilitatile sociale asumate! c) totalitatea actiunilor intre#rinse de com#anie in sco#ul cresterii notorietatii si credi"ilitatii firmei si in %ederea atra(erii in%estitorilor!

d) totalitatea actiunilor intre#rinse de com#anie in sco#ul comerciali$area #roduselor si ser%iciilor firmei. 1425. +dentificati afirmatia falsa: a) comunicarea comerciala are dre#t sco# comerciali$area #roduselor si ser%iciilor firmei si se adresea$a clientilor1 consumatorilor1 utili$atorilor1 #rescri#torilor1 cum#aratorilor! ") comunicarea scrisa inseamna1 du#a unii autori1 comunicare %er"ala in e-#resie (rafica1 transmisa si #erce#uta #e canalul sen$orial %i$ual! c) #rin intermediul comunicatului #ersuasi% se fac anunturi1 se transmit in%itatii sau se comunica date statistice sim#le1 fara comentarii! d) dosarul de #resa reuneste o serie de documente si materiale informati%e destinate difu$arii la scara mare1 #rin intermediul $iaristilor. 142 . .ificultatile in comunicare pot fi generate de: a) rece#tarea deteriorata a mesa ului transmis /inter#retarea (resita a cu%intelor continute de un mesa )! ") utili$area corecta a canalelor de comunicare! c) folosirea adec%ata a cu%intelor1 in formularea intre"arilor! d) rece#tarea adec%ata a #ersoanei interlocutorului. 142&. Printre principalele o0stacole in gandirea si comunicarea ver0ala nu se regaseste: a) am"i(uitatea! ") (enerali$area! c) lo(oreea! d) coerenta. 142). Care dintre urmatoarele este considerat o0stacol in gandirea si comunicarea ver0ala? a) di%a(area! ") coerenta! c) toleranta! d) claritatea. 142*. Printre 0arierele in comunicare datorate unor e(presii si formule ver0ale consacrate nu se regasesc: a) comen$ile1 indicatiile1 im#erati%ul! ") #romisiunile! c) in%ataturile1 #ildele! d) criticile dure. 143,. :m0iguitatea mesa=elor ver0ale este o consecinta a: a) (enerali$arii situatiilor1 fa#telor1 e%enimentelor1 intam#larilor #ornind de la fra(mente de cunostinte1 informatii sau fa#te! ") in(ustarii cam#ului #osi"ilitatilor de e-#rimare a indi%i$ilor! c) confu$iei intre denotatie si conotatie1 dar si a utili$arii neadec%ate a sinonimelor1 omonimelor si #olisemiei cu%intelor! d) de"itului %er"al al oamenilor. 1431. .ivagarea presupune: a) confu$ia intre denotatie si conotatie! ") (enerali$area situatiilor1 fa#telor1 e%enimentelor! c) tendinta oamenilor de a construi realitate si a o descrie in mod dual! d) de#lasarea de la su"iectul unei discutii. 1432. +dentificati afirmatia adevarata: a) #olari$area lar(este cam#ul #osi"ilitatilor de e-#rimare a indi%i$ilor! ") di%a(area #resu#une tendinta oamenilor de a construi realitate si a o descrie in mod dual! c) lo(oreea este determinata de confu$ia intre denotatie si conotatie! d) erorile de #erce#tie a mesa elor sunt datorate erorilor de traducere intre analo(ic si di(ital. 1433. Printre cauzele care stau la 0aza receptarii eronate a persoanei comunicatorului, dar si a

interlocutorului acestuia nu se numara: a) #rima im#resie! ") lim"a ul s#ecific! c) cliseele! d) as#ectul e-terior. 1434. +dentificati afirmatia falsa: a) conce#tul de strate(ie isi are ori(inea in lim"a (reaca! ") strate(ia unei firme este definita ca re#re$entand ansam"lul misiunilor si o"iecti%elor #rinci#ale ale firmei1 #recum si mi loacele1 #oliticile si #lanurile esentiale #entru inde#linirea acestora! c) comunicarea strate(ica aduce in #rim #lan rolul comunicarii asociate unui mana(ement strate(ic in cadrul firmei! d) in actualul conte-t economico-social (lo"al1 comunicarea strate(ica nu este necesara. 1435. Comunicarea strategica este necesara, deoarece: a) succesul reali$arii #roduselor.ser%iciilor si a #rocesului de afaceri este un re$ultat direct al #ersoanelor im#licate& an(a ati1 furni$ori1 clienti1 finantatori1 intermediari1 consilieri etc.! ") #rofita"ilitatea firmei re$ulta din o#timi$are! c) a%anta ul com#etiti% dura"il nu deri%a din ca#acitatea e-celenta a firmei de a reali$a #roduse si ser%icii de calitate! d) succesul reali$arii #roduselor.ser%iciilor este un re$ultat direct al im#licarii acti%e a statului. 143 . 3istemul comunicarii strategice nu poate fi utilizat ca motor pentru crearea, conducerea si diseminarea unei e(celente organizationale inJ a) reali$area #roduselor! ") #rocesul de afaceri! c) (estionarea ca#italului fi$ic! d) (estionarea ca#italului uman. 143&. Comunicarea strategica se refera la: a) modalitatea de reali$are a o"iecti%elor firmei! ") modalitatea de inte(rare a comunicarii in sfera #ro"lemelor de afaceri! c) e-istenta unei relatii de cau$alitate intre acti%itatile de comunicare si inde#linirea o"iecti%elor firmei! d) efectul reali$arii o"iecti%elor firmei. 143). +dentificati afirmatia adevarata: a) comunicare re#re$inta atat o cau$a a reali$arii o"iecti%elor firmei1 cat si un efect al acestora! ") comunicarea strate(ica nu #resu#une e-istenta unei relatii cau$a-efect intre acti%itatile de comunicare si inde#linirea o"iecti%elor firmei! c) o"iecti%ele comunicarii nu re#re$inta incercari de a modifica sau de a de$%olta ni%elul de cunoastere al audientei! d) in conte-tul actual o or(ani$atie de succes tre"uie sa fie o entitate reacti%a. 143*. +n general, o0iectivele comunicarii "interne si e(terne% sunt de doua feluri: a) o"iecti%e de notorietate.informare asu#ra firmei.#rodusului sau ser%iciului si o"iecti%e de moti%are a unor atitudini si com#ortamente! ") o"iecti%e de informare asu#ra #rodusului si o"iecti%e de informare asu#ra firmei! c) o"iecti%e interne si o"iecti%e de moti%are a unor atitudini! d) o"iecti%e de informare asu#ra #rodusului si o"iecti%e e-terne de moti%are a unor atitudini. 144,. +dentificati afirmatia falsa: a) strate(ia de comunicare re#re$inta o #arte com#onenta a strate(iei (lo"ale a firmei! ") o or(ani$atie tre"uie sa comunice la toate ni%elurile1 in #lan intern - #e %erticala si ori$ontala - si in #lan e-tern! c) strate(ia de comunicare interna #oate fi doar ori$ontala! d) o or(ani$atie tre"uie sa comunice utili$and retele de comunicare interne si e-terne. 1441. in conte(tul actual o organizatie de succes tre0uie sa fie o entitate: a) inc'isa!

") inada#ti%a! c) reacti%a! d) cu o structura si o strate(ie de comunicare. 1442. +n functie de relatiile cu e(teriorul strategiile de comunicare in afaceri sunt: a) strate(ii de comunicare interna si strate(ii de comunicare de (ru#! ") strate(ii de comunicare interna si strate(ii de comunicare e-terna! c) strate(ii de comunicare de masa si strate(ii de comunicare interna! d) strate(ii inter#ersonale si strate(ii de (ru#. 1443. 1egocierea nu este: a) metoda de (enerare a tensiunii intre indi%i$i! ") orice forma de intalniri1 discutii1 consultari sau alte le(aturi directe sau indirecte! c) o actiune #rin care se tratea$a cu cine%a inc'eierea unei con%entii economice1 #olitice1 culturale! d) forma de comunicare umana. 1444. Conceptul de negocierea in afaceri prezinta anumite elemente specifice. Care dintre urmatoarele nu este considerat element specific? a) tim#ul de ne(ociere! ") #o$itia de ne(ociere! c) s#atiul de ne(ociere! d) #uterea de ne(ociere. 1445. 1egocierea comerciala nu este: a) ne(ocierea in afaceri! ") ne(ocierea #urtata intre un %an$ator si un cum#arator cu sco#ul de a inc'eia un acord& act de %an$are-cum#arare1 con%entie1 contract1 comanda1 #arteneriat etc.. c) o actiune #rin care se tratea$a cu cine%a inc'eierea unei con%entii #olitice! d) forma #articulara a ne(ocierii1 centrata #e e-istenta unui #rodus si a unei ne%oi de satisfacut #rin acesta. 144 . 1egocierea comerciala nu prezinta urmatoarea particularitate: a) este un #roces de comunicare doar a unor date economice /#ret1 termene1 #osi"ilitati de finantare etc.)! ") este un #roces or(ani$at1 concreti$at intr-un ansam"lu de initiati%e1 sc'im"uri de mesa e1 contracte si confruntari1 care au loc intre #artenerii de afaceri1 cu res#ectarea unor re(uli si u$ante statornicite intrun mediu determinat! c) este un #roces orientat catre o"tinerea unui #rodus cu di%erse atri"ute& #ret1 calitate1 termene1 conditii de #lata1 (arantii etc.1 in conditii a%anta oase! d) este un #roces de interactiune1 a ustare si armoni$are a intereselor distincte ale #artilor /aflate in ra#ort de interde#endenta (enerat de mediul economic in care #artenerii actionea$a)1 astfel incat1 dincolo de caracterul com#etiti% al ra#orturilor dintre #arti1 acordul de %ointa sa de%ina reci#roc a%anta os. 144&. Care dintre urmatoarele nu este functie a negocierii: a) functia de derutare! ") functia #oetica! c) functia de coordonare a actiunilor! d) functia de ado#tare a deci$iilor. 144). 1egocierea o0iectului contractului nu consta in identificarea sau definirea produsului prin: a) determinarea cantitatii! ") #reci$area #retului! c) #reci$area calitatii si a marcii! d) (arantia calitatii marcii. 144*. Prin prisma comportamentului uman si a tipului de interese, negocierile sunt: a) ne(ocieri #ersonale si ne(ocieri colecti%e! ") ne(ocieri interne si ne(ocieri e-terne!

c) ne(ocieri nationale1 ne(ocieri internationale si ne(ocieri euro#ene! d) ne(ocieri oficiale si ne(ocieri neoficiale. 145,. .upa numarul persoanelor implicate in procesul de negociere, negocierile sunt: a) ne(ocieri #ersonale si ne(ocieri colecti%e! ") ne(ocieri inter#ersonale1 ne(ocieri intra#ersonale si ne(ocieri colecti%e! c) ne(ocieri nationale1 ne(ocieri internationale si ne(ocieri euro#ene! d) ne(ocieri interne si ne(ocieri e-terne. 1451. 1egocierea integrativa presupune: a) re$ol%area #ro"lemelor #rin (asirea de solutii reci#roc acce#ta"ile! ") a"ordarea ne(ocierii ca #e o com#etitie! c) modificarea atitudinilor de "a$a ale #artilor ad%erse! d) identificarea unui a%anta reci#roc acolo unde e-ista interese con%er(ente. 1452. 1egocierea distri0utiva este: a) amia"ila! ") "landa! c) dura! d) coo#eranta. 1453. Prin negocierea structurala se urmareste: a) casti(area #e seama celeilalte #arti! ") modificarea atitudinilor de "a$a ale #artilor ad%erse1 deoarece niciuna nu-si #oate atin(e o"iecti%ul fara coo#erarea celeilalte! c) re$ol%area #ro"lemelor #rin (asirea de solutii reci#roc acce#ta"ile! d) identificarea unui a%anta reci#roc acolo unde e-ista interese di%er(ente. 1454. +dentificati afirmatia falsa: a) se #oate %or"i des#re ne(ociere in masura in care interesele #artenerilor coincid! ") ne(ocierea nu este un moment sau o actiune de sine statatoare! c) ne(ocierea este teritoriul afirmarii calitatilor1 cunostintelor si a"ilitatilor unui ne(ociator! d) ne(ocierea inseamna tot ceea ce se intam#la #ana se a un(e la acordul final. 1455. Care dintre urmatoarele nu este caracteristica principala a procesului de negociere? a) caracterul comun si con%er(ent al acti%itatii! ") caracterul unitar si1 in acelasi tim#1 etero(en1 din #unctul de %edere al o"iecti%elor1 al #rocesului de ne(ociere! c) #re$enta a nu mai #utin de doua #arti1 fiecare a%and interese1 o"iecti%e si intentii #ro#rii! d) su#ra#unerea #artiala si deose"irea #artiala a intereselor #artilor. 145 . Procesul de negociere nu presupune urmatoarea faza sau stadiu intermediar: a) #re(atirea ne(ocierii! ") sta"ilirea #o$itiilor si declararea acestora! c) derularea ne(ocierii! d) structurarea ne(ocierii. 145&. Pregatirea organizatorica a negocierii nu se refera la: a) alcatuirea #ro(ramului de #rimire a #artenerilor! ") sta"ilirea #o$itiilor de ne(ociere si declararea lor! c) corelarea a(endei de lucru si consultarea unor terte #arti1 #ersoane sau or(ani$atii care #ot fi im#licate in inc'eierea ne(ocierii res#ecti%e! d) ale(erea ec'i#ei de ne(ociatori sau a ne(ociatorului. 145). Care dintre urmatoarele nu este considerat document-suport ela0orat in faza de pregatire a negocierii? a) #lanul de ne(ociere! ") dosarele de ne(ociere #e domenii de com#etenta! c) dosarul #ri%ind informatii des#re situatia economico-financiara a concurentilor! d) #roiectul de contract.comanda.

145*. Printre calitatile unui negociator nu se regaseste: a) ada#ta"ilitatea si fle-i"ilitatea! ") com#ortamentul ne(ati%! c) cunostintele temeinice in ceea ce #ri%este arta ne(ocierilor! d) s#iritul li"er1 desc'is1 ca#a"il de autocontrol. 14 ,. 3pecialistii sunt de parere ca un negociator pozitiv nu este: a) o#timist! ") influenta"il! c) $am"itor! d) in%enti%. 14 1. +n vederea pregatirii pentru negociere pot fi utilizate anumite metode de pregatire. Care dintre urmatoarele nu se inscrie in aceasta categorie? a) metoda sedintelor (ru#ului de lucru! ") metoda simularii! c) metoda scenariilor! d) metoda celor mai mici #atrate. 14 2. Pozitia de desc/idere a negocierii reprezinta: a) #unctul de #lecare in ne(ociere si ia forma #rimei #ro#uneri /oferta) facuta de catre unul din cei doi #arteneri de ne(ociere! ") ras#unsul #artenerului la declararea #o$itiei de desc'idere a ne(ociatorului! c) acel ni%el al ofertei su" care unul din ne(ociatori nu mai este interesat sa discute! d) interesele si ne%oile comune ale #artenerilor. 14 3. Pozitia de ruptura a negocierii reprezinta: a) #unctul de #lecare in ne(ociere si ia forma #rimei #ro#uneri /oferta) facuta de catre unul din cei doi #arteneri de ne(ociere! ") acel ni%el al ofertei su" care unul din ne(ociatori nu mai este interesat sa discute! c) interesul real al ne(ociatorului! d) interesele si ne%oile comune ale #artenerilor. 14 4. Pozitia o0iectiv reprezinta: a) ras#unsul #artenerului la declararea #o$itiei de desc'idere a ne(ociatorului! ") acel ni%el al ofertei su" care unul din ne(ociatori nu mai este interesat sa discute c) interesul real al ne(ociatorului! d) interesele si ne%oile comune ale #artenerilor. 14 5. Pentru intarirea argumentelor si cresterea fortei de convingere se folosesc tactici de persuasiune pozitive si negative. Care dintre urmatoarele nu este tactica de persuasiune pozitiva ? a) #romisiunile! ") recomandarile! c) recom#ensele! d) a%ertismentul. 14 . +dentificati afirmatia falsa: a) #re(atirea corecta1 adec%ata a ne(ocierii duce la #ierderea unui #artener %ia"il si #rofita"il #e termen lun(! ") derularea #rocesului de ne(ociere #ro#riu-$isa consta intr-o succesiune de contacte si runde de discutii de afaceri1 tatonari1 #ledoarii1 sc'im"uri de informatii1 concesii1 o"ser%atii si o"iectii etc.1 care conduc la reali$area sau nu a acordului de %ointa al #artilor! c) #o$itia de consens re#re$inta interesele si ne%oile comune ale #artenerilor! d) crearea documentelor-su#ort #entru ne(ociere se refera la ela"orarea si stran(erea unor documente necesare sustinerii ar(umentatiei si demonstratiei in #rocesul de ne(ociere. 14 &. in general, mesele de negociere sunt dreptung/iulare, patrate sau rotunde. in cazul in care masa de negociere este dreptung/iulara, urmatoarea pozitie de asezare nu poate fi luata in considerare: a) #o$itia de colt!

") #o$itia de fu(a! c) #o$itia de coo#erare! d) #o$itia inde#endenta. 14 ). in literatura de specialitate sunt prezentate o serie de metode de neutralizare a o0servatiilor, printre care si metoda apararii. :ceasta presupune: a) reali$area de analo(ii referitoare la e-#erienta interlocutorului sau cea #ro#rie! ") re#etarea o"ser%atiei interlocutorului su" o forma con%ena"ila %or"itorului! c) construirea discursului %or"itorului astfel incat interlocutorul sa nu #oata face nicio o"ser%atie sau o"iectie cu #ri%ire la cele e-#use de #artener! d) includerea o"ser%atiei in e-#unerea %or"itorului. 14 *. C intre0are formulata pertinent nu favorizeazaJ a) clarificarea #o$itiilor si #unctelor de %edere! ") sta"ilirea o"iecti%elor! c) diri area sensului discutiei! d) ado#tarea solutiei dorite. 14&,. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu al comunicarii eficiente: a) #rinci#iul ascultarii acti%e! ") #rinci#iul con(ruentei! c) #rinci#iul em#atiei! d) #rinci#iul di%er(entei. 14&1. Principiul empatie presupune: a) acce#tarea interlocutorului ca #e o indi%idualitate1 care are dre#tul sa ai"a sentimente si #erce#tii ce #ot fi diferite sau asemanatoare de ale %or"itorului! ") ascultarea acti%a a interlocutorului! c) concentrarea #e #ro"lema si nu #e #ersoana interlocutorului! d) sinceritate din #artea interlocutorului. 14&2. +dentificati afirmatia falsa: a) discutia de afaceri re#re$inta o con%ersatie "a$ata #e un sistem de idei si cu%inte alese in functie de un anumit o"iecti% initial delimitat de catre %or"itori1 in %ederea (enerarii unei situatii sau relatii de afaceri! ") #rin intermediul discutiei de afaceri1 interlocutorul nu #oate fi con%ins de o#ortunitatea unei afaceri sau de necesitatea redimensionarii stocului relational! c) discutia de afaceri este ire%ersi"ila1 continua si (enerea$a efecte #o$iti%e sau ne(ati%e #entru #artenerii de discutie! d) a"ordarea discutiei de afaceri se reali$ea$a si din #unct de %edere #si'olo(ic. 14&3. +dentificati afirmatia adevarati: a) o intre"are formulata #ertinent nu fa%ori$ea$a clarificarea #o$itiilor si #unctelor de %edere! ") ascultarea acti%a nu #resu#une concentrarea asu#ra sentimentelor e-#rimate de interlocutor si.sau asu#ra continutului mesa ului transmis de acesta! c) ascultarea acti%a este eficienta in ca$ul unei discutii de afaceri doar cand %or"itorul nu a inteles ce %rea sa s#una interlocutorul! d) ascultarea em#atica #resu#une interrelationarea cu o #ersoana aflata in dificultate1 in im#osi"ilitatea de a re$ol%a o #ro"lema. 14&4. +n formularea criticilor nu este folosita te/nica: a) fondului emotional! ") dedu"larii #ersonalitatii interlocutorului! c) a#ro"arii fa#tei interlocutorului! d) "e'a%iorista. 14&5. !e/nicile de tratare a elementelor de negociere sunt: a) te'nici de e-tindere a o"iectului ne(ocierii #rin adau(area unor noi elemente ale ne(ocierii si te'nici de transformarea o"iectului ne(ocierii!

") te'nici de a"ordare (lo"ala a elementelor si te'nici de a"ordare in fa$e sau eta#e a ne(ocierii! c) te'nici de a"ordare de ti# lider si te'nici de a"ordare de ti# @#ro#unere-contra#ro#unere+! d) te'nici de acrosa sentimental si te'nici de in%ocare a unei ur(ente. 14& . !e/nica personalizarii negocierii se refera la: a) fa#tul ca fiecare ne(ociator tre"uie sa-si ada#te$e mesa ul1 ar(umentatia si demonstratia la ti#ul de #artener! ") a"ordarea ne(ocierii din #ers#ecti%a cifrelor! c) into-icarea #artenerului cu informatii! d) fa#tul ca ne(ociatorul1 cautand sa-si atin(a #rioritatea ma-ima1 cedea$a la #rioritatea ma-ima a #artenerului sau1 a un(andu-se astfel la un acord sau im#reuna de$%olta o noua solutie la ne%oile lor1 dincolo de #ro#unerile initiale. 14&&. !e/nica solutiilor integratoare este o te/nica constructiva utilizata in afaceri atunci cand: a) #artenerul este intr-o dis#o$itie #roasta1 este indis#us1 este #lictisit! ") am"ii #arteneri sunt dis#usi sa casti(e im#reuna! c) #artenerul nu este stresat si #resat de tim#! d) #artenerul este stresat1 (ra"it si nu are ca#acitatea de a lua deci$ii corecte in conditii de stres. 14&). !ransformarea o0servatiilor si o0iectiilor interlocutorului % in argumente se realizeaza folosinduse te/nica: a) @celor trei #asi+! ") intre"arilor! c) ascultarii! d) em#atiei. 14&*. Printre metodele recunoscute de argumentare, prezentate in literatura de specialitate, ce pot fi utilizate in a0ordarea eficienta a negocierii, nu se numara: a) metoda clasica! ") metoda intre"arilor! c) metoda lui Socrate! d) metoda "umeran(ului. 14),. @etoda 0umerangului presupune: a) ar(umentarea directa catre #artener! ") ada#tarea ar(umentatiei la com#ortamentul interlocutorului! c) folosirea celor s#use de interlocutor im#otri%a Iui insusi! d) ar(umentarea foarte e-acta1 care1 #as cu #as1 #rin intermediul conclu$iilor #artiale1 conduce s#re conclu$ia finala1 dorita de ne(ociator. 14)1. @etoda 'sc/im0arii la timp a macazului9, ca metoda de argumentare, presupune: a) ada#tarea ar(umentatiei la com#ortamentul interlocutorului! ") folosirea ar(umentelor interlocutorului im#otri%a lui insusi! c) ar(umentarea directa catre #artener! d) accentuarea unor ar(umente. 14)2. Printre capcanele sau trucurile, specifice argumentarii, ce pot fi utilizate de negociator, nu se incadreaza: a) de%ierea de la sco#ul dorit! ") e-tra(erea unei fra$e din conte-t! c) inducerea in eroare a interlocutorului! d) ar(umentarea directa. 14)3. +nducerea in eroare a interlocutorului se realizeaza prin: a) formularea de ar(umente #e umatate ade%arate1 "a$ate #e informatii eronate1 utili$andu-se termeni neclari si omitand esentialul! ") ne luarea in seama a ne%oilor interlocutorului! c) folosirea unor (lume! d) ar(umente care %i$ea$a trasaturi ale #ersonalitatii interlocutorului.

14)4. 3tilul agresiv de negociere este specific persoanelor: a) com#etiti%e1 dominatoare si care au o constanta com#ortamentala a(resi%a! ") mai concesi%e si mai dis#use sa cede$e din o"iecti%e #entru a #astra relatia! c) care cedea$a! d) care cedea$a intotdeauna indiferent de situatie1 de relatia sta"ilita cu #artenerul si de mi$a ne(ocierii. 14)5. 3tilul de compromis presupune: a) fa#tul ca ne(ociatorul incearca sa re$ol%e #ro"lemele atat #rin im#unerea interesului #ro#riu1 daca este #osi"il1 cat si #rin coo#erarea cu #artenerii! ") e%itarea conflictelor #rin intele(erea si sustinerea intereselor #artenerilor! c) fa#tul ca ne(ociatorul doreste re$ol%area conflictului astfel incat #artenerii sa casti(e sau sa nu #iarda nimic! d) fa#tul ca ne(ociatorul doreste mai mult decat re$ol%area conflictelor! el %rea ca am"ele #arti sa casti(e din situatia res#ecti%a. 14) . Ccolirea sau evitarea situatiilor conflictuale reprezinta un stil specific persoanelor care: a) sc'im"a su"iectul in situatia in care intra in conflict cu #artenerul1 e%ita #ersoana (eneratoare de conflict sau c'iar lasa "alta afacerea! ") utili$ea$a mani#ularea #rin lo(ica ar(umentelor sau diferite modalitati de a ins#ira mila! c) acce#ta1 in situatii conflictuale1 un com#romis re$ona"il! d) su(erea$a solutii in care am"ii #arteneri casti(a. 14)&. 3tilul concesiv reprezinta un stil personal de negociere de cedare in situatiile conflictuale, specific persoanelor care: a) amana discutarea su"iectului conflictual sau o dau #e (luma! ") a#ro"a dictonul @cel mai intele#t cedea$a+! c) renunta la unele as#ecte ale discutiei de afaceri in sco#ul de a casti(a tim# #entru a#lanarea conflictului! d) renunta la anumite #retentii din #artea interlocutorului1 daca si acesta face la fel. 14)). Compromisul este un stil personal de negociere caracteristic persoanelor care: a) solicita un ar"itru #entru re$ol%area conflictului! ") a#ro"a dictonul @sco#ul scu$a mi loacele+ in atin(erea o"iecti%elor! c) cauta o cale de mi loc in #rocesul ne(ocierii! d) incearca sa se #una in locul #artenerului si sa-i intelea(a moti%ele. 14)*. 1egociatorul de tip violet este cel care porneste in a0ordarea negocierii de pe pozitia de: a) dominator! ") dominator1 dar1 in #rocesul ne(ocierii1 com#ortamentul acestuia se sc'im"a1 facand concesii #entru a se a un(e la o intele(ere sau in%ers! c) ar"itru! d) su#us. 14*,. 3tilul personal de negociere nu variaza in functie de: a) cultura nationala si cultura or(ani$atiei din care face #arte! ") (enul ne(ociatorului! c) calitatile sale de ne(ociator! d) cantitatea si calitatea muncii de#use. 14*1. +dentificati afirmatia adevarata: a) stilul #ierdere.#ierdere se manifesta cand mana(erii /indi%i$ii) cu mentalitate de ti# casti(.#ierdere se intalnesc! ") stilul de ne(ociere #ierdere.casti( se manifesta la acei ne(ociatori care sunt considerati a fi @"aieti rai+! c) am"ele stiluri de ne(ociere casti(.#ierdere si #ierdere.casti( sunt (enerate de sentimentul securitatii interioare al indi%i$ilor si firmelor! d) stilul #ierdere.casti( se do%edeste1 din #rimul moment de a#licare1 a fi de succes1 iar #e termen lun( se traduce intr-un stil de ne(ociere de ti# #ierdere.#ierdere.

14*2. 1egocierea 0azata pe principii nu este a0ordata la nivel: a) #ersonal! ") (lo"al! c) mana(erial! d) or(ani$ational. 14*3. 3trategia de negociere poate fi definita ca fiind: a) o strate(ie detaliata! ") linia directoare de conduita si atitudine a ne(ociatorului in %ederea atin(erii o"iecti%elor fi-ate1 utili$and informatii si relatii interumane! c) maniera dinamica si ada#ta"ila in care ne(ociatorul actionea$a& d) #artea stiintelor comerciale care #ri%este conducerea (enerali a acti%itatii firmei. 14*4. +dentificati afirmatia adevarata: a) in domeniul comercial1 strate(ia nu este #artea stiintelor comerciale care #ri%este conducerea (enerala a ne(ocierilor! ") strate(ia de ne(ociere este o linie de (andire care se #oate do%edi %ala"ila in orice situatie in care se afla un ne(ociator! c) strate(ia de ne(ociere re#re$inta maniera dinamica si ada#ta"ila in care ne(ociatorul isi ima(inea$a ne(ocierea ca #roces! d) e-ista o strate(ie uni%ersal %ala"ila in toate situatiile. 14*5. 4eactiile spontane ale negociatorilor reprezinta: a) manifestari im#ulsi%e1 instinctuale1 necontrolate ale #artenerilor de discutii! ") manifestari controlate ale interlocutorului! c) trucuri folosite de ne(ociator! d) ocuri de ne(ociere. 14* . in cadrul optiuni strategice integrative, stilul personal de negocieri poate fi: a) casti(.casti(! ") casti(.#ierdere! c) #ierdere.casti(! d) #ierdere.#ierdere. 14*&. in cadrul optiuni strategice distri0utive, stilul personal de negocieri poate fi: a) casti(.casti(! ") casti(.#ierdere! c) casti(! d) casti(.casti( sau netran$actionare. 14*). Printre tacticile defensive de negociere, literatura de specialitate situeaza: a) tactica amanarii discutiilor! ") tactica @$am"etului+! c) tactica e-ercitarii #resiunii asu#ra mem"rilor ec'i#ei o#onente /flatare1 coru#tie1 santa ul1 constran(erea1 #resiunea tim#ului)! d) tactica acce#tarii a#arente /a #ro#unerilor #artenerului). 14**. +n categoria tacticilor de negociere ofensive se inscrie: a) tactica intre"arilor! ") tactica contraintre"arii! c) tactica #ro"lemelor neim#ortante! d) tactica #retinsei neintele(eri. 15,,. 3trategia de negociere rationala se 0azeaza pe: a) un com#ortament irational din #artea ne(ociatorilor! ") o atitudine de (asire a unor solutii mutual a%anta oase! c) o atitudine similara fata de oameni si fata de #ro"leme! d) #arteneri care nu re$ol%a un diferend si nicio #ro"lema.