CAPITOLUL 3. TESTE-GRILA 1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar? a) dificultati determinate de cresterea soma ului!

") intensificarea relatiilor dintre intre#rinderi! c) am#loarea relatiilor dintre intre#rinderi! d) clarificari conceptuale ale dezvoltarii economice. 2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) crearea de locuri de munca; ") cresterea s#erantei de $iata% c) de&$oltarea te'nolo(ica! d) de&$oltarea relatiilor dintre intre#rinderi. 3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar) a) cresterea s#erantei de $iata! b) cresterea competitivitatii intreprinderilor; c) de&$oltarea te'nolo(ica! d) de&$oltarea relatiilor dintre intre#rinderi. 4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea conceptului de: a) mar*etin(! ") com#etiti$itate! c) servicii; d) omolo(are. .Produsul drept concept !eneric desemneaza tot ceea ce este oferit de natura sau de piata" astfel incat pentrusatisfacerea unei nevoi" poate fi: a) remarcat! ") ac'i&itionat! c) consumat! d) toate variantele enumerate. #. $ermenul de produs %&productus') nu este sinonim cu: a) +marfa,! ") +articol,! c) +"un,! d) &!rupa(. ). $ermenul *produs' nu este sinonim cu *marfa' in situatia e+istentei unui: a) re&ultat material al unui #roces social sau natural! b) consum casnic; c) #rodus de sc'im"! d) "un material ce a re&ultat dintr-un #roces.

,. $ermenul *produs' nu este sinonim cu *marfa' in situatia e+istentei unui: a) "un material re&ultat al unui #roces de munca! ") #rodus de sc'im"! c) autoconsum; d) re&ultat material al unui #roces social sau natural. -. .n practica si in literatura de specialitate nu se re!aseste ipostaza cate!oriei de *produs' pentru: a) #rodus unicat! ") #rodus de serie! c) #rodus de lu-! d) productie proprie. 1/. *Produs' poate fi considerat un: a) om politic0actor a carui ima!ine este promovata; ") #ersona dintr-un film! c) salariat! d) mem"ru dintr-o familie. 11. *Produs' poate fi considerat: a) o #ortiune dintr-o lucrare! ") un #ersona dintr-o #iesa! c) o localitate balneoclimaterica; d) o #arte dintr-o familie. 12. *Produs' poate fi considerat o: a) idee %alimentatia ve!etariana); ") #ersoana dintr-un film! c) #arte dintr-o familie! d) salariata. 13. 1unurile reale sunt numai: a) "ani! ") 'artii de $aloare! c) tot ce poate fi perceput direct cu simturile d) do"an&i. 14. 1unurile materiale sunt: a) obiecte; ") ser$icii! c) licente! d) *no.-'o.. 1 . 1unurile imateriale nu sunt: a) bunuri nominale; ") "unuri reale! c) ser$icii! d) dre#turi.

1#. 2repturile" ca produse" nu sunt: a) servicii; ") "re$ete! c) licente! d) *no.-'o.. 1). 1unurile nominale sunt: a) bani" 3artii de valoare; ") "unuri materiale! c) ser$icii! d) "re$ete. 1,. 2efinirea produsului ca fiind *orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul captarii interesului"ac3izitionarii" utilizarii sau consumului si care poate satisface o dorinta sau o nevoie' apartine: a) T'. Le$itt! b) P3. 4otler; c) T.P./ill! d) A. Palmer. 1-. 2efinirea produsului ca fiind *un rezultat al unui proces" respectiv a unui ansamblu de activitaticorelate sau in interactiune" care transforma intrarile in iesiri' o re!asim in: a) 0ictionarul Academiei de Stiinte Economice din 1ranta! ") 2oca"ularul #ractic al Stiintelor Sociale din 1ranta! c) 5.6.78 .59 -///:2//1; d) 0ictionarul E-#licati$ al 3ar*etin(ului. 2/. &.ntr-o era in care produsele devin din ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci"calitatea serviciului reprezinta una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si sin!ularizare'apartine lui: a) T'. Le$itt! b) P3. 4otler; c) T#./ill! d) 4. Gadre5. 21. '8u e+ista sectoare de servicii ca atare. 7+ista doar sectoare ale caror componenta de servicii suntmai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. $oata lumea serveste pe cineva'" apartine: a) P'. 6otler! b) $3. :evitt; c) T#./ill! d) A. Palmer.

22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii" s-au intensificat aparitiile in literatura de specialitatea definitiilor conceptului de servicii" in cadrul carora predomina faptul ca: a) serviciile nu se concretizeaza intr-un produs" adica sunt activitati al caror rezultat este imaterial; ") ser$iciile se concreti&ea&a intr-un #rodus! c) ser$iciile au ca re&ultat un "un material! d) ser$iciile nu au niciun re&ultat. 23. 5erviciul ca act reprezinta o prestare: a) efectiva; ") #ro(no&ata! c) #re$i&ionala! d) con uncturala. 24. 5erviciul ca act realizeaza relatia dintre: a) resursele7 acti$itatea si informatiile #restatorului! ") mi loacele materiale de #restatie7 resursele #restatorului si o"iectul ser$iciului res#ecti$! c) activitatea prestatorului" mi;loacele materiale de prestatie si obiectul serviciului respectiv; d) o"iectul ser$iciului res#ecti$7 resursele si acti$itatea #restatorului. 2 . Ca si in cazul bunurilor materiale" pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de: a) mana de lucru! ") ca#ital te'nic! c) client! d) salariile personalului puse pe card. 2#. in !eneral" spre deosebire de producerea bunurilor materiale" in procesul de productie aserviciilor" clientul: a) face parte din sistemul de productie; ") nu face #arte din sistemul de #roductie% c) #oate fi a"sent! d) se identifica cu #roducatorul. 2). 6ezultatele activitatilor de servicii se re!asesc sub urmatoarea forma: a) niciun ser$iciu! ") niciun "un material! c) serviciu pur" bun pur; d) #re$i&iuni. 2,. 5erviciile nu provoaca consumatorilor utilizatorilor: a) utilitate! ") "eneficii! c) a$anta e7 satisfactii! d) disconfort. 2-. Productia" consumul si utilitatea serviciilor sunt: a) simultane; ") continue! c) in relatie reci#roca!

d) #ost factum. 3/. in sc3ema lui Palmer care defineste conceptul de serviciu" activitatile liniilor aeriene" reparatiile"constructiile sunt prezentate drept: a) servicii pure; ") "unuri #ure! c) re&ultate tan(i"ile! d) #restatii in afara #rimelor trei $ariante. 31. 2ificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu" i-au determinat pe unii specialisti sadefineasca serviciul prin: a) definitii ne!ative; ") a"andonarea domeniului res#ecti$! c) i(norarea dificultatilor res#ecti$e! d) $alorificarea (radului de cunoastere. 32. Corespunzator definitiilor ne!ative" serviciile sunt definite drept activitati economice care nu sunt: a) nici munca fi&ica7 nici #roductie7 nici a(ricultura! ") nici #roductie industriala7 nici munca intelectuala7 nici a(ricultura! c) nici #roductie industriala! nici minerit7 nici acti$itate concurentiala! d) nici productie industriala" nici minerit" nici a!ricultura. 33. 2efinitiile ne!ative date serviciilor au afectat: a) dinamica de&$oltarii ser$iciilor! ") structura ser$iciilor! c) rolul si contributia serviciilor la crearea P.1; d) ti#olo(ia ser$iciilor. 34. :iteratura de specialitate evidentiaza intan!ibilitatea ca fiind pentru servicii o caracteristica: a) nu este ca&ul! b) c3eie; c) o"isnuita! d) de efect. 3 . <nii specialisti" in locul nestocabilitatii" o trasatura esentiala a serviciilor" utilizeaza termenul: a) imaterialitate! ") intan(i"ilitate! c) perisabilitate; d) simultaneitate. 3#. 5erviciile bazate pe informatii" care pot fi inre!istrate" stocate pe diverse suporturi si oferiteulterior la cerere au fost denumite de $. =. =ill: a) 8"unuri tan(i"ile,! b) *bunuri intan!ibile'; c) 8"unuri imateriale,! d) 8"unuri etero(ene,.

3). 5imultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decur!e din: a) perisabilitatea serviciului; ") materialitatea ser$iciului! c) tan(i"ilitatea ser$iciului! d) intan(i"ilitatea ser$iciului. 3,. 8ondurabilitatea serviciilor denota: a) consumul serviciilor in momentul producerii; ") consumul ser$iciilor du#a #roducere! c) nonconsumul! d) consumul ser$iciilor du#a un tim# #reci&at. 3-. .nseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta: a) simultaneitatea livrarii si consumului serviciilor; ") #recedarea consumului! c) nesimultaneitatea #roducerii si consumului ser$iciilor! d) consumul nu se #roduce. 4/. :a care din urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu trebuie sa fie prezenti: a) reparatii" intretinere" curatenie" asi!urari; ") sanatate7 in$atamant7 fri&erie! c) trans#ort fero$iar7 auto7 na$al7 aerian! d) teatru7 radio. 41. 7tero!enitatea ca o caracteristica a serviciilor" nu are sens de: a) diferentiere! ") $aria"ilitate! c) di$ersitate! d) comple+itate. 42. >ariabilitatea este sensul etero!enitatii folosit: a) mai #utin! ") sinonim! c) cel mai frecvent; d) de loc. 43. 7tero!enitatea serviciilor reflecta: a) nondura"ilitatea lor! ") nestoca"ilitatea lor! c) potentialul unei variabilitati ridicate in livrarea serviciilor; d) materialitatea si intan(i"ilitatea ser$iciilor. 44. 7tero!enitatea reprezinta o problema particulara a serviciilor" deoarece: a) #roductia este simultana ca consumul% b) acestea sunt oferite de persoane diferite" a caror performanta nu este constanta; c) ser$iciile nu se #ot stoca! d) ser$iciile sunt nondura"ile.

4 . 5ectorul tertiar are un continut: a) foarte diversificat: ") mai #utin di$ersificat! c) com#licat! d) sim#lu. 4#. 7tero!enitatea serviciilor determina: a) dificultati in standardizarea si uniformizarea serviciilor; ") clarificari terminolo(ice! c) com#licarea metodolo(iei de e$identa% d) $alorificarea resurselor or(ani&atiei. 4). imbunatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la: a) reducerea variabi.itatii serviciilor ") li#sa #ro#rietatii% c) nestoca"ilitatea ser$iciilor d) nondura"ilitatea ser$iciilor. 4,. 6ezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietatedeoarece: a) serviciul ofera consumatorului o satisfactie morala: ") ser$iciul se consuma concomitent cu #roducerea lui! c) ser$iciul este etero(en% d) ser$iciul este intan(i"il. 4-. $ermenul de *tipolo!ie( semnifica: a) . enumerarea sortimentelor #roduselor sau a (ru#elor de #roduse7 clasificate du#a un anumitcriteriu9% b) ..studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiectesau fenomene(: c) ..actiunea de a :se) clasifica si re&ultatul ei% distri"uire7 re#arti&are sortimentala #e clase sau intr-oanumita ordine9! d) 8re&ultatul a cel #utin unei acti$itati necesare7 reali&ata la interfata dintre furni&ori si clienti9. /. $ermenul de *nomenclator' semnifica: a) enumerarea sortimentelor produselor sau a !rupelor de produse"clasificate dupa un anumit criteriu?@; ") 8studiul stiintific al trasaturilor ti#ice sau al relatiilor reci#roce dintre di$ersele ti#uri ale unor o"iectesau fenomene,! c) 8actiunea de a clasifica si re&ultatul ei! distri"uire7 re#arti&are sortimentala #e clase sau intro anumitaordine9! d) 8re&ultatul a cel #utin unei acti$itati necesare reali&ata la interfata dintre furni&ori si clienti,.

1. $ermenul *clasificare' semnifica: a) 8....enumerarea sortimentelor #roduselor sau a (ru#elor de #roduse7 clasificate du#a un anumitcriteriu,! ") 8studiul stiintific al trasaturilor ti#ice sau al relatiilor reci#roce dintre di$ersele ti#uri ale unor o"iectesau fenomene,! c) *actiunea de a %se) clasifica si rezultatul ei; distribuire" repartizare sortimentala pe clase sau intr-oanumita ordine'; d) 8re&ultatul a cel #utin unei acti$itati necesare reali&ata la interfata dintre furni&ori si clienti,. 2. Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deosebite datorita: a) materialitatii! b) etero!enitatii; c) tan(i"ilitatii! d) nondura"ilitatii. 3. Principala institutie care elaboreaza clasificarile si nomenclatoarele unice pe tara este% a) .nstitutul 8ational de 5tatistica; ") Or(ani&atia ;atiunilor Unite! c) Consiliul Uniunii Euro#ene! d) Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 4. Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statistica a bunurilor si serviciilorsunt: a) CAE; si C.C.I.R.! b) CA78 si CP5A; c) C.C.I.R. si CPSA! d) C.C.I.R.. . Corespunzator CA78" activitatile economico-sociale sunt !rupate in cinci niveluri" constituite dupaprincipiul: a) com#le-itatii! ") structurii! c) etero(enitatii! d) omo!enitatii. #. Care din atributele prezentate nu sunt specifice clasificarii activitatilor economicosociale CA78? a) natura "unurilor si ser$iciilor #restate! ") modul de utili&are a "unurilor si ser$iciilor! c) materia #rima7 #rocesele te'nolo(ice7 or(ani&area si finantarea #roductiei! d) obtinerea de profit si o pozitie recunoscuta pe piata. ). Corespunzator CA78" activitatile economico-sociale sunt !rupate pe urmatoarele niveluri: a) sectiuni7 su"sectiuni7 di$i&iuni7 clase7 ec'i#e! ") di$i&iuni7 (ru#e7 clase7 sectiuni7 su"sectii!

c) (ru#e si clase7 sectiuni7 su"sectiuni7 su"(ru#e! d) sectiuni" subsectiuni" diviziuni" !rupe" clase. ,. 2upa sursele de procurare %provenienta) serviciile pot fi: a) private si publice; ") intermediare si finale! c) consum indi$idual si ser$icii #u"lice! d) marfa si nemarfa. -. 2upa natura nevoilor satisfacute" serviciile pot fi: a) marfa si nemarfa! b) private si publice; c) intermediare si finale! d) consum indi$idual. #/. in functie de beneficiar0utilizator" serviciile pot fi: a) intermediare si finale; ") #ri$ate si #u"lice! c) marfa si ne-marfa! d) consum indi$idual. #1. 2upa functiile economice indeplinite" serviciile pot fi: a) de distributie" de productie" sociale si personale; ") materiale si nemateriale! c) "unuri #ur tan(i"ile si "unuri insotite de ser$icii! d) ser$icii din sectorul #u"lic7 sectorul asociati$ si sectorul #ri$at. #2. .n functie de natura efectelor" serviciile pot fi: a) de distri"utie7 de #roductie7 sociale si #ersonale! b) materiale si nemateriale; c) "unuri intan(i"ile si "unuri insotite de ser$icii! d) ser$icii din sectorul #u"lic7 sectorul asociati$ si sectorul #ri$at. #3. 2upa opinia lui P3ilip 4otler oferta de piata a unei firme include urmatoarele: a) ser$iciile de distri"utie7 de #roductie7 sociale si #ersonale! ") materiale si nemateriale! c) bunuri pur tan!ibile si bunuri tan!ibile insotite de servicii" 3ibrid" serviciu de baza insotit de bunuri siservicii secundare si serviciu pur; d) ser$icii din sectorul #u"lic7 sectorul asociati$ si sectorul #ri$at. #4. .n functie de forma de proprietate si modul de or!anizare a prestatorului de servicii" se distin!urmatoarele cate!orii de servicii: a) de distri"utie7 de #roductie7 sociale si #ersonale! ") materiale si nemateriale! c) "unuri intan(i"ile si "unuri insotite de ser$icii! d) servicii din sectorul public" sectorul asociativ si sectorul privat.

# . 2upa momentul aparitiei in sfera vietii economice" se distin!: a) servicii traditionale si servicii moderne sau noi; ") ser$icii li$rate #ermanent si ser$icii discrete! c) ser$icii care necesita #re&enta consumatorului in tim#ul #restarii si ser$icii care nu necesita #re&entaconsumatorului in tim#ul #restarii! d) ser$icii #u"lice7 ser$icii asociati$e7 ser$icii #ri$ate. ##. 5erviciile de sanatate" cercetare etc. necesita: a) #ersonal necalificat! ") #ersonal calificat! c) personal specializat; d) #ersonal cu studii medii. #). 2upa natura relatiilor cu clientii" serviciile pot fi: a) ser$icii #u"lice7 ser$icii asociati$e si ser$icii #ri$ate% b) servicii livrate permanent si servicii discrete; c) ser$icii traditionale si ser$icii moderne sau noi! d) ser$icii transfera"ile si ser$icii netransfera"ile. #,. Asi!urarile" telecomunicatiile" protectia populatiei de catre politie sunt servicii: a) livrate permanent: ") discrete! c) asociati$e! d) transfera"ile. #-. Abonamentul de teatru" abonamentul de club" ta+a pe autostrada sunt servicii: a) li$rate #ermanent! b) discrete: c) asociati$e! d) transfera"ile. )/. Pasa!erii unei linii aeriene pe o distanta foarte mare solicita: a) "unuri tan(i"ile #ure! ") "unuri tan(i"ile cu ser$icii insotitoare! c) oferte 'i"ride! d) servicii de baza insotite de bunuri si servicii secundare. )1. .n cadrul economiei nationale" rolul si importanta serviciilor este atat de mare incat ne!li;areaacestora pot avea: a) urmari dezastroase asupra dezvoltarii" mer!and pana la re!resul economic; ") o influenta #o&iti$a asu#ra de&$oltarii sectoarelor de #roductie industriale! c) o influenta #o&iti$a asu#ra de&$oltarii a(riculturii! d) nicio influenta. )2. Cate faze s-au conturat in evolutia serviciilor? a) o fa&a! ") doua fa&e!

c) trei fa&e! d) patru faze.

)3. in directia constientizarii aportului serviciilor la dezvoltarea economici si teoretizarii unor aspecteale !andirii privind evolutia serviciilor s-au conturat mai multe faze. <ltima faza a fost marcata deintrarea in vi!oare in anul 1-- a Acordului Beneral privind Comertul cu servicii %BA$5) si prin care s-arealizat: a) cresterea im#ortantei strate(ice a ser$iciilor in alocarea resurselor! ") do"andirea unui statut oficial a ser$iciilor in cadrul relatiilor internationale! c) im#ulsionarea #uternica a cercetarii stiintifice! d) liberalizarea pro!resiva a sc3imburilor internationale cu servicii. )4. intre realitatile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor si recunoasterea potentialuluiacestora e+ista: a) o discrepanta elocventa; ") nicio discre#anta! c) o corelatie! d) o corelatie #erfecta. ) . 2in perspectiva istoriei !andirii economice" se distin! trei modalitati de abordare a serviciilor: a) clasica" traditionala si moderna; ") ca#italista si economie in tran&itie! c) clasica7 re&iduala si s#ecifica economiei in tran&itie! d) ca#italista si moderna. )#. 8ecesitatea si oportunitatea abordarii interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marCetin!" cercetari de marCetin!" studiul comportamentului consumatorului" sociolo!ia" psi3olo!ia etc. suntdeterminate de o serie de cauze. Darcati varianta falsa: a) caracterul intan(i"il al ser$iciilor! ") a"ordarea ser$iciilor intr-un conte-t social si institutional% c) de#endenta $alorii ser$iciului #entru consumator de #ersonalitatea #restatorului< furni&oruluiser$iciului res#ecti$! d) fluctuatia preturilor0tarifelor si materiilor prime pe piata re!ionala in conditiile !lobalizarii. )). Corespunzator abordarii clasice" serviciile: a) se fundamentea&a #e di$i&iunea economiei nationale in sectoarele #rimar7 secundar si tertiar! b) erau incadrate in cate!oria activitatilor din care rezultau c3eltuieli neproductive si care constituiau ofrana in calea acumularii capitalului; c) nu constituiau o #reocu#are #entru s#ecialisti! d) erau incluse in cate(oria acti$itatilor economice re&iduale.

),. Activitatile a!ricole" e+tractive si e+ploatarile forestiere apartin: a) sectorului primar; ") sectorului secundar! c) sectorului tertiar! d) niciunui sector. )-. .ndustriile prelucratoare sunt cuprinse in: a) sectorului #rimar! b) sectorului secundar; c) sectorului tertiar! d) niciunui sector. ,/. Activitatile bancilor" asi!urarile" comertul" activitatile mestesu!aresti" activitatile de reparatiiapartin: a) sectorului #rimar! ") sectorului secundar! c) sectorului tertiar; d) niciunui sector. ,1. incadrarea activitatilor economice .n unul din cele trei sectoare - primar" secundar" tertiar - se facein functie de: a) dinamica #roducti$itatii muncii! ") ni$elul #ro(resului te'nic! c) rece#ti$itatea acti$itatii fata de #ro(resul te'nic! d) toate elementele prezentate. ,2. 2in punctul de vedere al productivitatii muncii si al pro!resului te3nic" sectorul primar alactivitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm mediu; ") ritm inalt! c) (rad redus de rece#ti$itate fata de #ro(resul te'nic si #roducti$itatea su" medie! d) nu #re&inta im#ortanta. ,3. 2in punctul de vedere al productivitatii muncii si ai pro!resului te3nic" sectorul secundar alactivitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm inalt; ") ritm mediu! c) su" medie! d) nu #re&inta im#ortanta. ,4. 2in punctul de vedere al productivitatii muncii si al pro!resului te3nic" sectorul tertiar alactivitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm mediu! ") ritm inalt! c) !rad redus de receptivitate fata de pro!resul te3nic si productivitatea sub medie; d) nu #re&inta im#ortanta. , . 5ectorul cuaternar nu este un sector al: a) 8materiei cenusii,! ") cercetarii stiintifice! c) de&$oltarii te'nolo(iei si cunoasterii stiintifice!

d) modernizarii bazei te3nico-materiale.

,#. Primul autor care a utilizat sinta!ma *economia serviciilor' a fost: a) 0. =ell! b) >.6. Euc3s; c) T.P./ill!d) 4. Gadre5. ,). 2upa opinia unor specialisti" economia informationala constituie viitorul: a) sectorului #rimar! b) societatii neo-industriale; c) sectorului secundar! d) sectorului tertiar. ,,. 2upa opinia unor specialisti" informatia devine: a) resursa fundamentala a societatii; ") im#ortanta #entru societate! c) mai #utin im#ortanta! d) nu are insemnatate. ,-. in ultimele duufi decenii ale secolului FF" tot mai multi specialisti si-au e+primat opinia ca in viitor"va fi o economie: a) in tran&itie% b) a serviciilor: c) a $alorificarii resurselor naturale! d) a cercetarii stiintifice. -/. .ndicele de volum al P.1-ului pe locuitor pentru 6omania" fata de acelasi indicator realizat pe ansamblul <7 - 2)" in prezent" se situeaza: a) mult sub acest nivel; ") la acelasi ni$el! a) #este acest ni$el! ") a#roa#e de acest ni$el. -1. .n ce interval se situeaza" in prezent" ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii peansamblul <7- 2): a) 3>-?@A! ") ?B->@A! c) >B -C@A! d) #1 -) G. -2. Ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din 6omania" fata de acelasi indicatorrealizat pe ansamblul <7 -2)" in prezent se situeaza: a) mult sub acest nivel;. ") la acelasi ni$el! c) #este acest ni$el! d) a#roa#e de acest ni$el.

-3. in prezent" contributia serviciilor la realizarea valorii adau!ate brute in 6omania" comparativ cunivelul din tarile dezvoltate din 7uropa" s-a situat in una din urmatoarele variante: a) mult sub acest nivel; ") la acelasi ni$el! c) #este acest ni$el! d) a#roa#e de acest ni$el. -4. Abordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe: a) diviziunea economiei nationale in sectoarele primar" secundar si tertiar; ") crearea de $aloare7 de a$utie nationala doar in domeniul #roductiei de "unuri! c) a#recierea unei acti$itati ca fiind #roducatoare sau ne#roducatoare de $aloare! d) e-istenta unei ne$oi si a unei cereri cores#un&atoare. - . Caracterul tertiar al societatii post-industriale este determinat de: a) "eneficiile #etrecerii tim#ului li"er! b) populatia ma;oritara care isi desfasoara activitatea in acest sector; c) cresterea rolului informatiei! d) im#licatiile #ro(resului stiintific si te'nic. -#. Eenomenele care marc3eaza evolutia pietei mondiale in ultimele decenii stau sub semnul: a) !lobalizarii; ") cri&ei ener(etice! c) de&$oltarii culturale! d) e$olutiei dinamice a #ro(resului te'nic. -). Procesul !lobalizarii este de data: a) inde#artata in trecut! b) recenta; c) $iitoare! d) stra$ec'i tim#uri. -,. 9 dezvoltare spectaculoasa a procesului !lobalizarii s-a realizat mai ales dupa anii: a) imediat du#a al doilea ra&"oi mondial! b) ,/ ai secolului trecut; c) D@ ai secolului trecut! d) E@@@. --. 2ezvoltarea spectaculoasa a procesului !lobalizarii s-a realizat odata cu: a) de&$oltarea economica! ") cresterea im#ortantei infrastructurii! c) !lobalizarea pietelor financiare; d) intensificarea eforturilor de a#arare.

1//. Pe lan!a efectele ne!ative" !lobalizarea inseamna insa si multe oportunitati. Darcati variantafalsa: a) mo"ili&area ca#italurilor si internationali&area #roductiei! ") li"era circulatie a marfurilor! c) s#orirea concurentei! d) intensificarea colonialismului corporatist. 1/1. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin: a) omo!enitate; ") di$ersitate! c) includerea numai a ser$iciilor marfa! d) dificultatea e$aluarilor cantitati$e #ri$ind structura si dinamica. 1/2. 2iversitatea" o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de: a) materialitatea si imaterialitatea ser$iciilor! ") di$ersitatea definitiilor date notiunii de ser$iciu! c) diversitatea cate!oriilor de servicii si a modului de manifestare a concurentei; d) tan(i"ilitatea si intan(i"ilitatea ser$iciilor. 1/3. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu seenumera: a) neomo(enitatea ma oritatii ser$iciilor! ") afectarea atomicitatii! c) e-istenta unor "ariere la #atrunderea :lansarea) ser$iciilor #e #iata! d) lipsa proprietatii. 1/4. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu seenumera: a) neomo(enitatea ma oritatii ser$iciilor! ") e-istenta unor "ariere la #atrunderea :lansarea) ser$iciilor #e #iata! c) limitarea trans#arentei d) reducerea variabilitatii serviciilor. 1/ . Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu sere!aseste: a) licenta de emisie! b) capitalul necesar; c) "re$etul de turism! d) licenta de distri"utie. 1/#. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu sere!aseste: a) capitalul minim foarte mare; ") licenta de emisie! c) licenta de distri"utie! d) autori&area sau acreditarea.

1/). 2rept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unui serviciu de telecomunicatii se refera la: a) capitalul necesar; ") licenta de emisie! c) "re$etul de turism! d) acreditarea. 1/,. Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unui serviciu bancar se re!aseste: a) capitalul minim foarte mare; ") licenta de emisie! c) "re$etul de turism! d) licenta de distri"utie. 1/-. :imitarea transparentei reprezinta o particularitate a pietei serviciilor si este cauzata de: a) afectarea atomicitatii! ") e-istenta unor "ariere la #atrunderea :lansarea) ser$iciilor #e #iata! c) imaterialitatea si perisabilitatea serviciilor; d) ca#italul minim o"li(atoriu. 11/. Cererea de servicii este determinata de trei conditii esentiale de e+istenta. Darcati varianta falsa: a) dis#oni"ilitatea de a cum#ara ser$iciul res#ecti$! ") e-istenta dorintei clientului de a consuma intr-o anumita cantitate un ser$iciu! c) #osi"ilitatea de a ac'i&itiona ser$iciul res#ecti$7 determinata in #rinci#al de sol$a"ilitateaconsumatorului! d) e+istenta unor bariere la patrunderea %lansarea) pe piata a serviciilor. 111. 2in punctul de vedere al solvabilitatii" cererea de servicii poate fi: a) efectiva si potentiala; ") curenta7 se&oniera7 oca&ionala sau rara! c) satisfacuta si nesatisfacuta! d) constanta7 descrescatoare si crescatoare. 112. 2upa modul de manifestare in timp" cererea poate fi: a) efecti$a si #otentiala! b) curenta" sezoniera" ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta! d) constanta7 descrescatoare si crescatoare. 113. 2upa !radul de corelare cu oferta" cererea de servicii poate fi: a) efecti$a si #otentiala! ") curenta7 se&oniera7 oca&ionala sau rara! c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta7 descrescatoare si crescatoare.

114. 2in punctul de vedere al manifestarii in timp" cererea de servicii poate fi: a) efecti$a si #otentiala! ") curenta7 se&oniera7 oca&ionala sau rara! c) satisfacuta si nesatisfacuta! d) constanta" descrescatoare si crescatoare. 11 . Darcati cate!oriile de factori de influenta ai cererii de servicii: a) !enerali si specifici; ") (enerali si #articulari! c) o"iecti$i si su"iecti$i! d) (enerali. 11#. $arifele practicate" veniturile consumatorilor" tarifele serviciilor substituibile sunt factori de influenta ai cererii de servicii cu caracter: a) !eneral; ") s#ecific! c) o"iecti$! d) su"iecti$. 11). Dodificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depind de: a) ni$elul initial al tarifului! ") calitatea ser$iciilor! c) structura veniturilor consumatorului; d) elasticitatea cererii in ra#ort cu tariful #racticat. 11,. >eniturile consumatorilor reprezinta un factor de influenta a cererii de servicii cu caracter: a) s#ecific! b) !eneral; c) o"iecti$! d) su"iecti$. 11-. in functie de evolutia cererii" determinata de modificarea veniturilor consumatorilor" serviciilepot fi: a) sim#le si com#le-e! b) normale si inferioare; c) frec$ente si rare! d) o"isnuite. 12/. .n functie de !radul de substituibilitate" serviciile pot fi: a) (eneral si #artial su"stitui"ile! ") o"isnuit su"stitui"ile! c) nesu"stitui"ile! d) perfect si partial substituibile.

121. $arifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cererii de servicii" cucaracter: a) s#ecific! b) !eneral; c) o"iecti$! d) su"iecti$. 122. in functie de !radul de complementaritate serviciile pot fi: a) strict si partial complementare; ") (eneral si #artial com#lementare! c) necom#lementare! d) strict com#lementare. 123. .n cazul serviciilor strict complementare" !radul de complementaritate este: a) indiferent! ") e(al cu B! c) mai mare decat B! d) apropiat de 1. 124. in cazul serviciilor partial complementare" !radul de complementaritate este: a) diferit de 1; ") nu are semnificatie! c) e(al cu B! d) nu se #oate determina. 12 . Preferintele consumatorului" ca factor de influenta a cererii de serviciinu prezinta una din valentele enumerate: a) determina cresterea veniturilor personale; cereri ") e$identia&a anumite as#ecte calitati$e cu influente asu#ra cererii de ser$icii! c) stau la "a&a criteriilor de se(mentare a cererii de ser$icii! d) #ermite e$aluarea cantitati$a a cererii de ser$icii. 12#. Eactorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura: a) distri"uirii ser$iciilor! ") #romo$arii ser$iciilor! c) pre!atirii producatorului; d) #uterii de cum#arare a clientului. 12). 5pecificitatea factorilor de influenta asupra cererii de servicii nu se diferentiaza pentru: a) ser$icii #restate in s#ecial #entru #o#ulatie! b) servicii cu caracter !eneral; c) ser$icii #restate in s#ecial #entru intre#rinderi! d) ser$icii internationale. = 12,. Eactorii demo!rafici si socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din cate!oria: a) factorilor s#ecifici cererii de ser$icii #entru intre#rinderi! b) factorilor specifici cererii de servicii a populatiei;

c) factorilor (enerali ai ofertei de ser$icii! d) factorilor s#ecifici ai ofertei de ser$icii. 12-. 2in cate!oria factorilor demo!rafici cu influenta directa asupra structurii si dinamicii cererii deservicii a populatiei" nu fac parte: a) numarul #o#ulatiei! ") structura #e se-e si #e (ru#e de $arsta! c) urbanismul; d) re#arti&area teritoriala a #o#ulatiei7 atat din #unct de $edere numeric cat si al structurii #e se-e si #e(ru#e de $arsta.

13/. 2in cate!oria factorilor socio-culturali ce influenteaza cererea de servicii nu se evidentiaza: a) sc'im"arile sociale! ") ur"anismul! c) a#artenenta la un (ru# cultural7 ce dis#une de traditii7 o"iceiuri si mentalitati #ro#rii! d) repartizarea teritoriala a populatiei" pe total" se+e si !rupe de varsta. 131. Care din urmatoarele enumerari constituie factor specific de influenta a cererii de servicii pentrupopulatie: a) am#lificarea concurentei% ") efectele te'nolo(iei moderne! c) com#le-itatea mediului! d) raportul timp liber-venituri 132. .n functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare" metodele de studiere a cererii deservicii nu cuprind: a) metode analitice% b) metoda anc3etei pilot! c) metode statistice! d) metode normati$e. 133. Detodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite" in functie de valorile parametrilor avuti invedere; ") anali&a seriilor de tim#7 care caracteri&ea&a e$olutia cererii efecti$e! c) utili&area unor 8norme, de consum determinate de re(ula statistic! d) reali&area de scenarii #ri$ind consumul de ser$icii. 134. Detodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) o"tinerea de solutii o#time la diferite o"iecti$e sta"ilite7 in functie de $alorile #arametrilor a$uti in$edere! b) analiza seriilor de date %cronolo!ice sau de timp)" care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utili&area unor 8norme, de consum determinate de re(ula statistic! d) reali&area de scenarii #ri$ind consumul de ser$icii.

13 . Detodele normative utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) o"tinerea de solutii o#time la diferite o"iecti$e sta"ilite7 in functie de $alorile #arametrilor a$uti in$edere! ") anali&a seriilor de tim#7 care caracteri&ea&a e$olutia cererii efecti$e! c) utilizarea unor *norme' de consum determinate de re!ula statistic; d) reali&area de scenarii #ri$ind consumul de ser$icii. 13#. Pentru ca o intreprindere prestatoare de servicii sa-si formeze o oferta de servicii" trebuiesc indeplinite mai multe conditii. Darcati varianta falsa: a) dis#oni"ilitatea! ") ca#a"ilitatea! c) mana(ementul #erformant! d) amplasarea in localitati urbane. 13). 8etransferabilitatea ofertei de servicii deriva din: a) nematerialitatea si intan(i"ilitatea ser$iciilor! ") materialitatea si nematerialitatea ser$iciilor! c) materialitatea si intan(i"ilitatea ser$iciilor! d) nematerialitatea si nestocabilitatea serviciilor. 13,. 9ferta de servicii are o serie de particularitati. Darcati varianta falsa: a) netransfera"ilitatea ofertei! ") dificultatea #rotectiei uridice a ser$iciului! c) materialitatea si imaterialitatea ofertei; d) im#licarea consumatorului in #roducerea ser$iciului. 13-. 9ferta de servicii este o oferta: a) efecti$a! ") frec$enta! c) potentiala; d) oca&ionala 14/. 2ificultatea protectiei ;uridice a serviciilor rezulta din: a) nematerialitatea si intan!ibilitatea unor servicii; ") nestoca"ilitatea ser$iciilor! c) simultaneitatea #roductiei si consumului! d) intensificarea concurentei #e #iata ser$iciilor. 141. .mplicarea consumatorului in producerea unui serviciu !enereaza: a) inse#ara"ilitatea ser$iciului de #restator si consumator! b) producerea unor servicii personalizate si stabilirea unui sistem aparte de relatii intre prestator si consumator; c) intensificarea concurentei #e #iata ser$iciilor si nestoca"ilitatea ser$iciului! d) cantitati mari de ser$icii #use la dis#o&itia consumatorilor finali sau utili&atorilor la un moment dat.

142. 7+cludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta de servicii: a) $olumul si structura cererii de ser$icii! ") costurile de #roductie! c) tariful de #iata al ser$iciului! d) volumul si structura veniturilor. 143. 5farsitul secolului FF si inceputul secolului FF. au fost marcate de o serie de tendinte in evolutia ofertei de servicii. Darcati varianta falsa: a) cresterea in ritm su#erior a ofertei de ser$icii in ra#ort cu oferta celorlalte sectoare! ") asocierea res#ecti$ disocierea ofertei de "unuri si de ser$icii! c) cresterea rolului si im#ortantei calitatii ser$iciilor si dinamicii diferentiate #e cate(orii de ser$icii! d) influenta pozitiva sau ne!ativa a preturilor si cantitatile de servicii complementare. 144. Cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inre!istrat la urmatoarele servicii: a) c3irii" apa" canal" salubritate" servicii postale; ") a"onamente radio - T2! c) ser$icii cu caracter industrial! d) trans#ort ur"an. 14 . 5oldul con;unctural e+prima: a) cresterea in ritm su#erior a ofertei de ser$icii in ra#ort cu oferta celorlalte sectoare! b) tendinta de evolutie a indicatorilor fata de perioada de referinta; c) asocierea7 res#ecti$ disocierea ofertei de "unuri si de ser$icii! d) dinamici diferentiate #e cate(orii de ser$icii. 14#. .ndicatorul de confidenta se determina ca o media aritmetica simpla a soldurilor con;uncturale pentru trei componente. Darcati varianta falsa: a) a#recierea situatiei economice! ") a#recierea cererii de ser$icii! c) aprecierea numarului de salariati; d) estimarea cererii de ser$icii. 14). .n conte+tul !lobalizarii" rolul statului tinde: a) sa se minimizeze; ") sa se ma-imi&e&e! c) sa ramana la acelasi ni$el! d) sa nu fie afectat. 14,. >iteza deosebita cu care !lobalizarea a cuprins intrea!a lume i-a facut pe unii specialisti %6.6eic3" 6 Eetz!erald etc.) sa aprecieze ca: a) 8traim transformari care $or rearan a #olitica si economia secolului urmator,! ") 8nu $a mai fi economii nationale7 atunci cand acest #roces $a fi inc'iriat,! c) 8tot ceea ce $a ramane in cadrul unei (ranite $or fi oamenii7 care $or cu#rinde natiunile..., d) toate cele trei variante.

14-. 2upa unii autori %P. 2icCen)" principala forta in modelarea economiei mondiale" in procesul !lobalizarii" se refera la institutiile: a) politice; ") sindicale! c) economice! d) sociale. 1 /. 2upa anii ?,/ ai secolului FF" dezec3ilibrele ce trebuie !estionate in perioada !lobalizarii pietelorlumii sunt de natura: a) macroeconomica! b) microeconomica; c) financiara! d) &onala. 1 1. Pentru prima data e+istenta procesului !lobalizarii pietelor lumii a fost semnalata de: a) P'. 6oller! ") P. 0ic*en! c) $3. :evitt; d) R. Reic'. 1 2. in procesul !lobalizarii" productia internationala are mai multe dimensiuni. Darcati caracteristicafalsa: a) #roductia mare reali&ata de societatile transnationale! ") flu-urile te'nolo(ice oaca un rol im#ortant! c) cresterea populatiei urbane; d) cercetarea-de&$oltarea constituie secretul succesului. 1 3. .n procesul !lobalizarii" dinamismul cel mai mare s-a inre!istrat in domeniul: a) flu+urilor financiare internationale; ") comertului cu "unuri! c) comertului cu ser$icii! d) circulatiei de #ersoane7 1 4. Procesul !lobalizarii a fost accentuat de revolutia: a) industriala! ") trans#orturilor de #ersoane! c) informationala; d) trans#orturilor de marfuri. 1 . 1eneficiile aderarii noilor state la <.7. nu vizeaza: a) im"unatatirea calitati$a a #roduselor si ser$iciilor! ") intensificarea #artici#arii acestor state la distri"utia internationala de "unuri si ser$icii! c) cresterea inflatiei; d) ameliorarea datoriilor e-terne.

1 #. Printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie: a) cresterea $eniturilor si modificarea c'eltuielilor de consum ale #o#ulatiei! ") de&$oltarea si li"erali&area comertului cu "unuri! c) sta!narea pro!resului stiintific si te3nic; d) e-#ansiunea acti$itatii com#aniilor internationale. 1 ). .n studierea cererii de servicii" metodele nu se utilizeaza: a) in functie de situatiile concrete! ") in functie de informatiile dis#oni"ile! c) i&olat! d) in functie de marimea esantionului. 1 ,. 9ferta individuala de servicii reprezinta: a) oferta de servicii la nivelul unui a!ent economic sau cantitatile dintr-un serviciu pe care un a!enteconomic le pune la dispozitia clientilor spre vanzare! ") oferta de ser$icii e-istenta intr-o localitate! c) oferta de ser$icii #usa la dis#o&itia clientilor cu di&a"ilitati! d) oferta de ser$icii dintr-un de#o&it en (ros. 1 -. 9ferta a!re!ata reprezinta: a) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali si utilizatoriilor la un moment dat; ") intrea(a oferta a unui a(ent economic! c) un ser$iciu de acelasi fel oferit de toate intre#rinderile #restatoare! d) toate ser$iciile #use la dis#o&itia consumatorilor la un moment dat. 1#/. Darcati factorul care nu influenteaza oferta de servicii: a) $olumul si structura cererii! ") costurile de #roductie! c) tariful de #iata al ser$iciului! d) implicarea consumatorului in producerea serviciului. 1#1. Cresterea volumului si diversificarii cererii efective de servicii nu se poate realiza prin% a) reducerea tarifelor! ") im"unatatirea ra#ortului calitate-#ret! c) reducerea numarului surselor de informare; d) cresterea numarului de #restatori. 1#2. .n raportul dintre cererea si oferta de servicii" factorul timp indeplineste: a) un rol mai putin important; ") un rol foarte im#ortant! c) niciun rol! d) un rol conditionat.

1#3. Asocierea" respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii prezinta tendinte contradictorii inprezent" dar datorita desfasurarii si dinamismului fenomenelor economico-sociale" aceste tendinte sunt considerate: a) normale; ") anormale! c) fara im#ortanta! d) indiferente. 1#4. in sectorul tertiar" tendinta de disociere se manifesta: a) atat intre oferta de servicii si oferta de bunuri" cat si in cadrul ofertei de servicii: ") datorita intensificarii #atrunderii #ro(resului te'nic in toate domeniile societatii! c) in conditiile cresterii ni$elului de trai! d) datorita di$ersificarii ne$oilor sociale. 1# . .ndicatorul de confidenta mediu pentru 6omania are valori superioare fata de marimile realizatepentru tarile <niunii 7uropene si indica o situatie: a) #o&iti$a! b) ne!ativa; c) neinsemnata! d) contradictorie. 1##. .ntr-o economie de piata" cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor devine un obiectiv: a) esential; ") im#ortant! c) indiferent! d) neinsemnat. 1#). Pe o piata competitiva" in care firmele se intrec in produse" servicii" preturi" calitatea constituieuna din conditiile necesare casti!arii: a) de noi nise de #iata! b) unui avanta; competitiv; c) altor se(mente de consumatori! d) unor #rofituri mai mari. 1#,. .n literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative de stabilire atarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta. Darcati varianta falsa: a) metoda mar ei de #rofit adau(ata la costuri! ") metoda #ra(ului de renta"ilitate! c) metoda costului mar(inal e(al cu $enitul mar(inal! d) metoda cresterii veniturilor populatiei. 1#-. Detoda mar;ei de profit adau!ata la costuri" ca metoda de stabilire a tarifelor de consum aserviciilor" ofera producatorului: a) cele mai reduse !arantii;

") cele mai mari (arantii! c) nicio (arantie! d) asi(ura renta"ilitatea acti$itatii. 1)/. Detoda mar;ei de profit adau!ata la costuri" ca metoda de stabilire a tarifelor de consum aserviciilor" nu tine cont de: a) cumparatorul potential" cerintele si posibilitatile financiare ale acestuia; ") ni$elul #rofitului reali&at! c) costurile reali&ate! d) oferta de ser$icii de #e #iata. 1)1. Detoda pra!ului de rentabilitate" ca metoda de stabilire a tarifelor deconsum a serviciilor" porneste de .a ipoteza ca: a) #rofitul reali&at este e(al cu cel #lanificat! ") este cea mai sim#la metoda! c) $eniturile reali&ate din #restarea unui anumit $olum de ser$icii sa fiee(ala cu $aloarea costurilor! d) #roducatorul sa detina #e #iata o #o&itie relati$ mono#olista. 1)2. Detoda costului mar!inal cu venitul mar!inal" ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe opiata cu concurenta imperfecta" se aplica cel . mai bine in conditiile in care: a) producatorul detine o pozitie relativ monopolista; ") consumatorul isi e-#rima cereri foarte mari de ser$icii! c) #roducatorul ofera ser$icii di$ersificate! d) cererea de ser$icii este nesatisfacuta! 1)3. Detoda costului mar!inal e!al cu venitul mar!inal" ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilorpe o piata cu concurenta imperfecta" spre deosebire de celelalte metode" se diferentiaza prin faptul catine seama de: a) atat de comportamentul consumatorului cat si de cel al producatorului; ") numai de com#ortamentul consumatorului! c) numai de com#ortamentul #roducatorului! d) atitudinea indiferenta. 1)4. Detoda pra!ului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe piata cuconcurenta imperfecta" se poate aplica prin procedeele: a) determinarea ni$elului cererii de ser$icii a #o#ulatiei! b) determinarea productiei minime si determinarea tarifului minim; c) cercetarea cererii nesatisfacute de ser$icii a #o#ulatiei! d) cercetarea cererii de ser$icii a intre#rinderilor. 1) . Activitatile ce fac obiectul vanzarii si cumpararii pe piata" indiferent de momentul platii" tipul depret practicat %pret de vanzare" tarif etc.) si modalitatile de incasare reprezinta servicii: a) de piata; ") traditionale! c) li$rate #ermanent! d) discrete.

1)#. 5erviciile de piata pentru populatie se pot !rupa in functie de mai multe criterii. Darcati varianta falsa: a) caracteristicile "eneficiarului ser$iciului! ") natura relatiilor economice si financiare ce inter$in intre #restator si "eneficiar! c) continutul acti$itatii #restatiei! d) dimensiunile cererii nesatisfacute. 1)). 5erviciile pentru populatie se pot !rupa in: a) servicii personale %individuale) si servicii colective; ") ser$icii din sectorul #u"lic7 asociati$ si #ri$at! c) ser$icii traditionale7 ser$icii moderne sau noi! d) ser$icii li$rate #ermanent si ser$icii discrete. 1),. 5erviciile privind" in principal" bunurile fac parte din cate!oria serviciilor: a) cu efect direct asu#ra #ersoanelor! b) personale %individuale); c) colecti$e! d) #ersonali&ate. 1)-. inc3irierile de locuinte" inc3irierile de bunuri" inc3irierile de autoturisme sunt servicii: a) de re#aratii si intretinere! ") cu efect direct asu#ra #ersoanelor! c) #ersonali&ate :indi$iduali&ate)! d) cu caracter locativ. 1,/. 6epararea bunurilor de uz indelun!at" serviciile dupa vanzare" spalatorii" curatatorii sunt servicii: a) de reparatii si intretinere; ") cu efect direct asu#ra #ersoanelor! c) #ersonali&ate :indi$iduali&ate)! d) cu caracter locati$. 1,1. 5erviciile cu efect asimilabil investitiilor sunt servicii: a) cu efect asupra persoanelor; ") asimila"ile consumului! c) #ri$ind in #rinci#al "unurile! d) #ersonali&ate. 1,2. 5erviciile asimilabile consumului sunt servicii: a) cu efect asupra persoanelor; ") cu efect asimila"il in$estitiilor! c) #ri$ind in #rinci#al "unurile! d) #ersonali&ate. 1,3. 5erviciile de invatamant" informatica si sanatate sunt servicii: a) cu caracter locati$! b) cu efect asimilabil investitiilor; c) asimila"ile consumului! d) de re#aratii si intretinere.

1,4. 5erviciile de transport" telecomunicatii si turism sunt servicii: a) cu caracter locati$! ") cu efect asimila"il in$estitiilor! c) asimilabile consumului; d) de re#aratii si intretinere. 1, . Apararea nationala" relatiile e+terne" mentinerea ordinii" prote;area mediului sunt servicii: a) destinate colectivitatii in ansamblul sau; ") #ersonali&ate! c) cu caracter lucrati$! d) #ersonale. 1,#. 5erviciile de piata pentru populatie" in prezent" sunt privatizate in: a) totalitate! ") mica #ro#ortie! c) cea mai mare proportie; d) cea mai mica #ro#ortie. 1,). Darcati cate!oria de servicii colective pentru populatie: a) personalizate %individualizate) si servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau; ") #ri$ind in #rinci#al "unurile si ser$iciile cu efect direct asu#ra #ersoanelor! c) cu caracter locati$ si ser$icii de re#aratii si intretinere! d) cu efect asimila"il in$estitiilor si ser$icii asimilate consumului. 1,,. 5erviciile de piata nu cuprind: a) ser$icii #restate in #rinci#al #entru #o#ulatie! ") ser$icii #restate in #rinci#al #entru o#eratorii economici! c) ser$icii de trans#orturi7 de#o&itare si comunicatii! d) servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau. 1,-. in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pentru intreprinderi" in ultimii ani" cea maimare pondere o detin: a) tranzactiile imobiliare; ") informatica si acti$itatile cone-e! c) acti$itatile uridice7 conta"ilitate si re$i&ie conta"ila! d) ar'itectura7 in(inerie si alte consultatii te'nice. 1-/. Prin eficienta se intele!e: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari %input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat%output) ma+im cu un nivel dat al resurselor; ") e-#resia ra#ortului dintre efectul util :re&ultatul) si efortul de#us :resursele utili&ate si consumate)! c) masura in care efectul reali&at se a#ro#ie de cel dorit!d) relatia dintre efectele sociale o"tinute si efortul facut7 la ni$el micro si macroeconomic. 1-1. Prin eficienta economica se intele!e: a) o"tinerea unui anumit re&ultat cu cele mai mici intrari :in#ut-uri) #osi"ile sau o"tinerea unui re&ultat:out#ut) ma-im cu un ni$el dat al resurselor!

b) e+presia raportului dintre efectul util %rezultatul) si efortul depus %resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul reali&at se a#ro#ie de cel dorit! d) relatia dintre efectele sociale o"tinute si efortul facut7 la ni$el micro si macroeconomic.

1-2. Prin eficacitate se intele!e: a) o"tinerea unui anumit re&ultat cu cele mai mici intrari :in#ut-uri) #osi"ile sau o"tinerea unui re&ultat:out#ut) ma-im cu un ni$el dat al resurselor! ") e-#resia ra#ortului dintre efectul util :re&ultatul) si efortul de#us :resursele utili&ate si consumate)! c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale o"tinute si efortul facut7 la ni$el micro si macroeconomic. 1-3. Prin eficienta sociala se intele!e: a) o"tinerea unui anumit re&ultat cu cele mai mici intrari :in#ut-uri) #osi"ile sau o"tinerea unui re&ultat:out#ut) ma-im cu un ni$el dat al resurselor! ") e-#resia ra#ortului dintre efectul util :re&ultatul) si efortul de#us :resursele utili&ate si consumate)! c) masura in care efectul reali&at se a#ro#ie de cel dorit! d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut" la nivel micro si macroeconomic. 1-4. 7tero!enitatea si comple+itatea efectelor utile rezultate din activitatile de servicii conferaeficientei: a) calitati deose"ite7 (reu de comensurat! b) o sfera mult mai lar!a de cuprindere si evaluare; c) o sfera restransa de cu#rindere si e$aluare! d) calitati identice cu ale "unurilor materiale. 1- . :a nivel macroeconomic" eficienta sectorului tertiar este influentata de modul de alocare a resurselor in economie intre: a) diferite sectoare ale economiei si intre consum si investitii; ") diferite ramuri industriale #roducatoare de "unuri materiale si intre in$estitii! c) sectoarele #rimar7 secundar si tertiar! d) diferite cate(orii de ser$icii cu#rinse in sectorul tertiar. 1-#. 7ficienta sectorului de servicii prezinta o serie de particularitati privind: a) semnificatia si modalitatea de evaluare; ") continutul! c) com#le-itatea metodolo(iei de calcul! d) modalitatea de e$aluare. 1-)" <nele dintre particularitatile eficientei serviciilor se refera la: a) e+istenta efectelor directe si a efectelor indirecte; ") #uterea de cum#arare a clientilor! c) dimensiunile tim#ului li"er al #o#ulatiei! d) stilul de $iata al consumatorului.

1-,. imbunatatirea calitatii serviciilor contribuie la sporirea !radului de satisfacere a nevoilorconsumatorului" cu urmari pozitive in planul: a) relatiilor de familie si societate! ") social7 cultural si economic! c) relatiei lor cu piata si in interiorul intreprinderilor; d) mana(ementului. 1--). Performanta reprezinta: a) desfasurarea unei acti$itatii in conditii de #rofita"ilitate! b) o stare de competitivitate a unei intreprinderi care ii asi!ura o prezenta durabila pe piata; c) aco#erirea tuturor c'eltuielilor din $eniturile reali&ate! d) reali&area de indicatori economico-financiari la ni$elurile #ro(no&ate. 2//. Performanta este sinonima cu: a) eficienta economica! ") eficienta sociala! c) eficacitatea! d) avanta; competitiv. 2/1. .ndicati principiul de baza al metodolo!iei de cercetare a calitatii marfurilor" prin care se are invedere obtinerea unui rezultat final cat mai e+act privind calitatea produselor: a) sta"ilirea concordantei dintre necesitate si #rodus! ") #relucrarea si anali&a datelor! c) inte(rarea re&ultatelor #artiale! d) completarea reciproca a metodelor. 2/2. Calitatea este rezultatul: a) caracteristicilor i&olate ale #roduselorFser$iciilor luate se#arat! ") insumarii $alorilor caracteristicilor unui #rodusFser$iciu! c) asam"larii mecanice a unor com#onente ale calitatii! d) unitatiiHsintezei caracteristicilor unui produsHserviciu . 2/3. Care dintre metodele de cercetare a calitatii marfurilor urmareste stabilirea unei corelatiirationale intre !radul de satisfacere a nevoilor %calitate) si costuri: a) anali&a morfolo(ica! b) analiza valorii; c) anali&a structurii! d) metoda "rainstormin(. 2/4. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitatii se aplica produselor comple+e" cu !rad inaltde te3nicitate: a) metodele e-#erimentale! b) analiza functionala; c) anali&a structurii! d) anali&a com#arati$a.

2/ . .dentificarea celor mai bune idei de produse si servicii noi culese de la un !rup de subiecti" serealizeaza aplicand: a) metoda brainstormin!; ") metoda morfolo(ica! c) anali&a com#arati$a! d) metoda e-#erimentala.

2/#. Conceptul de calitate definit prin insusirile esentiale ale unui obiect care il fac sa se distin!a detoate celelalte" e+prima: a) sensul te'nic al conce#tului! b) sensul filozofic; c) sensul economic! d) sensul social. 2/). Calitatea e+primata prin !radul de satisfacere a nevoilor clientului" indica: a) sensul economic al conce#tului! b) sensul social; c) sensul te'nic! d) sensul filo&ofic. 2/,. Calitatea e+primata prin !radul de utilitate optim in raport cu c3eltuielile ocazionate laproducator si client" indica: a) sensul social al conce#tului! ") sensul te'nic! c) sensul economic; d) sensul filo&ofic. 2/-. .erar3izarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe piata interna si e+terna se poateefectua prin: a) indicii de calitate ai #roduselor! b) analiza comparativa; c) anali&a structurii! d) anali&a morfolo(ica. 21/. 2efinitia conceptului de calitate in care se pune accent si pe componente e+tracalitative se refera la: a) calitatea reala! ") calitatea de e-celenta! c) calitatea contractata! d) calitatea totala. 211. Dultitudinea caracteristicilor de calitate ale produselor determina: a) caracterul dinamic al calitatii! b) caracterul comple+ al calitatii; c) caracterul istoric al calitatii! d) caracterul social al calitatii.

212. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in le!atura cu factorii care determina caracteruldinamic al calitatii: a) evaluarea costurilor noncalitatii; ") #ro(resul stiintific si te'nic! c) e-i(entele crescande ale consumatorilor! d) concurenta.

213. Care dintre caile de crestere continua a calitatii este concretizata prin imbunatatirea niveluluiunor caracteristici de calitate: a) e-tensi$a! b) intensiva; c) o"iecti$a! d) e-'austi$a. 214. Care dintre ipostazele calitatii indica nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilorunui produs: a) calitatea #roiectata! ") calitatea omolo(ata! c) calitatea prescrisa" specificata; d) calitatea reala. 21 . Care este ipostaza calitatii care e+prima punctul de vedere producatorului: a) calitatea comerciala! ") calitatea #roiectata! c) calitatea contractata! d) calitatea te3nica. 21#. .postaza calitatii cu importanta in luarea deciziei de cumparare este: a) calitatea #rescrisa! ") calitatea contractata! c) calitatea comerciala; d) calitatea li$rata. 21). .postaza calitatii produselor care e+prima !radul de conformitate a valorilor individuale alecaracteristicilor te3nico-functionale cu prescriptiile standardelor si normelor te3nice in vi!oare este: a) calitatea o#tima! b) calitatea te3nica; c) calitatea comerciala! d) calitatea omolo(ata. 21,. 7+istenta unui decala; redus intre calitatea te3nica si calitatea comerciala determina: a) necesitatea cunoasterii permanente a cerintelor si e+i!entelor clientilor" ") cresterea stocurilor! c) imo"ili&area fondurilor! d) alte efecte ne(ati$e.

21-. .ndicati varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la relatia dintre calitatea te3nica sicea comerciala a produselor: a) se interconditionea&a reci#roc! ") intre ele e-ista o tendinta de a#ro#iere! c) decala;ul relativ mare dintre ele indica o concordanta intre cerere si oferta in privinta calitatii; d) decala ul redus dintre ele indica rolul stimulati$ al cerintelor clientilor in cresterea ni$elului calitati$. 22/. Caracterul dinamic este specific%indicati raspunsul incorect): a) ne$oilor oamenilor! ") $alorii de intre"uintare:utilitatii)! c) numai calitatii produselor; d) de&$oltarii (radului de cultura si ci$ili&atie. 221. Calitatea proiectata si realizata se poate modifica de re!ula in sens ne!ativ datorita%indicatiraspunsul incorect): a) conditiilor de productie; ") conditiilor de am"alare! c) actiunii factorilor s#ecifici de#o&itarii! d) actiunii factorilor din o#eratiile de mani#ulare si trans#ort. 222. Care dintre urmatoarele notiuni e+prima in cea mai mare masura !radul de satisfacere a unornevoi sau a unor se!mente importante ale acestora: a) #ro#rietatile! ") caracteristicile de calitate! c) indicii de calitate! d) functiile calitatii . 223. Care dintre modalitatile de e+primare a calitatii au sfera de cuprindere cea mai mare: a) #arametrii! ") indicii! c) caracteristicile! d) indicatorii calitatii. 224. Care sunt caracteristicile de calitate ale produselor a caror importanta este in crestere si pentrucare se impun in prezent re!lementari stricte pe piata e+terna: a) caracteristicile economice! b) caracteristicile ecolo!ice; c) caracteristicile er(onomice! d) caracteristicile functionale. 22 . Care dintre urmatoarele caracteristici sunt caracteristici er!onomice: a) (radul de #oluare! ") "iode(rada"ilitatea! c) !radul de confort" usurinta in folosire"comoditatea; d) consumul de ener(ie.

22#. Precizati varianta neadevarata privind componentele ce alcatuiesc calitatea ca vector rezultant: a) te'nica! ") economica! c) statistica; d) sociala 22). .ndicati ordinea corecta a relatiei dintre conceptele de mai ;os: a) functii - calitate - #ro#rietati - caracteristici- cerinte! ") calitate - #ro#rietati - functii - caracteristici! c) cerinte - proprietati - caracteristici -functii - calitate; d) #ro#rietati-cerinte-caracteristici-calitate - functii. 22,. Dasura utilitatii produselor este e+primata prin: a) $aloarea de intre"uintare! ") anumite #ro#rietati! c) calitate; d) destinatie. E2-. Punctul de pornire in realizarea produselor si serviciilor il constituie: a) #roiectarea! ") rece#tia materiilor #rime! c) cunoasterea nevoilor sociale; d) a#ro$i&ionarea. 23/. <tilitatea marfurilor %valoarea de intrebuintare) si calitatea sunt concepte: a) ce se #ot inlocui unul cu altul! ") identice! c) inde#endente! d) aflate in stransa interdependenta 231. in functie de utilitate %valoare de intrebuintare)" produsele sunt diferentiate intre ele" pe: a) !rupe si sub!rupe; ") cate(orii de calitate! c) clase! d) caracteristici de calitate. 232. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in le!atura cu caracteristicile de calitate aleunui produs: a) sunt cele mai im#ortante #ro#rietati! ") sunt selectionate du#a a#ortul lor la sta"ilirea (radului de utilitate al #rodusului la un moment dat! c) ele reprezinta ultima treapta a sintezei in evaluarea calitatii; d) cu#rind un numar restrans de #ro#rietati. 233. Care dintre urmatorii factori influenteaza calitatea: a) ambalarea" transportul" pastrarea; ") cercetarea si #roiectarea! c) materiile #rime!

d) mana(ementul calitatii. 234. Care dintre urmatoarele notiuni e+prima sensul cantitativ al conceptului de calitate: a) calitatea relati$a! ") ni$elul calitatii! c) masura calitatii; d) clasa de calitate. 23 . $ermenul de *clasa' de calitate e+prima: a) ran!ul unor entitati care indeplinesc aceeasi functie in utilizare; ") sensul calitati$ al entitatilor! c) sensul te'nic al calitatii! d) sensul social al calitatii. 23#. Care dintre ipostazele calitatii are un rol 3otarator in prevenirea defectelor si in economisirea deresurse materiale si umane: a) calitatea #rescrisa! b) calitatea proiectata; c) calitatea contractata! d) calitatea reala. 23). Cerintele clientului prevazute in documentatia te3nica de proiectare a produselor darnerealizata in productie reprezinta: a) neconformitati; ") risi#a! c) inutilitate! d) su#erficialitate. 23,. 5upracalitatea nesolicitata de client si nespecificata in documentatia te3nica de realizare aproduselor reprezinta: a) neconformitate! b) risipa; c) insatisfactie! d) su#erficialitate. 23-. 6ezultatul !ruparii a doua sau mai multe caracteristici de calitate de re!ula complementare estereprezentat de: a) functiile calitatii; ") cerintele de calitate! c) #ro#rietati! d) ni$elul calitatii. 24/. Precizati functia calitatii reprezentata de caracteristicile psi3osenzoriale" er!onomice si estetice: a) functia te'nica! ") functia economica! c) functia sociala; d) functia de dis#oni"ilitate.

241. Care dintre caracteristicile te3nico-functionale ale produselor de folosinta indelun!ata e+primafunctionalitatea in timp a acestora: a) caracteristicile fi&ice! b) fiabilitatea si mentenabilitatea; c) caracteristicile fi&ico-mecanice! d) caracteristicile te'nice.

242. Care dintre urmatoarele caracteristici de calitate ale produselor sunt obiective: a) caracteristicile #si'osen&oriale! b) caracteristicile te3nice; c) caracteristicile er(onomice! d) caracteristicile ecolo(ice. 243. Care dintre ipostazele calitatii e+prima !radul in care un produs indeplineste serviciul specificat"in conditii de cost !lobal minim: a) calitatea reala! ") calitatea #rescrisa! c) calitatea omolo(ata! d) calitatea optima. 244. Care dintre componentele calitatii e+prima optiunile consumatorilor formulate ca e+presii!enerale ale necesitatilor acestora: a) #ro#rietatile! ") caracteristicile de calitate! c) cerintele de calitate; d) functiile calitatii. 24 . Care este varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la atribuirea marcii de calitate: a) se acorda pe timp nelimitat; ") este atri"uita #rin certificatul de marca! c) atri"uirea se face de catre or(anisme nationale si internationale! d) #oate fi retrasa cand nu se mai res#ecta conditiile din contract. 24#. Precizati afirmatia neadevarata privind obiectivul standardizarii de asi!urare si imbunatatire acalitatii produselor0serviciilor: a) standardele sunt cele mai "une surse de documentare in domeniul calitatii #roduselor<ser$iciilor! b) in standarde nu sunt specificate conditiile !enerale de calitate ale produselor; c) asi(ura #rotectia consumatorilor si a mediului #rin fi-area limitelor elementelor noci$e din #roduse! d) constituie cai de reducere a #ierderilor cau&ate de noncalitate si su#racalitate! 24). Care dintre modalitatile de e+primare a calitatii reprezinta sinteza functiilor calitatii: a) #arametrii! ") indicii!

c) indicatorii; d) caracteristicile calitatii. 24,. Care dintre urmatoarele drepturi fundamentale ale consumatorilor se refera la situatiile in careprodusele nu corespund calitativ in utilizare: a) dre#tul de satisfacere a necesitatilor fundamentale! ") dre#tul la informare si educare! c) dreptul la compensare; d) dre#tul la #rotectia sanatatii si securitatii. 24-. Care dintre cerintele de imbunatatire a calitatii produselor din punct de vedere ecolo!ic se referala descompunerea produselor poluante" sub actiunea factorilor din mediu" in componentenepoluante: a) sa utili&e&e materii #rime refolosi"ile! ") sa necesite consum redus de ener(ie ;c) sa fie biode!radabile; d) sa fie recicla"ile. 2 /. Asi!urarea si imbunatatirea calitatii produselor0serviciilor ca principal obiectiv al standardizariise realizeaza prin prescrierea in standarde %indicati varianta incorecta): a) a unui nivel ma+im al caracteristicilor de calitate ale produselor; ") metodelor de anali&a si incercari! c) conditiilor de am"alare7 #astrare7 de#o&itare! d) modalitatilor de efectuare a rece#tiei calitati$e a loturilor de marfuri. 2 1. 8otiunea de comert nu defineste: a) o functie economica! ") o #rofesiune7 care se #ractica in cadrul economiei de #iata7 asi(urand reali&area actelor de sc'im"! c) transferul titlului de #ro#rietate! d) cumpararea unui bun indelun!at pentru dotarea locuintei. 2 2. Comertul pune .a dispozitia consumatorilor0utilizatorilor bunuri si servicii in conditii de: a) timp" loc" cantitati" sortiment" pret; ") cantitate7 #ret7 #o&itii sortimentale! c) unitati de incarcatura #ac'eti&ate! d) structura sortimental #ream"alata si codificata. 2 3.8otiunea de comert nu poare fi definita din perspectiva: a)teoriei economice b)mana!ementului c)distri"utiei e)structura economiei nationale 2 4. 2e-a lun!ul timpului" activitatea de comert s-a transformat intr-o: a) activitate creatoare de utilitati; ") acti$itate de ser$icii #roducatoare de satisfactii! c) sim#la acti$itate de intermediere! d) acti$itate com#le-a de transfer a #ro#rietatii.

2 . .n concluzie" comertul nu este: a) un sector creator de utilitati! b) un sector creator de bunuri; c) un re#re&entant in ser$iciul utili&atorului! d) un re#re&entat in ser$iciul #roducatorului. 2 #. Care dintre urmatoarele nu sunt acte de comert? a) acte naturale; b) acte financiar-contabile; c) acte #otri$it teoriei accesoriei! d) acte formale. 2 ). Actele de comert naturale sunt: a) reprezentate de acele activitati care" prin ele insele" reprezinta comert" dand profilul profesiunii celor implicati in realizarea lor; ") acti$itatile desfasurate de a(entiile de sc'im" $alutar! c) re#re&entate de toate o#eratiunile ce se refera la acele acte7 care sunt #ur ci$ile #rin natura lor7 dar de$in comerciale daca sunt facute de catre un comerciant cu oca&ia reali&arii unei anumite laturi aacti$itatii sale comerciale! d) actele de comert a caror su"stanta comerciala este data de forma lor. 2 ,. Care din urmatoarele obli!atii nu sunt specifice comerciantului: a) tinerea e$identelor #rimare si conta"ile7 conser$area tuturor documentelor comerciale! ") #lata im#o&itelor s#eciale7 im#o&ite #e "eneficiul comercial7 ta-a asu#ra cifrei de afaceri7 ta-a #e$aloarea adau(ata! c) o"li(atii ce decur( din calitatea de #atron! d) respectarea retetelor de fabricatie. 2 -.identificati afirmatia falsa: a)notiunea de comeriant7#otri$it Codului Ci$il este oarecum inlocuita de notiunea de #rofesionist ")#rofesionistul care e-#lorea&a o intre#rindere comerciala are calitatea de comerciant c) intre#rinderea comerciala re#re&inta criteriul #entru determinarea calitatii de comerciant d)comerciantul nu poate actiona in interesul obiectivelor sale de afaceri 2#/. 5tocarea marfurilor asi!ura: a) utili&area eficienta a de#o&itelor! ") a#ro$i&ionarea ritmica a #o#ulatiei! c) ec3ilibrul dintre oferta si cererea de marfuri in cadrul pietei; d) $alorificarea eforturilor in$estitionale facute #entru #roducerea marfurilor. 2#1. Prin functiile asumate" comertul indeplineste un rol important: a) fata de #roducatori! ") fata de consumatori! c) atat in raport cu producatorii" cat si cu utilizatorii finali sau intermediari; d) fata de intermediari. 2#2. Care dintre urmatoarele nu este caracteristica a actelor comerciale;

a)actele comerciale sunt acte uridice7fa#te uridice si o#eratiuni economice (enerate de desfasurarea acti$itatii economice in mod or(ani&at de catre #rofesionisti7care sunt comercianti ")actele comerciale au ca o"iect #roducerea si circulatia marfurilor7e-ecutarea de lucrari si #restarea de ser$icii c) actele comerciale implica savarsirea doar a unor fapte ;uridice d)actele comerciale au dre#t sco# o"tinerea de #rofit

2#3.Potrivit Codului Civil"desfasurarea unei activitati economice or!anizate constand in producerea si circulatia marfurilor"e+ecutarea de lucrari ori prestarea de servicii implica savarsirea unor; a)acte ;uridice"fapte ;uridice si operatiuni economice; ")acte uridice c)fa#te uridice d)o#eratiuni economice 2#4. Printre conditiile de desfasurare ale comertului nu se inscrie: a) e-istenta unor a(enti de inalt #rofesionalism! ") e-istenta unui sistem de de#o&itare si de conser$are a #roduselor #e tot flu-ul acestora7 de la #roducator la consumator! c) e-istenta unor locuri in care sa se desfasoare acti$itatea comerciala! d) asi!urarea abundentei de produse. 2# .Comertul bancar; a)consta in a colecta"concentra si pune la dispozitia comerciantilor fondurile provenite"in principal din depozitele clientilor ")cu#rinde totalitatea actelor de comert care #ri$esc o#eratiuni ce asi(ura orientarea si de#lasarea marfurilor din centrele de #roductie catre centrele< locurile de transformare<fa"ricare sau #unctele de $an&are c)are in $edere toate o#eratiunile referitoare la actele de asi(urare a unor riscuri7mi locite de #lata unor #rime de asi(urare d)cu#rinde toate actele de $an&are si cum#arare a #roduselor naturale transferate sau fa"ricate 2##. $otalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii sau inc3irierii lor reprezinta un act decomert: a) natural; ") formal! c) #roforma! d) #otri$it teoriei accesoriei. 2#). Actele de comert care cuprind toate operatiunile ce se refera la acele acte" care sunt pur civileprin natura lor" dar devin comerciale" daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii uneianumite laturi a activitatii sale comerciale" sunt acte de comert: a) formale! b) in virtutea teoriei accesoriei;

c) naturale! d) #roforma. 2#,. Crearea conditiilor de realizare efectiva I actului de vanzare J cumparare reprezinta o functie: a) im#ortanta a comertului ce consta in fractionarea cantitatilor mari de marfuri #e care Ie li$rea&a #roductia! ") ce consta in transferul marfurilor catre &onele si #unctele cele mai inde#artate sau mai i&olate7 #entrua fi $andute consumatorilor! c) strict specifica comertului" !enerata de functiile prezentate anterior si presupune: e+istenta unei bazete3nico-materiale si e+istenta unui personal; d) ce #ermite asi(urarea ec'ili"rului dintre oferta si cererea de marfuri din cadrul #iete. 2#-.Profesionistul comerciant nu indeplineste urmatoarea consitie; a) e-ercitarea de acti$itati de #roductie7comert sau #restari de ser$icii in mod sistematic7efecti$7continuu si re(ulat7cu titlu de #rofesiune! ") inre(istrarea la Re(istrul Comertului! c) detinerea unui #atrimoniu de afectatiune d)inscrierea in re!istre publice valabile pentru liber-profesionisti 2)/.Potrivit Codului Civil" intreprinderea comerciala mu prezinta urmatoarea caracteristica; a)scopul desfasurarii activitatii economice este supravietuirea ")intre#rinderea consta in e-ercitarea or(ani&ata a unei acti$itati economice c)acti$itatea economica este reali&ata de una sau mai multe #ersoane in calitate de #rofesionisti d)o"iectul acti$itatii economice il re#re&inta #roducerea si circulatia marfurilor7e-ecutarea de lucrari sau #restarea de ser$icii 2)1.Comertul transporturilor; a) are in $edere toate o#eratiunile referitoare la actele de asi(urare a unor riscuri7mi locite de #lata unor #rime de asi(urare! b) cuprinde totalitatea actelor de comert care privesc operatiuni ce asi!ura orientarea si deolasarea marfurilor din centrele de productie catre centrele0 locurile de transformare0fabricare sau punctele de vanzare c) consta in a colecta7concentra si #une la dis#o&itia comerciantilor fondurile #ro$enite7in #rinci#al din de#o&itele clientilor d )cu#rinde toate actele de $an&are si cum#arare a #roduselor naturale transferate sau fa"ricate 2)2. Concretizarea functiei comertului privind crearea conditiilor de realizare efectiva a actului devanzare-cumparare presupune: a) e-istenta unei "a&e te'nico-materiale! ") e-istenta unui #ersonal! c) e+istenta unei baze te3nico-materiale si a unui personal specializat; d) am#lasarea ma(a&inelor cat mai a#roa#e de domiciliul cum#aratorilor. 2)3. .n relatie cu comunitatea" comerciantii se pot implica in: a) #racticarea de actiuni nediscriminatorii si de an(a are cinstitaasi(urarea si(urantei locului de munca! ") mentinerea de relatii stranse cu diferite (ru#uri de interes!

c) res#ectarea le(islatiei si coo#erarea cu administratiile locale! d) dezvoltarea urbana" rurala" cooperarea cu administratia locala. 2)4. .dentificati afirmatia falsa: a) comertul e-terior #resu#une o acti$itate in cadrul careia cum#aratorii si $an&atori se (asesc intr-otara straina sau in tari diferite! ") comertul isi #ro#une sa #una #rodusele naturale sau fa"ricate la dis#o&itia celor care au ne$oie deasemenea "unuri si ser$icii! c) #rin functiile asumate7 comertul inde#lineste un rol im#ortant7 atat in ra#ort cu #roducatorii7 cat si cuutili&atorii finali sau intermediari! d) principala functie a comertului ce caracterizeaza insusi continutul activitatii sale. se refera laasi!urarea promovarii produselor. 2) . .dentificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comerciant arc in $edere #ersoana fi&ica a carei acti$itate #restata consta intransformarea materiilor #rime in #roduse! ") un a(ent economic #entru a fi considerat comerciant tre"uie doar sa actione&e in numele sau #ersonal! c) fa#tele de comert in sens lar( cu#rind 8cum#ararea de marfuri si #roduse finite s#re a fi $andute,! d) comertul de asi!urari are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asi!urare a unor riscuri"mi;locite de plata unor prime de asi!urare. 2)#. .dentificati afirmatia falsa: a) notiunea de comert" sub aspect ;uridic" defineste o profesiune" care se practica in cadrul economiei de piata" asi!urand realizarea actelor de sc3imb; ") notiunea de comert arc un continut com#le-7 definind o functie economica7 ce consta in a cum#aramaterii #rime sau alte #roduse #entru a le re$inde in acelasi stadiu fi&ic7 dar in conditiile #referate decatre consumatori :tim#7 loc7 cantitati7 sortiment7 #ret)! c) acti$itatea de comert7 #e masura de&$oltarii societatii7 a suferit #rofunde modificari7 transformandusedintr-o sim#la acti$itate de intermediere7 intr-o acti$itate creatoare de utilitati! d) comertul #ro#riu-&is cu#rinde toate actele de $an&are si cum#arare ale #roduselor naturaletransferate sau fa"ricate. 2)). .dentificati afirmatia adevarata: a) comertul asi(ura marfurilor o $aloare ridicata! b) intreprinderea consta in e+ercitarea or!anizata a unei activitati economice c) comertul interior #resu#une o acti$itate in cadrul careia cum#aratorii si $an&atorii se (asesc intr-o tara straina sau in tari diferite! d) #rofesionistul comerciant este inscris in re(istre #u"lice $ala"ile #entru li"er-#rofesionisti 2),. Comertul" in relatia cu consumatorii" asi!ura: a) ameliorarea #oluarii fonice7 $i&uale7 olfacti$e! ") #racticarea de actiuni nediscriminatorii si de an(a are cinstita7 asi(urarea si(urantei locului de munca! c) informarea corecta" cinstita privind produsul" ambala;ul" publicitatea" calitatea bunurilor" si!uranta produselor" serviciilor" !arantii" dialo!;

d) inde#linirea o"li(atiilor le(islati$e7 coo#erarea cu administratiile locale #entru re&ol$area #ro"lemelor sociale. 2)-. .n ceea ce priveste asumarea responsabilitatii sociale fata de an!a;ati" comerciantii trebuie sa: a) contri"uie la ameliorarea #oluarii fonice7 $i&uale7 olfacti$e! ") res#ecte si sa inde#lineasca o"li(atii de le(islatie7 sa coo#ere&e cu administratiile locale #entrure&ol$area #ro"lemelor sociale!c c) informe&e corect si la tim# consumatorii cu #ri$ire la calitatea "unurilor7 si(uranta #roduselor7ser$iciilor si (arantiilor! d) practice actiuni nediscriminatorii si de an!a;are cinstita" asi!urarea si!urantei locului de munca etc..

2,/. 9 firma de comert promoveaza un comportament etic daca: a) salariatii au dreptul sa critice constient etica si le!alitatea actiunilor firmei atata timp cat critica nuvioleaza drepturile altor indivizi din cadrul firmei; ") salariatii au dre#tul de a e-ercita si inde#lini anumite ordine care $iolea&a acele #rinci#ii moraleacce#tate in mod o"isnuit sau norme reli(ioase la care ei adera! c) clientii nu au dre#tul la o informare corecta asu#ra #roduselor comerciali&ate de catre firma :calitate7materii #rime7 an de fa"ricatie7 continut7 #ret7 modificari de #ret si cau&ele acestor modificari etc.)! d) clientii $or fi tratati diferentiat in functie de statut7 cate(orie socio- #rofesionala sau relatii. 2,1. Care dintre urmatoarele functii ale comertului presupune or!anizarea" in cadrul retelei comerciale" unor operatiuni specifice" cum ar fi: portionarea" dozarea si preambalarea marfurilor"prelucrarea lor %in cadrul alimentatiei publice)" sortarea dupa criterii comerciale" controlul continuu alcalitatii: a) stocarea marfurilor! b) fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care le livreaza productia" formarea sortimentuluicomercial si asi!urarea micilor cantitati care urmeaza a fi puse .a dispozitia consumatorilor; c) crearea conditiilor de reali&are efecti$a a actului de $an&are G cum#arare! d) asi(urarea #romo$arii #roduselor. 2,2.Comertul asi!urarilor %de asi!urari): a) cu#rinde totalitatea actelor de comert care #ri$esc o#eratiuni ce asi(ura orientarea si de#lasarea marfurilor din centrele de #roductie catre centrele<locurilede transformare<fa"ricare sau #unctele de $an&are ") consta in a colecta 7concentra si #une la dis#o&itia comerciantilor fondurile #ro$enite in #rinci#al7 din de#o&itele clientilor c) are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asi!urare a unor riscuri"mi;locite de plata unor prime de asi!urare d) cu#rinde toate actele de $an&are si cum#arare a #roduselor naturale transferate sau fa"ricate 2,3. .dentificati afirmatia falsa: a) comertul este un sector creator nu de "unuri7 ci de utilitati! ") comertul este un re#re&entant in ser$iciul utili&atorilor si al #roducatorilor7 cu#rin&and o #artesemnificati$a a flu-ului monetar dintr-o tara!

c) intr-o economiei moderna7 #rin crearea sistemului de #iata comertul are rolul de instrument dere(lare a mecanismului de #iata7 asi(urand confruntarea cererii cu oferta7 #rin materiali&area actelor de$an&are - cum#arare! d) ca ramura a economiei nationale" comertul cuprinde activitatea persoanelor fizice specializate in actecivile. 2,4. .dentificati afirmatia adevarata: a) acti$itatea dc comert7 #e masura de&$oltarii societatii7 a suferit #rofunde modificari7 transformandusedintr-o acti$itate creatoare de utilitati intr-o sim#la acti$itate de intermediere! ") In comert se desfasoara doar acti$itati de intermediere a actelor de $an&are - cum#arare! c) comertul este un sector creator de "unuri! d) activitatea de comert are ca obiect marfa" operatiunile de vanzare K cumparare ale acesteia. 2, .Comertul nu este; a) asociat cu distri"utia la ni$el macroeconomic ") ramura a economiei nationale c) $eri(a a canalului de distri"utie sau a lantului de a#ro$i&ionare d) asociat cu sc3imbul !ratuit 2,#. Pluralismul formelor de proprietate semnifica e+istenta unei multitudini de forme pentrue+primarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate: a) subiectul si obiectul; ") su"iectul si $aloarea #ro#rietatii! c) #ro#rietatea #u"lica si #ro#rietatea #ri$ata! d) continutul si formele de comerciali&are. 2,). 5ubiectul proprietatii este: a) concreti&at in "unuri si ser$icii! ") doar indi$idul! c) orice structura or(ani&atorica ce se constituie! d) beneficiarul dreptului de posesie" utilizare" decizie si uzufruct. 2,,. :ibera initiativa este: a) dre#tul a(entilor economici de a dis#uta aceeasi #iata! ") li"era circulatie a ca#italurilor7 a fortei de munca7 a marfurilor! c) o conturare si o consecinta a e+istentei si !arantarii proprietatii private; d) o"li(atia or(anelor centrale de a inlesni li"era concurenta. EHD. Asocierea com"inarea #resu#une reunirea a doua sau mai multe #ersoane fi&ice< uridice insco#ul% a) fundamentarii indicatorilor de #erformanta a acti$itatii comerciale! b) constituirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamant al partilor contractante! c) de&$oltarii strate(ice a #ietei unor #roduse! d) coo#erarii reali&arii de in$estitii. 2-/. 5pecializarea activitatii comerciale evidentiaza:

a) #romo$area anumitor forme de $an&are7 li$rare7 distri"utie a marfurilor de la #roducatori laconsumatori! ") a#licarea #rinci#iilor de or(ani&are a acti$itatii comerciale Ia ni$el microeconomic! c) consacrarea intr-un anumit !en de activitate" limitarea la un anumit domeniu" la o marfa" familie sausector de marfuri; d) #racticarea numai unei anumite forme de comert. 2-1. Pluralismul formelor or!anizatorice nu este un principiu consecinta a aplicarii urmatoarelorprincipii: a) dezvoltarea piramidala a comertului; repartizarea ma!azinelor pe teritoriu; ") le(alitate! li"era initiati$a! c) #luralismul formelor de #ro#rietate! asociere G com"inare! d) s#eciali&area! aria de acti$itate.

2-2. .dentificati afirmatia falsa: a) proprietatea privata atesta faptul ca dreptul de posesie" utilizare" decizie si uzufruct revine statului; ") #luralismul formelor de #ro#rietate semnifica e-istenta unei multitudini de forme #entru e-#rimareacelor doua elemente necesare definirii conce#tului de #ro#rietate% su"iectul si o"iectul acesteia! c) su"iectul este "eneficiarul dre#tului de #osesie7 utili&are7 deci&ie si u&ufruct! d) toate institutiile7 or(anismele7 structurile or(ani&ationale an(renate in relatii de sc'im"7 de comertconstituie 8ansam"lul comercial, :a#aratul comercial). 2-3. Eormele de proprietate le!al recunoscute"conform art functie de titular si caracteristicile "sunt; a)#ro#rietatea locala si #ro#rietatea teritoriala b)proprietatea publica si proprietatea privata c)#ro#rietata #u"lica si #ro#rietatea coo#eratista d)#ro#rietatea #ri$ata si #ro#rietatea coo#eratista 2 din 8oul Cod Civil"in

2-4. .dentificati afirmatia adevarata: a) concurenta este o conturare si o consecinta a e-istentei si (arantarii #ro#rietatii #ri$ate! ") concurenta neloiaia e-#rima relatiile dintre a(entii economici desfasurate in s#iritul le(ii7 cu sco#ulreali&arii #rofita"ile a "unurilor economice! c) specializarea activitatii comerciale evidentieazaconsacrarea intr-un anumit !en de activitate"limitarea la un anumit domeniu"la o marfa"familie"sau sector de marfuri d) asocierea #oate fi doar de ti# (eneral 2- . Care dintre urmatoarele principii de or!anizare a activitatii comerciale evidentiaza consacrare intr-unanumit !en de activitate" limitarea la un anumit domeniu" la o marfa" familie sau sector demarfuri: a) li"era initiati$a! ") concurenta! c) #luralismul or(ani&atoric! d) specializarea.

2-#. Care dintre urmatoarele principii de or!anizare a activitatii comerciale este principiu - consecintaa actiunii" aplicarii precedentelor principii %le!alitate" libera initiativa" pluralismul formelor deproprietate" asociere - combinare" specializare" arie de activitate): a) pluralismul formelor or!anizatorice; ") s#eciali&area! c) #rotectia consumatorilor! d) le(alitatea. 2-). Care dintre urmatoarele principii de or!anizare a activitatii comerciale identifica" precizeaza zonateritoriala in care comerciantul are dreptul le!al sa-si desfasoare activitatea in calitate de persoanafizica sau ;uridica" in care o structura comerciala isi manifesta functiile" competentele si isi asumaraspunderile care ii revin: a) s#eciali&area! b) aria de activitate; c) #luralismul formelor de #ro#rietate! d) asociere - com"inare. 2-,. 1unurile de uz sau de interes privat apartinand persoanelor fizice"persoanelor ;uridice de drept privat sau de drept public"inclusiv bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale sau obiecte al proprietatii; a) #u"lice ") coo#eratiste c) private d) locale 2--. .dentificati afirmatia adevarata: a) #luralismul formelor or(ani&atorice este un #rinci#iu - consecinta a actiunii7 a#licarii #rinci#iilor #rotectia consumatorilor si #rote area mediului! ") concurenta loiala este re#re&entata #rin acele acte sau forte contrare u&antelor cinstite in acti$itateacomerciala! c) forma de #ro#rietate coo#eratista a luat nastere in anul BH?? la Paris :1ranta)! d) specializarea evidentiaza consacrarea intr-un anumit !en de activitate" limitarea la un anumitdomeniu" la o marfa" familie sau sector de marfuri. 3//. .dentificati afirmatia falsa: a) concurenta loiala e-#rima relatiile dintre a(entii economici desfasurate in s#iritul le(ii7 cu sco#ulreali&arii #rofita"ile a "unurilor economice! ") concurenta neloiala este re#re&entata #rin acele acte sau forte contrare u&antelor cinstite inacti$itatea comerciala! c) asocierea - com"inarea #resu#une reunirea a doua sau mai multe #ersoane fi&ice sau<si uridice insco#ul constituirii unei structuri comerciale #rin li"erul consimtamant al #artilor contractante! d) aria de activitate evidentiaza consacrarea intr-un anumit !en de activitate" limitarea la un anumitdomeniu" la o marfa" familie sau sector de marfuri. 3/1. 5ubiectul este beneficiarul dreptului de posesie" utilizare" decizie si uzufruct" si nu poate fi: a) indi$idul! ") familia!

c) or(ani&atia nationala! d) liberul arbitru. 3/2. Care dintre caracteristicile de mai ;os corespunde comertului independent? a) intreprinderile nu au nicio le!atura cu or!anisme coordonatoare sau centralizatoare ale activitatii; ") firmele functionea&a intotdeauna ca societati in nume colecti$ sau cu ras#undere limitata! c) firmele functionea&a doar in comertul cu ridicata! d) a#ro$i&ionarea se face doar #rin intermediul unor centrale de a#ro$i&ionare.

3/3. Comertul asociat reprezinta un sistem de or!anizare a aparatului comercial care cuprinde: a) ma(a&inele #o#ulare7 lanturile $oluntare7 (ru#arile cum#aratorilor (rosisti si ma(a&inele colecti$e aleinde#endentilor! ") coo#erati$ele detailistilor7 lanturile $oluntare7 franci&a si (ru#arile de cum#arare! c) lanturile $oluntare7 marile ma(a&ine7 ma(a&inele colecti$e ale inde#endentilor si ma(a&inele cusucursale! d) cooperativele detailistilor" lanturile voluntare" !ruparile cumparatorilor !rosisti si ma!azinelecolective ale independentilor" 3/4. Caracteristica !enerala a sistemului de asociere sub forma *lanturilor voluntare' consta in faptul ca: a) mai multi comercianti cu amanuntul7 numiti 8ca#etele lantului,7 se (ru#ea&a intre ei7 du#a care atra(in (ru#ul astfel format o #arte din comerciantii cu ridicata! ") mai multi comercianti cu amanuntul7 care actionea&a in aceeasi "ransa sau similare7 se unesc7formand o or(ani&atie7 care isi asuma si functia de (rosist! c) mai multi comercianti cu ridicata" numiti *capetele lantului'" se !rupeaza intre ei" dupa care atra! in lantul astfel format o parte din colaboratorii lor" comercianti cu amanuntul; d) mai multi comercianti cu ridicata7 care actionea&a in aceeasi "ransa sau similare7 se unesc7 formand oor(ani&atie7 care isi asuma si functiile comertului cu amanuntul. 3/ . Bruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata sunt intalnite numai in: a) sectorul marfurilor alimentare! ") sectorul de alimentatie #u"lica! c) sectorul materiilor #rime! d) sectorul marfurilor nealimentare sau bunurilor destinate consumului intermediar. 3/#. Da!azinele colective ale independentilor reprezinta o forma specifica de or!anizare a: a) comertului inde#endent! b) comertului asociat; c) comertului ca#italist inte(rat!

d) comertului coo#eratist inte(rat. 3/). 2upa natura participantilor si a formelor de proprietate" specialistii structureaza sistemul deor!anizare a comertului inte!rat in: a) forme ca#italiste si forme #articulare! ") forme coo#eratiste si forme #articulare! c) forme capitaliste si forme cooperatiste; d) forme de stat si coo#eratiste. 3/,. Eormele capitaliste ale comertului inte!rat sunt: a) ma(a&inele #o#ulare7 ma(a&inele colecti$e ale inde#endentilor si ma(a&inele cu sucursale! ") lanturile $oluntare7 ma(a&inele colecti$e ale inde#endentilor si coo#erati$ele de consum! c) coo#erati$ele administratiei7 ma(a&inele #o#ulare si lanturile $oluntare! d) marile ma!azine" ma!azinele cu sucursale si ma!azinele populare.

3/-. Care dintre cele enumerate mai ;os nu este caracteristica a marilor ma!azine %forma deor!anizare a comertului inte!rat)? a) #rocesul de $an&are se desfasoara #e o su#rafata mare si foarte mare7 fiecare raion re#re&entand unma(a&in! ") sortimentul de marfuri oferit este foarte lar(! c) preturile produselor comercializate sunt mai mari decat la ma!azinele traditionale; d) ser$iciile comerciale se interferea&a cu #rodusele oferite. 31/. Care dintre urmatoarele nu este element specific privind functionarea ma!azinelor cu sucursale: a) directia (enerala! ") directia comerciala! c) directia centrala; d) de#o&itul central. 311. Da!azinele populare - ca forma de or!anizare a comertului inte!rat au anumite caracteristiciproprii. Care dintre cele enumerate mai ;os nu se incadreaza in aceasta cate!orie? a) raioanele de #roduse alimentare re#re&inta #unctul de atractie al fiecarui ma(a&in! ") raioanele7 altele decat cele alimentare7 comerciali&ea&a o (ama relati$ restransa de #roduse! c) toate #rodusele se $and la #returi mai reduse sau foarte a$anta oase fata de alte ti#uri de unitati! d) setul de servicii comerciale este comple+. 312.6iscul neindeplinirii de catre francizat a obli!atiilor contractuale reprezinta un; a) dezavanta; pentru francizor %cedent) "). A$anta #entru franci&at :"eneficiar) c) de&a$anta #entru franci&at :"eneficiar) d) a$anta #entru franci&or :cedent) 313. Eranciza nu este: a) o forma de $alorificare a dre#turilor de #ro#rietate intelectuala!

") o forma de mar*etin( si distri"utie internationala! c) o modalitate de infiintare a unei afaceri! d) o forma de diversificare a pietei. 314. Eranciza" ca sistem de distributie: a) are la baza o licenta de ordin comercial acordata de catre o intreprindere catre o alta pentrue+ploatarea unei marci ori!inale" a unor metode si te3nici particulare" insotita de asistenta te3nica"comerciala si mana!eriala necesara; ") re#re&inta un com#romis intre forme de distri"utie si metode de $an&are! c) consta in utili&area marcii unei firme cu "un renume! d) re#re&inta un mi loc de #romo$are a afacerilor #rintr-un mana(ement eficient.

31 . .dentificati afirmatia adevarata: a) comertul independent reprezinta o forma de or!anizare comerciala in cadrul careia intreprinderea decomert - cu ridicata sau cu amanuntul - nu are nicio le!atura cu or!anisme coordonatoare aleactivitatilor de cumparare sau de vanzare" adica nu sunt asociate sau inte!rate; ") ca#acitatea financiara a firmelor de comert inde#endent este mare! c) #returile #racticate sunt intotdeauna inferioare celor #racticate de comerciantul asociat sau inte(rat! d) lanturile $oluntare re#re&inta o forma a comertului inte(rat de or(ani&are a a#aratului comercial. 31#. .dentificati afirmatia falsa: a) firmele de comert inde#endent sunt in cea mai mare #arte intre#rinderi familiale7 constituitecateodata in nume colecti$ sau su" forma societatilor cu ras#undere limitata! b) ma!azinele colective ale independentilor reprezinta o forma a comertului inte!rat de or!anizare aaparatului comercial; c) ca#acitatea financiara a firmelor de comert inde#endent este sla"a! d) #returile #racticate de firmele de comert inde#endente sunt intotdeauna su#erioare celor #racticatede comerciantul asociat sau inte(rat7 ca urmare a (estiunii irationale a marfurilor si #roceselor de$an&are7 a costurilor de ac'i&itionare foarte ridicate ce re$in #e #rodus7 in conditiile ac'i&itionarii unor #arti&i mici de marfuri7 a mar elor de #ret foarte ridicate. 31). Care dintre urmatoarele forme de or!anizare a aparatului comercial este specifica comertuluiinte!rat: a) 8(ru#arile de cum#arare, sau 8coo#erati$ele, comerciantilor cu amanuntul! ") lanturile $oluntare! c) ma!azine cu sucursale; d) ma(a&inele colecti$e ale inde#endentilor. 31,. Care dintre urmatoarele forme de or!anizare a aparatului comercial este specifica comertuluiasociat:

a) marile ma(a&ine! ") ma(a&ine #o#ulare! c) ma(a&ine cu sucursale! d) lanturile voluntare. 31-. Darile ma!azine" ca forma de or!anizare a comertului inte!rat" reprezinta: a) in ansamblul lor" o forma a comertului cu amanuntul" in cadrul careia firmele comerciale dispun de omare suprafata de vanzare accesibila publicului" oferind in acelasi local sau in localuri diferite" alaturi de bunuri de consum" !rupate in raioane si de o serie de servicii comerciale" iar fiecare raion face oficiulunui ma!azin specializat; ") o forma s#ecifica a comertului asociat7 a-ate #e $an&area marfurilor cu amanuntul7 ce dis#un de marisu#rafete comerciale si sunt or(ani&ate #e raioane s#eciali&ate! c) o (ru#are formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata si comercianti cu amanuntul7selectionati de catre comerciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cu care cola"orea&a! d) asociatii in cadrul carora ne(ustorii din acelasi sector sau sectoare similare se unesc7 formand oor(ani&atie7 care isi asuma7 #rintre altele7 si functia de (rosist. 32/. Bruparile de cumparare sau *cooperativele' comerciantilor cu amanuntul" la ori!inea lor" subaspect functional: a) sunt or(ani&ate in asociatii7 coo#erati$e cu ca#ital $aria"il7 #entru u facilita intrarea si iesirea aderentilor #otri$ii #ro#riilor lor o#tiuni! b) au fost create e+clusiv pentru a asi!ura aprovizionarea comerciantilor cu amanuntul; c) #resu#une dre#turi e(ale #entru toti mem"rii! d) #resu#une li"ertatea mem"rilor asociatiei de a se #utea retra(e7 in mod li"er7 asa cum au si aderat lares#ecti$a (ru#are. 321. .dentificati afirmatia falsa: a) coo#erati$ele de consum re#re&inta societati ale caror mem"rii se unesc #entru a-si asuma o functiede distri"utie7 "eneficiile reali&ate fiind re#arti&ate intre toti mem"rii coo#eratori! ") in literatura de s#ecialitate se cunosc doua forme coo#eratiste ale comertului inte(rat% coo#erati$elede consum si coo#erati$ele marilor intre#rinderi sau ale administratiei! c) marile ma!azine reprezinta intreprinderi sau firme de comert" care dispun" in acelasi local" de raioanemultiple" ce vand in sistemul autoservirii sau al preselectiei un sortiment lar!" dar mai putin profund de produse" practicand un nivel mai scazut al preturilor si o !ama restransa de servicii comerciale; d) ma(a&inele cu sucursale sunt cunoscute in #ractica comerciala si su" denumirea de intre#rinderi cusucursale multi#le. 322. .dentificati afirmatia adevarata: a) comertul asociat re#re&inta un sistem de or(ani&are a acti$itatii comerciale7 in cadrul caruiaintre#rinderile cumulea&a atat functiile comertului cu ridicata7 cat si functiile comertului cu amanuntul. ") du#a natura #artici#antilor si a formelor de #ro#rietate7 sistemul de or(ani&are a comertului inte(ratse (ru#ea&a in trei mari cate(orii% forme ca#italiste7 forme coo#eratiste si forme mi-te! c) (ru#arile de cum#arare ale comerciantilor cu ridicata se intalnesc doar in sectorul marfurilor alimentare!

d) lanturile voluntare reprezinta o !rupare formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata sicomercianti cu amanuntul" selectionati de catre comerciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cucare colaboreaza. 323. Asociatia 1ritanica de Erancizin! %$3e 1ritis3 Erancize Association) defineste operatiunea defranciza ca o licenta contractuala cedata de o persoana" numita francizor %cedent)" unei alte persoane"numita francizat %beneficiar)" care: a) da dre#tul franci&atului de a e-ercita control continuu7 #e #erioada res#ecti$a7 asu#ra franci&orului sia modului cum acesta isi desfasoara acti$itatea! ") o"li(a franci&atul sa acorde franci&orului asistenta in desfasurarea acti$itatii in le(atura cuor(ani&area acestuia7 #re(atirea #ersonalului7 merc'andisin(7 conducere etc.! c) cere franci&orului7 in mod #eriodic7 sa #lateasca franci&atului sume de "ani in conformitate cu #ri$ile(iul7 marfurile sau ser$iciile furni&ate de franci&or! d) permite francizatului sa desfasoare in perioada de valabilitate a licenteio anumita afacere" folosind un nume specificat apartinand francizorului sau in le!atura cu francizorul. 324. Crearea unui sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mi;loacereprezinta un: a) a$anta #entru franci&at :"eneficiar)! ") de&a$anta #entru franci&at :"eneficiar)! c) de&a$anta #entru franci&or :cedent)! d) avanta; pentru francizor %cedent). 32 . Care dintre urmatoarele trasaturi nu este specifica comertului cu ridicata: a) actele de comert au loc intre intre#rinderi economice! ") cum#ararile de marfuri se reali&ea&a in cantitati mari7 in sortiment industrial! c) asi!urarea unui sortiment foarte lar! si e+trem de comple+; d) acti$itatea de comert cu ridicata nu inc'eie circuitul economic al marfurilor. 32#. .n raport cu producatorii" comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de: a) oferirea de preturi avanta;oase pentru detailisti; ") continuarea fara intreru#ere a acti$itatii #roducatorilor7 datorita lansarii si ac'itarii de comen&i de #arti&i mari de marfuri! c) asi(urarea de multi#le ser$icii lo(istice7 re(ulari&area #roductiei si oferirea de informatii asu#ramodului in care sunt #rimite #rodusele de catre consumatori! d) #artici#area acti$a la #ros#ectarea detailistilor si cam#aniilor de #romo$are a $an&arilor initiate de #roducator. 32). Eata de comertul cu amanuntul" comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de: a) informarea detailistilor! ") fractionarea #arti&ilor de marfuri si li$rarea acestora unitatilor comerciale cu amanuntul! c) prospectarea activitatii detailistilor; d) oferirea de #roduse in cantitati mai mici detailistilor decat daca acestia s-ar a#ro$i&iona direct de la #roducatori. 32,. intreprinderile de comert cu ridicata nu se caracterizeaza prin: a) s#eciali&area acti$itatii #e familii de #roduse! b) slaba acoperire financiara;

c) e-istenta unor ser$icii comerciale "ine #use la #unct7 ser$icii #restate de #ersonal de inalta calificare! d) inter$entia intre#rinderilor de comert cu ridicata atat in flu-ul #roduselor reali&ate de #roducatoriiinterni7 cat si de cei e-terni. 32-. Printre functiile specifice comertului cu ridicata nu se numara: a) cum#ararea unor #arti&i mari de #roduse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si di$ers de #roducatori! ") stocarea unor cantitati mari de marfuri! c) re$an&area marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul! d) transformarea sortimentului comercial. 33/. .dentificati functia comertului cu ridicata: a) transformarea sortimentului industrial" format din cantitati mari de produse de un anumit fel" livratde producatori" in sortiment comercial" corespunzator varietatii cererii populatiei; ") cum#ararea de marfuri #e care le re$inde in cantitati mici! c) asi(urarea unui sortiment foarte lar( si e-trem de com#le- #unand la dis#o&itia #o#ulatiei a"soluttoate #rodusele reali&ate de #roducatori industriali sau a(ricoli! d) asi(urarea #re&entei sale in toate &onele7 localitatile si #unctele #o#ulate. 331. Care dintre urmatoarele este functie a !rosistilor industriali: a) asi(urarea circuitului de distri"utie al #roduselor de consum indi$idual! b) realizarea lo!isticii comerciale specifice fiecarui produs industrial; c) re$an&area marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul! d) cercetarea #ermanenta a #ietei. 332. .dentificati afirmatia falsa: a) intreprinderile de comert cu ridicata se caracterizeaza printr-o acoperire financiara mica deoareceaprovizionarea se face in partizi mici care se stoc3eaza; ") continutul acti$itatii de comert cu ridicata consta in ac'i&itionarea de marfuri in #arti&i mari sidesfacerea acestora in #arti&i mici7 dar intr-un sortiment comercial7 catre comertul cu amanuntul si7 inunele ca&uri7 catre unitati care cum#ara diferitele #roduse in $ederea #relucrarii lor ulterioare! c) comertul cu ridicata inter#unandu-se in drumul marfurilor de Ia #roducatori s#re consumatori(enerea&a o serie de imo"ili&ari de fonduri7 c'eltuieli "anesti necesare intretinerii retelei de de#o&ite7 #latii #ersonalului7 ac'i&itionarii cantitatilor mari de marfuri etc.! d) cum#ararea unor cantitati mari de #roduse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si di$ers de #roducatori din cadrul #ietei interne sau de #e di$erse #iete e-terne7 in $edereaa#ro$i&ionarii continue si in sortiment $ariat a comertului cu amanuntul7 re#re&inta o functie acomertului cu ridicata. 333. .dentificati afirmatia adevarata: a) in sfera comertului cu ridicata marfurile raman o #erioada de tim# scurta7 a$and o $ite&a de circulatiera#ida! b) transformarea sortimentului industrial" format din cantitati mari de produse de un anumit fel" livrat de producatori" in sortiment comercial" corespunzator varietatii cererii populatiei" reprezinta o functie acomertului cu ridicata; c) in sfera comertului cu ridicata7 actele de $an&are-cum#arare au loc intre #ersoane fi&ice!

d) in sfera comertului cu ridicata7 cum#ararile de marfuri se reali&ea&a in cantitati mici7 in sortimentcomercial7 iar $an&arile in cantitati mari7 in sortiment industrial. 334. .dentificati afirmatia falsa: a) actele de $an&are-cum#arare au loc intre intre#rinderi economice! ") cum#ararile de marfuri se reali&ea&a in cantitati mari7 in sortiment industrial7 iar $an&arile in cantitatimici7 in sortiment comercial! c) revanzarea marfurilor in cantitati mari catre comerciantii cu amanuntul" reprezinta o functie acomertului cu ridicata; d) acti$itatea de comert cu ridicata nu inc'eie circuitul economic al marfurilor7 ci mi loceste doar le(atura dintre #roductie si $eri(a comerciala cu amanuntul. 33 . 5tocarea unor cantitati mari de marfuri" in sfera comertului cu ridicata" se realizeaza in vederea: a) a#ro$i&ionarii continue si in sortiment $ariat a comertului cu amanuntul! ") reali&arii lo(isticii comerciale s#ecifice fiecarui #rodus! c) cercetarii #ermanente a #ietei! d) asi!urarii unei esalonari normale a flu+ului de produse catre detailisti. 33#. 2ictionarele de specialitate definesc comertul cu amanuntul astfel: a) o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumparamarfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali" in!eneral in cantitati mici si in stare de intrebuintare; ") un ansam"lu de acti$itati si relatii or(ani&ate si desfasurate de unitati s#eciali&ate #e circulatiamarfurilor7 in sco#ul a#ro$i&ionarii consumatorilor sau utili&atorilor finali! c) toate acti$itatile im#licate in $an&area #roduselor sau ser$iciilor directcatre consumatorii finali7 s#re a fi folosite in sco#uri #ersonale7necomerciale! d) orice or(ani&atie care #ractica acest (en de comert fie ca este $or"a de #roducatori7 detailisti sau(rosisti efectuea&a comert cu amanuntul. 33). Care dintre urmatoarele nu este functie a comertului cu amanuntul ? a) cum#ararea de marfuri #e care le re$inde in cantitati mici! ") asi(urarea #re&entei unitatilor sale in toate &onele7 localitatile si #unctele #o#ulate! c) asi(urarea unui sortiment foarte lar( si e-trem de com#le-! d) activitatea sa nu inc3eie circuitul economic al marfurilor. 33,. .dentificati functia comertului cu amanuntul: a) transformarea sortimentului industrial7 format din cantitati mari de #roduse de un anumit fel7 li$ratde #roducatori7 in sortiment comercial7 cores#un&ator $arietatii cererii #o#ulatiei! ") re$an&area marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul! c) asi!urarea unui sortiment foarte lar! si e+trem de comple+ punand la dispozitia populatiei absoluttoate produsele realizate de producatori industriali sau a!ricoli; d) cum#ararea unor cantitati mari de #roduse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si di$ers de #roducatori. 33-. .dentificati activitatile care nu se desfasoara in alimentatia publica: a) activitati de transformare a sortimentului industrial; ") acti$itati de #roductie! c) acti$itati comerciale! d) #restari de ser$icii.

34/. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar sunt urmatoarele: a) mono#rodus7 multiforma7 "isectoriala7 tridimensionala! ") com#le-a7 multisectoriala7 multiforma7 com#le- de ne$oi! c) multiforma7 mono#rodus7 monosector7 multifactoriala! d) monoprodus" monosector" monoclientela" monotema" multisectoriala. 341. in functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza marfurile" se intalnesc: a) comert cu autoser$ire7 comert fara ma(a&ine7 cas' and carr5! ") ma(a&ine normale7 automate comerciale7 'i#erma(a&ine! c) comert stabil" comert mobil" comert fara ma!azine; d) su#erma(a&ine7 'i#erma(a&ine7 ma(a&ine discount. 342. Comertul stabil poate fi realizat prin: a) cores#ondenta si #e "a&a dc catalo(! b) unitati clasice de desfacere si prin automate; c) Internet! d) 8'ome $ideo s'o##in(, si $ideote-t. 343. Comertul mobil nu se poate realiza prin: a) vanzari electronice; ") de#lasarea itineranta #e distante mici a unor $an&atori am"ulanti! c) (ru#area unor unitati mo"ile de diferite s#eciali&ari in cadrul #ietelor o"isnuite! d) or(ani&area unui comert itinerant7 reali&at cu a utorul unor mi loace de trans#ort s#eciali&ate. 344. Piata vanzarilor fara ma!azine nu poate fi se!mentata in functie de: a) mi loacele utili&ate in #rocesul de comerciali&are a marfurilor! ") ti#ul cum#aratorilor! c) ti#ul intre#rinderii comerciale! d) factorii concurentiali. 34 . >anzarile traditionale fara ma!azine cuprind in structura lor: a) $an&area electronica! ") $an&area #rin $ideote-t! c) $an&area #rin tele$i&iunea ca"lata! d) vanzarea la domiciliu si vanzarile pe baza de catalo!" prin corespondenta. 34#. .dentificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comert cu amanuntul include toate activitatile implicate in vanzarea produselor sauserviciilor direct catre consumatorii finali" spre a fi folosite in scopuri personale necomerciale; ") comertul mo"il se reali&ea&a #rintr-o retea de unitati "ine delimitate din #unctul de $edere alam#lasarii si al #erioadei de functionare! c) comertul sta"il se reali&ea&a #rin intermediul unor #uncte de $an&are in continua miscare! d) comertul mo"il7 reali&at #rin intermediul retelei de automate re#re&inta o forma de $an&are cu rol decom#letare in cadrul acti$itatii de ansam"lu a comertului cu amanuntul7 #re&entand a$anta e atat #entru cum#aratori7 cat si #entru comercianti. 34). .dentificati afirmatia falsa:

a) dictionarele de s#ecialitate definesc comertul cu amanuntul ca o forma a circulatiei marfurilor a careifunctie consta in a cum#ara marfuri #entru a le $inde consumatorilor sau utili&atorilor finali7 in (eneralin cantitati mici si in stare de intre"uintare! b) comertul mobil se desfasoara prin unitati clasice si prin automate; c) comertul cu amanuntul re#re&inta ansam"lul de acti$itati si relatii or(ani&ate si desfasurate de unitatis#eciali&ate #e circulatia marfurilor7 in sco#ul a#ro$i&ionarii consumatorilor sau utili&atorilor finali! d) $an&area #rin sistemul li"er ser$ice-ului se caracteri&ea&a #rin a"senta $an&atorului si li"ertateaclientului de a circula du#a "unul sau #lac sau du#a interesul #entru anumite #roduse. 34,. 5pecializarea monoclientela" ca principal directie de specializare a comertului nealimentar" are invedere: a) o forma mai elastica in sistemul de a"ordare7 oferind o cate(orie mai lar(a de #roduse! ") a-area acti$itatii comerciale #e anumite teme sau o"iecti$e! c) se!mentarea pietei pe !rupe de varsta si retinerea pentru aprovizionare numai a unei parti dinacestea; d) un conce#t de comert s#eciali&at #e a#licarea unei strate(ii multisectoriale. 34-. Comertul alimentar nu se caracterizeaza prin: a) e-istenta unei retele de mari unitati (enerale! ") com"inare rationala a diferitelor ti#uri de mari su#rafete comerciale cu e-istenta unor mici unitatis#eciali&ate si de com#letare! c) $an&area #e lan(a sortimentul (eneral de marfuri alimentare In stare naturala si a unor marfuricom#lementare sau a unor #roduse #relucrate industrial! d) desfasurarea unei activitati de productie" care consta in transformarea unor materii prime alimentarein preparate culinare si de cofetarie. 3 /. >anzarea prin sistemul liber service-ului nu se caracterizeaza prin: a) a"senta $an&atorului si li"ertatea clientului de a circula du#a "unul sau #lac sau du#a interesul #entru anumite #roduse! ") am"alarea si indi$iduali&area marfurilor! c) $an&area tuturor #roduselor alimentare si de consum curent7 #roduselor de u& indelun(at! d) prezenta vanzatorului. 3 1. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala a comertului realizatprin automate comerciale: a) oferirea unui sortiment restrans de marfuri7 #unandu-se accent #earticole de stricta necesitate din cate(oria #roduselor de u& curent! ") utili&area in #rocesul de comerciali&are a te'nolo(iilor automati&ate referitoare la #re&entare7distri"uire7 incasare si mani#ularea numeralului! c) re&ol$area #osi"ila a unor necesitati de "a&a :a#a7 "auturi racoritoare7 #aine7 sand$isuri etc.) saucom#lementare :ciora#i7 "aterii7 lame7 a#arate de ras7 etc.)! d) amplasarea cu restrictii si dupa un orar bine stabilit. 3 2. 5e!mentarea pietei vanzarilor fara ma!azine in: vanzari prin curier" vanzari prin telefon si vanzarielectronice s-a realizat in functie de: a) mi;loacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor; ") ti#ul cum#aratorilor! c) ti#ul intre#rinderii comerciale!

d) metodele utili&ate in #rocesul de $an&are. 3 3. 5e!mentarea pietei vanzarilor fara ma!azine in: consumatori individuali si intreprinderi s-arealizat in functie de: a) ti#ul intre#rinderii comerciale! b) tipul cumparatorilor; c) mi loacele utili&ate in #rocesul de comerciali&are a marfurilor! d) metodele utili&ate in #rocesul de $an&are. 3 4. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala a comertului mobil: a) de#lasarea itineranta #e distante mici a unor $an&atori am"ulanti! ") (ru#area unor unitati mo"ile de diferite s#eciali&ari in cadrul #ietelor o"isnuite de marfuri! c) utilizarea unor te3nici comerciale comple+e si a unor metode moderne de vanzare; d) or(ani&area unui comert itinerant7 reali&at cu a utorul unor mi loace de trans#ort s#eciali&ate7 "inedotate si amena ate. 3 . .dentificati afirmatia falsa: a) sectori&area acti$itatii comerciale cu amanuntul #resu#une im#artirea acestuia in% comert alimentar7alimentatie #u"lica si comert nealimentar! ") comertul cu marfuri nealimentare se desfasoara #rin unitati cu mari si mici su#rafete7 uni$ersale7(enerale7 s#eciali&ate si strict s#eciali&ate! c) comertul sta"il se desfasoara #rin unitati clasice si #rin automate! d) specializarea monoprodus are in vedere a+area activitatii comerciale pe anumite teme sau obiective. 3 #. Comertul electronic dateaza din: a) deceniul C al secolului E@! ") BD3@-BD?>! c) deceniul , al secolului 2/; d) deceniul > al secolului E@. 3 ). Primul standard 72. %7lectronic 2ata .nterc3an!e)" aparut in anul 1-#," in 5<A" a fost realizatpentru: a) transmiterea mesa;elor structurate in industria transporturilor! ") re(lementarea calitatii ser$iciilor! c) clasificarea si structurarea informatiilor! d) #rotectia mediului de afaceri. 3 ,. Printre avanta;ele comertului electronic nu se inscrie: a) costuri mai sca&ute #e tran&actie :daca .e"site-ul este "ine facut) b) scaderea valorii tranzactiilor prin stimularea cumparatorilor c)o#erati$itate crescuta in efectuarea tran&actiilor comerciale d)interactiunea mai "una cu clientii 3 -. .dentificati afirmatia falsa: a) comertul electronic nu stimuleaza concurenta si competivitatea ") comertul electronic este definit ca fiind acea maniera de a conduce acti$itatile de comert folosin ec'i#amente electronice

c) notiunea de comert electronic aco#era circuitul com#let de $an&ari7inclusi$ mar*etin(ul si $an&area #ro#riu-&isa .d) comert electronic inseamna orice tran&actie financiara care utili&ea&a te'nolo(ia informatica 3#/. Comertul electronic nu asi!ura firmelor traditionale de comert; a)accesul la noi se!mente de piata %noi clienti) b)cresterea costurilor de aprovizionare"de desfacere"de publicitate etc... c)sim#lificarea #rocedurilor d)de&$oltarea unor a$anta e com#etiti$e 3#1..dentificati afirmatia adevarata; a)acti$itatile de comert electronicdifera de cele ale comertului traditional ")comertul electronic difera foarte mult de comertul traditional su" as#ectul eta#elor necesare reali&arii tran&actiilor c)comertul electronic asi!ura firmelor traditionale de comertfle+ibilitate ridicata a politicilor comerciale d)ade#tii comertului electronic su(erea&a ca #racticarea acestei forme de comert este mai eficienta deoarece costurile #e tran&actie sun mai mari 3#2. .dentificati afirmatia falsa: a)comertul electronic asi(ura firmelor traditionalede comert reducerea costurilor de a#ro$i&ionare7de desfacere7de #u"licitate ")comert electronic inseamna orice tran&actie financiara care utili&ea&a te'nolo(ia informatica c)comertul electronic #re&inta cel #utin a$anta ul unei o#erati$itaticrescute in efectuarea tran&actiilor comerciale d)mi;loacele electronice nu sunt folosite si in derularea activitatilor de comert traditional 3#3. Adeptii comertului electronic;su!ereaza ca practicarea acestei forme de comert este mai eficienta deoarece prezinta si urmatorul avanta;; a)scaderea $alorii tran&actiilor #rin stimularea cum#aratorilor b)simplificarea sistemelor de decontare si de plata c)cresterea erorilor in mani#ulare d)costuri mai mari #e tran&actie 3#4. Piata urbana se caracterizeaza printr-un; a)ni$el ridicat de dis#ersie ")ri(iditate c)ritm superior de dezvoltare d)(rad ridicat de omo(enitate in #rofil teritorial si #rin mari deose"iri de la o &ona la alta 3# . Piata rurala se caracterizeaza prin; a)ni$el mai ridicat de or(ani&are a acti$itatii comerciale! ")(rad ridicat de concentrare c)mo"ilitate d)ritm evolutiv mai lent . 3##. 2in punct de vedere teoretic" notiunea de piata reprezinta:

a) o cate!orie economica care isi !aseste e+presia in totalitatea actelor de vanzarecumparare privite inunitate or!anica cu relatiile pe care le !enereaza si in cone+iune cu spatiul in care se desfasoara; ") ansam"lul tran&actiilor efectuate intr-o arie (eo(rafica determinata! c) ansam"lul sau localul in care se ofera #rodusele s#re $an&are si ansam"lul consumatorilor sicum#aratorilor. d) ansam"lul o#eratiunilor #ri$ind $an&area de #roduse. 3#). Piata urbana se caracterizeaza printr-un: a) !rad ridicat de concentrare; ") ni$el ridicat de dis#ersie! c) ritm e$oluti$ mai lent! d) (rad ridicat de omo(enitate in #rofil teritorial si #rin mari deose"iri de la o &ona la alta. 3#,. Piata rurala se caracterizeaza prin: a) mo"ilitate! ") elasticitate! c) faptul ca reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita zona; d) ni$el mai ridicat de or(ani&are a acti$itatii comerciale. 3#-. Care din urmatoarele enumerari nu este factor de influentare a pietei bunurilor si serviciilor? a) #roductia industriala si a(ricola! ") im#orturile de #roduse! c) consumul aparent; d) reducerea tre#tata a consumului natural. 3)/. Care din urmatoarele enumerari nu este factor de influentare a pietei bunurilor si serviciilor?a) cresterea treptata a consumului natural sau a autoconsumului ")im#orturile de #roduse c)$eniturile "anesti si #osi"ilitatile de in$estitii ale #o#ulatiei si ale firmelor d)#roductia industriala si a(ricola 3)1. .mporturile de produse influenteaza piata bunurilor si serviciilor prin intermediul: a) #returilor "unurilor si ser$iciilor! b) ofertei de marfuri; c) cererii de marfuri! d) #uterii de cum#arare. 3)2. Piata bunurilor si serviciilor se subdivide in piata bunurilor de consum individual si piata bunurilorindustriale si de ec3ipament dupa criteriul: a) aria (eo(rafica sau #erimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta! b) natura consumului; c) numarul $an&atorilor si al cum#aratorilor! d) modul de materiali&are a acti$itatii care formea&a o"iectul actului de $an&are-cum#arare. 3)3. .n procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element favorizant: a) de&$oltarea #uternica a societatilor #roducatoare multinationale!

") crearea unor societati mi-te! c) perfectionarea sistemului bancar; d) sc'im"urile directe de marfuri intre marile ma(a&ine din diferite tari. 3)4. .dentificati afirmatia falsa: a) oferta inseamna cantitatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt !ata sa leac3izitioneze la un anumit pret" date fiind veniturile si preferintele lor; ") #iata7 din #unct de $edere teoretic7 re#re&inta o cate(orie economica care isi (aseste e-#resia intotalitatea actelor de $an&are-cum#arare #ri$ite in unitate or(anica cu relatiile #e care le (enerea&a si incone-iune cu s#atiul in care se desfasoara! c) continutul esential al notiunii de #iata este re#re&entat de sfera economica in care #roductia a#aresu" forma de oferta de marfuri7 iar ne$oile de consum su" forma de cerere de marfuri! d) #iata re#re&inta sfera confruntarii ofertei cu cererea de marfuri7 a reali&arii lor #rin intermediulactelor de $an&are-cum#arare7 #recum si ansam"lul conditiilor in care se desfasoara aceste #rocese. 3) . .dentificati afirmatia adevarata: a) in functie de natura consumului7 #iata se su"di$ide in #iata interna si #iata e-terna! b) cererea inseamna cantitatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt !ata sa leac3izitioneze la un anumit pret" date fiind veniturile si preferintele lor; c) in functie de modul de materiali&are a acti$itatii care formea&a o"iectul actului de $an&arecum#arare7se distin( #iata ur"ana si #iata rurala! d) #roductia industriala si a(ricola re#re&inta factorul esential de constituire a cererii de marfuri. 3)#. 2in punct de vedere teoretic" piata reprezinta o cate!orie economica ce isi !aseste e+presia intotalitatea: a) o#eratiunilor de im#ort-e-#ort! ") acti$itatilor o#erati$e! c) actelor de vanzare-cumparare; d) actelor de cum#arare. 3)). >eniturile banesti si posibilitatile de investitii ale populatiei si ale firmelor actioneaza asuprapietei prin: a) oferta de marfuri si ser$icii! ") im#orturile de #roduse si ser$icii!c) consumul natural! d) intermediul cererii de marfuri. 3),. Piata bunurilor si serviciilor se subdivide in piata bunurilor si piata serviciilor dupa criteriul: a) #articularitatile cum#aratorilor! ") natura consumului! c) numarul $an&atorilor si al cum#aratorilor! d) modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzarecumparare.

3)-. .n procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element favorizant % a) sc'im"urile directe de marfuri intre marile ma(a&ine din diferite tari! ") de&$oltarea #uternica a societatilor #roducatoare multinationale! c) $an&arile de marfuri7 reali&ate #rin reteaua comerciala a unei tari catre diferite cate(orii de cetateni #ro$eniti din alte tari si care isi satisfac di$erse ne$oi de consum #rin intermediul retelei comerciale dintara In care s-au de#lasat! d) crearea unor societati mi+te" la care partea straina" participa cu o parte din baza te3nico-materiala%spatii" utila;e" mi;loace de transport)" asi!ura personalul si o parte din fondul de marfa" iar parteauto3tona urmand sa asi!ure te3nolo!ia comerciala si fondul de marfa in completare" la nivelule+i!entelor populatiei din zona in care actioneaza o astfel de firma comerciala. 3,/. Piata bunurilor industriale si de ec3ipament are in vedere: a) produsele destinate satisfacerii consumului productiv; ") totalitatea relatiilor de $an&are-cum#arare ce au loc in interiorul unei anumite tari! c) "unurile destinate consumului #entru intrea(a #o#ulatie! d) totalitatea relatiilor #ri$ind ansam"lul de marfuri si ser$icii intre tari. 3,1. Piata bunurilor de consum individual are in vedere: a) totalitatea relatiilor #ri$ind ansam"lul de marfuri si ser$icii intre tari! b) bunurile destinate consumului pentru intrea!a populatie; c) #rodusele destinate satisfacerii consumului #roducti$! d) totalitatea relatiilor de $an&are-cum#arare ce au loc in interiorul unei anumite tari. 3,2. Piata caracterizata printr-un !rad ridicat de concentrare" nivel mai ridicat de or!anizare aactivitatii comerciale" mobilitate" elasticitate si ritm superior de dezvoltare" este piata% a) interna! ") rurala! c) urbana; d) e-terna. 3,3. Piata caracterizata prin: nivel ridicat de dispersare" ri!iditate" ritm evolutiv mai lent" !rad ridicatde omo!enitate in profil teritorial si prin mari deosebiri de la o zona la alta" este piata: a) nationala! ") internationala! c) "unurilor% d) rurala. 3,4. 8evoia de consum poate fi definita drept: a) ni$elul la care oamenii isi atin( sco#urile materiale! ") cadru ce cu#rinde satisfacerea societatii In ansam"lu7 al unitatilor economice si institutiilor si alfiecarui indi$id Bn #arte!

c) ansamblul trebuintelor oamenilor" unitatilor economice si institutiilor de bunuri si servicii" consideratela scara sociala; d) sc'im"area "unurilor sau ser$iciilor consumate7 cu "unuri si ser$icii nou create.

3, . Bruparea nevoilor in nevoi de baza ale e+istentei %3rana" imbracaminte" locuinte etc.) si nevoi!enerate de procesul de productie %materii prime" materiale" combustibil) se face in functie de: a) caracterul ne$oilor! b) mobilul formativ al nevoilor; c) factorii de influenta a ne$oilor! d) modalitatea de e-#rimare. 3,#. Bruparea nevoilor in nevoi materiale" nevoi spirituale si nevoi sociale se face in functie de: a) mo"ilul formati$ al ne$oilor! b) caracterul nevoilor; c) factorii de influenta a ne$oilor! d) modul de satisfacere a ne$oilor. 3,). Productia" investitiile" conditiile de munca" nivelul de trai" conditiile de viata etc. fac parte dincate!oria de factori de influenta a nevoilor de consum: a) factori su"iecti$i! ") factori demo(rafici! c) factori materiali! d) factori obiectivi. 3,,. Eenomenele de ordin psi3olo!ic si sociolo!ic fac parte din cate!oria de factori de influenta anevoilor de consum: a) factori subiectivi; ") factori demo(rafici! c) factori imateriali! d) factori o"iecti$i. 3,-. 5tructura consumului in consum intermediar si consum final se face in functie de: a) ti#ul #rodusului im#licat In #rocesul sau de reali&are! ") durata de $iata a #roduselor! c) $olumul si structura c'eltuielilor efectuate de #o#ulatie in $ederea satisfacerii diferitelor tre"uinte! d) locul consumului in asi!urarea evolutiei societatii. 3-/. 5tructura consumului in consum de bunuri durabile" consum de bunuri semidurabile si consum de bunuri nedurabile se face in functie de: a) ti#ul #rodusului im#licat in #rocesul sau de reali&are! ") locul consumului in asi(urarea e$olutiei societatii!

c) $olumul si structura c'eltuielilor efectuate de #o#ulatie in $ederea satisfacerii diferitelor tre"uinte! d) durata de viata a produselor.

3-1. 7volutia in timp a produsului national brut si a c3eltuielilor de consum evidentiaza: a) oscilatiile se&oniere ale consumului si #onderea mare a c'eltuielilor res#ecti$e in "u(etul #ersonal! b) importanta consumului in formarea P81 - ului %si de aceea consumul este cel mai stabil dintre toateflu+urile de c3eltuieli); c) de&$oltarea #rimiti$a a industriei ofertante de "unuri de consum! d) intensificarea eforturilor statului de a re&ol$a #ro"lemele sociale. 3-2. :imitele consumului nu sunt date de: a) stat! ") insasi colecti$itatea consumatorilor! c) propensiune; d) #roducatori. 3-3. Cate posibilitati de comensurare a relatiei economice fundamentale dintre consum si economiie+ista? a) doua; ") trei! c) una! d) mai mult de trei. 3-4. .dentificati afirmatia falsa: a) elasticitatea consumului" in raport cu venitul" se defineste ca raport intre propensiunea medie aconsumului si propensiunea mar!inala a consumului; ") consumul se refera la cadrul ce cu#rinde satisfacerea societatii in ansam"lu7 al unitatilor economice siinstitutiilor7 #recum si al fiecarui indi$id in #arte! c) ne$oia de consum #oate fi definita ca ansam"lul tre"uintelor oamenilor7 unitatilor economice siinstitutiilor de "unuri si ser$icii7 considerate la scara sociala! d) coeficientul de elasticitate se defineste ca ra#ort intre $ariatiile relati$e ale unei $aria"ile I7 a$uta in$edere ca $aria"ila de#endenta7 si $ariatia relati$a a unei $aria"ile J considerata ca fiind inde#endenta. 3- . .dentificati afirmatia adevarata: a) in functie de mo"ilul formati$ al ne$oilor acestea sunt ne$oi materiale si ne$oi s#irituale! b) nevoia este o cate!orie comple+a" care apare ca o e+presie a conditiilor sociale" materiale si spirituale; c) productia re#re&inta un factor su"iecti$ de influentare a ne$oilor de consum! d) "unurile de consum a caror elasticitate in ra#ort cu $enitul este su"unitara se numesc #rodusesu#erioare sau de lu-.

3-#. >aloarea bunurilor si serviciilor consumate in cursul unei perioade in procesul concret deproductie defineste: a) consumul final! ") consumul de "unuri dura"ile! c) consumul intermediar; d) consumul de #roduse alimentare. 3-). >aloarea bunurilor si serviciilor individuale sau colective" utilizate pentru satisfacerea directa anevoilor umane defineste: a) consumul de #roduse nealimentare! ") consumul intermediar! c) consumul de "unuri nedura"ile! d) consumul final. 3-,. C3eltuielile de consum ale populatiei in anii 1--- si 2/// au fost de 1-/./2)/ lei si respectiv2.#)1.#1, lei 0lunar pe o !ospodarie" 5tiind ca veniturile inre!istrate in acesti ani au fost de 23))4/4lei si 3333/44 lei" propensiunea medie si mar!inala a consumului in anul 2/// a fost de: a) E@7B?A si B@7@EA! ") KK7>>A si H@73@A! c) K@7>>A si KD73@A. d) ,/"1#G si ,/")2G. 3--. C3eltuielile de consum ale populatiei in anii 2/// si 2//1 au fost de 2#)1#1, lei si respectiv 3)# 132 lei 0lunar pe o !ospodarie. 5tiind ca veniturile inre!istrate in acesti ani au fost de 3333/44 lei si 21)-4, lei. coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2//1 a fost de: a) @7?@>! ") @7C>@! c) B7@@B! d) /",/4. 4//. C3eltuielile de consum ale populatiei in anii 2//2 si 2//3 au fost de 4)44#-1 lei si respectiv ##,#,) lei 0lunar pe o !ospodarie. 5tiind ca veniturile inre!istrate in acesti ani au fost de # , /,1 leisi )- /,)1 lei. coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2//3 a fost de: a) /"-4-; ") @7>>@! c) @7H?@! d) B7@@B. 4/1. C3eltuielile de consum ale populatiei in anii 2//1 si 2//2 au fost de 3)# 132 lei si respectiv4)44#-1 lei 0lunar pe o !ospodarie. 5tiind ca veniturile inre!istrate in acesti ani au fost de 21)-4, leisi # , /,1 lei" coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2//2 a fost de: a) @7K>@! b) /"--4; c) B7B@B! d) @7HD@.

4/2. C3eltuielile de consum ale populatiei in anii 2//2 si 2//3 au fost de 4)44#-1 lei si respectiv ##,#,) lei 0lunar pe o !ospodarie. 5tiind ca veniturile inre!istrate in acesti ani au fost de # , /,1 leisi )- /,)1 lei. propensiunea medie si mar!inala in anul 2//3 a fost de: a) KD7B?A si C>7E@A! ") K@7>?A si CD7?>A! c) )1"3/G si #)"# G; d) KH7>BA si C@73EA. 4/3. .dentificati afirmatia falsa: a) in functie de mo"ilul formati$ al ne$oilor acestea sunt% ne$oi de "a&a ale e-istentei :'rana7im"racaminte7 locuinte etc.) si ne$oi (enerate de #rocesul de #roductie7 ce sta la "a&a asi(urarii celor necesare e-istentei res#ecti$e :materii #rime7 materiale7 com"usti"il)! ") #rima limita a consumului este im#usa de stat! c) #ro#ensiunea consumului re#re&inta ra#ortul dintre consumul total si $enituri :$enit #rimar "rut7$enit dis#oni"il "rut7 $enit national etc.)7 ca elemente ale #rodusului national "rut! d) propensiunea mar!inala a consumului consta in a considera un nivel oarecare al venitului si a calcularelatia procentuala dintre consum si respectivul venit. 4/4. in conceptia .ui 4otler si 2ubois definitia cererii de marfuri nu comporta urmatorul element: a) #rodusul! b) consumul; c) cate(oria de clientela! d) mediul de mar*etin( ce caracteri&ea&a diferitele &one (eo(rafice. 4/ . 2elimitarea cererii de marfuri in cerere efectiva si cerere potentiala se face in functie de: a) ra#ortul dintre cerere si oferta! b) posibilitatea de manifestare a nevoilor; c) conditiile de a#ro$i&ionare a #o#ulatiei! d) e-istenta ma(a&inelor in &onele de locuit. 4/#. Clasificarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana se face in functie de: a) modul in care cererea se formeaza si se fi+eaza asupra produselor; ") #osi"ilitatea de manifestare a ne$oilor! c) modul de manifestare in tim# a cererii de marfuri! d) (radul de corelare a cererii cu oferta. 4/). in functie de modul de manifestare in timp a cererii de marfuri" aceasta nu poate fi: a) curenta! ") #eriodica! c) rara! d) efectiva. 4/,. 2elimitarea cererii de marfuri in cerere satisfacuta si cerere nesatisfacuta se face in functie de: a) (radul in care marfurile #artici#a la satisfacerea tre"uintelor!

b) !radul de corelare a cererii cu oferta; c) #osi"ilitatea de manifestare a ne$oilor! d) modul in care cererea e$oluea&a in tim#. 4/-. Clasificarea cererii de marfuri in cerere constanta" crescanda si descrescanda se face in functie de: a) modul in care cererea se formea&a si se fi-ea&a asu#ra #roduselor! ") (radul de corelare a cererii cu oferta! c) #osi"ilitatea de manifestare a ne$oilor! d) modul in care cererea evolueaza in timp. 41/. Cererea" care are in vedere evolutii in cadrul carora proportiile acesteia se mentin nesc3imbatepe o perioada de timp mai indelun!at" este: a) curenta! ") crescanda! c) constanta; d) descrescanda. 411. Cererea efectiva se manifesta pe piata avand: a) o insol$a"ilitate! ") o dorinta de manifestare! c) o solvabilitate corespunzatoare; d) un com#ortament s#ecific. 412. 2in cate!oria factorilor economici ce influenteaza cererea de marfuri nu fac parte: a) in$estitiile! ") oferta! c) profitul investitorilor; d) $eniturile si #returile. 413. 2intre urmatoarele enumerari ce !rupare de factori influenteaza cererea de marfuri? a) numarul si structura #o#ulatiei (ru#ate #e ramurile economiei nationale! ") numarul si structura #o#ulatiei #e localitati ur"ane! c) numarul si structura #o#ulatiei #e medii :ur"an7 rural)! d) numarul si structura populatiei pe varste" se+e" profesii" !rad de cultura si instruire. 414. .dentificati afirmatia falsa: a) dupa modul in care se formeaza si se fi+eaza asupra produselor" cererea este periodica si rara; ") cererea are un continui economic7 fiind determinata o"iecti$ de #rioritatile cu care sunt satisfacutediferitele tre"uinte7 in functie de dis#oni"ilitatile "anesti! c) cererea de marfuri a #o#ulatiei se incadrea&a in sfera tre"uintelor materiale si s#irituale ale oamenilor si e-#rima o #arte a ne$oii reale7 res#ecti$ acea #arte care se manifesta in cadrul #ietei! d) in functie de #osi"ilitatea de manifestare a ne$oilor7 cererea #oate fi% efecti$a si #otentiala. 41 . .dentificati afirmatia adevarata: a) in functie de #osi"ilitatea de manifestare a ne$oilor7 cererea #oate fi #eriodica si rara!

b) cererea reprezinta o materializare a nevoilor pentru bunuri si servicii" a puterii de cumparare aconsumului si a preferintelor" dorintelor" intentiilor privind modalitatile de satisfacere a nevoilor deconsum; c) #o&itia economica7 stilul de $iata si #ersonalitatea consumatorului re#re&inta factori socioculturali deinfluenta ai cum#ararii de marfuri! d) cererea crescanda se caracteri&ea&a #rintr-o dinamica a carei #ro#ortii dimensionale se restran( in tim# datorita intensitatii cu care actionea&a factorii formatori sau datorita a#aritiei unor #roduse noicare satisfac aceleasi ne$oi7 la un ni$el ridicat. 41#. Cererea ce se caracterizeaza printr-o dinamica a carei proportii dimensionale se restran! in timpdatorita intensitatii cu care actioneaza factorii formatori sau datorita aparitiei unor produse noi caresatisfac aceleasi nevoi" la un nivel ridicat este: a) constanta! ") crescanda! c) descrescanda; d) rara. 41). 9ferta de marfuri cuprinde: a) toate #rodusele destinate consumului intermediar! ") toate #rodusele destinate consumului final! c) toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei; d) toate #rodusele $andute. 41,. 9ferta de marfuri se refera la: a) fondurile de marfuri din reteaua de distributie si stocurile de marfuri e+istente in diferite veri!i alecircuitului economic; ") marfurile din de#o&itele de (ros! c) fondurile de marfuri din ma(a&ine! d) fondurile de marfuri furni&ate de #roducatori. 41-. 9ferta reala sau efectiva este constituita din: a) stocurile de marfuri e-istente in diferite $eri(i ale circuitului economic! b) fondurile de marfuri din reteaua de distributie in cursul unei perioade; c) fondurile de marfuri din de#o&ite! d) fondurile de marfuri oferite de #roducatori. 42/. 9ferta pasiva se refera la: a) marfurile (reu $anda"ile! ") marfurile de cerere rara sau intam#latoare! c) stocurile de marfuri e+istente in diferite veri!i ale circuitului economic; d) marfurile u&ate fi&ic si moral. 421. .n functie de criteriul merceolo!ic" oferta de marfuri cuprinde urmatoarele !rupe de produse: a) "unurilor dura"ile si a celor nedura"ile! b) produselor alimentare si a celor nealimentare; c) #roduselor destinate consumului final! d) #roduselor destinate consumului intermediar. 422. Produsele de utilizare productiva sunt !rupate astfel:

a) #roduse destinate consumului intermediar si final! ") "unuri #rimare de consum7 "unuri de necesitate medie si "unuri de #risos! c) materii prime" semifabricate" ec3ipament industrial si furnituri; d) #roduse semi#re#arate. 423. 5tructura ofertei in produse destinate consumului final" produse destinate consumuluiintermediar si produse de ec3ipament se face in functie de: a) durata de $iata a diferitelor cate(orii de #roduse! ") criterii merceolo(ice! c) ciclul de $iata al #roduselor! d) destinatia produselor .n procesul de consum. 424. Care dintre urmatoarele nu este criteriu de structurare a ofertei de marfuri? a) criteriul merceolo(ic! ") durata de $iata a diferitelor cate(orii de #roduse! c) destinatia #roduselor in #rocesul de consum! d) !radul dc corelare a cererii cu oferta. 42 . 8otiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta: a) elemente constructive" functionale" fiabilitate" valente estetice" er!onomice" comerciale" precum sicomponente acorporale deosebite" realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum saua acoperirii unui spectru mai lar! de nevoi; ") consum redus dc materii #rime si materiale! c) consum redus dc ener(ic si materiale ener(etice! d) o sursa de reali&are a unor #rofituri deose"ite #entru #roducatori si comercianti. 42#. 2iferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential nu se realizeaza prin intermediul: a) #ersonalului comercial! ") #roduselor si ser$iciilor comerciale atasate #rodusului! c) aparitiei produselor noi; d) ima(inii de #rodus7 marca sau intre#rindere. 42). .dentificati afirmatia falsa: a) oferta reala sau efecti$a este constituita din fondurile de marfuri aflate in reteaua de distri"utie incursul unei #erioade s#re a fi reali&ate! ") oferta #asi$a se refera la stocurile de marfuri e-istente in diferite $eri(i ale circuitului economic! c) oferta dc marfuri este o cate(orie a #ietei7 strans le(ata de cererea de marfuri! d) oferta de marfuri mai poate fi definita avandu-se in vedere doar productia auto3tona. 42,. .dentificati afirmatia adevarata: a) oferta reala sau efecti$a este constituita din stocurile de marfuri e-istente in diferite $eri(i alecircuitului economic! ") oferta #asi$a se refera la fondurile de marfuri aflate in reteaua de distri"utie in cursul unei #erioades#re a fi reali&ate! c) oferta totala este com#usa din fondul de marfuri ne(ociat si #rimit de comert! d) oferta de marfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediulcirculatiei" respectiv" atat bunuri si servicii destinate consumului

intermediar sau formarii brute acapitalului fi+" cat si bunuri sau servicii care asi!ura consumul final al populatiei. ?ED. Care dintre urmatoarele nu este element de indi$iduali&are si diferentiere a ofertei% a) #erformanta7 #rin ni$elul re&ultatelor o"tinute in #rocesul de utili&are #otri$it functionalitatii s#ecificefiecarui #rodus! ") dura"ilitatea7 #rin #erioada ce caracteri&ea&a durata de $iata sau #rocesul de utili&are a fiecarui #rodus! c) stilul #rodusului7 #rin a#arenta sa e-terioara (eneratoare de reactii emoti$e din #arteaconsumatorilor! d) consilierea vanzatorilor si partenerilor. 43/. in calitatea lui de intermediar intre productie si consum" comertul stabileste relatii atat cu: a) #roducatorii7 or(anismele (u$ernamentale! b) producatorii" consumatorii; c) #roducatorii7 consumatorii7 or(anismele locale de de&$oltare comerciala! d) #roducatorii7 consumatorii7 institutiile si or(anismele de #rotectie a consumatorilor. 431. 6elatiile comerciantilor cu producatorii reprezinta: a) formele #e care le im"raca intalnirile de ne(ociere! ") relatiile contractuale si #ostcontractuale! c) ansamblul formelor or!anizatorice" te3nice si ;uridice care pre!atesc sau insotesc infaptuirea actelor de sc3imb dintre producator si consumator; d) formele si relatiile #recontractuale si contractuale dintre #artenerii de sc'im"uri de marfuri si ser$icii. 432. 6elatiile comerciantilor cu producatorii pot fi structurate astfel: a) relatii de sc'im" si relatii de ne(ociere! b) relatii precontractuale" relatii contractuale si relatii postcontractuale; c) relatii contractuale si relatii financiare! d) relatii #ri$ind sc'im"ul de marfuri7 ser$icii si relatii financiare. 433. .n vederea unei bune informari a partenerilor de piata" formularii si fundamentarii clauzelorcontractuale se poate actiona pe urmatoarele cai: a) derularea li$rarilor de marfuri cores#un&ator #ro(ramarilor! cercetarea stiintifica #ermanenta a #artenerilor de afaceri! ") cercetarea #ietei #roducatorilor! cercetarea #ietei comerciantilor7 cercetarea ne$oilor #o#ulatiei% c) studierea sistematica a pietei; crearea dc noi produse; informarea comerciantilor dc catre producatoricu privire la produsele pe care le pot oferi spre vanzare; d) anali&a sistematica a relatiilor cu #artenerii dc afaceri! #lata la termenele sta"ilite a facturilor emisede furni&ori. 434. 2in perspectiva afacerilor" ne!ocierea se poate defini ca: a) un sc'im" de informatii! ") o acce#tare a #ro#unerilor #artenerului de afaceri7 c) un #roces de mentinere a unui climat de afaceri! d) un proces or!anizat de comunicare intre doi sau mai multi parteneri de afaceri.

43 . in timpul ne!ocierii se urmareste: a) adaptarea pro!resiva a pozitiilor participantilor la ne!ociere; ") o"tinerea celor mai mari #rofituri! c) reali&area unor contracte #erformante! d) cunoasterea concurentilor. 43#. Procesul or!anizat de comunicare intre parteneri se refera la: a) crearea unui climat de afaceri! b) ansamblul de initiative" contacte" sc3imburi de mesa;e" informatii" discutii etc.; c) ansam"lul de relatii de afaceri dintre #artenerii comerciali! d) sc'im"uri de informatii #ri$ind e$olutia #ietei "unurilor si ser$iciilor. 43). Contractele simple si contractele comple+e sunt clasificate dupa; a) sco#ul urmarit ")rolul $ointei #arintilor c)structura lor d)modalitatea in care#artile ne(ocia&a clau&ele contractului 43,. 9rice ne!ociere comerciala ar trebui privita ca pe o relatie de colaborare de tip: a) 8#ierdere-casti(,7 ") 8casti(-#ierdere,! c) 8#ierdere - #ierdere,! d) *casti!-casti!'. 43-. Pre!atirea ne!ocierii nu se realizeaza prin intermediul urmatoarelor actiuni: a) cunoasterea principalelor coordonate ale activitatii concurentilor; evolutia in timp a cotei lor de piata; ") cunoasterea #ietei interne7 a climatului de afaceri! identificarea #artenerilor #otentiali de afaceri! c) definirea o"iecti$elor #ro#rii! antici#area o"iecti$elor #artenerului! simularea ne(ocierii! d) sta"ilirea ec'i#ei de ne(ociatori! sta"ilirea le(aturilor de afaceri cu #artenerii #otentiali. 44/. Contractele ne!ociate si contractele de adeziune sunt clasificate dupa; a)structura lor b)modalitatea in care partile ne!ociaza clauzele contractului c)sco#ul urmarit d)rolul $ointei #artilor 441. .n ne!ociere" concesia reprezinta: a) renuntarea la opinie; ") acce#tarea o#iniei #artenerului! c) renuntarea unilaterala de catre un partener de tratative la unele din conditiile formulate pentrurealizarea acordului; d) de"locarea tratati$elor. 442. Compromisul in ne!ociere reprezinta: a) renuntarea la o#inie! ") acce#tarea o#iniei #artenerului! c) ascultarea acti$a a #artenerului! d) solutia la care a;un! partenerii prin acordarea de concesii reciproce.

443. in ne!ociere" concesia si compromisul se realizeaza cu scopul: a) deblocarii tratativelor si facilitarii perfectarii contractului; ") intimidarii #artenerului! c) o"tinerii celor mai "une conditii de contractare! d) continuarii discutiilor #entru e-tinderea relatiilor cu ofertantii. 444. Contractul comercial este definit ca fiind: a) acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane" in scopul de a crea" modifica sau ster!eraporturi ;uridice de drept comercial; ") acordul e-#rimat $er"al dintre mai multi #arteneri! c) documentul de urmarire a reali&arii intele(erilor facute in tim#ul ne(ocierii! d) intele(erea dintre doi #arteneri cu #ri$ire la li$rarea fi&ica a marfurilor.

44 . Atunci cand una dintre parti urmareste sa procure celelalte parti in beneficiu"fara a obtine in sc3imb un avanta;"contractul este; a)consensual b)cu titlu !ratuit c)solemn d)cu titlu oneros . 44#. Contractul prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avanta; in sc3imbul obli!atiilor asumate" este: a) solemn ") consensual c) cu titlu oneros d) cu titlu (ratuit ??K. Prin continutul contractului se intele(e! a)denumirea contractului ")#artiel contractante c)conditiile contractului d)obiectul si cauza actului ;uridic 44,. in esenta" sistemul relatiilor comertului cu consumatorii nu presupune: a) or(ani&area unui cadru #ro#ice de dialo(are cu consumatorii! ") crearea unei am"iante fa$ora"ile reali&arii actului de $an&are- cum#arare! c) asi(urarea unor ra#orturi cores#un&atoare intre #ersonalul comercial si consumator! d) stabilirea le!aturilor de afaceri cu producatorii. 44-. .dentificati care dintre urmatoarele nu este faza a procesului !lobal de cumparare: a) etapa formarii opiniei privind pre!atirea clientului; ") fa&a anterioara cum#ararii! c) deci&ia de cum#arare! d) fa&a #osterioara cum#ararii.

4 /.Contractul"prin care o parte-furnizorul-se obli!a sa transmita proprietatea asupra unei cantitati determinante de bunurisi sa le predea"la unul sau mai multe termene ulterioare inc3eierii contractului ori in mod continuu."sau sa presteze anumite servicii"la termenele ulterioare sau in mod continuu"iar cealalta parte-beneficiarul-se obli!a se preia bunurile sau sa primeasca prestarea serviciilor si sa plateasca pretul loreste; a)contract de furnizare ")contract de intermediere c)contract de locatiune d)contract de mandat 4 1. Contractul prin care intermediarul se obli!a fata de client sa il puna in le!atura cu un tert in vederea inc3eierii unui contract"este; a)contract de de#o&it b)contract de intermediere c)contract de locatiune d)contract de mandat 4 2. Contractele "prin intermediul carora sunt realizabile doua sau mai multe operatii ;uridice"reprezinta; a)contracte unitare ")contracte certe c)contracte comple+e d)contracte sim#le 4 3. .dentificati afirmatia falsa: a)contractele sim#le7sunt acelea #rin intermediul carora se reali&ea&a o sin(ura o#eratie uridica ")este solemn acel contract #entru a carei $aliditate tre"uie inde#linite anumite formalitati #re$a&ute de le(e c)intermedierea este contractul #rin care intermediarul se o"li(a fata de client sa il #una in le(atura cu un tert7in $ederea inc'eierii unui contract d) specificul contractelor de adeziune consta in aceea ca ele se formeaza pe baza discutiilor sau a ne!ocierilor libere 4 4. Asi!urarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumator"componenta de baza a relatiilor dintre comert si consumatori" presupune: a) un anumit comportament din partea personalului comercial" precum si o anumita atitudine a acestorafata de munca desfasurata si fata de clienti; ") im"unatatirea sistemului de informare a consumatorilor! c) #re&entarea7 moderni&area7 dotarea7 decorarea si intretinerea unitatilor comerciale! d) reali&area unor intalniri #eriodice cu consumatorii7 intr-un cadru or(ani&at de discutii. 4 . Care dintre urmatoarele nu este etapa a deciziei de cumparare: a) cercetarea informatiei :sen&atia7 atentia7 #erce#tia)! b) identificarea furnizorilor; c) e$aluarea solutiilor #osi"ile :atitudine7 intentie de cum#arare)! d) re&ultatele :actele cum#ararii si consumului7 com#ortament #ost- cum#arare). 4 #. .dentificati afirmatia falsa: a)contractul de de#o&it cu#rinde!contractul de de#o&it necesar si contractul de de#o&it 'otelier

")contractul de de#o&it este acela #rin care de#o&itarul #rimeste de la de#onent un "un mo"il cu o"li(atia de a-l #astra #entru o #erioada de tim# si de a-l restitui in natura c)contractul de depozit poate fi clasificat in contract de comision si contract de consi!natie d)tran&actia este contractul #rin care #artile #re$in sau stin un liti(iu.inclusi$ in fa&a e-ecutarii silite7#ri cocesii sau renuntari reci#roce la dre#turi ori #rin transferul unor dre#turi de la una la alta 4 ). 5tiind ca in cadrul unui ma!azin" durata de functionare a casei de marcat este de 14 ore" timpulmediu de servire la casa a unui client este de 1/ minute" in conditiile e+istentei la un moment dat aunui numar ma+im dc 2/ de clienti" numarul caselor de marcat va fi de: a) # case; ") D case! c) ? case! d) H case. 4 ,. 5tiind ca numarul ma+im de clienti aflati la un moment dat intr-un ma!azin este de ,#/" timpulmediu de servire la casa este de 1/ minute" iar durata totala de functionare a casei este de 12 ore"numarul caselor de marcat este de: a) > case! b) 12 case; c) B? case! d) B@ case. 4 -. $impul mediu de servire la casa a unui client este de , minute" iar durata totala de functionare aunei case de marcat in intervalul de timp in care functioneaza supermarCetul este de 14 ore. in cadrulsupermarCetului aflandu-se la un moment dat un numar ma+im de 34/ de clienti" numarul caselor demarcat va fi de: a) > case! ") D casa! c) E case! d) 3 case. 4#/. Contractul"prin care o parte-mandatarul-se obli!a sa inc3eie unul sau mai multe acte ;uridice pe seama celeilalte parti"numita mandant"reprezinta a)contractul de de#o&it ")contractul de intermediere c)condractul de mandat d)contractul de furni&are 4#1. .dentificati afirmatia falsa; a) reali&area unui ec'ili"ru dinamic in "alanta comerciala si "alanta de #lati7concomitent cu s#orirea re&er$ei $alutare a statului re#re&inta o functie a #oliticii comerciale a unui stat ") #olitica comerciala comuna este im#lementata cu a utorul instrumentelor de #olitica comerciala c)ta-ele $amale fac o"iectul ne(ocierilor in cadrul "ilateral si multilateral d)tariful vamal comun are trei componente

4#2. .n cadrul tarifului vamalcomun"impunerea vamala %plata ta+elor vamale) are rolul principal si indeplineste trei functii.Care dintre urmatoarele nu se incadreaza in aceasta cate!orie? a)functia de promovare ")functia de natura fiscala c)functia de natura #rotectionista d)functia de ne(ociere 4#3.Care dintre urmatoarele nu este considerata functie a politicii comerciale a unei tari; a) #romo$area relatiilor economice e-terne7adica im#ulsionarea e-#orturilor ") #rote area economiei nationale de concurenta straina:re(lementari si controlul asu#ra im#orturilor) c) restran!erea comertului cu toate !rupele de produse d) reali&area unui ec'ili"ru dinamic in "alanta comerciala si "alanta de #lati7concomitent cu s#orirea re&er$ei $alutare a statului. 4#4. Care dintre urmatoarele nu reprezinta cate!orie principala de instrumente si masuri de politica comerciala la nivel macroeconomic a) masuri de natura tarifara:$amala) ") masuri de natura netarifara7inclusi$ #aratarifara c) masuri de natura #romotionala:de #romo$are si stimulare) d) masuri de natura ;uridica 4# . .dentificati afirmatia adevarata; a) in domeniul #oliticii comerciale se actionea&a doar cu a utorul masurilor de natura #romotionala b) principalul obiectiv"pe termen lun!"al politicii comerciale este stimularea dezvoltarii economiei nationale si prote;area acesteia de concurenta straina c) du#a sco#ul in#unerii sau ni$elul in#unerii7ta-ele $amale #ot fi ta-e $amale de im#ort7ta-e $amale de e-#oert si ta-e $amale de tran&it d) du#a modul de #erce#ere7ta-ele $amale #ot fi ta-e $amale cu caracter fiscal si ta-e fiscale cu caracter #rotectionist. 4##. 6eteaua de unitati cu amanuntul nu prezinta particularitati sub aspectul structurii" tipolo!iei"marimii si amena;arii bazei te3nico" materiale din perspectiva: a) ramurii de acti$itate comerciala cu amanuntul% comert alimentar7 comert nealimentar si alimentatie #u"lica! ") formelor de $an&are% li"er - ser$ice7 clasic7 directe7 electronice etc.! c) mediilor demo!rafice si profesionale; d) mediilor social-economice% ur"an7 rural. 4#). 5tructurarea depozitelor in cladire" baraca" sopron" platforma se face in functie de: a) (radul de s#eciali&are! ") sfera circulatiei marfurilor! c) caracterul acti$itatii #rinci#ale a de#o&itului! d) felul constructiei. 4#,. 5tructurarea depozitelor in depozite strict specializate" depozite specializate" depozite !enerale"depozite mi+te se face in functie de:

a) !radul de specializare; ") sfera circulatiei marfurilor! c) caracterul acti$itatii #rinci#ale a de#o&itului! d) natura #roduselor care fac o"iectul acti$itatilor desfasurate in cadrul de#o&itelor. 4#-. Pentru a fi eficiente" depozitele nu trebui sa tina seama de: a) $olumul si structura oscilatiilor se&oniere ale marfurilor ce $or fi de#o&itate! ") stocurile de marfuri! c) valoarea medie a unei cumparaturi cu amanuntul; d) ni$elul de in&estrare te'nica #reconi&at. 4)/. .dentificati afirmatia falsa: a) du#a #articularitatile de amena are si constructie7 de#o&itele sunt s#eciale :silo&uri7 de#o&itefri(orifice) si uni$ersale! ") o"iectele de in$entar sunt "unuri de $aloare mica7 indiferent de durata de utili&are<functionare saucu o durata mai mica de un an7 indiferent de $aloarea lor! c) de#o&itele :in (eneral7 unitati de $an&are cu ridicata a marfurilor) sunt unitati comerciale in care sedesfasoara #rocesele te'nico-economice le(ate de #rimirea7 #astrarea si li$rarea marfurilor in #arti&imari! d) dupa !radul de specializare depozitele sunt industriale si comerciale. 4)1. .dentificati afirmatia adevarata: a) In mediul rural unitatile comerciale cu amanuntul sunt de dimensiuni mari7 cu #rofiluri $ariate si cu(rad mai ridicat de s#eciali&are7 cores#un&ator cererii di$ersificate a diferitelor cate(orii socio#rofesionale! ") ma(a&inele sunt unitati comerciale in care se desfasoara #rocesele te'nico-economice le(ate de #rimirea7 #astrarea si li$rarea marfurilor in #arti&i mari! c) in mediul ur"an reteaua comerciala cu amanuntul este formata7 de re(ula7 din unitati mici7 ras#andite #e su#rafata fiecarei localitati! d)dupa sfera circulatiei marfurilor" depozitele sunt industriale si comerciale 4)2. 5tructurarea depozitelor in depozite industriale si depozite comerciale se face in functie de: a) #articularitatile de amena are si constructie! ") felul constructiei! c) caracterul acti$itatii #rinci#ale a de#o&itului! d) sfera circulatiei marfurilor. 4)3. 5tructurarea depozitelor in depozite inc3ise" depozite desc3ise si depozite semidesc3ise se facedupa: a) felul constructiei cladirii depozitului; ") #articularitatile de amena are si constructie! c) caracterul acti$itatii #rinci#ale a de#o&itului! d) natura #roduselor care fac o"iectul acti$itatilor desfasurate in cadrul de#o&itelor. 4)4. 2epozitarea marfurilor se face in functie de: a) (radul de com#lementaritate a diferitelor articole si #articularitatile de mani#ulare! b) natura produselor si cerinte te3nice; c) frec$enta de li$rare si #articularitatile de sti$uire a am"ala elor colecti$e! d) com#lementaritate a diferitelor articole si cerinte te'nice.

4) . $a+ele vamale pot fi clasificate in ta+e vamale cu caracter fiscal si ta+e vamale cu caracter protectionist dupa; a) o"iectul in#unerii sau du#a felul o#eratiilor de comert e-terior sau directia circulatiei marfurilor in comertul e-terior ") modul de #erce#ere c) scopul impunerii sau nivelul impunerii d) modul de sta"ilire sau de fi-are de catre stat 4)#. $a+ele vamale pot fi clasificate in ta+e vamale de import"ta+e vamale de e+port si ta+e vamale de tranzit dupa; a) o"iectul im#unerii sau du#a felul o#eratiunilor de e-#ort sau directia circulatiei marfurilor in comertul e-terior ") modul de #erce#ere c) sco#ul im#unerii sau ni$elul im#unerii d) modul de sta"ilire sau de fi-are de catre stat 4)). Eorta de vanzare a ma!azinului nu este pusa in valoare de vanzator prin: a) cunoasterea ofertei de marfuri si a clientelei ma(a&inului! b) respectarea si indeplinirea prevederilor din fisa postului; c) arta de a ne(ocia $an&arile! d) arta de a comunica7 inclusi$ de a asculta #otentialul client. 4),. Personalul comercial nu este definit prin: a) numarul si structura sa! ") ca#acitatea de munca! c) rezultatele concursului de an!a;are si testele psi3olo!ice; d) munca desfasurata de fiecare indi$id conform #rofesiunii sale. 4)-. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu fundamental al vanzarii? a) $an&area #orneste de la interesul real #entru client! ") $an&area se construieste #e dialo(! c) $an&area se finali&ea&a numai intr-un climat de incredere! d) vanzarea trebuie sa fie o discutie improvizata intre vanzator si client. 4,/. Personalul comercial este format din: a) a(enti comerciali7 ma(a&ioneri si te'nicieni! b) forta de vanzare si personalul te3nico-administrativ; c) $an&atori7 sefi de ma(a&ine7 os#atari7 casieri! d) #ersonal TESA. 4,1. Eorta de vanzare" componenta a personalului comercial este reprezentata de: a) "a&a te'nico-materiala a comertului! infrastructura comerciala! ") a(entii comerciali7 ma(a&ionerii si te'nicienii! c) acele persoane ocupate cu activitatile de distributie si cu contactele cu clientii actuali si potentiali; d) $an&atori7 sefi de ma(a&ine7 os#atari7 casieri7 #ersonal TESA. 4,2. Personalul te3nico-administrativ din comert este destinat realizarii unor operatiuni:

a) de statistica #rimara! ") de conta"ili&are si control a acti$itatii! c) de centrali&are a informatiilor comerciale! d) specifice de conducere" administrare si deservire a firmei de comert. 4,3. Clasificarea personalului comercial in personal $75A" personal operativ calificat" personaloperativ necalificat si personal nespecific activitatii comerciale" se face dupa: a) specificul functiei; ") structura si ni$elul calificarii! c) e$olutia in tim# a #re(atirii de s#ecialitate! d) c'eltuiala de ener(ie fi&ica si ner$oasa de catre #ersonalul comercial. 4,4. .dentificati cate!orii de personal $75A: a) director !eneral" directori si directori ad;uncti" contabil sef" sef de serviciu" sefi de birou" sefii statiilor de calcul" economisti" in!ineri" ar3itecti etc.; ") muncitori necalificati! c) $an&atori7 casieri7 ma(a&ioneri7 decorator7 sef com#le- comercial7 'otelier7 sef unitate comerciala7lucrator (estionar7 sef unitate alimentatie #u"lica etc.! d) electricieni de intretinere si re#aratii7 lacatus7 mecanic7 masinisti7 montatori firme luminoase7 tam#lar7do(ar7 liftier7 sofer. 4, . .n recrutarea si pre!atirea personalului din comert nu se tine cont de: a) indemanarea manuala" forta fizica" !arantii imobiliare; ") cunostintele de s#ecialitate! c) insusirile #si'ice si morale deose"ite! d) ni$elul de cultura care sa-i #ermita ada#tarea com#ortamentala la tem#eramentul si e-i(enteledi$erselor cate(orii de clienti. 4,#. Calculul productivitatii muncii nu se e+prima prin: a) cantitatea sau $aloarea marfurilor $andute! ") consumul de tim# necesar efectuarii unei anumite o#eratiuni din cadrul unui de#o&it! c) consumul de munca :ore sau &ile de munca) necesar $an&arii unei unitati cantitati$e sau $alorice dintrun #rodus! d) numarul de clienti serviti intr-o unitate de timp. 4,). Productivitatea muncii nu este influentata de: a) durata de recuperare a investitiilor; ") #ro(resul te'nic! c) #rofilul economico-social al &onei unde sunt am#lasate unitatile o#erati$e! d) marimea unitatilor comerciale. 4,,. Corelarea personalului comercial cu volumul activitatii comerciale se realizeaza printr-un sistemde indicatori. .dentificati indicatorul ce nu este utilizat in aceasta corelare: a) numarul mediu de salariati! #roducti$itatea muncii! b) nivelul de dezvoltare al bazei materiale; c) fondul de salarii! salariul mediu! d) ni$elul relati$ al fondului de salarii. 4,-. .dentificati afirmatia adevarata;

a)politica comerciara netarifara cuprinde un ansamblu"vast de re!lementari si practici nationale care conduc catre discriminarea %restrictionarea) bunurilor importate fata de cele indi!ene ")"arierele netarifare re#re&inta un com#le- de masuri de #olitica comerciala care limitea&a flu-ul international de "unuri si ser$icii in sco#ul #rote arii #ietei e-terne c)#olitica comerciala #Lromotionala si de stimulare a e-#orturilor re&ida in totalitatea instrumentelor si masurilor ado#tate atat de stat in sco#ul in#ulsionarii im#otului (lo"al al unei tari c)ta-ele $amale #referentiale sunt a#licate tuturor marfurilor im#ortate 4-/. .dentificati afirmatia falsa: a) productivitatea muncii %L) se calculeaza ca produs dintre numarul mediu de salariati si salariul mediu; ") #ersonalul comercial este format din forta de $an&are si #ersonal te'nico-administrati$! c) forta de $an&are este re#re&entata de acele #ersoane ocu#ate cu acti$itatile de distri"utie si cucontactele cu clientii actuali si #otentiali! d) in comert7 #roducti$itatea muncii se e-#rima si #rin cantitatea sau $aloarea marfurilor $andute de un $an&ator intr-o unitate de tim#. 4-1. .dentificati afirmatia adevarata: a) fondul de salarii :1s) se calculea&a #e cate(orii de #ersonal7 ca ra#ortintre fondul de salarii si numarul mediu de salariati! b) ca factor de productie" resursele umane comerciale sau personalul comercial este definit prinnumarul si structura sa" capacitatea de munca si munca desfasurata de fiecare individ conform profesiunii sale; c) in #rocesul de formare si utili&are a lor7 resursele financiare sunt identificate ca fiind flu-uri monetarein o#eratiunile la care #artici#a! d) forta de $an&are este re#re&entata de acele #ersoane ce desfasoara o#eratiuni s#ecifice deconducere7 administrare si deser$ire a firmei de comert cu amanuntul sau cu ridicata. 4-2. 6aportul *eforturi0efecte' trebuie sa fie: a) ma-im! ") unitar! c) minim; d) &ero. 4-3. 7forturile unei firme de comert se pot clasifica in eforturi pentru investitii si eforturi pentruproductie" inclusiv de aprovizionare si desfacere in functie de: a) dimensiunile acti$itatilor de comert! ") dinamismul acti$itatii de comert! c) caracterul muncii incor#orate! d) activitatea la care se refera. 4-4. .dentificati afirmatia falsa: a) com#onentele eficientei firmei comerciale - eficienta economica si eficienta sociala - nu #ot fidisociate7 ele re#re&entand un tot unitar in ceea ce #ri$este dia(nosticarea (lo"ala a acti$itatii uneifirme comerciale! ") du#a caracterul muncii incor#orate7 eforturile #ot fi eforturi cu munca $ie si eforturi cu muncamateriali&ata!

c) factorii cei mai im#ortanti care determina eficienta economica a unei firme comerciale sunt%$eniturile7 c'eltuielile7 #rofitul7 renta"ilitatea! d) veniturile releva consumul de mi;loace de productie" forta de munca si capital" efectuat in scopulobtinerii de bunuri" de distribuire si de comercializare a marfurilor" pentru satisfacerea necesitatilor populatiei. 4- . .dentificati afirmatia adevarata: a) du#a natura economica7 c'eltuielile se clasifica in% c'eltuieli financiare si c'eltuieli de e-#loatare! ") c'eltuielile7 in functie de natura lor. #ot fi% materiale :costul marfurilor si al materiilor #rime7 costurilede ac'i&itionare7 trans#ort7 stocare) si cu munca $ie :c'eltuielile cu #ersonalul)! c) eficienta economica a unei firme de comert semnifica #erformantele te'nolo(ice si $aloareain$estitiilor directe! d) eficienta se calculeaza ca un raport intre marimea efectelor si a eforturilor. 4-#. 7ficienta economica a unei firme de comert semnifica: a) #erformantele financiare si #roducti$itatea muncii! ") #erformantele te'nolo(ice si $aloarea in$estitiilor directe! c) cifra de afaceri si numarul mediu de salariati #ermanenti! d) performantele economice" care reflecta raportul dintre efecte si eforturi. 4-). Componentele eficientei unei firme comerciale sunt: a) eficienta materiala si eficienta de tim#! ") eficienta financiara si #roducti$itatea muncii! c) eficienta economica si eficienta sociala; d) #rofit si c'eltuieli de circulatie. 4-,. 7fectele nete ale activitatii firmelor comerciale se refera la. a) profit" venitul net; ") salariul mediu7 numarul mediu de salariati! c) cifra de afaceri #e un salariat! d) #roducti$itatea muncii7 durata de recu#erare a in$estitiilor. 4--. Clasificarea eforturilor unei firme de comert in eforturi cu munca vie si eforturi cu muncamaterializata se face in functie de: a) acti$itatea la care se refera! ") dimensiunile acti$itatilor de comert! c) dinamismul acti$itatii de comert! d) caracterul muncii incorporate. //. 6aportul *efecte0eforturi' trebuie sa fie: a) minim! b) ma+im; c) unitar! d) &ero. /1. $urismul sportiv este o forma a turismului: a) de tratament! ") social!

c) de a!rement; d) #ri$at. /2. 6esursele turistice naturale ale unei tari formeaza oferta% a) tertiara! ") secundara! c) unicat! d) primara. /3. 2in punctul de vedere al sezonalitatii" se distin! urmatoarele forme de turism: a) itinerant si de vizitare; ") de se ur lun(7 mediu si scurt! c) de circulatie7 de tran&it si de $i&itare! d) de iarna" de vara si de circumstanta. /4. 9ferta turistica primara a unei tari cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale; ") resurselor antro#ice! c) monumentelor ar'eolo(ice! d) resurselor folclorice. / . Persoana care calatoreste pentru propria placere pe o durata mai mica de 24 ore"intr-o alta tara decat cea in care isi are resedinta si care nu e+ercita nici o ocupatie lucrativa in acea tara "defineste; a).e+cursionistul ")calatorul de tran&it c)turismul d)$acantierul /#. Asociatiile profesionale din 6omania functioneaza ca or!anisme: a) #rofita"ile! ") (u$ernamentale! c) apolitice; d) ministeriale. /). 2upa !radul de mobilitate a turistului" turismul se clasifica in: a) turism de $i&itare si turism de tran&it! ") turism in circuit si turism de $i&itare! c) turism rutier7 fero$iar7 aerian si maritim! d) turism de se;ur si turism itinerant. /,. Acea persoana care pentru a a;un!e la locul de destinatie turistica traverseaza una sau mai multe tari pe al caror teritoriu opririle sun de scurta durata si nu au scop turistic"defineste; a) turismul intern ")turismul e-tern c)e-cursionistul d)calatorul in tranzit /-. Prin e+ceptiile de la notiunea de turist se re!asesc;

a) $acantierii ") noma&ii c) e-cursionistii d) turistii interni 1/. 2upa momentul si modul de an!a;are a prestatiilor turistice" se distin! urmatoarele forme deturism: a) or!anizat" pe cont propriu si semior!anizat; ") #u"lic7 #ri$at si mi-t! c) de se ur lun(7 mediu si scurt! d) se&onier7 e-trase&onier7 #ostse&onier. 11. Potentialul terapeutic este o componenta a resurselor turistice: a) naturale; ") antro#ice! c) cine(etice! d) culturale. >BE.Peisa ul este o com#onenta a #otentialului turistic! a) mineral b)natural c)antro#ic d)economico-social 13. Eolclorul este o componenta a potentialului turistic a)natural b)antropic c)elementar d)stiintifico-economic 14. 9r!anizatia Dondiali a $urismului s-a infiintat in anul: a) BDK? la 2iena! b) 1-) la Dadrid; c) BDC> la Paris! d) BDK3 la Londra. 1 . .n plan economic"turismul; a) re#re&inta un factor de #romo$are a unui climat de #ace la ni$elul mondial b) stimuleaza dezvoltarea altor ramuri industriale c) contri"uie la im d) determina conflicte culturale 1#. Piata turistica potentiala in raport cu piata turistica efectiva este: a) mai mare; ") mai mica! c) e(ala! d) niciun ras#uns nu este corect. 1). .n plan socio-cultural"turismul contribuie la

a)cunoasterea culturii nationale a altor tari "<@reali&area $alorii adau(ate c)atenuarea de&ec'ili"relor re(ionale d)de&$oltarea economiilor la scara mica 1,. Printre efactele turismului in plan socio-cultural se afla; a)de&$oltarea comertului international b) cultivarea unui climat de intele!ere intre natiunile lumii c)contri"utia la crearea PI=GULUI d)efectul multi#licator 1-Ale!eti contributia turismului in plan socio-cultural a)ec'ili"rarea "alantei de #lati ")di$ersificarea structurii economiei c)stimularea sistemului economic (lo"al d)inbo!atirea nivelului de instruire al turistilor 2/. >eniturile populatiei se incadreaza in urmatoarea cate!orie de factori care determina evolutia turismului a)naturali ")te'nici c)sociali d)economici 21. 2in punctul de vedere al importantei"facturii care determina evolutia turismului se impart in urmatoarea cate!orii; a) primari si secundari ") e-o(eni si endo(eni c) economici si sociali d) cau&ali si fa$ori&anti 22. 5tructura pe cate!orii socio-profesionale a populatiei este un factor care determina evolutia turismului de tip a) economic ") e-o(en c) demo!rafic d) #olitic . 23. Conflictele armate reprezinta un factor de influenta a evolutiei turismului; a) cu actiune #ermanenta ") te'nic c) al cererii turistice d) con unctural 24. Bradul de urbanizare reprezinta un factor de influenta a evolutiei turismului; a) de atractie b) e+o!en activitatii turistice c) accidental d) endo(en acti$itatii turistice

2 . $impul liber este un factor care determina evolutia turismului de tip; a)con unctural ")#ermanent c)se&onier d)te'nic >EC. Identificati factorul care re#re&inta #rinci#ala conditie de manifestare a cererii turistice! a)#retul ")oferta turistica c)venitul populatiei d)#ro(rasul te'nic 2). 9ferta turistica cuprinde ansamblul: a) atractiilor turistice naturale! ") atractiilor turistice naturale si al "a&ei materiale turistice! c) resurselor turistice naturale si al ser$iciilor de a(rement! d) atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor. 2,. <na dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea: a) ri!iditatea; ") elasticitatea! c) fia"ilitatea! d) relati$a di$ersitate. 2-. Carpatii 6omaniei ocupa din suprafata tarii: a) umatate! b) o treime; c) o #atrime! d) o cincime. 3/. 9ficiul 8ational de $urism s-a constituit in anul: a) BDKB la =raso$! ") BDE3 la Iasi! c) 1-3# la 1ucuresti; d) BDK3 la Constanta. 31 .ntr-o evolutie normala" coeficientul de elasticitate a cererii in functie de venit in valori a)ne(ati$e7su"unitare b)pozitive supraunitare c)e-#onentiale d)sinusoidale 32. Ponderea in+asarilor turistice in P.1 este un indicator; a) de masurare a aportului turismului la dezvoltarea economiei ") al eficientei structurilor de ca&are c) al in$estitiilor turistice d) al eficientei sociale 33Ponderea incasarilor din turism in e+portul de marfuri este un indicator;

a) al eficientei structurilor de alimentatie b) de masurare a aportului turismului la dezvoltarea economiei c) al eficientei trans#orturilor turistice d) al a#ortului net $alutar. 34. Aportul incasarilor turistice in P.1 se determina ca raportul procentual dintre a)c'eltuielile turistice si PI= ")PI=si incasarile turistice c) #rofit si PI= d)incasarile turistice si P.1 >3 . Aportul turismului in e+portul de marfuri se determina ca raportul procentual dintre; a) incasarile turistice si PI= ") incasarile si c'eltuielile turistice c) e-#ortul de marfuri si #o#ulatia acti$a totala d) incasarile turistice si e+portul de marfuri >3C. O caracteristica im#ortanta a #la ei de #e litoralul 3arii ;e(re este urmatoarea% a) li#sa deseurilor! ") dimensiunea! c) orientarea (eo(rafica! d) accesi"ilitatea. 3). Prima institutie care a coordonat activitatea turistica din tara noastra dupa anul 1--/ a fost: a) Dinisterul Comertului si $urismului; ") 3inisterul Turismului! c) Autoritatea ;ationala #entru Turism! d) 0irectia Generala de Promo$are Turistica din cadrul 3inisterului Comertului. 3,. $urismul emitator cuprinde a) plecarile rezidentilor in afara tarii ") sosirile turistilor straini c) turistii care se de#lasea&a in interiorul (ranitelor tarii de resedinta d) #lecarile in sco# lucrati$. >3D.Printre altele7asociatiile #rofesionale de turism din Romania contri"uie la a)efectuarea #rocesului de #ri$ati&are a societatilor comerciale cu #rofil turistic ")res#ectarea de catre a(entii economici a re(lementarilor s#ecifice c)specializarea in functiile de turism d)controlul acti$itatilor desfasurate de unitatile de comerciali&are a o"iectelor de arti&anat 4/. $urismul receptor cuprinde a) #lecarile re&identilor in afara (ranitelor tarii de resedinta ") de#lasarile in interiorul (ranitelor tarii de resedinta c) sosirile turistilor straini intr-o tara de referinta d) turismul de circumstanta si de se ur scurt.

41. Contractrea anticipata a principalelor servicii turistice este specifica turismului a) #e cont #ro#riu ") itinerant c) se&onier d) or!anizat. 42. >olumul incasarilor totale face parte din cate!oria indicatorilor: a) eficientei acti$itatii de ca&are! ") eficientei acti$itatii de alimentatie! c) !enerali; d) #artiali. 43. C3eltuiala medie pe zi-turist se obtine raportand: a) $olumul c'eltuielilor la numarul de turisti #lecati! ") numarul de turisti sositi la numarul de &ile-turist! c) $olumul c'eltuielilor la se urul mediu! d) volumul c3eltuielilor la numarul de zile-turist. 44. 6ata profitului se calculeaza in felul urmator: a) $olumul c'eltuielilor<$olumul #rofitului! ") $olumul c'eltuielilor<$olumul incasarilor! c) $olumul #rofitului<$olumul in$estitiilor! d) volumul profitului0volumul incasarilor. 4 . Productivitatea muncii e+prima: a) (radul de utili&are a mi loacelor fi-e! b) !radul de utilizare a fortei de munca; c) rata de recu#erare a in$estitiilor! d) rata de utili&are a incasarilor<muncitor. 4#. Aportul net valutar se obtine ca diferenta dintre: a) $aloarea incasarilor $alutare si $aloarea incasarilor in lei! ") $aloarea incasarilor in dolari si $aloarea incasarilor in celelalte $alute! c) valoarea incasarilor valutare si valoarea platilor valutare; d) $aloarea incasarilor $alutare si $aloarea c'eltuielilor in lei.

4). Bradul de utilizare a capacitatii de cazare se determina ca raportul procentual dintre: a) capacitatea efectiv utilizata0capacitatea ma+ima de cazare; ") ca#acitatea efecti$ utili&ata<numarul de &ile neutili&ate! c) ca#acitatea de ca&are #ermanenta<ca#acitatea de ca&are se&oniera! d) numarul de locuri de ca&are<numarul de &ile de functionare. 4,. Eorma de turism care presupune un !rad de mobilitate ridicat din partea turistului" Acesta deplasindu-se dintr-un loc in altul pe durata vacantei"sederile fiin de scuta durata in aceeasi statiune"poarta numele de; a) se ur lun( b) itinerant

c) national d) continuu 4-. Bradul de utilizare a capacitatii de cazare se masoara in: a) procente; ") numar de locuri de ca&are! c) numar de &ile de functionare! d) numar locuri-&ile. /. Eorma de turism care presupune un !rad de mobilitate redus"turistul petrecandu-si vacanta in aceeasi statiune.poarta numele de; a) oca&ional ") semior(ani&at c) fl5and dri$e d) se;ur. 1. >aloarea desfacerilor pe loc de masa reprezinta: a) total desfaceri<total turisti! ") total c'eltuieli #entru alimentatie<total turisti! c) desfaceri0numar de locuri la mese; d) total incasari din alimentatie<numar de locuri la mese. 2. $urismul practicat la sfarsit de saptamana este unul a) de se ur lun( b) de se;ur scurt c) #ermanent d) de se ur mediu 3. Cererea de servicii turistice: a) se identifica in totalitate cu consumul turistic! b) nu se identifica in totalitate cu consumul turistic; c) se identifica in totalitate cu oferta de ser$icii! d) nu se identifica in totalitate cu numarul turistilor #otentiali. 4. 2eplasarile pedestre in scop recreativ poarta nume de; a) se ur ") turism local c) drumetie d) turism de afaceri . 2eplasarile in interiorul ariilor naturale prote;ate fac parte din turismul; a) reli(ios ") de s'o##in( c) stiintific d) de ti# ne.-a(e #. .nvestitia specifica arata: a) volumul de investitii necesar pentru realizarea unui metru patrat de constructie; ") in$estitia totala necesara constructiei a B@ @@@ locuri de ca&are! c) in$estitia totala necesara constructiei a B@ @@@ locuri la mese!

d) $olumul de in$estitii necesar #entru reali&area a B@ @@@ metri #atrati de constructie. ). .nvestitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula: a) in$estitia totala<$aloarea do"an&ii lunare! ") in$estitia totala<cursul de re$enire! c) investitia totala0numarul de locuri de cazare; d) in$estitia totala<in$estitia initiala. ,. 2urata de recuperare a investitiei se e+prima in: a) #rocente :A)! b) unitati de timp %ani" luni" zile); c) iei! d) unitati $alorice. -. >anatoarea este o forma a turismului a)sportiv ")cultural c)te'nic d)stiintific #/. 8umarul de lucratori la 1/ /// de turisti este un indicator al eficientei: a) sociale in turism; ") economice in turism! c) indirecte! d) directe. #1. 8ivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei: a) sociale in turism; ") economice in turism! c) materiale! d) #rofesionale. #2. 9ferta turistica secundara cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale! b) resurselor antropice; c) resurselor demo(rafice! d) atractiilor turistice. #3. $urismul te3nic este in stransa le!atura cu; a)manastirile b)obiectivele industriale c)refacerea ca#acitatii fi&ice a indi$idului d)"aile scurte #4. Ale!eti metoda utilizata "printre altele"pentru inre!istrarea circulatiei turistice; a) liniara ") celei mai mici $alori c) sonda;ul d) (radul de concentrare

# . Potentialul speolo!ic al 6omaniei cuprinde un numar de pesteri de apro+imativ: a) C @@@! ") E@ @@@! c) D @@@! d) 12/// ##.Detoda de inre!istrare a circulatiei turisticecare ofera cele mai multe informatii cu privire la valoarea si structura miscarii turistice este; a) inre!istrarea in spatiile de cazare ")sonda ul c)inre(istrarea in #unctele de frontiera d) "u(etele de familie #). <na dintre primele societati romanesti care au urmarit dezvoltarea turismului in zona montana a fost; a)5ocietatea 6omana de Beo!rafie 1,) ")Societatea Turistilor din Transil$ania si Tara Romaneasca BD?C c)Asociatia Turistilor din Romania BH>@ d)Societatea Iu"itorilor de 3unte BHD@ #,. :itoralul romanesc al Darii 8e!re detine urmatorul procent din baza materiala de cazare a6omaniei: a) E>-3@A! ") >@-C@A! c) 3 -4/G; d) C>-K@A. #-. Care este societatea ce s-a infiintat in anul 1,,/ la 5ibiu "cu o contributie remarcabila la dezvoltarea turismului romanesc? a)Clu"ul Al#in al Transil$aniei ")Turin( Clu"ul Romaniei c)Societatea e-cursionistilor d)5ocietatea Carpatina Ardeleana a $uristilor %54>) )/. C3eltuiala medie pe turist este un indicator: a) !eneral; ") de eficienta a turismului international! c) #artial! d) de eficienta a turismului intern. )1.Care a fost asociatia ce s-a ocupat "cu precadere "de ascensiunile montane si alpinism si a carei activitate a fost reluata in anul 1--/) a)Asociatia Al#ina din Romania si 3oldo$a ")Societatea de Al#inism si Escalada c)Initiati$a Romana #entru Al#inism d)Clubul alpin 6oman. )2. 9r!anizatia Dondiala a $urismului nu este una: a) cu caracter (u$ernamental!

") internationala! c) cu caracter politic! d) cu rol de centru mondial al informatiilor turistice . )3. Primul Dinister al $urismului din 6omania s-a infiintat in anul a)1-)1 ")BDCK c)BD3C d)BDHK )4. .n zona montana din 6omania" cele mai intinse si importante domenii sc3iabile sunt localizate: a) intre B@@@-B>@@ m altitudine! ") intre BE@@-BK@@ m altitudine! c) intre 1 //-1,// m altitudine; d) intre BE@@-B>@@ m altitudine. ) . Dasurarea eficientei se face prin raportarea: a) efortului la efect! ") efortului la total $enituri o"tinute! c) efectului la total c'eltuieli! d) efectului la efort. )#. 7ficienta activitatii de turism imbraca doua forme: a) economica si turistica! ") economica si #olitica! c) economica si sociala; d) demo(rafica si sociala. )). A.8.$.6.7.C.reprezinta; a)Asociatia ;ationala de Turism Rural b) Asociatia 8ationala de $urism 6ural"7colo!ic si Cultural c)Societatea ;ationala de Turism 3ontan7Ecolo(ic si Cultural d)Asociatia ;aturalistilor de Turism din Romania7El$etia si Croatia ),.5onda;ul ca metoda de cule!ere a informatiilor privin circulatia turistica"are una din caracteristicile; a)este costisitor ")com#orta riscuri :erori) mai mari c)#ermite e$aluarea unor as#ecte calitati$e d)toate acestea. )-. Care dintre urmatoarele manastiri se afla pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9? a)Co&ia ")0ensus c)$aierea Capului 5fantului .oan 1otezatorul din satul Arbore d)Go$ora

,/. Aflu+ul de consumatori la masa se determina astfel: a) numar de consumatori<numar de mese! ") numar de turisti<locuri-&ile! c) numar de turisti<incasarea<loc la masa! d) numar de consumatori0numar de locuri la mese. ,1. Pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9 se afla! a) orasul =raso$ b) Danastirea 5ucevita c) Castelul Cor$inestilor d) Statiunea Calimanesti-Caciulata ,2. Pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9 se afla; a) orasul Si"iu ") Castelul =ran c) Cimitirul 2esel de la Sa#anta d) Danastirea =umor ,3. Eormula *ElM and drive' reprezinta combinarea transportului: a) aerian cu cel automobilistic; ") aerian cu cel flu$ial! c) automo"ilistic cu cel rutier! d) flu$ial cu cel rutier. ,4. $urismul de circulatie mai poarta numele si de% a) se ur! b) itinerant; c) de .ee*-end! d) de circumstanta. >, . Pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9"fiind considerate unicate mondiale"se afla; a) orasul Al"a Iulia b)cetatile dacice din Duntii 9rastiei c)3anastirea G'i('iu c) ceramica de 6orund ,#. Nonele montane din tara noastra sunt avanta;ate de: a) fondul cine(etic sarac! b) varietatea invelisului ve!etal; c) li#sa s#eciilor endemice! d) defrisarile masi$e. ,). Pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9"fiind considerate unicate mondiale"se afla; a)3anastirea 0er$ent din udetul Constanta ")=iserica Sta$ro#oleos din =ucuresti c)1iserica de lemn din .eud";udetul Daramures d)3anastirea =ranco$eanu7 Sam"ata de Sus7 udetul =raso$

,,. Pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9 se afla; a) Castelul Peles b) Cetatea 1iertan c) Cetatea 1a(aras d) Orasul Timisoara ,-. Pe teritoriul 6omaniei" traseul parcurs de 2unare este: a) inte!ral navi!abil; ") de circa BK> *ilometri! c) #artial na$i(a"il! d) situat intre Portile de 1ier si =raila. -/. $urismul de se;ur este cel desfasurat: a) in cel #utin doua statiuni! ") in ma-im doua statiuni! c) intr-o sin!ura statiune; d) nicio $arianta nu este corecta. -1. $urismul de vizitare" de circulatie si de se;ur decur! din urmatorul criteriu de clasificare% a) in functie de utili&area tim#ului dis#oni"il! ") in functie de tarile $i&itate! c) in functie de !radul de mobilitate a turistului; d) in functie de locurile $i&itate. -2. $urismul de se;ur scurt se desfasoara pe o perioada de timp cuprinsa intre: a) 3/-4 zile; ") B@-B> &ile! c) 1-) zile; d) K-B? &ile. -3. Pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9 se afla; a)Danastirea =orezu ")3anastirea Curtea de Ar(es c)Catedrala Romano-Catolica din Al"a Iulia d)3anastirea Sfintii Trei Ierar'i din Iasi -4. 5a se determine durata medie a se;urului stiind ca in statiunea *F' s-au cazat ,3/// de turisticare au inre!istrat 2/,/// innoptari: a) K7E &ile! ") @73D &ile! c) @7E>A! d) 2" zile. - . Pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9 se afla; a)Centrul istoric al 3unici#iului =ucuresti b)5i!3isoara c)Si"iu d)Oradea

-#.5ensibilitatea cererii la modificarea veniturilor se masoara cu a;utorul; a)indicelui de atractie b)coeficientului de elasticitate c)indicatorului de sensi"ilitate d.) indicatorului (eneral de trafic -).1aza te3nico-materiala a turismului contribuie la a) satisfacerea ne$oii de cultura ")asi(urarea unei $alori #o&iti$e a indicelui ra#ortului de sc'im" c)o e$olutie ascendenta a numarului de turisti domestici d)valorificarea resurselor turistice ale unei destinatii . -,. Printre componentele bazei te3nico-materiale a turismului se re!asesc a) caile de acces ") resursele turistice antro#ice c) instalatiile de tratament d) ser$iciile turistice --. .n structura bazei te3nico-materiale a turismului nu se afla a) unitatile de ca&are ") instalatiile de a(rement c) atractiile turistice d) unitatile de alimentatie #//. .nfrastructura !enerala cuprinde"printre altele; a) unitatile (astronomice b) unitati comerciale c) structuri de #rimire turistica d) masi$e montane #/1. 5a se determine densitatea turistica in raport cu populatia pentru tara *F'" stiind ca populatiaeste de 23 milioane locuitori iar numarul turistilor sositi este de )" milioane locuitori: a) /"33 turisti0locuitor; ") 373 turisti<locuitor! c) 37B turisti<locuitor! d) ?7K turisti<locuitor. #/2. .n componenta infrastructurii !enerale nu se afla; a) caile de comunicatie b) flu+urile turistice c) reteaua de alimentare cu (a&e d) mi loacele de trans#ort in comun #/3. 5tructura fortei de munca din turism releva faptul ca"in ma;oritate"sunt; a) "ar"ati ") cu studii su#erioare c) #atroni

d) femei #/4. Cunoscandu-se urmatoarele date: volumul profitului O 3"/ mld. lei" incasarile totale anuale O 2 " mld. lei" sa se determine nivelul ratei profitului inre!istrat in unitatea de cazare luata in considerare. a) BBK7CA! b) 11")#G; c) BB7KC ani! d) B7BKA. #/ . 8ivelul scazut de te3nicitate este o caracteristica a; a)ser$iciilor turistice ")cererii turistice c)I33-urilor d)fortei de munca in turism #/#. .n perioadele de varf de sezon turistic sau cu ocazia diverselor sarbatori an!a;atii din turism lucreaza "comparativ cu calelalte cate!orii de lucratori. Aceasta caracteristica a fortei de munca din turism se numeste; a) Ras#undere morala ") 0is#aritie re(ionala c) Dunca in contratimp d) Consum de munca $ie su#erior celorlalte ramuri economice #/). 5trandurile amena;ate reprezinta un ec3ipament de a!rement specific: a) statiunilor de litoral! b) centrelor urbane; c) statiunilor "alneare! d) statiunilor montane. #/,. Ale!eti zonele care nu prezinta concentrari sezoniere pronuntate: a) statiunile montane! ") statiunile de litoral! c) centrele urbane; d) satele turistice montane. #/-. 5a se determine densitatea turistica in raport cu suprafata pentru tara *F' in conditiile in care tara are o suprafata de //// Cm iar numarul turistilor sositi este de 11 milioane: a) @7B turisti<*mE! b) 22/ turisti0Cm2; c) E turisti< *mE! d) H? turisti< *mE. #1/. Eluctuatia ridicata a fortei de munca este specifica in special a) comertului ") mineritului c) educatiei d) industriei turistice

#11. $urismul de iarna" de vara si de circumstanta se clasifica din punctul de vedere al: a) interesului turistului #entru o anumita tara! b) sezonalitatii; c) destinatiei de $acanta alese! d) mi locului de trans#ort folosit. #12. $urismul de croaziera foloseste ca mi;loace de transport: a) autocarele si micro"u&ele! ") trenurile de mare $ite&a! c) navele maritime si fluviale; d) na$etele s#atiale. #13. :ucratorii din turism sunt solicitanti in perioadele de aflu+ turistic ma+im.Aceasta caracteristica a fortei de munca din turism poarta numele de; a) oboseala fizica si psi3ica ") mo"ilitate c) munca in contratim# d) femini&are #14. $urismul balneomedical contribuie la: a) ridicarea !radului de utilizare a capacitatii de cazare; ") asi(urarea unor se ururi medii mai scurte! c) re#arti&area mai neuniforma a cererii turistice! d) atra(erea unei clientele insta"ile. #1 . 5a se determine !radul de utilizare a capacitatii de cazare inre!istrat de statiunea turistica 'F' pebaza datelor: numarul locurilor de cazare este de 3/,//; numarul zilelor de functionare este de 3#/;numarul innoptarilor este de 4"2 milioane. a) @73DA! ") ?K7KA! c) 3KDA! d) 3)"-G. #1#. $urismul reli!ios se afla in stransa le!atura cu: a) drumetiile in Car#atii Orientali! b) pelerina;ele la lacasurile de cult; c) itinerariile in 0elta 0unarii! d) croa&ierele #e 0unare si #e 3area ;ea(ra. #1). incasarile medii pe zi-turist din calatoriile pentru afaceri si con!rese" fata de cele rezultate din practicarea altor forme de turism sunt: a) mai sca&ute! b) mai ridicate; c) mai #utin trans#arente! d) li#site de interesul #restatorilor de ser$icii. #1,. in cazul in care un motel dispune la 1 ianuarie de 3// locuri de cazare permanente care functioneaza 3#/ de zile si inre!istreaza -, /// de innoptari" el are un !rad de ocupare de:

a) DD7?A! ") ?37CA! c) -/")G; d) K?7>A. #1-. <nul dintre principalele avanta;e ale turismului balneo-medical este: a) asi!urarea unor se;ururi medii relativ constante; ") reducerea (radului de ocu#are a ca#acitatii de ca&are! c) cresterea (radului de #re(atire a #ersonalului an(a at! d) s#orirea atracti$itatii &onelor incon uratoare7 #2/. An!a;area intre!ului timp de munca al unei zile este o caracteristica a; a)fortei de munca din ser$iciile financiare b)fortei de munca din turism c)instalatiilor de a(rement d)#ersonalului din industria alimentara CEB. Salinele din Romania constituie un im#ortant factor de cura in tera#ia afectiunilor% a) reumatismale! ") sistemului ner$os #eriferic! c) respiratorii cronice; d) de nutritie. #22. :ucratorul din turism !estioneaza bunuri materiale"raspunde pentru bunurile turistilor si pentru !radul de satisfacere a turistilor.Aceasta particularitate a muncii in turism poarta numele de; a) ni$el sca&ut de te'nicitate b) raspundere materiala si morala ridicata c) munca in contratim# d) consum mare de munca $ie #23. Apele lacurilor terapeutice din tara noastra sunt utilizate in terapia afectiunilor: a) res#iratorii! ") cau&ate de stres! c) (eoc'imice! d) reumatismale. #24. 9r!anizatia Dondiali a $urismului %9.D.$.) a luat nastere in anul 1-) avand ca precursoare: a) O.;.U.! ") 1.I.4.E.T.! c) <...9.9.$.; d) 1.U.A.A.2.. #2 ..mportanta turismului ca furnizor de forta de munca se determina raportand; a) forta de munca acti$a la forta de munca din turism ") incasarile din turism la #o#ulatia ocu#ata in turism c) personalul care lucreaza in turism la forta de munca activa d) forta de munca din turism la PI=

#2#..ndicele dinamicii necesarului de forta de munca din turism se determina raportand a) forta de munca din turism la forta de munca din ser$icii ") locuri de munca in 'oteluri la locuri de munca in restaurante c) necesarul de forta de munca in turism la #o#ulatia ocu#ata totala d) locuri de munca in anul 1 la locuri de munca in anul / #2). 5a se determine !radul de utilizare a capacitatii de cazare in cazul ;udetului *F' stiind ca acestadispune de 2 //// locuri de cazare" s-au inre!istrat #/ 4,/ /// de innoptari iar numarul zilelor defunctionare este de 3# : a) ##"2,G; ") ED73A! c) C ani! d) H?7EA. #2,. A.8.A.$. reprezinta: a) Asociatia de ;atatie din Arad si Timis! ") An(a amentul ;ord Atlantic #entru Turism! c) Asociatia 8ationala a A!entiilor de $urism; d) Asociatia ;a$etistilor si Antre#renorilor din Turism. #2-. 2upa statutul profesional"forta de munca din turism este reprezentata in ma;oritate de a) salariati ") #atroni c) lucratori #e cont #ro#riu d) "ar"ati #3/. Detoda care are drept avanta; stabilirea cu o si!uranta absoluta a persoanelor care trec !ranitaunei tari este cea: a) ti# sonda ! ") ti# anc'eta! c) de inre!istrare a turistilor in unitatile de frontiera; d) de inre(istrare a turistilor in unitatile de ca&are. #31. Consumul turistic este format din: a) c3eltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice pentru ac3izitionarea unor servicii si bunuri le!atede motivatia turistica; ") consumul de ener(ie al instalatiilor de trans#ort #e ca"lu din statiunile turistice! c) consumul de tim# al clientilor unitatilor #restatoare de ser$icii turistice! d) cantitatea de alimente consumata In statiunile turistice. #32. Cererea turistica este formata din: a) totalitatea consumurilor de ser$icii turistice interne si internationale ale re&identilor si nere&identilor! b) ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar .n afararesedintei proprii" pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul destinatiei; c) totalitatea ele$ilor si studentilor care calatoresc in #ro#ria tara! d) totalitatea turistilor din tarile U.E. care calatoresc s#re Australia.

#33. 9ferta turistica este formata din: a) totalitatea #roduselor si ser$iciilor consumate de turistii straini in Romania! ") ser$iciile de trans#ort7 ca&are si a(rement de #e litoralul 3arii ;e(re! c) ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor" respectiv totalitatea elementelor care potfi puse in valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice; d) totalitatea autostra&ilor7 aero#orturilor7 #orturilor si (arilor care deser$esc turistii straini. #34. Ale!eti caracteristica nespecifica sistemului montan din 6omania: a) acopera o patrime din suprafata tarii; ") di$ersitate de as#ecte #eisa(istice! c) com#le-itate ridicata a #otentialului turistic! d) $arietate a in$elisului $e(etal! #3 . 9rice nefolosire in perioada de referinta a structurilor turistice si a personalului ec3ivaleaza cu o irosire a potentialului de servire in!lobat in aceste capacitati.Aceasta caracteristica a serviciilor turistice se numeste; a) perisabilitate ") su"stitui"ilitate c) etero(enitate d) #ersonali&are #3#. 2in cate!oria resurselor turistice naturale ale 6omaniei fac parte: a) Car#atii7 Al#ii7 0elta ;ilului si 3untii Cauca&! ") Car#atii Orientali7 Car#atii 3eridionali7 Car#atii Occidentali7 3untii Tatra si 3area ;ea(ra! c) #esterile7 lacurile7 raurile7 #adurile tro#icale7 #la ele marine! d) Duntii Carpati" cu potentialul lor speolo!ic; o!linzile de apa; ve!etatia; fauna; lacurile" namolurile si!azele terapeutice; salinele; litoralul romanesc al Darii 8e!re; 2unarea si 2elta 2unarii. #3). 2in cate!oria resurselor turistice antropice ale 6omaniei fac parte: a) #esterile7 $e(etatia7 fauna7 'idro(rafia! b) vesti!iile antic3itatii %cetatile =istria" $omis" Callatis); c) 3untii Car#ati! d) 0unarea si 0elta 0unarii. #3,. 2iversitatea serviciilor turistice este ilustrata de numarul mare de servicii turistice de care beneficiaza un turist de-a lun!ul calatoriei sale" acestea acoperind nevoi dintre cele mai diverse.Aceasta caracteristica a serviciilor turistice poarta numele de; a) etero!enitate ") omo(enitate c) se&onalitate d) fia"ilitate #3-. 5olicitarea si consumarea serviciilor intr-o ordine ri!uroasa este o caracteristica a; a) ofertei turistice ") fortei de munca din turism c) intre#rinderii d) serviciilor turistice

#4/.5erviciile de informare a clientului turistice fac parte dib; a)serviciile le!ate de or!anizarea voia;ului ")ser$iciile de "a&a c)ser$iciile de tratament d)ser$iciile nes#ecifice. #41. 2in cate!oria serviciilor turistice de baza fac parte; a) ser$iciile s#ontane ") ser$iciile de ('id c) prestatiile 3oteliere d) ser$iciile financiare #42. Care sunt serviciile turistice ac3izitionate pe masura derularii calatoriei? a) ferme ") (ratuite c) spontane d) nici un ras#uns nu este corect #43. 2in punctul de vedere al capacitatilor de cazare e+istente %numar de locuri)" statiunile de pelitoral se afla: a) #e locul al doilea7 du#a statiunile "alneare! b) pe primul loc" in total locuri din 6omania; c) #e locul al #atrulea7 du#a =ucuresti si orasele resedinta de udet! d) #e locul al treilea7 du#a statiunile "alneare. #44. in suprafata totala a 2eltei 2unarii domina: a) zonele acoperite cu apa; ") (rindurile! c) &onele de uscat! d) niciun ras#uns nu este corect. #4 . Printre serviciile turistice complementare se afla; a)ca&area ")a(rementul c)alimentatia d)inc3irierea sc3iurilor #4#. Cunoscandu-se urmatoarele date: numarul innoptarilor O ,) //" numarul locurilor de cazare in3otel O 3// si numarul zilelor de functionare O 3# " sa se precizeze care este !radul de utilizare acapacitatii de cazare inre!istrat de 3otel in anul respectiv. a) C>7HA! ") >K7>A! c) )-"-G; d) B@E7?A. #4). Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale O 22 mld. lei si c3eltuieli totale O 1-" mld. lei" sase precizeze care este rata anuala a profitului in unitatea de cazare considerata. a) @.>A!

b) 11"4G; c) H>7>A! d) 3373A. #4,. Cunoscandu-se urmatoarele date: .ncasari totale O 22 mld. lei" numarul de persoane an!a;ate in3otel O 4 " sa se precizeze nivelul productivitatii muncii. a) DDD7D mii. lei< an(a at! ") BB>7K mii. lei<an(a at! c) K>@7> mii. lei<an(a at! d) 4,,"- mii. lei0an!a;at. #4-. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale anuale O 1," mil. P" c3eltuieli totale anuale O1#" mil. 5" volumul investitiei O 2 mil P" se cerc sa se precizeze durata de recuperare a investitieiocazionata de realizarea comple+ului 3otelier. a) E7> ani! ") BK7>A! c) 12" ani; d) E@@.@@@M. # /. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasarile totale anuale O 2 " mld. lei" numarul de lucratoridin 3otel O /" se cere sa se precizeze nivelul productivitatii muncii. a) H>@ mil. lei<lucrator! ") EC7> A < lucrator! c) E>.@@@M! d) 1/ mii. lei0lucrator. # 1. .n structura ofertei turistice nu se re!aseste% a) #otentialul turistic! b) nevoia pentru turism a vizitatorilor; c) "a&a te'nico-materiala a turismului! d) ser$iciul turistic. # 2. Ale!eti componenta nespecifica potentialului turistic: a) atractiile turistice! b) serviciile turistice; c) resursele turistice naturale! d) resursele turistice antro#ice. # 3. Ale!eti componenta nespecifica potentialului turistic natural: a) #eisa ul! ") clima! c) muzeele; d) structurile (eolo(ice. # 4. Ansamblul de componente naturale" culturale si socio-economice care arata posibilitatile devalorificare in plan turistic si ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului" avand un rol esentialin dezvoltarea activitatilor de turism defineste: a) oferta turistica #rimara! b) potentialul turistic; c) resursa turistica!

d) cererea turistica. # . Componentele mediului natural si antropic" care prin calitatile si specificul lor sunt recunoscute"inscrise si valorificate prin turism in masura in care nu sunt supuse unui re!im de protectie inte!rala"poarta numele de: a) #otential turistic! b) resursa turistica. c) retea ecolo(ica! d) cerere turistica. # #. 9rice unitate teritorial-administrativa a carei economie este dependenta de crestereasemnificativa a incasarilor provenite de la turisti se numeste: a) re(iune economica! ") oras industrial! c) oras minier! d) destinatie turistica. # ). <n nume" un termen" un semn" un simbol" un desen" sau o combinatie a acestora" destinatepentru a identifica bunurile sau serviciile unui vanzator sau !rup de vanzatori" in scopul diferentieriilor fata de cele ale competitorilor" defineste: a) ima(inea unei destinatii turistice! b) brand-ul; c) identitatea turistica! d) localitatea turistica. # , Potentialul turistic al unei tari este alcatuit din: a) "a&a te'nico-materiala a turismului si #otentialul antro#ic! ") resursele turistice naturale si ser$iciile turistice! c) oferta turistica reala si cererea turistica! d) potentialul turistic natural si cel antropic. # -. :atura efectiva a diferitelor componente ale potentialului turistic" referindu-se" mai ales" la ceeace se impune atentiei si produce impresii de o intensitate ridicata de natura estetica si co!nitiva"defineste: a) fondul turistic! b) atractia turistica; c) "rand-ul turistic! d) ima(inea turistica. ##/. 5tructura destinatiei turistice este urmatoarea: a) resurse turistice naturale si antro#ice! ") structuri de ca&are si de alimentatie! c) atractii si facilitati turistice; d) facilitati turistice si ima(inea destinatiei turistice. ##1. =elioterapia este o componenta a potentialului turistic; a) al namolurilor sa#ro#elice b) climato-turistic c) al reliefu*ui d) al in$elisului "io(eo(rafic

##2. 1iocluimatul tonic-stimulent de munte face parte din; a) #otentialul turistic al a#elor b) potentialul climato-turistic c) #otentialul mofetelor d) fondurile forestiere recreati$e din &onele #eriur"ane ##3. Amena;arile si activitatile de a!rement fac parte din structura: a) #otentialului socio-demo(rafic! ") resurselor turistice! c) #otentialului cultural-istoric! d) potentialului te3nico-economic.

##4. 2in punctul de vedere al raspandirii in teritoriu" resursele turistice au urmatoarea structura: a) rare si atracti$e! b) nodale si liniare; c) castele si cule! d) concentrate si dis#ersate. ## . Asezarile umane sunt o componenta a potentialului turistic: a) te'nico-economic! ") cultural-istoric! c) socio-demo!rafic; d) natural. ###. 5uma credintelor" impresiilor si ima!inilor mentale pe care un turist le tine minte despre aceazona" poarta numele de: a) "rand turistic! ") resursa turistica! c) ima!ine turistica; d) atractie turistica. ##). 1ioclimatul de salina si al !olurilor subterane este o componenta a potentialului: a) climato-turistic; ") reliefului7 structurilor si fenomenelor (eolo(ice! c) com#onentelor in$elisului "io(eo(rafic! d) imo"il. ##,. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obtinerea unei ima!ini eficiente a destinatieituristice nu se re!aseste: a) sa fie reala! ") sa fie credi"ila! c) sa fie distincti$a! d) sa fie comple+a. ##-. Printre componentele unui brand de tara eficient nu se re!aseste: a) stimularea turismului intern si international!

") s#orirea increderii si mandriei #o#ulatiei re&idente! c) stimularea in$estitiilor straine! d) cresterea numarului de locuri de munca in a!ricultura. #)/. Printre instrumentele de propa!are a ima!inii unei destinatii turistice nu se re!asesc% a) slo(anurile! ") sim"olurile $i&uale! c) investitiile straine; d) e$enimentele. #)1. .ma!inea brand-ului reprezinta: a) acea #arte a $alorii #ro#use si comunicata (ru#ului tinta care demonstrea&a a$anta ul com#etiti$! b) modul in care brand-ul este perceput; c) modul in care creatorii "rand-ului $or ca acesta sa fie #erce#ut! d) modul de #enetrare a sferelor culturale. #)2. .n functie de modalitatea de plata"serviciile turistice se clasifica in; a)de "a&a si su#limentare ")ferme si s#ontane c)cuplata si !ratuite d)ce #ot fi #latite cas' sau cu cardul #)3. .nformatiile oferite de catre centrele de informare turistica fac parte din cate!oria serviciilor turistice a) !ratuite ") de "a&a c) de a(rement d) financiare #)4. 5erviciile turistice de intermediere sunt o componenta a; a) serviciilor turistice suplimentare ") cererii turistice c) ser$iciilor turistice de "a&a d) ser$iciilor le(ate de or(ani&area $oia ului #) . 5erviciile sportive fac parte din cate!oria; a) ser$iciilor turistice de "a&a b) serviciilor turistice suplimentare c) "a&ei te'nico-materiale a turismului d) indicatorilor de masurare a im#ortantei ser$iciilor in economie #)#.5alvamontul este un serviciu turistic a) de se ur ") de "a&a c) cu caracter o"li(atoriu d) cu caracter special.

#)).6ezervarea serviciilor de cazare este un serviciu turistic; a) de a(rement b) de intermediere c) s#ontan d) de "a&a. #),. 5tatiunile 5lanic Doldova si $ar!u 9cna se afla in ;udetul: a) /ar('ita! b) 1acau; c) 2aslui! d) Co$asna. #)-. 6esedinta ;udetului Covasna este municipiul: a) 3iercurea Ciuc! ") Odor'eiul Secuiesc! c) =aile Tusnad! d) 5fantu B3eor!3e. #,/. Cea mai vec3e !radina botanica din lume" infiintata pe lan!a o scoala secundara in anul 1,,1" seafla in orasul: a) Al"a lulia! b) 1la;; c) Timisoara! d) =ucuresti. #,1. in ;udetul Arad se afla: a) Cetatea 0e$ei! b) Castelul re!al 5avarsin; c) Catedrala Reintre(irii! d) 3anastirea Lainici. #,2. Care este cea mai vec3e si mai inalta statiune turistica din 6omania? a) =aile Tusnad! ") Sinaia! c) Paltinis; d) Predeal. #,3. in ce Qudet se afla Casa memoriala 7mil Cioran? a) ;eamt! ") 2alcea! c) 3aramures! d) 5ibiu. #,4. .dentificati cel mai vec3i oras din $ransilvania" intemeiat .n anul 114#: a) Dedias! ") Si"iu! c) Si('isoara! d) =raso$.

#, . Primul sat electrificat din 6omania a fost: a) 5adu; ") Ramet! c) Calu(areni! d) Solea. #,#. 5tatiunile 2urau" 1altatesti si 9!linzi se afla .n ;udetul: a) 8eamt; ") lasi! c) 2aslui! d) /ar('ita. #,). 6esedinta ;udetului Caras-5everin este municipiul: a) 3e'edinti! b) 6esita; c) Caranse"es! d) 0ro"eta Turnu Se$erin. #,,. Cel mai mare lac subteran permanent din 6omania se afla in pestera: a) N!urasti Qudetul Alba; ") 3uierii7 udetul Petrosani! c) Ursilor7 udetul =i'or! d) G'etarul de la Scarisoara7 udetul 3e'edinti. #,-. Beoparcul 2inozaurilor *$ara =ate!ului' se afla in ;udetul: a) Sucea$a! ") =i'or! c) =unedoara; d) 2alcea. #-/. in ;udetul >alcea se afla masivul: a) /asmas! b) Cozia; c) Cea'lau! d) =uce(i. #-1. 5tatiunile >atra 2ornei si Campulun! Doldovenesc se afla in ;udetul: a) 3aramures! b) 5uceava; c) =otosani! d) ;eamt. #-2. 6esedinta ;udetului =unedoara este municipiul: a) Petrosani! ") /unedoara! c) 2eva; d) Craio$a. #-3. Cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber este:

a) Ser"area "u orului de Ia Comana7 udetul Giur(iu! b) $ar!ul de fete de pe Duntele Baina" ;udetul Alba! c) Sar"atoarea narciselor7 udetul Si"iu! d) 4unii =raso$ului7 udetul =raso$. #-4. Cetatea =istria se afla in ;udetul: a) Constanta; ") Tulcea! c) 3an(alia! d) Galati. #- . Pe teritoriul ;udetului 1rasov se afla si masivul: a) Calimani! b) Piatra Craiului; c) 3aramures! d) Rete&at. #-#. Cel mai valoros monument al ar3itecturii medievale timpurii din $ransilvania" imbinand armonios elementele romanice cu cele !otice este considerat: a) 1iserica 8ea!ra" ;udetul 1rasov; ") =iserica Romano-Catolica7 udetul Al"a! c) Castelul Cor$inestilor7 udetul /unedoara! d) Castelul =ran7 udetul =raso$7 #-). Care este 6ezervatia 1iosferei ce se re!aseste in ;udetul Daramures? a) 0elta 0unarii! ") Rete&at! c) Pietrosul 6odnei; d) 1a(aras. #-,. 6esedinta ;udetului Pra3ova este municipiul: a) 3i&il! ") Cam#ina! c) Ploiesti; d) Pitesti. #--. Cea mai dotata statiune din 6omania cu mi;loace de a!rement este: a) Predeal! ") Sinaia! c) Poiana 1rasov; d) ;e#tun. )//. Casa memoriala a lui :ucian 1la!a de la :ancram se afla in ;udetul: a) Si"iu! ") Clu ! c) =i'or! d) Alba. )/1. Pe teritoriul ;udetului Pra3ova se afla muntii:

a) Rodnei! b) 1aiului; c) Cindrel! d) A#useni. )/2. Care este ;udetul cu cel mai bo!at potential balnear din 6omania? a) /ar('ita! b) Covasna; c) Constanta! d) 2alcea. )/3. Cetatea Ea!arasului se afla in ;udetul: a) 1rasov; ") 1a(aras! C) Si"iu! d) /unedoara. )/4. Pe teritoriul ;udetului 5ibiu se afla: a) Parcul ;ational C'eile =ica&ului-/asmas! b) Parcul 8atural Cindrel; c) Re&er$atia =iosferei Rete&at! d) Parcul ;ational 0efileul 4iului. )/ . 2elta 2unarii se afla in ;udetul: a) Galati! ") =raila! c) $ulcea; d) Constanta. )/#. 5tatiunile 5tra;a si Beoa!iu-1ai se afla in ;udetul: a) =i'or! ") 3e'edinti! c) Gor ! d) =unedoara. )/). 5tatiunile 1aile $usnad si 1orsec se afla in ;udetul: a) 3iercurea Ciuc! ") Co$asna! c) ;eamt d) =ar!3ita. )/,. 5tatiunile >enus si 5aturn se afla in ;udetul: a) 3an(alia! ") Tulcea! c) niciunul dintre aceste ;udete; d) Eforie. )/-. 5tatiunile Bovora si >oineasa se afla in ;udetul: a) >alcea;

") Ar(es! c) Gor ! d) Caras-Se$erin.

)1/. 5tatiunile 9lanesti si 9cnele-Dari se afla in ;udetul: a) Olt! ") Gor ! c) 0ol ! d) >alcea. )11. 5tatiunea Doneasa se afla in ;udetul: a) Arad; ") Timis! c) Sala ! d) =i'or. )12. 5tatiunile Duntele Dic si =erculane se afla .n ;udetul: a) Timis! b) Caras-5everin; c) 3e'edinti! d) Arad. )13. 5tatiunea balneoclimaterica 1aile Eeli+ este situata in ;udetul: a) Co$asna! ") Al"a! c) 1i3or; d) Satu-3are. )14. 5tatiunea climaterica montana 2urau se !aseste la poalele muntilor: a) Cea3lau; ") 0urau! c) Cindrel! d) Rodnei. )1 . 5tatiunea 5emenic se afla in ;udetul: a) Caras-5everin; ") Timis! c) 3e'edinti! d) niciunul dintre aceste udete. )1#. 5tatiunile 1uzias si Calacea se afla in ;udetul: a) Caras-Se$erin! b) $imis; c) Arad! d) =i'or. )1). 5tatiunile $inca" 1aile Eeli+ si 5tana de >ale se afla in ;udetul: a) 1i3or;

") Oradea! c) Clu ! d) niciunul dintre aceste udete. )1,. 5tatiunile 1orsa" .zvoarele si 5apanta se afla in ;udetul: a) =aia 3are! ") =istrita-;asaud! c) Daramures; d) =i'or.

)1-. 5tatiunile Arieseni si 9cna Dures se afla in ;udetul: a) Alba; ") Al"a-lulia! c) 3ures! d) niciunul dintre aceste udete. )2/. 5tatiunile 1alvanMos" >alcele si Dalnas-1ai se afla in ;udetul: a) Sfantu G'eor('e! ") /ar('ita! c) 2rancea. d) Covasna. )21. 5tatiunile >alcele si 5u!as se afla in ;udetul: a) Covasna; ") /ar('ita! c) Sala ! d) 3ures. )22. 5tatiunile :acu 6osu" 1aile =omorod si Praid se afla in ;udetul: a) 2rancea! ") ;eamt! c) =ar!3ita; d) niciunul dintre aceste udete. )23. 5tatiunile Paltinis si 1azna se afla in ;udetul: a) Clu ! b) 5ibiu; c) Sala ! d) =raso$. )24. in ;udetul Caras-5everin se afla statiunea: a) 1aile =erculane; ") =aile 1eli-! c) =u&ias! d) Li#o$a. )2 . .n ;udetul $imis se afla statiunea: a) Li#o$a!

") Tinca! c) Olanesti! d) 1uzias. )2#. in ;udetul 1i3or se afla statiunile: a) San(eor& =ai si Coli"ita! ") =u&ias si Li#o$a! c) 1aile Eeli+ si $inca; d) Calacea si =orsec. )2). in ;udetul 1acau se afla statiunea: a) 5lanic-Doldova; ") 2atra 0omei! c) =altatesti! d) Strun(a. )2,. in ;udetul 8eamt se afla statiunile: a) 2atra 0ornei si Cam#ulun( 3oldo$enesc! ") =al$an5os si So$e a! c) 2urau si 1altatesti; d) Sarata 3onteoru si =alta Al"a. KED. in udetul 2alcea se afla statiunile% a) 3oneasa si Pucioasa! ") 2ata =ai si /erculane! c) =u&ias si =orsec! d) 1aile 9lanesti si Calimanesti-Caciulata. )3/. in ;udetul =unedoara se afla statiunea: a) Beoa!iu-1ai; ") ;e(ulesti! c) Go$ora! d) 0urau. )31. 2eva este resedinta ;udetului: a) 0e$a! b) =unedoara; c) Al"a! ) Arad. )32. Diercurea-Ciuc este resedinta ;udetului: a) =ar!3ita; ") Si"iu! c) Co$asna! d) /unedoara. )33. 6esedinta ;udetului 1i3or este orasul: a) Nalau! b) 9radea; c) Sala !

d) Salonta. )34. 6esedinta ;udetului Daramures este municipiul: a) 1aia Dare; ") Satu 3are! c) Si('etu 3armatiei! d) 3ures. )3 . 5tatiunile navodari si $ec3ir!3iol se afla in ;udetul: a) =raila! ") 3an(alia! c) Constanta; d) Tulcea. )3#. 5tatiunile Co;ocna" 5omeseni si Duntele 1aisorii se afla in ;udetul a) Clu -;a#oca! ") Satu 3are! c) Clu;; d) 3aramures. )3). 5tatiunile Qupiter si Cap Aurora se afla in ;udetul: a) Galati! ") Tulcea! c) Constanta; d) 3an(alia. )3,. 5tatiunile 8icolina si 5trun!a se afla in ;udetul: a) Sucea$a! ") 2rancea! c) lasi; d) ;eamt. )3-. 5tatiunile >alenii de Dunte si C3eia se afla in ;udetul: a) 2rancea! ") =raso$! c) /ar('ita! d) Pra3ova. )4/. 5tatiunile =orezu si >oineasa se afla in ;udetul: a) Ar(es! ") Gor ! c) Si"iu! d) niciunul dintre aceste ;udete. )41. 5tatiunile 1reaza si Azu!a se afla in ;udetul: a) Gor ! ") Olt! c) Pra3ova; d) Si"iu.

)42. 5tatiunile Poiana Darului" 5ecu si $rei Ape se afla in ;udetul: a) /unedoara! ") 3e'edinti! c) Caras-5everin; d) niciunul dintre aceste udete. )43. 5tatiunile 1aile $urda" 1aita si Eantanele-1elis se afla in ;udetul: a) =istrita-;asaud! ") Turda! c) Clu;; d) 3aramures. )44. 5tatiunile Predeal si Paraul 6ece se afla in ;udetul: a) Pra'o$a! ") Si"iu! c) 1rasov; d) =u&au. )4 . 5tatiunile Doeciu si $imisul de 5us se afla in ;udetul: a) Timis! ") Ar(es! c) 1rasov; d) Pra'o$a7 )4#. 5tatiunile .zvorul Duresului" Qi!odin-1ai si 1aile $usnad se afla in ;udetul: a) Sucea$a! b) =ar!3ita; c) 0ro"eta! d) 3ures. )4). Qudetul 5ibiu face parte din 6e!iunea de 2ezvoltare: a) ;ord-Est! ") 2est! c) Centru; d) Sud-Est. )4,. in ;udetul lasi se afla statiunile: a) 8icolina si 5trun!a; ") Lacu Sarat si 0urau! c) 3alnas-=ai si Pucioasa! d) So$e a si Amara. )4-. in ;udetul Pra3ova se afla statiunile: a) Predeal7 Poiana =raso$7 Timisul de Sus! b) C3eia" 5lanic Pra3ova" 5inaia; c) Go$ora7 So$ata7 So$e a! d) Amara7 Co$asna7 0urau. ) /. in ;udetul >alcea se afla statiunile: a) 3oneasa si Pucioasa!

b) 9cnele Dari si =orezu; c) 3alnas-=ai si /erculane! d) =u&ias si =orsec.

) 1. in ;udetul $imis se afla statiunea: a) Li#o$a! b) 1uzias; c) Tinca! ) =aile Olanesti. ) 2. Qudetul 1acau face parte din 6e!iunea de 2ezvoltare: a) Sud 3untenia! ") 2est! c) 8ord-7st; d) Sud-Est. ) 3. Cel mai mare monument din ;udetul 1acau este considerat: a) Cetatea ;eamtului! ") 3anastirea 2oronet! c) Palatul G'ica! d) Castelul familiei 5tirbu din 2armanesti. ) 4. 1iserica $rei .erar3i" ctitorie a lui >asile :upu" se afla in ;udetul: a) =otosani! b) .asi! c) Sucea$a! d) 2aslui. ) . Ale!eti muzeul memorial care se afla pe teritoriul ;udetului 8eamt: a) Lucian =la(a! ") Geor(e =aco$ia! c) .on Crean!a; d) Ci#rian Porum"escu. ) #. Care este manastirea din ;udetul 8eamt a carei pictura interioara este opera marelui pictorroman 8icolae Bri!orescu? a) Suce$ita! ") Sta$ro#oleos! c) A!apia; d) Celic-0ere. ) ). Care este cea mai vec3e si mai insemnata asezare mona3ala din Doldova" fiind o succesiune dectitorii ale voievozilor Petru Dusat" Ale+andru cel 1un si 5tefan cel Dare? a) Danastirea 8eamt; ") Sc'itul Ar"ore! c) 3anastirea de #e muntele Cea'lau! d) sit-ul de la Cacica.

) ,. Dasivul 6arau se afla pe teritoriul ;udetului: a) ;eamt! ") =raso$! c) 5uceava; d) 2aslui. ) -. .n localitatea Cacica se re!aseste: a) una dintre cele mai vec3i e+ploatari de sare recristalizata din saramura din 7uropa; ") Re&er$atia Com#le-ul Ra&im-Sinoe! c) Casa memoriala ;icolae La"is! d) 3anastirea Sfantului A#ostol Andrei. )#/. Pentru valoarea artistica" culturala si istorica a manastirilor cu pictura e+terioara din 1ucovina" inanul 1-) " Eederatia .nternationala de $urism" sub patrona;ul <875C9" a acordat premiulinternational *Darul de aur'" trofeu care se pastreaza in muzeul manastirii: a) 2aratec! ") 2oronet! c) Suce$ita! d) Doldovita. )#1. Ale!eti manastirea care este considerata *Capela 5i+tina a 9rientului' pentru marea fresca de pefatada de vest" numita *Qudecata de apoi': a) /umor! ") Putna! c) >oronet; d) Sfantul Ioan cel ;ou-Sucea$a. )#2. Darea 8ea!ra: a) #re&inta o salinitate mult mai mare com#arati$ cu cea a altor mari si oceane! ") are o com#o&itie c'imica a a#ei care constituie un factor restricti$ im"aierii! c) este o mare continentala inc3isa; d) nu fa$ori&ea&a #racticarea s#orturilor nautice datorita a#ortului mare de a#a dulce al 0unarii #recumsi al altor flu$ii. )#3. <nicul 3ipodrom din tara special conceput pentru cursele de !alop se afla situat in localitatea: a) Constanta! ") =raso$! c) Oradea! d) Dan!alia. )#4. Cei mai vec3i munti din 7uropa" situati pe teritoriul 6omaniei" poarta numele de% a) =uce(i! b) Dacin; c) Cea'lau! d) 1a(aras. )# . Cea mai importanta zona lacustra a 6omaniei este considerata zona: a) Sna(o$!

") 2idraru! c) comple+ului 6azim; d) masi$ului Rete&at. )##. Cel mai important domeniu sc3iabil din tara noastra este considerat: a) Platoul 1uce!i; ") Platoul Padis! c) 3asi$ul Paran(! d) 3asi$ul Rodna. )#). Pe teritoriul ;udetului >alcea se afla Parcul national: a) 1uila->anturarita; ") Calimani! c) Piatra Craiului! d) Gur('iu. )#,. Cel mai important ansamblu de ar3itectura reli!ioasa din epoca brancoveneasca este considerat: a) 3anastirea Sam"ata! ") Palatul Sna(o$! c) Danastirea =orezu; d) Castelul Cor$inilor. )#-. Cele mai lun!i c3ei din tara" care au 21 de Cilometri" sunt considerate cele ale: a) 0o"ro(ei! ") Rametului! c) 8erei; d) Tur&ii. ))/. Prima si cea mai vec3e linie de cale ferata de pe teritoriul actual al 6omaniei" construita inperioada 1,4#-1, 4" intre 9ravita si satul .am" de 2) Cilometri lun!ime" se afla pe teritoriul ;udetului: a) /unedoara! ") Timis! c) 3aramures! d) Caras-5everin. ))1. 2inozaurii pitici din 2epresiunea =ate! sunt unici in lume" importanta stiintifici si atractivitatealor fiind sporita prin descoperirile de cuiburi cu oua si embrioni de dinozauri" ale unor mamiferecontemporane dinozaurilor si a unor reptile zburatoare din !rupul pterosaurilor. Aceste atractiituristice valoroase au fost descoperite pe teritoriul ;udetului: a) Caras-Se$erin! b) =unedoara; c) 3ures! d) =i'or. ))2. Primul parc national infiintat in 6omania este: a) Rodna! ") =uce(i!

c) 6etezat; d) A#useni.

))3. Bermisara este numele statiunii cunoscuta inca din antic3itate" asezata la poalele DuntilorDetaliferi" pe malul drept al raului Dures" si anume: a) Calan-=ai! ") /erculane! c) Beoa!iu-1ai; d) Eforie Sud. ))4. Ce ;udet din 6omania" situat in partea de vest a tarii" este localizat la !ranita cu 5erbia si <n!aria? a) Arad! ") =i'or! c) $imis; d) Oradea. )) . Duntii Poiana 6usca fac parte din ;udetul: a) 2alcea! ") Timis! c) Sala ! d) 3ures. ))#. .dentificati ;udetul care face parte din 6e!iunea de 2ezvoltare >est: a) $imis; ") Gor ! c) Si"iu! d) Constanta. ))). Dunicipiul :u!o; face parte din ;udetul: a) Caras-Se$erin! ") Galati! c) Satu 3are! d) $imis. )),. Eenomenul carstic cel mai spectaculos din intrea!a tari" ca amploare" comple+itate si pitoresc"este considerat: a) Pestera 3e&iad! b) Cetatile Ponorului; c) Pestera Ursilor! d) G'etarul de la 2arto#. ))-. Atractia principala a Duntilor 1i3orului o constituie: a) #adurile! b) pesterile; c) a#ele minerale! d) c'eile s#ectaculoase.

),/. Care este prima pestera din 6omania amena;ata la cerintele turismului modern? a) 1ocul 2iu! b) <rsilor; c) 3e&iad! d) 3uierii. ),1. Cel mai mare !3etar subteran din 6omania este considerat: a) 1ocul 2iu! ") To#olnita! c) 5carisoara; d) Closani. ),2. .dentificati cea mai lun!a pestera din 6omania: a) >antului; ") Cetatea Radesei! c) N(urasti! d) Ursilor. ),3. Care este biserica din ;udetul Daramures" inscrisa pe :ista patrimoniului mondial <875C9 siconsiderata ca fiind cea mai vec3ebiserica din lemn din 7uropa? a) =arsana! ") Surdesti! c) Sa#anta! d) .eud 2eal. ),4. in ce localitate din ;udetul Daramures se afla aeroport? a) =aia S#rie! b) 1aia Dare; c) Si('etu 3armatiei! d) ;e(resti-Oas. ), . 9 zona importanta a ;udetului Alba este reprezentata de muntii: a) Gutai% ") =anat! c) $rascau; d) Rete&at. ),#. Care este raul din ;udetul Alba ce colecteaza o mare parte a apelor ;udetului? a) Somes! ") Olt! c) Dures; d) Trotus. ),). .dentificati pestera cu cea mai mare intrare din 6omania: a) /uda lui Pa#ara! b) Coiba Dare; c) Scarisoara! d) Ponor. ),,. Care este cea mai ramificata %labirintica) pestera din 6omania?

a) =odobana; ") /uda lui Pa#ara! c) Gura A#ei! d) I&"ucul Tau&ului. ),-. in ce biserica se afla sarcofa!ul lui .ancu de =unedoara? a) 3anastirea Putna! b) Catedrala 6omano-Catolica din Alba lulia; c) Castelul Cor$inilor! d) Castelul Peles. )-/. Cum se numeste si unde se afla un obiectiv turistic unic in 7uropa care oferi vizitatorilorposibilitatea de a calatori in timp de-a lun!ul a doua milenii" printre vesti!iile a trei fortificatii" din treiepoci diferite" construite succesiv pe aceeasi locatie" fiecare noua cetate incluzand-o pe cea vec3e? a) Cetatea 1a(arasului7 =raso$! ") 3u&eul =ru*ental7 Si"iu! c) $raseul celor trei fortificatii" Alba lulia; d) Palatul Culturii7 Iasi. )-1. Care munti din 6omania sunt numiti si Alpii $ransilvaniei? a) Piatra Craiului! ") =uce(i! c) Ea!aras; d) Ciucas. )-2. 9rasul 9dor3eiul 5ecuiesc face parte din ;udetul: a) 3ures! ") Si"iu! c) =ar!3ita; d) Co$asna. )-3. Duntii =asmas fac parte din ;udetul: a) Co$asna! b) =ar!3ita; c) =raso$! d) Sucea$a. )-4. Primul pod de fonta de pe teritoriul actual al 6omaniei" realizat in anul 1, -" este amplasat inorasul: a) Tar(u 3ures! ") Sfantu G'eor('e! c) 5ibiu; d) Si('isoara. )- . Care este cel mai mare" mai bo!at si mai ori!inal muzeu in aer liber din 6omania? a) 3u&eul ;ational al Satului 80imitrie Gusti, din =ucuresti! ") 3u&eul 2iticulturii si Pomiculturii din Golesti! c) 3u&eul Etno(rafic al 3aramuresului7 Si('etu 3armatiei!

d) Duzeul Civilizatiei Populare $raditionale A5$6A din 5ibiu;

)-#. Cum se numeste si unde se afla primul si unicul muzeu de etno!rafie e+traeuropeanadin 6omania? a) Satului =ranean. =ran! b) Pranz 1inder" 5ibiu; c) G'eor('e Cernea7 Ru#ea! d) Costumelor Po#ulare din Romania7 =ucuresti. )-). $ara cu cele mai multe monumente aflate pe :ista Patrimoniului Dondial <875C9 este: a) 1ranta! ") Grecia! c) .talia; d) C'ina. )-,. Capitala .taliei este: a) 3ilano! ") 2enetia! c) 6oma; d) Palermo. )--. 2intre serviciile turistice cu caracter special fac parte si; a) o"tinerea $i&elor necesare #entru calatoriile in strainatate ") re&er$area c) asistenta medicala d) informarea ,//. 5erviciile cu caracter cuCltural sunt; a) ser$iciile turistice de "a&a ") cu caracter s#ecial c) servicii turistice suplimentare d)de alimentatie ,/1. :a baza sezonalitatii specifice activitatii turistice se afla; a) sc'im"area conditiilor climatice caracteristice diferitelor anotim#uri ") am#lasarea (eo(rafica a statiunilor turistice c) piata de desfacere a produselor turistice d) conte-ul economic (lo"al ,/2. Pro!ramarea concediilor si vacantelor scolare reprezinta cauza fenomenului de; a) amena area turistica b)sezonalitate c)concurenta d)informare

,/3. Atractivitatea turistica se concentreaza intr-un sin!ur sezon important limitat ca durata. Aceasta este o caracteristica specifica; a)&onelor montane ")destinatiilor turistice nordice c)statiunilor de litoral d) tarilor cu clima musonica ,/4. 2estinatiile turistice care prezinta doua varfuri de sezon diferite ca durata"avand totodata si frecvente diferentiate de solicitari sunt specifice! a) re(iunilor de litoral ") statiunilor "alneare c) re(iunilor "alneare d) re!iunilor montane ,/ . Printre destinatiile turistice permanente care sunt vizitate pe toata durata anului calendaristic se numara; a) statiunile de litoral ") statiunile montane c) locatiile situate la distante medii fata de resedinta d) orasele ,/#. Printre solutiile de atenuare a sezonalitatii se numara; a) intensificarea eforturilor de atenuare a concurentei neloiale b) diversificarea serviciilor turistice de a!rement c) modificarea mana(ementului tratat ca sistem d) s#orirea eficientei economice ,/).Continuarea actiunilor de promovare turistica in e+trasezon reprezinta o modalitate de; a) prelun!irea a sezonului turistic ") reducere a $alorii adau(ate c) e-ternali&are a ser$iciilor turistice d) multi#licare a com#onentelor retelei comerciale. ,/,. .n cazul circulatiei turistice internationale a 6omaniei "turistii prefera in marea lor ma;oritate "mi;loacele de transport a) rutiere ") na$ale c) fero$iale d) aeriene ,/-. Pentru deplasarile in scop turistic pe distante mari este utilizat transportul a) fero$iar ") maritim c) aerian

d) rutier ,1/.Di;locul de transport care satisface intr-o mare proportie preferintele turistilor pe cont propriu este cel; a) na$al ") maritim c) rutier d) fero$ial ,11. Printe avanta;ele transportului rutier se numara; a) inde#endenta de conditiile naturale b) libertatea de miscare c) securitatea ridicata d) re(ularitate. ,12. Ele+ibilitatea orarului si traseului este o caracreristica a transportului a) fero$ial b) rutier c) aerian d) na$al ,13. Avanta;ul si!urantei "confortului si re!ularitatii apartine transportului a) aerian ") na$al c) rutier d) ferovial ,14. >iteza de deplasare este specifica transportului; a) aerian ") maritim c) na$al d) fero$ial. ,1 . .mbarcarea si debarcarea in afara oraselor este dezavanta;ul transportului a) aerian ") rutier c) fero$ial d) nici un ras#uns nu este corect ,1#. 2eplasarea lenta si monotonia calatoriei reprezinta caracteristicile specifice transportului a) aerian b) naval c) rutier d) fero$ial ,1). Care este forma de transport turistic cea mai putin solicitata0? a) de#lasarea #e calea ferata ") calatoria cu automo"ilul

c) calatoria cu a$ionul d) calatoria pe apa.

,1,. 7ficienta activitatii turistice presupune compararea; a) eforturilor cu efectele ") incasarilor turistice cu incasarile $alutare c) turismului rece#tor cu cel emitator d) #rofitului cu #roducti$itatea muncii 819. Uutilizarea integrala a capacitatii mijloacelor de transport reprezinta o cale de crestere a eficientei a) distri"uti$e ") intensi$e c) economice d) sociale ,2/. 6evederea periodica a incadrarii unitatilor in diferite cate!orii reprezinta o cale de sporire a eficientei unitatilor; a) de trans#ort b) de alimentatie c) #ortuare d) comerciale ,21. Cresterea !raduCui de ocupare este o cale de sporire a eficientei activitatii de; a) tratament b) cazare c) a(rement d) mana(ementul comercial . ,22. $impul de asteptare si timpul de servire reprezinta indicatorii de masurare a; a) eficientei economice ") im#ortantei turismului in economie c) efectului multi#licator d) eficientei sociale ,23. *Patrimoniul turistic are o sfera de abordare mai cuprinzatoare decat; a) ser$iciile turistice ") #otentialul turistic c) cererea turistica d) conditiile de comerciali&are. ,24. Calitatea mediului este o componenta a; a) atractiilor turistice antro#ice b) potentialului turistic natural c) infrastructurii (enerale d) #otentialului turistic socio-demo(rafic. ,2 . Potentialul te3nico-economi face parte din;

a) fondul de factori cu #otential tera#eutic b) potentialul turistic antropic c) cererea turistica d) 'eliotera#ia. ,2#. Dofetele fac parte din potentialul turistic; a) al reliefului structurilor si fenomenelor !eolo!ice ") al raurilor c) al litoralului d) "io(eo(rafic ,2). Donumentele de factura rituala si de comemorare apartin; a) #otentialul turistic te'nico-economic ") o"iecti$elor de creatie in(inereasca si ar'itecturala c) resurselor turistice naturale d) potentialului cultural-istoric ,2,. .n structura potentialului te3nico-economic se re!asesc; a) ansam"lurile ar'itecturale ") $esti(iile istorice si ar'eolo(ice c) amena;arile si activitatile de a!rement d) edificiile culturale ,2-. .n structura potentialului cultural-istoric se afla; a) satele turistice ") o"iecti$ele economice c) #eisa ele d) ase&arile rurale si ur"ane ,3/. Ar3itectura populara face parte din; a) o"iecti$ele de creatie in(inereasca ") #otentialul turistic national c) potentialul cultural-istoric d) atractiile turistice socio-economice ,31. 5pecificitatea"ori!inalitateasi0sau unicitatea si aria de influenta a impactului lor la nivelul local"national"re!ional"international"reprezinta caracteristici ale; a) destinatiei turistice ") "rand-ului turistic c) cererii turistice d) resurselor turistice ,32. 6esursele turistice de !enul unei statiuni sau !rup de statiuni"caracterizate prin faptul ca se concentreza pe o arie teritoriala restransa"fiin pretabile in principal"pentru turismul de se;ur "se numesc; a) liniare b) nodale c) demo(rafice d) atracti$e

,33. 6esursele turistice situate de-a lun!ul unui circuit sau de-a lun!ul coastelor"destinate"cu prioritate"turismului itinerant"se numesc; a) circulare b) liniare c) nodale d) dis#ersate ,34. 2in punctul de vedere al valorii "e+primata prin ori!inalitate si unicitate"pot fi identificate urmatoarele cate!orii de resurse turistice; a) naturale si antro#ice b) unice"de creatie-ori!inale si atractive c) concentrate si dis#ersate d) nodale si liniare ,3 . 2upa !raduC de polarizare "resursele turistice se impart in; a) #olari&ate si ne#olari&ate ") economice si sociale c) concentrate si dispersate d) rurale si ur"ane ,3#. Potentialul turistic intrat in circuitul turistic al unui teritoriu este numit; a) latent b) functional c) relati$ d) e#ui&a"il ,3). 6elieful face parte din acele resurse turistice; a) e#ui&a"ile ") antro#ice c) neolitice d) inepuizabile . ,3,. Parisul este considerat o destinatie turistica; a) rurala ") de coasta c) clasica d) naturala ,3-. 2estinatiile turistice care prezinta facilitati si dotari turistice numeroase si variate la un nivel de confort ridicat %4 si stele )"o infrastructura de transport dezvoltata "diverse posibilitati de a!rement"e+istenta in apropiere a unui aeroport international "centre de conferinte"sunt specifice practicarii"cu preponderenta"a turismului a) de litoral b) de afaceri c) de a$enturi

d) cultural

,4/. Parcul national 6etezat reprezinta o destinatie turistica; a) rurala b) naturala c) culturala d) #entro o noa#e ,412in perspectiva economico "intalnim urmatoarele cate!orii de destinatii turistice; a) #ermanente si se&oniere b) ieftine si de lu+ c) foarte ieftine 7ieftine7medii7scum#e si foarte scum#e d) liniare si nodale ,42. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca ima!inea unei destinatii turistice se afla; a) sa fie scum#a ") sa fie ireala c) sa fie credibila d) sa foloseasca o asociere de culori $ii ,43. .n randul instrumentelor de propa!are a ima!inii unei destinatii turistice se inscriu si; a) simbolurile vizuale ") in$estitiile turistice c) e-#orturile de ser$icii turistice d) turistii . ,44. <na dintre componentele ma;ore ale unui brand de tara eficient este; a) inmultirea e$enimentelor #olitice b) stimularea turismului intern si international c) construirea unui numar limitat de ec'i#amente de ca&are d) stimularea im#orturilor ,4 . 8u constituie componenta a unui brand de tara; a) atra(erea unui numar cat mai mare de turisti b) stimularea vanzarii pe piata interna a produselor straine c) s#orirea increderii si mandriei #o#ulatiei re&idente d) do"andirea unui rol din ce in ce mai im#ortant in or(ani&atiile internationale ,4#. .dentitatea brandului reprezinta; a) acea #arte a $alorii #ro#use si comunicata (ru#ului tinta care demonstrea&a a$anta ul com#etiti$ ") modul in care "randul este #erce#ut c) modul in care o natiune este #erce#uta d) modul in care creatorii "rand-ului $or ca acesta sa fie #erce#ut ,4).n ce zona a litoralului romanesc au fost amena;ate pla;e artificiale;

a) Dan!alia 8ord ") Eforie c) 3amaia d) nici un raspuns nu este corect ,4,. .n statiune este situata Casa memoriala Beor!e 7nescu? a) So$ata b) 5inaia c) =usteni d) Eforie Sud ,4-. .n ce oras se afla Duzeul Ceasului 8icolae 5imac3e"cu o colectie unica in tara? a)=ucuresti b) Ploiesti c) Constanta d) Timisoara , /. Demorialul victimelor comunismului si al rezistentei se afla in orasul; a) 5i!3etul Darmatiei ") Clu -;a#oca c) =aia 3are d) Al"a Iulia , 1. .dentificati afirmatia falsa: a) influentele dintre intre#rindere si mediul ei e-tern sunt reci#roce! ") e$aluarea com#etiti$itatii micromediului intre#rinderii si a o#eratorilor din acest mediu se reali&ea&a #rin anali&a #o&itiei concurentiale si anali&a structurala a mediului concurential! c) structura concurentiala se apreciaza doar dupa un sin!ur factor; d) mediul am"iant este com#us din ansam"lul constran(erilor7 fortelor si deci&iilor e-terneintre#rinderii7 ca#a"ile sa o influente&e. , 2. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori" obiceiurile" traditiile" credintele sinormele care !uverneaza statutul oamenilor in societate constituie mediul: a) natural! b) cultural; c) economic! d) te'nolo(ic. , 3. $otalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea intreprinderii de a concura indomeniul sau de activitate" dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diversebunuri si servicii reprezinta mediul: a) demo(rafic! ") cultural! c) te'nolo(ic! d) economic. , 4. <rmatoarele elemente: numarul populatiei" structura pe se+e" rata natalitatii si mortalitatii"numarul de familii" stilul de viata" atitudinile si obiceiurile de ac3izitie sunt incluse in cate!oriafactorilor: a) demo!rafici;

") economici! c) te'nolo(ici! d) naturali. , . <rmatoarele elemente precum: nivelul te3nic al utila;elor si ec3ipamentelor" calitateate3nolo!iilor" capacitatea de creatie R inovatie - inventie" licente si brevete inre!istrate" activitatea decercetare- dezvoltare" sunt incluse in cate!oria factorilor: a) culturali! ") economici! c) te'nolo(ici! d) naturali. , #. Dicromediul este alcatuit din: a) furnizori" prestatori de servicii" furnizori de forta de munca" clienti" concurenti" or!anisme publice; ") mediul (eo(rafic7 demo(rafic7 economic7 te'nolo(ic7 cultural7 #olitic7 uridic7 natural7 institutional! c) #restatori de ser$icii7 furni&ori de forta de munca7 clienti7 mediul demo(rafic! d) concurenti7 mediul demo(rafic7 or(anisme #u"lice7 furni&ori de forta de munca. , ). 6elatiile pe care intreprinderile le !enereaza in conte+tul noii economii" in functie de intereselelor sunt: a) relatii de $an&are-cum#arare7 relatii de transmitere si relatii de concurenta! b) relatii de sc3imb" relatii de concurenta si relatii de complementaritate; c) relatii de informare7 relatii de sc'im" si relatii de coo#erare! d) relatii de coo#erare7 relatii cu "eneficiarii si relatii de sc'im". , ,. 6elatiile de complementaritate prezinta doua forme: a) complementaritatea firmelor pe linia aprovizionarii si cooperarea intre intreprinderi in domeniul productiei si distributiei; ") $an&area-cum#ararea si transmiterea :rece#tia) de mesa e si informatii! c) coo#erarea intre intre#rinderi de acelasi fel7 cu acelasi o"iect de acti$itate si coo#erarea intreintre#rinderi aflate in #o&itii succesi$e ale flu-ului "unurilor si<sau ser$iciilor! d) coo#erarea #e ori&ontala si coo#erarea #e $erticala.

, -. Care dintre urmatoarele cate!orii de relatii nu reprezinti relatii pe care intreprinderea le!enereaza in conte+tul economiei bazate pe cunoastere: a) relatii de sc'im"! ") relatii de concurenta% directa7 indirecta7 #e alte #ietei! c) relatii de com#lementariate! d) relatii de informare. ,#/. Cooperarea intre intreprinderi in domeniul productiei si distributiei nu poate fi: a) ori&ontala! ") $erticala! c) mi+ta; d) anor(anica.

,#1. .dentificati afirmatia adevarata: a) firma isi desfasoara acti$itatea su" im#actul conditiilor concrete ale mediului sau am"iant! b) mediul ambiant nu reprezinta ansamblul constran!erilor" fortelor si a deciziilor e+terne intreprinderiicapabile sa influenteze activitatea sa" in prezent si in viitor; c) mediul am"iant nu re#re&inta ansam"lul de factori etero(eni de natura economica7 sociala7 #olitica7te'nica7 te'nolo(ica7 uridica7 demo(rafica7 (eo(rafica etc.7 ce actionea&a #e diferite #lanuri :local7re(ional7 national7 international7 mondial) asu#ra intre#rinderii7 influentand relatiile de #iata! d) fiecare intre#rindere nu acti$ea&a intr-un mediu s#ecific. ,#2. Dacromediului este alcatuit din: a) mediul demo(rafic7 #restatori de ser$icii7 furni&ori de forta de munca7 clienti! ") concurenti7 mediul demo(rafic7 or(anisme #u"lice7 furni&ori de forta de munca! c) furni&ori7 #restatori de ser$icii7 furni&ori de forta de munca7 clienti7 concurenti7 or(anisme #u"lice! d) mediul !eo!rafic" demo!rafic" economic" te3nolo!ic" cultural" politic" ;uridic" natural" institutional. ,#3. in !eneral" intreprinderile concureaza unele cu altele pentru: a) sursele de aprovizionare %concurenta pe piata fortei de munca" a capitalurilor" a bunurilor siserviciilor" monetara)" pietele de desfacere si se!mentele de consumatori; ") forta de munca si #iata de desfacere! c) "unurile si ser$iciile sale si se(mentele de consumatori! d) sursele de #rofit si se(mentele de consumatori. ,#4. Cooperarea intre intreprinderi de acelasi fel" cu acelasi obiect de activitate sau firme din aceeasi ramura de activitate este: a) orizontala; ") mi-ta! c) $erticala! d) anor(anica. ,# . Cooperarea intre intreprinderi mult diferite ca obiect de activitate cu scopul de a mari !radul de acoperire a pietelor" de a reduce cota de risc este: a) $erticala! ") ori&ontala! c) anor!anica; d) mi-ta. ,##. Cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale flu+ului bunurilor si0sau serviciilor este: a) ori&ontala! b) verticala; c) anor(anica! d) mi-ta.

,#). .n conditiile economiei informationale" relatiile de cooperare sunt foarte importante deoareceintreprinderile reusesc astfel sa-si atin!a obiective importante din domeniul aprovizionarii" productiei"finantarii si desfacerii. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta obiectiv din domeniulproductiei? a) standardi&area #roduselor<ser$iciilor! ") reali&area unor #ro(rame de cercetare! c) e-#loatarea unei licente! d) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor e+terni. ,#,. Care dintre urmatoarele nu se inscrie in domeniile de activitate in care firmele" prin cooperare"reusesc sa-si atin!a obiective importante? a) a#ro$i&ionarii! ") finantarii! c) #roductiei! d) marCetin!ului. ,#-. Care dintre urmatoarele nu se .nscrie in domeniile de activitate in care firmele" prin cooperare"reusesc sa-si atin!a obiective importante? a) a#ro$i&ionarii! b) cercetarii-dezvoltarii; c) desfacerii! d) #roductiei. ,)/. in conditiile economiei informationale" prin relatii de cooperare" firmele isi atin! urmatoareleobiective in domeniul finantarii: a) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor e+terni" acoperirea mai buna a riscurilor pietei; ") standardi&area #roduselor<ser$iciilor7 reali&area unor #ro(rame de cercetare7 e-#loatarea uneilicente! c) $alorificarea unor &one si facilitati fiscale! d) controlul asu#ra surselor de a#ro$i&ionare7 #o&itii im#ortante in ra#ort cu #uterea furni&orilor. ,)1. in conditiile economiei informationale" prin relatii de cooperare" firmele isi atin! urmatoareleobiective in domeniul impozitarii: a) standardi&area #roduselor<ser$iciilor7 reali&area unor #ro(rame de cercetare7 e-#loatarea uneilicente! b) valorificarea unor zone si facilitati fiscale; c) crearea unei structuri #ro#rii de distri"utie7 im#unerea unor #returi<tarife #e #ietele de desfacere! d) controlul asu#ra surselor de a#ro$i&ionare7 #o&itii im#ortante in ra#ort cu #uterea furni&orilor. ,)2. in conditiile economiei informationale" prin relatii de cooperare" firmele isi atin! urmatoareleobiective in domeniul aprovizionarii: a) $alorificarea unor &one si facilitati fiscale!

") crearea unei structuri #ro#rii de distri"utie7 im#unerea unor #returi<tarife #e #ietele de desfacere! c) controlul asupra surselor de aprovizionare" pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor; d) standardi&area #roduselor<ser$iciilor7 reali&area unor #ro(rame de cercetare7 e-#loatarea uneilicente. ,)3. .n conditiile economiei informationale" prin relatii de cooperare" firmele isi atin! urmatoareleobiective in domeniul desfacerii: a) controlul asu#ra surselor de a#ro$i&ionare7 #o&itii im#ortante in ra#ort cu #uterea furni&orilor! ") $alorificarea unor &one si facilitati fiscale! c) s#orirea credi"ilitatii in fata finantatorilor e-terni7 aco#erirea mai "una a riscurilor #ietei! d) crearea unei structuri proprii de distributie" impunerea unor preturi0tarife pe pietele de desfacere. ,)4. in functie de forma ;uridica de constituire" societatile comerciale nu pot fi: a) societati comerciale cu ras#undere limitata! b) societati comerciale cu raspundere medie; c) societati comerciale in comandita! d) societati comerciale #e actiuni. ,) . in functie de forma de proprietate" intreprinderile pot fi: a) private" de stat si mi+te; ") mi-te7 nationale si internationale! c) #ri$ate7 nationale si internationale! d) #ri$ate7 uni$ersale si mi-te. ,)#. Care dintre urmatoarele cate!orii de resurse nu se incadreaza in resursele intreprinderii: a) resurse umane! ") resurse materiale! c) resurse financiare! d) resurse contabile. ,)). Care dintre urmatoarele nu este resursa financiara a intreprinderii: a) mi;loace informatice %retele de calculatoare); ") ca#italul #ro#riu! c) ca#italul lic'id! d) "unurile financiare. ,),. Care dintre urmatoarele resurse nu reprezinta resursele intreprinderii: a) resurse individuale; ") resurse materiale! c) resurse financiare! d) resurse informationale. ,)-. .dentificati afirmatia adevarata: a) in (eneral7 intre#rinderile tre"uie sa dis#una7 in $ederea functionarii7 de un ca#ital economic!

") ca#italul re#re&inta ansam"lul mi loacelor de #roductie :ca factori de #roductie)! c) resursele intreprinderii sunt premisele e+istentei sale" mi;loacele susceptibile de a fi valorificate la unmoment dat pentru desfasurarea unei activitati si obtinerea unui profit; d) resursele necesare functionarii eficiente a Intre#rinderii nu #re&inta anumite #articularitati. ,,/. Analiza dimensiunii potentialului uman nu presupune: a) numarul de #ersonal total :PT) al unei intre#rinderi! b) structura pe varste a personalului; c) numarul de #ersonal dis#oni"il :P0)! d) numarul de #ersonal utili&at :PU). ,,1. Capitalul reprezinta: a) ansam"lul ec'i#amentelor si instalatiilor comerciale<turistice! b) ansamblul mi;loacelor de productie %ca factori de productie)" alaturi de resursele naturale si muncaoamenilor" implicate in productia de bunuri; c) ansam"lul datelor statistice si informatiilor de #iata! d) ansam"lul resurselor naturale si antro#ice. ,,2. 6esursele intreprinderii sunt: a) mi loace informatice :retele de calculatoare)! ") mi loacele financiare! c) premisele e+istentei sale" mi;loacele susceptibile de a fi valorificate la un moment dat pentrudesfasurarea unei activitati si obtinerea unui profit; d) mi loacele susce#ti"ile de a fi $alorificate o sin(ura data #entrudesfasurarea unei acti$itati. ,,3. 6esursele informationale cuprind% a) ca#italul #ro#riu7 "unurile financiare7 ca#italul lic'id! ") ec'i#amente si instalatii comerciale<turistice7 mi loace informatice :retele de calculatoare)7 terenuri7cladiri7 materii #rime7 materiale etc.! c) sim"oluri7 eroi7 ritualuri7 $alori7 norme7 atitudini7 com#ortamente7 #ers#ecti$e ale firmei si alean(a atilor etc.! d) date operationale" date statistice" informatii contabile" financiare" de piata etc.. ,,4. .dentificati afirmatia adevarata: a) numarul de personal utilizat %P<) este constituit din personalul care participa efectiv la procesul de productie" fiind calculat prin deducerea din personalul prezent la munca a personalului aflat la formare profesionala din initiativa si pe c3eltuiala an!a;atorului; ") numarul de #ersonal #re&ent :PP) cu#rinde #ersonalul dis#oni"il! c) numarul de #ersonal dis#oni"il :P0) re#re&inta numarul de #ersonal total! d) a#recierea mo"ilitatii totale a #ersonalului se determina #rin ra#ortarea intrarilor si iesirilor de #ersonal la numarul total al acestuia. ,, . <n indicator sintetic de apreciere !lobala a miscarii personalului il constituie: a) rata intrarilor de #ersonal! b) rata de crestere a personalului; c) rata iesirilor de #ersonal! d) rata mo"ilitatii.

,,#. Eunctiunea financiar R contabila cuprinde trei subfunctiuni. Care dintre urmatoarele nu este subfunctie a functiei financiar - contabile: a) financiara! ") conta"ila! c) de informatica; d) controlul financiar de (estiune. ,,). Eunctia de cercetare-dezvoltare nu cuprinde" in principal" urmatoarele activitati: a) cercetarea fenomenelor economice7 sociale7 #olitice ce-si #un am#renta asu#ra #ietelor site'nolo(iilor comerciale! ") dimensionarea7 #rofilarea si am#lasarea retelei comerciale si turistice! c) or(ani&area rationala a #roceselor de munca in ma(a&ine7 de#o&ite7 unitati de ca&are! d) intretinerea si repararea utila;elor" instalatiilor si ec3ipamentelor ,,,. 5ubfunctia contabila include: a) activitati de inre!istrare si evidenta a fenomenelor economice ") acti$itati le(ate de o"tinerea7 folosirea si anali&a folosirii resurselor financiare! c) acti$itati de or(ani&area si e-ecutarea controlului financiar o#erati$7 #recum si a celui de fond asu#ramodului in care mi loacele materiale si "anesti au fost (estionate! d) acti$itati de identificare a ne$oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate7 formareasortimentului comercial7 desfacerea marfurilor etc.. ,,-. Eunctia de personal nu cuprinde urmatoarele activitati: a) #lanificarea si recrutarea #ersoanelor! b) identificarea si aplicarea unor strate!ii eficiente; c) moti$area si #romo$area #ersonalului firmei! d) e$aluarea acti$itatii desfasurate de #ersonalul firmei. ,-/. Care dintre urmatoarele nu este considerati functie a intreprinderii? a) functia de cercetare-de&$oltare! ") functia de mar*etin(! c) functia de coordonare; d) functia de #ersonal. ,-1. Care dintre urmatoarele nu este considerata functie a .ntreprinderii? a) functia financiar-conta"ila! ") functia comerciala! c) functia de #ersonal! d) functia de or!anizare. ,-2. Eunctia de marCetin! reprezinta un ansamblu de activitati: a) cu valoare strate!ica ce vizeaza prospectarea pietei" precum si identificarea" determinarea si utilizareami;loacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit ma+im in conditii de satisfacere acererii; ") menite sa asi(ure7 #e de o #arte7 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei7 iar #ede alta #arte sa inre(istre&e si sa e$identie&e in e-#resie $alorica fenomenele economice din cadrulfirmei! c) care $i&ea&a relatiile cu mediul :a#ro$i&ionarea si desfacerea<$an&area)7 #recedate de studiul #ietei si ela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret!

d) s#ecifice menite sa asi(ure ser$icii au-iliare #roduselor<ser$iciilor $andute de catre intre#rinderi sianumite #roduse de alimentatie #u"lica si manufacturate oferite clientilor lor.

,-3. Eunctia de personal reprezinta un ansamblu de activitati: a) :actiuni) care $i&ea&a relatiile cu mediul :a#ro$i&ionarea si desfacerea<$an&area)7 #recedate de studiul #ietei si ela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret! b) de asi!urare" administrare si !estionare a resursei umane din cadrul intreprinderii c) menite sa asi(ure7 #e de o #arte7 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei7 iar #ede alta #arte sa inre(istre&e si sa e$identie&e in e-#resie $alorica fenomenele economice din cadrulfirmei! d) cu $aloare strate(ica ce $i&ea&a #ros#ectarea #ietei7 #recum si identificarea7 determinarea si utili&areami loacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia o"tinerii de #rofit ma-im in conditii de satisfacere acererii. ,-4. Eunctia de productie in comert si turism reprezinti un ansamblu activitati: a) care $i&ea&a relatiile cu mediul :a#ro$i&ionarea si desfacerea<$an&area)7 #recedate de studiul #ietei siela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret! ") de asi(urare7 administrare si (estionare a resursei umane din cadrul intre#rinderii c) specifice menite sa asi!ure servicii au+iliare produselor0serviciilor vandute de catre intreprinderi sianumite produse de alimentatie publica si manufacturate oferite clientilor lor; d) menite sa asi(ure7 #e de o #arte7 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei7 iar #ede alta #arte sa inre(istre&e si si e$identie&e in e-#resie $alorica fenomenele economice din cadrulfirmei. ,- . Eunctia comerciala cuprinde un ansamblu de activitati: a) de asi(urare7 administrare si (estionare a resursei umane din cadrul intre#rinderii! ") s#ecifice menite sa asi(ure ser$icii au-iliare #roduselor<ser$iciilor $andute de catre intre#rinderi sianumite #roduse de alimentatie #u"lica si manufacturate oferite clientilor lor! c) menite sa asi(ure7 #e de o #arte7 o"tinerea si folosirea mi loacelor financiare necesare firmei7 iar #ede alta #arte sa inre(istre&e si sa e$identie&e in e-#resie $alorica fenomenele economice din cadrulfirmei! d) %actiuni) care vizeaza relatiile cu mediul %aprovizionarea si desfacerea0vanzarea)" precedate de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret. ,-#. Eunctia financiar-contabila reprezinta un ansamblu de activitati: a) menite sa asi!ure" pe de o parte" obtinerea si folosirea mi;loacelor financiare necesare firmei" iar pede alta parte sa inre!istreze si sa evidentieze in e+presie valorica fenomenele economice din cadrulfirmei; ") de asi(urare7 administrare si (estionare a resursei umane din cadrul intre#rinderii! c) care $i&ea&a relatiile cu mediul :a#ro$i&ionarea si desfacerea<$an&area)7 #recedate de studiul #ietei siela"orarea #oliticilor de distri"utie si de #ret. d) cu $aloare strate(ica ce $i&ea&a #ros#ectarea #ietei7 #recum si identificarea7 determinarea si utili&areami loacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia o"tinerii de #rofit ma-im in conditii de satisfacere acererii. ,-). 5ubfunctia de aprovizionare include activitati le!ate de:

a) identificare a ne$oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate7 formarea sortimentuluicomercial7 desfacerea marfurilor etc.! b) procurarea marfurilor" materiilor prime" materialelor de care intreprinderea are nevoie pentrudesfasurarea activitatilor sale" in conditiile cele mai bune de calitate" pret" termene si securitate; c) o"tinerea7 folosirea si anali&a folosirii resurselor financiare! d) or(ani&area si e-ecutarea controlului financiar o#erati$7 #recum si a celui de fond asu#ra modului incare mi loacele materiale si "anesti au fost (estionate. ,-,. 5ubfunctia de vanzare include activitati le!ate de: a) o"tinerea7 folosirea si anali&a folosirii resurselor financiare! ") inre(istrare si e$identa a fenomenelor economice! c) identificarea nevoilor consumatorilor si a se!mentelor de piata interesate" formarea sortimentuluicomercial" desfacerea marfurilor etc.; d) or(ani&area si e-ecutarea controlului financiar o#erati$7 #recum si a celui de fond asu#ra modului incare mi loacele materiale si "anesti au fost (estionate. ,--. 5ubfunctia financiara include: a) inre(istrare si e$identa a fenomenelor economice! ") identificarea ne$oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate7 formarea sortimentuluicomercial7 desfacerea marfurilor etc.! c) #rocurarea marfurilor7 materiilor #rime7 materialelor de care intre#rinderea are ne$oie #entrudesfasurarea acti$itatilor sale7 in conditiile cele mai "une de calitate7 #ret7 termene si securitate! d) obtinerea" folosirea si analiza folosirii resurselor financiare. -//. Controlul financiar de !estiune include: a) inre(istrare si e$identa a fenomenelor economice! ") identificarea ne$oilor consumatorilor si a se(mentelor de #iata interesate7 formarea sortimentuluicomercial7 desfacerea marfurilor etc.! c) #rocurarea marfurilor7 materiilor #rime7 materialelor de care intre#rinderea are ne$oie #entrudesfasurarea acti$itatilor sale7 in conditiile cele mai "une de calitate7 #ret7 termene si securitate! d) or!anizarea si e+ecutarea controlului financiar operativ" precum si a celui de fond asupra modului incare mi;loacele materiale si banesti au fost !estionate . -/1. .nvestitiile reprezinta: a) mi;loace de valorificare a solutiilor te3nice si te3nolo!ice noi oferite de cercetarea stiintifica; ") mi loace de $alorificare a solutiilor de ordin socio-cultural! c) su#ortul material al #rotectia mediului am"iant! d) instrumentul de de&$oltare #ersonala. -/2. 2in punct de vedere economic prin investitie se intele!e: a) toate "unurile mo"ile si imo"ile7 cor#orale sau necor#orale7 ac'i&itionate sau create in intre#rinderedestinate a ramane constant su" aceeasi forma! b) sc3imbarea unei satisfactii imediate si si!ure" la care se renunta" in sc3imbul unei sperante viitoare ces-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunurile investite; c) alocare de ca#italuri in ac'i&itia de acti$e imo"ili&ate care sa asi(ure o renta"ilitate cores#un&atoareriscului asumat!

d) c'eltuiala incerta #entru un $iitor incert sau eforturile facute acum in s#eranta unor recom#ense$iitoare.

-/3. 2in punct de vedere contabil investitia vizeaza: a) sc'im"area unei satisfactii imediate si si(ure7 la care se renunta7 in sc'im"ul unei s#erante $iitoare ces-ar o"tine si al carei su#ort sunt tocmai "unurile in$estite! ") c'eltuiala incerta #entru un $iitor incert sau eforturile facute acum in s#eranta unor recom#ense$iitoare! c) toate bunurile mobile si imobile" corporale sau necorporale" ac3izitionate sau create in intreprinderedestinate a ramane constant sub aceeasi forma; d) alocare de ca#italuri in ac'i&itia de acti$e imo"ili&ate care sa asi(ure o renta"ilitate cores#un&atoareriscului asumat. -/4. .dentificati afirmatia falsa: a) in$estitia re#re&inta o c'eltuiala incerta #entru un $iitor incert sau eforturile facute acum in s#erantaunor recom#ense $iitoare! ") in$estitia re#re&inta o alocare de ca#italuri in ac'i&itia de acti$e imo"ili&ate care sa asi(ure orenta"ilitate cores#un&atoare riscului asumat! c) in (eneral7 in$estitiile au o finalitate #recisa% o"tinerea de "unuri<ser$icii indis#ensa"ile unei economiisanatoase7 (enerand noi acti$itati si noi o#ortunitati de afaceri! d) din punct de vedere contabil investitia vizeaza sc3imbarea unei satisfactii imediate si si!ure" la care se renunta" in sc3imbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunuril reinvestite. -/ . .nvestitiile se clasifica in investitii materiale" investitii financiare si investitii imateriale" in functiede: a) destinatia lor economica; ") tan(i"ilitatea si sco#ul in$estitiei! c) destinatia lor concreta! d) frec$enta flu-urilor de tre&orerie im#licate. -/#. .nvestitiile se clasifica in investitii in imobilizari in ec3ipamente si investitii in active nemateriale"in functie de: a) destinatia lor concreta! b) tan!ibilitatea si scopul investitiei; c) destinatia lor economica! d) frec$enta flu-urilor de tre&orerie im#licate. -/). .nvestitiile se clasifica in investitii in portofoliu si investitii directe" dupa: a) frec$enta flu-urilor de tre&orerie im#licate! ") destinatia lor economica! c) destinatia lor concreta; d) tan(i"ilitatea si sco#ul in$estitiei. -/,. in !eneral" proiectele de investitii urmaresc anumite obiective. Care dintre urmatoarele nu suntobiective ale proiectelor de investitii? a) o"iecti$e de #erformanta! ") o"iecti$e de tim#!

c) o"iecti$e de cost! d) obiective sectoriale.

-/-. 9biectivele de cost ale proiectelor de investitii se refera la: a) res#ectarea unor s#ecificatii te'nice cu #ri$ire la e-ecutia si functionarea sa! ") restrictii #rioritare ce tre"uie ri(uros res#ectate! c) termenele de im#lementare ale #roiectului! d) traducerea in termeni financiari a necesitatii si eficientei proiectului pentru a!entul declansator"constituind o reflectare a modului cum sunt respectate celelalte doua cate!orii de obiective. -1/. 7valuarea proiectelor de investitii nu presupune parcur!erea urmatoarei etape: a) previzionarea potentialului uman; ") determinarea costului #roiectului! c) #re$i&ionarea flu-urilor de numerar estimate a fi (enerate de e-#loatarea in$estitiei7 #recum si de$aloarea re&iduala a acesteia! d) determinarea ratei de actuali&are a flu-urilor de numerar. -11. 7valuarea proiectelor de investi fii nu presupune parcur!erea urmatoareietape: a) actuali&area flu-urilor de numerar7 estimand astfel $aloarea o"tinuta de intre#rindere ca urmare areali&arii si functionarii in$estitiei! b) alocarea capitalului uman c) determinarea costului #roiectului! d) com#ararea $alorii (enerate de in$estitie cu costul acesteia. -12. 5istemul de indicatori utilizati in evaluarea proiectelor de investitii s;ale!erea celui mai eficient proiect" determinati prin compararea diferitii a valorii !enerate de investitie cu costul acesteia" nu cuprinde: a) termenul de recu#erare a in$estitiei! ") $aloarea actuali&ata neta! c) rata de rentabilitate comerciala; d) indicele de #rofita"ilitate. -13. $ermenul de recuperare reprezinta: a) rata de actuali&are care asi(ura e(ali&area $alorii actuali&ate a flu-urilor de numerar (enerate dee-#loatarea in$estitiilor cu $aloarea actuali&ata a costurilor in$estitiei! ") ra#ortul dintre $eniturile totale actuali&ate si costurile totale actuali&ate! c) $aloarea #e care #roiectul o (enerea&a #entru intre#rindere! d) perioada de timp" incepand cu momentul punerii in functiune a capacitatilor" instalatiilor siec3ipamentelor de productie etc." pe parcursul careia suma cumulata a avanta;elor economice obtinutee!aleaza volumul investitiilor prevazute in proiecte. -14. Activitatea de aprovizionare poate fi definita ca fiind activitatea: a) prin care se asi!ura elementele materiale si te3nice necesare productiei" in volumul si structura caresa permita realizarea obiectivelor !enerale ale intreprinderii" in conditiile unor costuri minime si ale unui profit cat mai mare; ") de #unere la dis#o&itia intre#rinderii a unor #roduse si ser$icii!

c) de dimensionarea #e criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale #entru comandasi a#ro$i&ionare! d) ela"orarea strate(iilor de cum#arare a resurselor necesare. -1 . Activitatea de aprovizionare are drept obiectiv: a) identificarea si sta"ilirea $olumului si structurii materiale si ener(etice necesare desfasurarii acti$itatiide ansam"lu a unitatii economice! b) asi!urarea completa si comple+a a unitatii economice cu resurse materiale si te3nice corespunzatoarecalitativ" la locul si termenele solicitate" cu un cost minim; c) #ros#ectarea #ietei interne si e-terne de resurse materiale! d) ale(erea resurselor materiale si ec'i#amentelor te'nice. -1#. .n vederea atin!erii obiectivului aprovizionarii se initiaza si se desfasoara activitati specifice cu!rad de comple+itate si dificultate diferit. Care dintre urmatoarele activitati nu se incadreaza incate!oria activitatilor specifice aprovizionarii: a) identificarea si sta"ilirea $olumului si structurii materiale si ener(etice necesare desfasurarii acti$itatiide ansam"lu a unitatii economice! ") fundamentarea te'nico-economica a #lanului si #ro(ramelor de a#ro$i&ionare! c) testarea credibilitatii clientilor; d) ela"orarea de "ilanturi materiale si ener(etice. -1). 2imensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale pentrucomanda si aprovizionare reprezinta: a) acti$itate s#ecifica $an&arii! ") o"iecti$ al a#ro$i&ionarii! c) o"iecti$ al strate(iei firmei! d) activitate specifica aprovizionarii. -1,. in !eneral" aprovizionarea se afla in: a) doua ipostaze; ") trei i#osta&e! c) #atru i#osta&e! d) nicio i#osta&a. -1-. 9 prima ipostaza in care se afla aprovizionarea se refera la: a) i#osta&a de #roces initiator de sarcini7 ca& in care determina anumite conditii de desfasurare aacti$itatii economice! b) ipostaza de proces menit sa asi!ure baza materiala a constituirii stocurilor de materii prime"materiale" produse finite si derularii vanzarii marfurilor0serviciilor" fiind determinat de acestea; c) i#osta&a in care sunt o#timi&ate costurilor de a#ro$i&ionare! d) i#osta&a in care antrenea&a costuri care (re$ea&a asu#ra situatiei financiare a intre#rinderii. -2/. 9ptimizarea costurilor de aprovizionare vizeaza: a) costurile cercetarii #ietelor de a#ro$i&ionare si costurile oca&ionate de intre(ul circuit #e care il #arcur( marfurile! ") costurile oca&ionate de intre(ul circuit #e care il #arcur( marfurile si costurile #ri$ind ne(ocierea cufurni&ori! c) costurile ale!erii furnizorilor si costurile de aprovizionare propriu-zise"

d) costurile cercetarii #ietelor de a#ro$i&ionare si costurile #ri$ind ne(ocierea cu furni&ori.

-21. .dentificati afirmatia falsa: a) a#ro$i&ionarea re#re&inta o com#onenta a lantului de acti$itati din cadrul distri"utie #roduselor! ") indiferent de i#osta&a in care se afla7 a#ro$i&ionarea influentea&a desfasurarea intre(ii acti$itatieconomice si antrenea&a costuri care (re$ea&a asu#ra situatiei financiare a intre#rinderii! c) in functie de numarul7 marimea si am#lasarea teritoriala a furni&orilor intre#rinderile o#tea&a #entruanumite circuite de a#ro$i&ionarea! d) prosperitatea firmelor decur!e din optimizare. -22. in ale!erea furnizorilor" pornind de .a situatia !enerala a acestora" nu se are .n vedere: a) stabilitatea politica; ") #otentialul financiar! c) sta"ilitatea financiara! d) #resti(iul. -23. .n ale!erea furnizorilor" pornind de la caracterizarea mediul in care acestia functioneaza" se are invedere: a) calitate #roduselor<ser$iciilor oferite #ietei! b) frecventa !revelor; c) #otentialul financiar! d) oferta de #roduse<ser$icii. -24. Activitatea de vanzare reprezinta activitatea: a) de sta"ilire a modalitatilor #rin care urmea&a a fi $andute #rodusele! ") #rin care trec #rodusele de la #roducator la consumator! c) prin care se asi!ura vanzarea rezultatelor productiei sau valorificarea rezultatelor activitatii firmei; d) de inc'eiere a tran&actiilor. -2 . 2esfacerea produselor nu se realizeaza prin: a) sisteme de distri"utie! ") canale de distri"utie! c) forme de $an&are! d) merc3andisin!. -2#. >anzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala: a) ne(ocierile oca&ionate de inc'eierea acordului de $an&are! ") inc'eierea tran&actiilor! c) transmiterea riscului si #ro#rietatii! d) elaborarea strate!iilor de cumparare a resurselor necesare. -2). >anzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala% a) $erificarea inde#linirii o"li(atiilor!

") efectuarea #latilor! c) (arantiile si daunele! d) ne!ocierile ocazionate de inc3eierea acordului de cumparare. -2,. Derc3andisin!-ul desemneaza: a) ansamblul de metode si te3nici de prezentare si de punere in valoare a marfurilor la locul vanzarii; ") ansam"lul te'nicilor destinate sa stimule&e si sa facilite&e cum#ararea unui #rodus! c) ansam"lul te'nicilor de comunicare si de $an&are care #ermit sta"ilirea unei le(aturi comercialedirecte cu clientii actuali si #otentiali! d) ansam"lul de solutii te'nice7 economice7 uridice si or(ani&atorice care concura la $an&area #roduselor. -2-. Analiza eficientei vanzarii se realizeaza pe baza analizei: a) $alorii adau(ate si a clientilor! b) cifrei de afaceri si a clientilor; c) #rofitului si a mar ei comerciale! d) cifrei de afaceri si a #rofitului. -3/. Eormele de vanzare reprezinta: a) ansam"lul or(ani&atiilor si #ersoanelor care inter$in in trecerea #roduselor de la #roducator laconsumator7 cu relatiile lor uridice si economice! ") ansam"lul de metode si te'nici de #re&entare si de #unere in $aloare a marfurilor la locul $an&arii! c) ansamblul de solutii te3nice" economice" ;uridice si or!anizatorice care concura la vanzarea produselor; d) ansam"lul te'nicilor destinate sa stimule&e si sa facilite&e cum#ararea unui #rodus. -31. 5tocurile pot fi definite ca fiind: a) totalitatea #roduselor detinute in #atrimoniu7 destinate a fi $andute in aceeasi stare! ") totalitatea #roduselor detinute in #atrimoniu7 destinate a fi $andute du#a #relucrarea lor in #rocesulde #roductie! c) totalitatea ser$iciilor detinute in #atrimoniu7 destinate a fi consumate Ia #rima lor utili&are! d) totalitatea bunurilor de%inute in patrimoniu" destinate fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie" fie a fi consumate la prima lor utilizare. -32. 5tiind ca viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost de 1/"4 zile si in conditiile inre!istrarii unor vanzari medii zilnice de 22 4 / mii. lei0zi" stocul mediu inre!istrat in sectorul alimentar a fost de: a) 233 4,/ mii. lei; ") E@@ @E@ mil. lei! c) E>E ?H@ mil. lei! d) B>E ?H@ mil. lei. -33. 9 societate comerciala a inre!istrat in perioada 1./1 - 31.12" urmatoarele cantitati de stocuri:11//" -2/" 2/ /" 1, /" ,,/ bucati. 5tiind ca perioadele de aprovizionare au fost e!ale" stocul mediu alperioadei a fost de: a) B?@@ "uc!

b) 14 3 buc; c) B>EB "uc! d) BE?C "uc. -34. 9biectivitatea formarii de stocuri este ;ustificata de actiunea mai multor factori care leconditioneaza e+istenta si nivelul de formare" le stabilizeaza functia si scopul constituirii. Care dintreurmatorii factori nu se inscrie in aceasta cate!orie? a) contradictia dintre s#eciali&area #roductiei si caracterul nes#eciali&at al cererii! ") necesitatea e-ecutarii unor o#eratii s#ecifice #entru a inlesni #rocesul de li$rare sau consum almaterialelor :rece#tie7 sortare7 marcare7 am"alare - de&am"alare7 formarea loturilor de li$rare7 #re(atirea materialelor #entru consum s.a.m.d.)! c) necesitatea eficientizarii procesului social; d) caracterul se&onier al #roductiei sau al consumului! #entru ma oritatea #roduselor #roductia estecontinua7 in tim# ce consumul este se&onier! la #rodusele a(ricole situatia este in$ersa. -3 . Dana!ementul stocurilor este deosebit de important pentru: a) diferenta s#atiala dintre #roductie si consum! ") #eriodicitatea #roductiei7 consumului si a trans#ortului! c) caracterul se&onier al #roductiei sau al consumului! d) asi!urarea ritmica a vanzarilor si evitarea scaderii vanzarilor si c3iar a pierderii increderiicumparatorilor. -3#. 5tiind ca stocul mediu inre!istrat in sectorul alimentar a fost de 2 4 // mil. lei si in conditiileinre!istrarii unor vanzari medii zilnice de 2 4 / mil. lei0zi" viteza medie de rotatie a stocurilor insectorul alimentar a fost de: a) 1/ zile ") B> &ile c) EE &ile d) BE &ile -3). in anul 2//4 stocul mediu al unei societati a fost de #23 ,#/ lei" iar stocul final de ),- 2/ lei.5tocul initial din 2//4 a fost de: a) C>E >HD lei! b) 4 , 2// lei; c) ?>D E@@ lei! d) KHD >E@ lei. -3,. in functie de momentul in care sunt evaluate" stocurile sunt: a) stocuri de lucru7 stocuri de materii #rime si stocuri de materiale! ") stocuri minime7 stocuri ma-ime si stocuri de si(uranta! c) stocuri initiale" stocuri finale si stocuri medii; d) stocuri de #roduse finite7 stocuri medii si stocuri minime. -3-. in functie de destinatie" stocurile sunt: a) stocuri ma-ime si stocuri minime! ") stocuri de comanda si stocuri de si(uranta! c) stocuri initiale si stocuri finale; d) stocuri de lucru si stocuri de si!uranta.

-4/. 5tocul minim reprezinta: a) ni$elul ma-im al stocului7 intr-o #erioada data% ") ni$elul stocului dintr-un anumit articol la atin(erea caruia tre"uie lansata o noua comanda7 tinandu-secont de constran(erile a#ro$i&ionarii :durata7 loturi7 trans#ort7 de#o&itare etc.)! c) ni$elul stocului unui anumit articol care #ermite intre#rinderii sa faca fata disfunctionalitatilor (enerate de cresterea cererii sau intar&ieri in li$rarea "unurilor7 ce #ot (enera ru#turi de stoc! d) nivelul la care activitatea se poate derula inca la cote normale" in absenta manifestarii oricaror fenomene aleatorii" perturbatoare. -41. .dentificati afirmatia falsa: a) ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii sociale a intreprinderii; ") lic'iditatea e-#rima ca#acitatea unei or(ani&atii de a face fata datoriilor #e termen scurt din acti$elecurente! c) rata acti$elor imo"ili&ate masoara (radul de in$estire a ca#italului in cadrul intre#rinderii! d) rata acti$elor circulante re#re&inta #onderea acti$elor circulante in totalul "ilantului. -42. 5olvabilitatea firmei reprezinta: a) ca#acitatea unei or(ani&atii de a face fata datoriilor #e termen scurt din acti$ele curente! b) capacitatea intreprinderii de a face fata obli!atiilor scadente care rezulta" fie din an!a;amenteanterioare contractate" fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii" fiedin prelevari obli!atorii; c) ca#acitatea unei or(ani&atii de a face fata clientilor #e termen scurt! d) ca#acitatea intre#rinderii de a face fata o"li(atiilor sociale. -43. Bestiunea previzionala a personalului" denumita si planificarea resurselor umane consta in: a) ec'ili"rarea cererii cu oferta de munca! ") cule(erea si sistemati&area informatiilor necesare cunoasterii! c) proiectarea pe termen mediu si lun! a nevoilor si resurselor de personal ale unei firme; d) identificarea ofertei interne de munca. -44. .dentificati afirmatia falsa: a) informatiile o"tinute din descrierea #ostului sunt sinteti&ate in fisa #ostului! ") (estiunea carierelor #resu#une crearea si functionarea unui sistem de a#reciere a #ersonalului caresa #ermita factorilor de deci&ie sa #ro#una fiecarui salariat un #lan de cariera indi$iduali&at! c) o com#onenta im#ortanta a (estiunii carierei an(a atilor o constituie #re(atirea si de&$oltarea #rofesionala! d) prin perfectionare se urmareste dezvoltarea unor capacitati noi.

-4 . .dentificati afirmatia falsa: a) o #olitica de recom#ensare tre"uie sa fie ec'ita"ila7 com#etiti$a7 stimulati$a si fle-i"ila! ") #roducti$itatea muncii se determina fie ca $aloare creata de un muncitor intr-o unitate de tim#7 fie catim# de munca necesar #entru reali&area unui #rodus<ser$iciu! c) anali&a utili&arii resurselor umane $i&ea&a atat latura e-tensi$ii - cantitati$a cat si latura intensi$calitati$a! d) latura e+tensiv-cantitativa a analizei utilizarii resurselor umane vizeaza economisirea timpului demunca necesar realizarii unui produs" prestarii unui serviciu" e+ecutarii unei lucrari. -4#. 5tiind ca rezultatul e+ercitiului inaintea impozitarii %profitul brut) a fost de 3212# mil. lei" iaractivele totale de 1--1-, mil. lei" rata rentabilitatii economice a fost de: a) 1#" 13G; ") E@A! c) E>A! d) B>A. -4). 5tiind ca rezultatul e+ercitiului %profitul net) al unei societati a fost de 44-)# mil. lei" iar capitalulpropriu de 23-/,, mil. lei" rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu a fost de: a) E@7EA! b) 1,",1G; c) D7>A! d) C7E3A. -4,. .dentificati afirmatia adevarata: a) anali&a #erformantelor intre#rinderii are dre#t o"iecti$ sta"ilirea contri"utiei diferitelor ti#uri dere&ultate la $ariatia totala a re&ultatului "rut! ") anali&a structurala a re&ultatelor se #oate reali&a in #atru moduri! c) rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate %profit sau pierdere) si unindicator care reflecta un flu+ de activitate %cifra de afaceri neta" resurse consumate etc.) sau un *stoc'%capital propriu" active totale etc.); d) #rinci#alele rate de renta"ilitate o#erationale in anali&a financiara a firmei sunt% rata renta"ilitatiicomerciale si rata renta"ilitatii financiare. -4-. 5tiind ca profitul net al unei societati a fost de 24//3 mil. lei" iar cifra de afaceri de 2,-)/- mil.lei" rata rentabilitatii comerciale a fost de: a) B>7H@A! ") B37E>A! c) E>7@@A! d) ,"2,G. - /. 2aca veniturile din e+ploatare ale unei societati au fost de 4)3#,1 -/ mii lei" iar c3eltuielile dee+ploatare au fost de 412//-,13 mii lei" rezultatul din e+ploatare a fost de: a) ?@C>3CC@ mii lei! ") >@K3?EB@ mii lei!

c) 3@EKHDEE mii lei! d) #1#)1))) mii lei. - 1. Ansamblul proceselor de munca desfasurate in orice or!anizatie se impart in: a) de munca si de e-ecutie! ") de conducere si de creatie! c) de mana!ement si de e+ecutie; d) de moti$are si de ordonare. - 2. Ansamblul inte!rat al actiunilor desfasurate de personalul autorizat in vederea stabilirii sirealizarii obiectivelor or!anizatiei defineste procesul: a) de #roductie! ") de e-ecutie! c) de mana!ement; d) de or(ani&are. - 3. Ansamblul de actiuni relativ independente care se succed intr-o anumita ordine in timp si caresunt efectuate de orice subiect conducator care e+ercita o actiune rationala asupra obiectului condusin vederea stabilirii si realizarii obiectivelor defineste: a) #rocesul de mana(ement! ") relatiile de mana(ement! c) conceptul de functie a mana!ementului; d) conce#tul de functiune a or(ani&atiei. - 4. <rmatoarele trasaturi: caracter dinamic" relativa independenta" relatii si influente reciproce"apartin; a) #rocesului de mana(ement! b) functiilor mana!ementului; c) relatiilor de mana(ement! d) #rocesului de e-ecutie. - . $rasaturile procesului tipic de mana!ement sunt: a) realismul! fle-i"ilitatea! umanismul! eficacitatea! #ro(resi$itatea! ") fle-i"ilitatea! sta"ilitatea! continuitatea! #ro(resi$itatea! c) unitatea; continuitatea; conte+tualitatea; pro!resivitatea; d) sta"ilitatea! realismul! fle-i"ilitatea! ciclicitatea! continuitatea. - #. Preponderenta previziunii si e+ercitarea celorlalte functii intr-o viziune prospectivi" se referi la: a) #rocesul ti#ic de mana(ement! b) faza previzionala a mana!ementului; c) fa&a o#erati$a a mana(ementului! d) fa&a #osto#erati$a a mana(ementului! - ). 7+ercitarea cu preponderenta a functiei de control-re!lare in vederea comensurarii siinterpretarii rezultatelor" a depistarii abaterilor de la obiective" a identificarii cauzelor acestor abateri"defineste: a) functia de or(ani&are! ") fa&a o#erati$a a mana(ementului!

c) fa&a #re$i&ionala a mana(ementului! d) faza postoperativa a mana!ementului. - ,. Preponderenta or!anizarii" coordonarii si antrenarii personalului la realizarea obiectivelor" dar sie+ercitarea previziunii pe termen scurt si control operativ" defineste faza: a) operativa a mana!ementului; ") de control a a#licarii deci&iei! c) #re$i&ionala a mana(ementului! d) #osto#erati$a a mana(ementului. - -. Ansamblul proceselor prin care se stabilesc misiunea si obiectivele or!anizatiei" se identificamodalitatile de actiune si resursele necesare realizarii lor defineste functia de: a) coordonare! b) prevedere; c) control-re(lare! d) or(ani&are. -#/. Ansamblul actiunilor prin care se descompun procesele de munca in componente primare" se!rupeaza aceste componente pe locuri de munca si se atribuie spre realizare personalului firmei invederea realizarii obiectivelor defineste functia de: a) #re$edere! ") control-re(lare! c) coordonare! d) or!anizare. -#1. Ansamblul proceselor prin care se armonizeaza" in timp si spatiu" deciziile adoptate de mana!ericu actiunile e+ecutantilor defineste functia de: a) #re$edere! b) coordonare; c) antrenare! d) or(ani&are. -#2. Ansamblul proceselor prin care se determina personalul or!anizatiei sa contribuie la realizareaobiectivelor stabilite" pe baza luarii in considerare a factorilor motivationali" defineste functia de: a) #re$edere! b) antrenare; c) control-re(lare! d) or(ani&are. -#3. Ansamblul proceselor prin care se evalueaza rezultatele unui ciclu de mana!ement" se identificasi se corecteaza abaterile fata de obiectivele stabilite" defineste functia de: a) #re$edere! ") coordonare! c) antrenare! d) control-re!lare. -#4. 6ezultatele e+ercitarii functiei de prevedere sunt: a) strate(iile! tacticile! #ro(ramele!

b) politicile; strate!iile; planurile; pro!ramele; c) tacticile! #lanurile de afaceri! #ro(ramele! d) #lanurile! #ro(no&ele! strate(iile. -# . Corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu !radul de participare la realizareaobiectivelor se refera la: a) or(ani&are! ") antrenare! c) motivare; d) coordonare. -##. 7+ercitarea eficienta a functiei de antrenare presupune ca procesul motivarii sa fie: a) comple+" diferentiat" !radual; ") am#lu7 indi$iduali&at7 sec$ential! c) sim#lu7 material7 indi$idual! d) com#le-7 sec$ential7 indi$idual. -#). Procesul tipic de mana!ement cuprind" in raport de intensitatea e+ercitarii functiilormana!ementului" fazele: a) deci&ionala7 o#erationala7 strate(ica! b) previzionala" operationala" postoperativa; c) #re$i&ionala7 deci&ionala7 strate(ica! d) o#erati$a7 #osto#erati$a7 conce#tuala. -#,. Eunctia care raspunde la intrebarea: ce poate si ce ar trebui sa faca firma este: a) control-re(larea! b) previziunea; c) or(ani&area! d) comunicarea. -#-. Comunicarea si ascultarea activa sunt activitati ce compun functia de: a) coordonare; ") control-re(lare! c) or(ani&are! d) #re$i&iune. -)/. Prevenirea si eliminarea unor perturbari" disfunctionalitati" corectarea abaterilor fata de tintele asumate sunt rezultate ale e+ercitarii functiei de: a) control-re!lare; ") coordonare! c) or(ani&are! d) antrenare. -)1. Amplificarea satisfacerii personalului pe masura cresterii aportului la realizarea obiectivelorreprezinta motivarea: a) co(niti$a! ") afecti$a! c) pozitiva; d) ne(ati$a.

-)2. Amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor daca acesta nu participa la realizareaobiectivelor reprezinta motivarea: a) #o&iti$a! ") intrinseca! c) co(niti$a! d) ne!ativa. -)3. <rmatoarele caracteristici: comple+itatea" diferentierea" !radualitatea reprezinta cerinte alee+ercitarii eficiente a functiei: a) #re$edere! b) antrenare; c) coordonare! d) control-re(lare. -)4. Cerintele de: continuitate" caracter preventiv" caracterul corectiv se refera la eficientaactivitatilor ce compun functia: a) or(ani&are! ") coordonare! c) control-re!lare; d) antrenare. -) . Persoana care e+ercita functiile mana!ementului in virtutea postului ocupat" adopta decizii siinitiaza actiuni" influentand direct comportamentul or!anizational al altor persoane" defineste: a) leader-ul! ") decidentul indi$idual! c) mana!erul; d) intre#rin&atorul. -)#. 5electati din urmatoarele formulari caracteristicile mana!erilor: a) #uterea! du"la #rofesionali&are! moti$atia #o&iti$a! ") du"la #rofesionali&are! caracterul creator al muncii desfasurate! autoritatea! c) moti$atia #o&iti$a! dorinta de a conduce! stresul or(ani&ational! d) #uterea! influenta directa asu#ra factorilor de #roductie. DKK. 3ana(erii de ni$el inferior7 mediu si su#erior reflecta o clasificare du#a criteriul% a) sfera de cu#rindere a acti$itatilor coordonate! ") salariul acordat! c) nivelul ierar3ic la care se situeaza postul; d) calitati si a#titudini. -),. 6ealizarea obiectivelor firmei prin intermediul altor persoane pe care le determina sa desfasoareo serie de actiuni este o caracteristica a mana!erilor care se refera la: a) influenta mediata asupra proceselor de e+ecutie; ") autoritate! c) caracterul creator al muncii! d) #utere.

-)-. Capacitatea de comunicare" empatia" modestia" sociabilitatea" cordialitatea reprezinta calitaticerute mana!erului de ordin: a) moral! b) social; c) inter#ersonal! d) intelectual. -,/. .nteli!enta" capacitatea de a recunoaste si accepta noul" ima!inatia" capacitatea de prevederesunt calitati cerute mana!erului !rupate in functie de: a) caracter! ") #ersonalitate! c) a#titudini! d) intelect. -,1. Competentele solicitate mana!erului sunt: a) formale si informate! b) asi!urate de formatia de baza si cele specifice e+ercitarii procesului de mana!ement; c) asi(urate de cultura (enerala si de s#ecialitate! d) do"andite #rin e-#erienta si de&$oltate #rin e-ercitare. -,2. Dodul specific de comportament prin care se e+teriorizeaza calitatile" cunostintele si aptitudinilemana!erului in relatiile cu subordonatii si omolo!ii sai" defineste: a) ti#ul de mana(er! b) stilul de mana!ement; c) stilul de leaders'i#! d) stilul intre#rin&atorului. -,3. <rmatorii factori: autoritarismul" directivitatea" relatia cu subordonatii" orientarea fata deproblemele subordonatilor" metodele si te3nicile de mana!ement utilizate" influenteaza: a) ti#ul de mana(er! b) stilul de mana!ement; c) stilul de leaders'i#! d) stilul intre#rin&atorului. -,4. 5tilul de mana!ement caracterizat prin: usurinta contactelor umane" utilizarea lar!a a dele!arii"incredere si respect fata de oameni este: a) autoritar! b) participativ; c) or(ani&ator! d) ma-imalist. -, . Dana!erul caracterizat prin: concentrarea autoritatii formale adoptarea deciziilor in modindividual" utilizarea redusa a dele!arii si consultarii subordonatilor practica un stil: a) #artici#ati$! ") #artici#ati$-autoritar! c) autoritar; d) o#ortunist.

-,#. Ansamblul produselor artificiale" a valorilor si conceptiilor de baza" a modurilor de !andire sicomportament acceptate in !eneral intr-o or!anizatie ca baza comuna de actiune" defineste: a)com#ortamentulor(ani&ational! b) cultura or!anizationala; c) comunicarea or(ani&ationala! d) stilul de mana(ement. -,). <rmatoarele elemente: produsele artificiale" actorii" eroii" perspectivele indivizilor in or!anizatieapartin: a) structurii or(ani&atorice! ") #artii in$i&i"ile a culturii or(ani&ationale! c) partii vizibile si accesibile a culturii or!anizationale; d) sistemului moti$ational. -,,. Componentele culturale care dau substanta manifestarilor si evenimentelor or!anizate de!rupuri in interiorul si in afara or!anizatiei" bazate pe obisnuinte" traditii" re!uli nescrise" sunt produseartificiale: a) fi&ice! ") #si'ice! c) de comportament; d) $er"ale. -,-. :imba;e" slo!anuri" povestiri" mituri prin care se ve3iculeaza mesa;e esentiale ale culturiior!anizationale fac parte din produsele artificiale: a) de com#ortament! ") fi&ice! c) verbale; d) structurale. --/. .ndivizii care" in virtutea personalitatii" actelor sau atitudinilor .ntra .n memoria colectiva" oferindor!anizatiei o anumita identitate reprezinta: a) eroii; ") actorii! c) mana(erii! d) leaderii. --1. .deile si actiunile fmpartSsite de membrii unei or!anizatii care ii a;uta sa actioneze adecvat inanumite situatii reprezinta din punctul de vedere al culturii or!anizationale: a) $alorile! b) perspectivele; c) normele! d) credintele. --2. Preferintele sau atitudinile colective fata de nevoile sociale si idealurile !enerate de acestea" carese impun membrilor or!anizatiei" se refera la: a) norme! ") credinte!

c) valori; d) conce#tii de "a&a. --3. Convin!erile e+primate prin propozitii !enerale privind functionarea mediului in care evolueaza !rupul reprezinta: a) credinte; ") $alori! c) norme! d) #re udecati. --4. 6eprezentarile si ideile mana!ementului de varf cu privire la or!anizatie" an!a;ati" parteneri deafaceri" e+primate prin pareri de la sine intelese" considerate ca atare" definesc: a) normele de !rup; ") credintele! c) $alorile! d) conceptiile de baza. -- . Dodificarea fundamentala a culturii or!anizationale este posibila numai in cazul sc3imbarii: a) $alorilor! b) conceptiilor de baza; c) credintelor! d) factorilor interni. --#. Cultura nationala" factorii te3nici sl te3nolo!ici" factorii ;uridici" reprezinta pentru cultura or!anizationala" factori: a) nationali! b) e+terni; c) internationali! d) interni. --). 7lementele culturale le!ate de mediul e+terior al firmei care se refera la posibilitatile ei dedezvoltare" la pozitia in raport cu competitorii intr-un anumit orizont temporal reprezinta: a) credintele an(a atilor! ") #ers#ecti$ele indi$idului! c) perspectivele or!anizatiei; d) conce#tiile de "a&a. --,. 6e!ulile specifice de comportament care se aplica tuturor membrilor or!anizatiei si care derivadin valori si credinte constituie: a) conce#tiile de "a&a! b) norme de comportament; c) mituri si ritualuri! d) #ers#ecti$e indi$iduale.

---. Eondatorul firmei" istoria" traditiile si dimensiunile or!anizatiei" perenitatea valorilor siconceptiilor constituie pentru cultura or!anizationala a unei firme factori de aparitie si evolutie: a) interni; ") e-terni! c) mondiali! d) re(ionali. 1///. Culturile pozitive si ne!ative sunt cele clasificate dupa criteriul: a) confi(uratiei! b) contributiei la performantele firmei; c) (radul de ras#andire si sustinere! d) ni$elul de risc acce#tat. B@@B. Culturile caracteri&ate #rin omo(enitatea $alorilor7 #ers#ecti$e care ofera moti$are #o&iti$a7conce#tii de "a&a orientate s#re consultare7 deci&ie de (ru# si coo#erare sunt% a) forte! ") sla"e! c) pozitive; d) ne(ati$e. 1//2. Culturile care promoveaza birocratia" centralizarea e+cesiva" interesele corporatiste" i!norareaintereselor clientilor" rezistenta la sc3imbare sunt de tip: a) tem#lu! ") roi! c) forte! d) ne(ati$. 1//3. Culturile forte si slabe se clasifica astfel dupa criteriul: a) confi(uratie! b) !rad de sustinere si raspandire; c) contri"utia la #erformantele or(ani&atiei! d) ca#acitatea de reactie. 1//4. Culturile cu o puternica implantare in constiinta si comportamentul personalului" sustinute siraspandite prin ritualuri" ceremonii si mituri sunt de tip: a) #o&iti$! ") ne(ati$! c) sla"! d) forte 1// . >alorile" credintele si normele difuze" conflictele frecvente" eroii si miturile desconsideratecaracterizeaza culturile: a) #an&a de #aian en! ") tem#lu! c) slabe; d) roi.

1//#. Culturile de tip panza de paian;en" templu" retea si roi sunt !rupate dupa criteriul: a) confi!uratie; ") ni$elul de risc acce#tat! c) (rad de sustinere si ras#andire! d) ti#ul tran&actiei dintre indi$id si or(ani&atie. 1//). $ipul cultural in care puterea este concentrata .a nivelul unei persoane" controlul este e+ercitatde persoane bine alese de centrul decizional" cu valori concentrate asupra performantelor individuale"e!ocentrismului" rezistentei fizice si psi3ice se re!aseste in cultura: a) tem#lu! ") retea c) roi! d) panza de paian;en. 1//,. Cultura care se re!aseste in or!anizatiile de mari dimensiuni" birocratice" bazata pe rolurispecializate" favorizand formarea de subculturi" cu valori si perspective clare si e+primate in scris"orientate spre disciplina si respectul procedurilor este de tip: a) #o&iti$! ") ne(ati$! c) templu; d) retea. 1//-. Cultura in care individul detine rolul central" or!anizatia este subordonata intereselor individuale putand fi parasita oricand dar neavand forta de a retine" disponibiliza sau antrena indiviziieste de tip: a) roi; ") tem#lu! c) mac'o! d) ne(ati$. 1/1/. Ale!erea unei alternative de actiune din mai multe posibile in vederea realizarii unuia sau maimultor obiective defineste: a) #rocesul de mana(ement! ") deci&ia de mana(ement! c) decizia" in !eneral; d) deci&ia strate(ica. 1/11. Ale!erea intre varianta pozitiva si cea ne!ativa a unei actiuni defineste; a) 3otararea; ") deci&ia de mana(ement! c) deci&ia7 in (eneral! d) deci&ia strate(ica. 1/12. Procesul constient de ale!ere a unei alternative de cautiune din mai multe posibile in vederearealizarii unui obiectiv prin a carei aplicare este influentat comportamentul cel putin unei altepersoane decat decidentul" defineste: a) deci&ia7 in (eneral! b) decizia de mana!ement;

c) deci&ia strate(ica! d) #rocesul de mana(ement! 1/13. 2ecizia care declanseaza actiuni pentru rezolvarea unor probleme cunoscute" de anver!ura redusa" cu o frecventa ridicatii se afla in ipostaza de: a) #roces deci&ional! ") rutina deci&ionala! c) act decizional; d) deci&ie o#ortuna. 1/14. 2ecizia care solicita rationamente profunde" informatii multe si diverse" metode comple+e defundamentare se afla in ipostaza de: a) deci&ie o#ortuna! b) proces decizional; c) act deci&ional! d) deci&ia mana(eriala. 1/1 . 5electati din urmatoarele formulari pe cea care nu respecta cerintele de rationalitate a decizieide mana!ement: a) sa fie fundamentata stiintific! ") sa fie im#uternicita! c) sa fie fle+ibila; d) sa fie o#ortuna. 1/1#. 5electati din urmatoarele variante" deciziile clasificate dupa orizontul de timp: a) de certitudine; de risc; de incertitudine; ") unice! de risc! strate(ice! c) re#etiti$e! de certitudine! unice! d) strate!ice; tactice; curente 1/1). 2eciziile caracterizate prin: manifestarea cu o anumita probabilitate ce poate fi determinataobiectiv" mai multe stari ale conditiilor obiective care influenteaza nivelul consecintelor variantelordecizionale sunt decizii: a) de certitudine! ") strate(ice! c) de incertitudine! d) de risc. 1/1,. 7+istenta a doua sau mai multe stari ale conditiilor obiective" pentru care nu se cunoaste nicimacar posibilitatea de manifestare a acestora" caracterizeaza deciziile % a) curente! b) de incertitudine; c) de risc! d) multicriteriale.

1/1-. 2eciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza tinand seama de mai multe criterii decizionale sunt: a) strate(ice! ") tactice! c) de risc! d) multicriteriale. 1/2/. Premisele deciziei de mana!ement sunt date de: a) cel #utin doua $ariante! e-istenta unei finalitati! modificarea #ro#riilor actiuni! b) influentarea actiunilor si0sau comportamentului a cel putin unei alte persoane decat decidentul;e+istenta unei finalitati; cel putin doua variante; c) o $arianta de actiune! reali&area unuia sau mai multor o"iecti$e! influenta asu#ra actiunilor #ro#rii sialtor #ersoane! d) un decident7 mai multi e-ecutanti7 un o"iecti$. 1/21. A adopta decizia de persoana sau !rupul investit cu autoritatea si responsabilitatea necesararaspunde cerintei de: a) fundamentare stiintifica! b) imputernicire; c) clara7 concisa7 necontradictorie! d) decidentul7 mediul am"iant7 consecintele deci&ionale. 1/22. Pentru a fi completa" decizia trebuie sa contina: a) o"iecti$ul urmarit7 res#onsa"ilul7 resursele! b) obiectivul"modalitatea de actiune" responsabilul" termenele de aplicare" e+ecutantul" subdiviziunileor!anizatorice implicate in aplicare; c) res#onsa"ilul7 modalitatea de actiune7 resursele7 termenele7 e-ecutantul! d) o"iecti$ul7 resursele7 res#onsa"ilul7 e-ecutantul. 1/23. 2ecizia adoptata in conformitate cu realitatile din cadrul or!anizatiei" pe baza unui instrumentarstiintific" respecta cerinta de rationalitate: a) im#uternicire! ") o#ortunitate! c) fundamentare stiintifica; d) fle-i"ilitate. 1/24. 2eciziile care vizeaza orizonturi de timp mari %mai mult de un an)" se refera la probleme ma;oreale activitatii or!anizatiei si influenteaza intrea!a activitate a acesteia sau principalele salecomponente" reprezinta decizii: a) tactice! ") curente! c) strate!ice; d) de risc. 1/2 . 2eciziile care se adopta cu o frecventa mare" pe un interval de timp foarte redus" iar aplicarealor afecteaza un sector al activitatii or!anizatiei" reprezinta decizii: a) de incertitudine! ") de risc! c) curente; d) tactice.

1/2#. 2eciziile care se adopta pentru o perioada relativ scurta de timp %apro+imativ un an)" se referala domenii importante ale or!anizatiei si influenteaza numai o parte a activitatii acesteia" sunt decizii: a) o#ortune! ") strate(ice! c) curente! d) tactice. 1/2). 2eciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza o sin!ura data" in cadrul or!anizatiei" sau de unnumar foarte redus de ori la intervale mari de timp" sunt decizii% a) unicriteriale! ") multicriteriale! c) unice; d) uni#ersonale. 1/2,. 2eciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza de mai multe ori in perioada de functionare aor!anizatiei" sunt decizii: a) #eriodice! b) repetitive; c) aleatorii! d) curente. 1/2-. 2eciziile la a caror elaborare si fundamentare" in toate sau numai in anumite etape" participa undecident colectiv sunt: a) strate(ice! ") tactice! c) de risc! d) de !rup 1/3/. 2eciziile care se repeta in mod nere!ulat" a caror fundamentare este impusa de factorinecontrolabili sunt: a) unice! ") #eriodice! c) aleatorii; d) de risc. 1/31. Dana!ementul strate!ic este consacrat ca o disciplina distincta incepand cu: a) al doilea ra&"oi mondial! ") deceniul E al secolului JJ! c) deceniul ) al secolului FF; d) sfarsitul deceniului > al secolului JJ. 1/32. Procesul de elaborare" implementare si control a strate!iei firmei in vederea realizarii misiuniior!anizatiei si asi!urarii avanta;ului competitiv defineste: a) mana(ementul stiintific! ") mana(ementul modern! c) mana!ementul strate!ic; d) #lanificarea strate(ica.

1/33. 5electati din urmatoarele formulari unul din avanta;ele practicarii mana!ementului strate!ic: a) focali&ea&a eforturile s#re eliminarea ad$ersarilor economici! b) asi!ura or!anizatiei o identitate" diferentiind-o prin marca" pozitia pe piata si ima!ine de competitoriisai; c) #romo$ea&a in$atarea discontinua7 concentrata #e noile cerinte si com#etente! d) directionea&a #e termen scurt or(ani&atia. 1/34. Perioada 1- / - 1-# a fost a: a) planificarii .ntreprinderii; ") #lanificarii strate(ice! c) strate(iei in tim# real! d) (estiunii strate(ice. 1/3 . Perioada 1-# - 1-,/ a fost a: a) strate(iei in tim# real! ") (estiunii strate(ice! c) #lanificarii intre#rinderii! d) planificarii strate!ice. 1/3#.Perioada 1-,/ - 1-,4 a fost a: a) #lanificarii strate(ice! ") #lanificarii intre#rinderii! c) strate(iei in tim# real! d) (estiunii strate(ice. 1/3). Competentele" aptitudinile si abilitatile de care dispune" in mod special intreprinderea si care-ipermit sa realizeze anumite produse sau servicii foarte bine si intr-o maniera particulara" !reu decopiat de concurenti defineste: a) $i&iunea strate(ica! ") com#etentele c'eie ale intre#rinderii! c) vocatia intreprinderii; d) domeniul de acti$itate strate(ic. 1/3,. Ansamblul de activitati relativ autonome" din care rezulta bunuri si0sau servicii omo!enedestinate unei piete specifice" avand concurenti determinati si care poate fi dezvoltat prin formularea si aplicarea unei strate!ii particulare defineste: a) se(mentarea strate(ica! ") $ocatia intre#rinderii! c) "arierele de intrare! d) domeniul de activitate strate!ica. 1/3-. impartirea activitatilor intreprinderii intr-un numar de subansamble omo!ene pentru care sepoate elabora o strate!ie relativ independenta defineste: a) se!mentarea strate!ica; ") $ocatia intre#rinderii! c) $i&iunea strate(ica! d) domeniul de acti$itate strate(ica.

1/4/. Ansamblul de factori proprii unei industrii care diminueaza numarul noilor concurenti subnivelul la care ar putea intra tinand cont de nivelul profiturilor realizate in industria respectiva serefera la: a) se(mentarea strate(ica! b) barierele de intrare; c) "arierele de iesire! d) factori c'eie de succes. 1/41. 6aportul dintre noii intreprinzatori care intentioneaza sa participe la impartirea supraprofituluisi intreprinzatorii e+istenti defineste: a) amenintarea noilor intrati! ") atracti$itatea unei industrii! c) rata intratilor; d) ca#acitatea de ne(ociere a firmei. 1/42. Costul capitalului" c3eltuielile de creare si mentinere a ima!inii" accesul la retelele de distributie"nivelul minim al productiei care asi!ura o rata a rentabilitatii acceptabila" economia de scara" costurilede conversie" politici !uvernamentale de protectie" avanta;e absolute datorate costurilor" reprezintafactori ai: a) barierelor de intrare; ") "arierelor de iesire! c) ca#acitatii de ne(ociere a firmei! d) atracti$itatii unei industrii. 1/43. Casti!urile mar!inale !enerate de cresterea volumului productiei" determinate" in modtraditional" procentual" prin raportarea casti!ului suplimentar .a costul total de productie reflecta: a) economia de cam#! b) economia de scara; c) economia de (ama! d) factorii c'eie de succes. 1/44. Brupul de intreprinderi constituit in cadrul unei industrii" dispunand de resurse similare" vizandaceeasi clienti" promovand o strate!ie comuna reprezinta: a) "arierele de intrare! ") #uterea de ne(ociere a firmelor re#re&entati$e! c) !rupul strate!ic; d) (ru#ul noilor intrati. 1/4 . 2iferenta care e+ista intre doi participanti la ;ocul concurential din punct de vedere alinformatiilor de care dispun privind un anume subiect reflecta: a) "arierele de intrare! ") economia de cam#! c) asimetria de informare; d) a$anta ul concurential.

1/4#. 6ezultatul obtinut de o intreprindere care difuzeaza informatii de natura strate!ica" conducandla o reducere a asimetriei informationale dintre intreprindere si clientii sai defineste: a) costul de acces! ") cre$asa structurala! c) efectul de anunt; d) efectul de (ama. 1/4). Afacerea independenta in cadrul intreprinderii" delimitata prin aria de actiune" competitori sidispunand de o anumita autonomie functionala reprezinta: a) domeniul de acti$itate strate(ica! b) unitatea strate!ica de afaceri; c) se(mentarea strate(ica! d) aria de afaceri strate(ica. 1/4,. Ansamblul de orientari ma;ore pe baza carora se stabilesc directiile !enerale de actiune sire!ulile de functionare a or!anizatiei defineste: a) $i&iunea strate(ica! ") strate(ia! c) politica; d) tactica. 1/4-. 5trate!ia a fost definita comple+ ca: plan de actiune" strata!ema" model de comportament" modde pozitionare a firmei in mediu" perspectiva" de: a) =.Dintzber!; ") A.C'andler! c) P.0ruc*er! d) 3.Porter. 1/ /. Proiectia a ceea ce se intentioneaza a fi or!anizatia intr-un viitor indelun!at si" adesea"neprecizat" prin care se pune in evidenta arta mana!ementului ca stiinta dar si capacitateamana!erului strate! de a prefi!ura perspectivele dezvoltarii firmei" de cele mai multe ori" i!norandu-istarea prezenta" reprezinta: a) misiunea or(ani&atiei! b) viziunea strate!ica; c) a$anta ul concurential! d) o#tiunile strate(ice. 1/ 1. Componenta strate!iei care clarifica directia pe care o va urma or!anizatia" precizand naturaafacerii prin asociere cu un produs sau proces te3nolo!ic capabil sa satisfaca o nevoie specificaclientului0consumatorului defineste: a) a$anta ul concurential! ") $i&iunea strate(ica! c) misiunea or!anizatiei; d) o#tiunea strate(ica.

1/ 2. Componenta strate!ica prin care se asi!ura identitatea or!anizatiei" diferentierea decompetitori prin asocierea cu un produs" proces" te3nolo!ie defineste: a) o#tiunea strate(ica! ") $i&iunea strate(ica! c) misiunea or!anizatiei; d) o"iecti$ele strate(ice. 1/ 3. Disiunea re!asita" de re!ula" in or!anizatiile de mici dimensiuni" in care predomina !ri;a pentrusu pravietuire" interesul pentru profit imediat" dorinta de a mentine un anumit secret asupra intentiilor firmei" se afla in ipostaza de misiune: a) (enerala! b) neclara; c) s#ecifica! d) structurata7 cu fi-area de #rioritati! 1/ 4. Disiunea care include o serie de criterii cu a;utorul carora se pot identifica unele obiective" incare se descriu" mai curand" modalitatile de actiune prin care urmeaza a fi satisfacute asteptarile clientilor" salariatilor" actionarilor se afla in ipostaza de misiune: a) (enerala! ") neclara! c) specifica; d) structurata7 cu fi-area de #rioritati. 1/ . Disiunea care reprezinta forma cea mai evoluata" oferind un !3id al oportunitatilor celor interesati" atat din interiorul cat si din e+teriorul or!anizatiei" se afla in ipostaza de misiune: a) (enerala! ") neclara! c) s#ecifica! d) structurata" cu fi+area de prioritati. 1/ #. 8ivelurile de performanta pe care or!anizatia urmareste sa le realizeze pe termen lun!"directionandu-i activitatile catre rezultate c3eie specifice" reprezinta: a) o#tiunile strate(ice! ") misiunea or(ani&atiei! c) $i&iunea strate(ica! d) obiectivele strate!ice. 1/ ). $intele stabilite pe perioade mai scurte de timp comparativ cu misiunea si prin care seactualizeaza" adesea" continutul misiunii la modificarile mediului sunt: a) resursele strate(ice ale firmei7 ") o#tiunile strate(ice! c) obiectivele strate!ice; d) $i&iunea strate(ica.

1/ ,. 5electati din urmatoarele formulari cerinta corecta in stabilirea si e+primarea obiectivelorstrate!ice: a) sa se refere la as#ecte (enerale ale or(ani&atiei! b) sa se refere la performante si nu la activitatile care conduc la acestea; c) sa fie e-#rimate7 mai ales calitati$! d) sa fie sta"ilite #e #erioade mari7 fara constran(eri date de termene care sa #reci&e&e #erioada deinde#linire. 1/ -. 5electati din urmatoarele formulari cerinta corecta in stabilirea si e+primarea obiectivelorstrate!ice: a) sa fie e-#rimate7 mai ales calitati$! ") sa fie stimulatoare7 tinand cont7 mai ales de ceea ce ar dori sa reali&e&e or(ani&atia! c) sa se refere la as#ecte (enerale ale or(ani&atiei! d) sa fie" pe cat posibil" masurabile" e+primate intr-o forma cantitativa. 1/#/. Dodalitatile prin care pot fi realizate obiectivele strate!ice" indicand directiile posibile dedezvoltare ale firmei reprezinta: a) optiunile strate!ice; ") a$anta ul com#etiti$! c) resursele strate(ice! d) ariile de interes strate(ic. 1/#1. Potentialul de care dispune sau la care poate avea acces firma pentru realizarea strate!ieidefineste: a) a$anta ul com#etiti$! ") o#tiunile strate(ice% c) resursele strate!ice; d) ariile de interes strate(ic. 1/#2. Crearea deliberata a unor particularitati in realizarea si vanzarea produselor si serviciilor capabile sa asi!ure firmei un atu in comparatie cu intreprinderile concurente defineste: a) identitatea firmei! ") aria de interes strate(ic! c) resursele strate(ice! d) avanta;ul competitiv. 1/#3. Conditia de baza pentru ca un avanta; obtinut la un moment dat de o firma sa fie consideratavanta; competitiv este ca el sil fie: a) de durata; ") datorat unei con uncturi fa$ora"ile! c) datorat unei o#ortunitati! d) "a&at #e reducerea costurilor.

1/#4. Analiza comple+a a starii de functionalitate a firmei sau a unora din domeniile ci de activitate"prin care se identifica punctele forte si nevral!ice" cauzele care le !enereaza si se elaboreazarecomandarile de restabilire a ec3ilibrului si de dezvoltare in perspectiva defineste: a) anali&a $alorii! b) analiza dia!nostic; c) anali&a $ocatiei! d) anali&a lantului $alorii. 1/# . 5electati din formularile de mai ;os diferenta dintre dia!nosticul uman si cel or!anizational: a) constata starea de sanatate a firmei! ") e-#lica maladia cu care se confrunta la un moment dat firma! c) are caracter $oluntar! d) ofera recomandari ce decur! din evaluarea starii de sanatate a firmei. 1/##. Potentialul de cunoastere si actiune" in raport cu telurile stabilite" intr-un mediu dat" ca urmarea valorizarii cunostintelor si abilitatilor indivizilor care o compun defineste: a) $ocatia firmei! b) competenta or!anizatiei; c) misiunea firmei! d) ca#acitatea de com#etitie. 1/#). Caracteristicile unicat care-i permit .ntreprinderii definitoare sa realizeze in ritm rapid noiproduse si sa-si e+tinda capacitatea concurentiala se re!asesc in competente% a) indi$iduale! b) c3eie! c) "anali&ate! d) (enerice. 1/#,. 5electati din formularile de mai ;os caracteristici ale competentelor c3eie: a) asi!ura identitatea firmei; creeaza sau contribuie 3otarator la obtinerea unui avanta; concurential delun!a durata; ") #ot fi #reluate relati$ usor de com#etitori! c) sunt ri(ide7 necesitand conditii s#eciale #entru a fi o"tinute si #ro#a(ate! d) sunt s#eciali&ate a#artinand unui domeniu anumit al firmei. 1/#-. Eirma in care c3iar si competentele banalizate se afla la un nivel insuficient si" ca urmare"produsele realizate sunt inferioare nivelului mediu iar performantele economice sunt frecvent subnivelul ma;oritatii concurentilor se afla in situatie de: a) su#ra$ietuire! b) alarma; c) tatonare! d) #otential a$anta concurential. 1/)/. Eirma care dispune de competente banalizate" de o calitate si la un nivel suficient pentru a-ipermite sa obtina produse comparabile cu ale ma;oritatii concurentilor sai" aflandu-se la o paritatecompetitionala este in situatie de: a) tatonare!

") #otential a$anta concurential! c) supravietuire; d) alarma. 1/)1. Cand competentele localizate si transversale se afla la un nivel care-i permit sa obtina un avanta; concurential cert si de durata" firma se afla in situatie de: a) su#ra$ietuire! ") alarma! c) e+celenta; d) #otential a$anta concurential. 1/)2. Cand competentele localizate sau transversale sunt emer!ente iar firma nu dispune de certitudinea ca e+ploatarea lor li poate aduce un avanta; concurential" firma se afla .n situatie de: a) tatonare; ") #otential a$anta concurential! c) su#ra$ietuire! d) alarma. 1/)3. 5electati din formularile de mai ;os elementele care faciliteaza de limitarea corecta a afacerii%2A5): a) $ocatia firmei7 com#etentele c'eie7clientela tinta! ") $ocatia firmei7 clientela tinta7 com#ortamentul costurilor! c) clientela tinta" tipul nevoii acoperit prin produsul0 serviciul oferit" alternativele te3nolo!ice e+istentein firma; d) $ocatia firmei7 alternati$ele te'nolo(ice e-istente in firma7 com#ortamentul costurilor. 1/)4. Ansamblul de elemente e+terioare intreprinderii constituit din indivizi" intreprinderi" institutii"or!anisme" re!lementari sau fenomene care pot influenta in mod direct sau indirect activitatea acesteia defineste" in literatura de specialitate: a) mediul e+tern; ") mediul intern! c) mediul a#ro#iat! d) mediul concurential. 1/) . Posibilitatea materiala de a realiza o miscare strate!ica adecvata strate!iei firmei" realizata la uncost mai redus decat al concurentilor sai defineste: a) tactica! ") strate(ia! c) oportunitatea strate!ica; d) #uterea de ne(ociere a firmei. 1/)#. Amenintarile profilate de unele tendinte nefavorabile ale mediului e+tern !eneral a caroraparitie ar putea impiedica realizarea obiectivelor strate!ice se re!asesc in: a) intensificarea com#etitiei! ") amenintarea noilor intrati! c) ocul concurential! d) pericole.

1/)). .ndustria alcatuita dintr-un numar mare de concurenti cu putere redusa" cu competitie puternica" fara economii de scara" cu capacitate redusa de ne!ociere a firmei in relatiile cu furnizorii siclientii este: a) concentrata! ") emer(enta! c) fra!mentata; d) (lo"ala. 1/),. .ndustria emer!enta" matura" in declin se clasifica astfel dupa parametrul: a) stadiul de dezvoltare; ") (radul de fra(mentare! c) structura! d) forte motrice s#ecifice. 1/)-. .ndustria !enerata de un !rup de firme a caror activitate se bazeaza pe o noutate" cu un !radinalt de incertitudine !enerata de lipsa informatiilor privind piata este: a) concentrata! b) emer!enta; c) fra(mentata! d) matura. 1/,/. Eirma inclusa intr-un !rup format dintr-un numar redus de firme care domina piata ca si cota"ima!ine" performante" capacitate competitiva este in situatia de: a) lider! ") urmaritor al liderului! c) ostas! d) componenta a !rupului firmelor de varf. 1/,1. Eirma componenta a esalonului ma;oritar al firmelor cu capacitate competitiva medie dintrecare se poate detasa" uneori" urmaritorul liderului sau c3iar liderul este in situatia de: a) lider! ") urmaritor al liderului! c) ostas; d) com#onenta a (ru#ului firmelor de $arf! 1/,2. Dodelul de analiza care utilizeaza atu-urile sl slabiciunile firmei paralel cu sansele si pericolele !enerate de mediu pentru a indica un tip de strate!ie care sa se potriveasca cerintelor mediului e+ternsi capabilitatilor strate!ice ale firmei este matricea: a) =CG! ") A0L! c) 5L9$; d) 3c6inse5. 1/,3. 2omeniile de Activitate 5trate!ica ale intreprinderii care beneficiaza de ritmuri de crestere mariale pietei dar au o pozitie slaba pe piata sunt afaceri de tip: a) $edeta! ") $aca cu la#te! c) dilema; d) caine.

1/,4. 2omeniile de Activitate 5trate!ica ale intreprinderii cu o pozitie dominanta pe piata" aflate infaza de crestere si care !enereaza resurse financiare mari si costuri reduse sunt afaceri de tip: a) vedeta; ") $aca cu la#te! c) dilema! d) caine. 1/, . 2omeniile de Activitate 5trate!ica dominante ca pozitie concurentiala" cu profitabilitate ridicatadar aflate in faza de maturitate sau de declin sunt afaceri de tip% a) $edeta! b) vaca cu lapte; c) dilema! d) caine. 1/,#. 2omeniile de Activitate 5trate!ica ale intreprinderii care au o pozitie inferioara pe piata" aflate in faza de maturitate sau declin si care !enereaza flu+uri financiare si costuri reduse sunt afaceri de tip: a) $edeta! ") $aca cu la#te! c) dilema! d) caine. 1/,). Portofoliul de afaceri caracterizat prin predominanta afacerilor noi" care arata ci firma este bine pre!atita pentru viitor dar cu probleme care !reveaza prezentul este de tip: a) ec'ili"rat! ") senil! c) ;uvenil! d) im"atranit. 1/,,. Portofoliul de afaceri prin care firma dispune in prezent de resurse financiare" rate financiaree+celente dar in care viitorul ramane incert este de tip: a) ec'ili"rat! b)inbatranit c) u$enil! d) mi-t. 1/,-. Plasarea afacerilor unei firme intr-o matrice cu - cadrane" in functie de forta competitiva aafacerii si atractivitatea industriei si !ruparea lor in trei sectoare %A1C) se realizeaza cu matricea: a) A0L! ") SOOT! c) =CG! d) Dc4inseM. 1/-/. 5trate!iile de crestere" neutrale" defensive sunt strate!ii la nivelul: a) firmei; ") afacerii!

c) functiunii! d) acti$itatii. 1/-1. 5trate!ia in care obiectivele se fi+eaza la un nivel superior" cantitativ" fata de perioadele anterioare este de tip: a) de crestere; ") de asociere la risc! c) neutrale! d) defensi$. 1/-2. 5trate!ia in care obiectivele sunt similare celor anterioare" eventual" corectate cu rata inflatiei sicare cere suprave!3erea atenta a mediului si o mare capacitate de reactie la sc3imbarile acestuia este de tip: a) neutrala de #rofit! ") neutrala de consolidare! c) defensi$a! d) neutrala de continuitate. 1/-3. 5trate!ia care focalizeaza eforturile spre un produs" o familie de produse" o piata" o te3nolo!ie"o industrie iar avanta;ele evidente sunt le!ate de posibilitatile de alocare eficienta a resurselor si decoordonare este: a) de concentrare; ") de di$ersificare! c) de di$ersificare concentrica! d) de di$ersificare con(lomerata. 1/-4. 5trate!ia care consta in lar!irea portofoliului de afaceri e+istent cu noi afaceri asemanatoare celor initiale referitoare la produse din aceeasi familie sau din familii inrudite" te3nolo!ii" distributie este: a) de crestere! ") de di$ersificare! c) de diversificare concentrica; d) neutrala. 1/- . 6iscurile competitionale ridicate" re!lementarile anti-trust" riscul scaderii cotatiei la bursa c3iar in conditiile cresterii or!anizationale sunt asociate strate!iei: a) neutrala! ") de ac'i&itie! c) de crestere; d) defensi$a. 1/-#. 5trate!ia asociata esecului si care se aplica atunci cand alte tipuri nu mai dau rezultate" fiind nepopulara" insotita de restran!eri de personal este% a) neutrala de #rofit! ") neutrala de consolidare! c) defensiva; d) de crestere. 1/-). 5trate!iile impuse de modificari profunde si ireversibile ale mediului intern sau e+tern" insotitede riscul deteriorarii ima!inii sunt de tip:

a) defensiv! ") de ac'i&itie! c) neutrale! d) #o&iti$. 1/-,. 5trate!ia care solicita oprirea intre!ii productii" vanzarea completa a activelor si a carei aplicarecorecta depinde de identificarea momentului celui mai favorabil vanzarii activelor este de tip: a) neutrala de #rofit! ") neutrala de consolidare! c) defensi$a7 de lic'idare #artiala! d) defensiva" de lic3idare totala. 1/--. 5trate!ia practicata ca ultima solutie" preferabila falimentului" care presupune riscul subevaluarii si0sau riscul pierderii oportunitatii de a vinde activele la valoarea reala este de tip: a) defensi$a! ") defensi$a de lic'idare #artiala! c) neutrala de #rofit! d) defensiva de lic3idare totala. 11//. 5trate!ia care reuneste si dezvolta afaceri intre care nu e+ista le!atura de te3nolo!ii" piata"distributie" sin!urele le!aturi fiind cele asi!urate de mana!ementul comun si sursele financiare este: a) de concentrare! ") de di$ersificare! c) de di$ersificare concentrica! d) de diversificare fara le!atura. 11/1. Conceptul re!asit in economia politica drept factorul primar" activ si determinant al productieidefineste locul si rolul omului in or!anizatie prin: a) #ersonalul or(ani&atiei! ") ca#italul intelectual! c) forta de munca; d) ca#italul uman. 11/2. Capitalul intelectual al or!anizatiei format ca rezultat al interactiunilor dintre actoriior!anizationali - mana!eri si e+ecutanti - marcat de amprenta culturala" sociala si economica acolectivitatii respective defineste: a) forta de munca! ") ca#italul uman! c) resursele umane; d) #ersonalul or(ani&atiei. 11/3. >iziunea !lobalizatoare" tipica taMlorismului prin care intre! personalul or!anizatiei este tratatnediferentiat iar ceea ce conteaza este capacitatea de a produce utilitati se reflecta .n conceptul de: a) forta de munca; ") ca#italul intelectual! c) #ersonalul or(ani&atiei!

d) ca#italul uman. 11/4. 6esursa re!enerabila" ca urmare a proceselor de educatie" invatare or!anizationala" capabila sase reproduca" din acest punct de vedere" pe scara nelimitataT reprezinta o trasatura a: a) ca#italului or(ani&ational! b) resurselor umane; c) fortei de munca! d) #ersonalului or(ani&atiei. 11/ . 6esursa cu cel mai inalt !rad de perisabilitateT reprezinta o trasatura a: a) ca#italului uman! ") ca#italului or(ani&ational! c) resurselor umane; d) fortei de munca. 11/#. 6esursa rara" de importanta strate!ica" recunoscuta astfel in abordarile recente ale mana!ementului centrat pe competenteT reprezinta o trasatura a: a) ca#italului uman! ") ca#italului or(ani&ational! c) resurselor umane; d) fortei de munca. 11/). Ansamblul proceselor prin care se asi!ura or!anizatiei personalul necesar pe tipuri de calificarisi competente" in concordanta cu dimensiunea" comple+itatea si evolutia obiectivelor strate!ice defineste; a) or(ani&area resurselor umane! ") recrutarea! c) planificarea strate!ica a resurselor umane; d) selectia #ersonalului. 11/,. 2ia!nosticul resurselor umane este o etapa a% a) moti$atiei! b) planificarii strate!ice a resurselor umane; c) anali&ei #ostului! d) mana(ementului carierei. 11/-. $endinta an!a;atilor cu vec3ime de a ramane in firma se calculeaza #rin% a) indicele de fluctuatie a #ersonalului! b) indicele stabilitatii personalului! c) indicele de intar&iere si a"senteism! d) indicele de miscare a #ersonalului. 111/. 5trate!ia resurselor umane este o etapa a: a) formarii si de&$oltarii resurselor umane! ") mana(ementului carierei! c) planificarii strate!ice a resurselor umane; d) or(ani&arii resurselor umane. 1111. Planificarea pe baza de scenarii este o te3nica utilizata in:

a) formarea #ersonalului! ") recrutarea #ersonalului! c) planificarea strate!ica a resurselor umane; d) or(ani&area resurselor umane. 1112. 7laborarea pro!nozei resurselor umane este o etapa a% a) formarii si de&$oltarii resurselor umane! ") mana(ementului carierei! c) planificarii strate!ice a resurselor umane; d) or(ani&arii resurselor umane. 1113. 7+trapolarea indicatorilor de resurse umane este o te3nica utilizata in: a) formarea #ersonalului! ") recrutarea #ersonalului! c) planificarea strate!ica a resurselor umane; d) or(ani&area resurselor umane. 1114. Detoda 2elp3i este utilizata in: a) formarea resurselor umane! ") recrutarea resurselor umane! c) planificarea strate!ica a resurselor umane; d) or(ani&area resurselor umane. 111 . Ansamblul activitatilor si actiunilor prin care se asi!ura personalul necesar in numarul" structurasi calificarea cerute de realizarea obiectivelor !enerale ale or!anizatiei si obiectivele specificefunctiunii defineste: a) formarea #ersonalului! ") recrutarea #ersonalului! c) #lanificarea strate(ica a resurselor umane! d) or!anizarea resurselor umane. 111#. Procesul de stabilire a sarcinilor cuprinse in post si a cerintelor privind calificarea" abilitatile siresponsabilitatile individuale pentru ocupa cu succes a postului defineste: a) cariera! b) analiza postului; c) anali&a functiei! d) roiul. 111). Procesul prin care se descrie ce trebuie sa faca salariatul care ocupa un post sau o functie defineste: a) anali&a carierei! ") anali&a #ostului! c) definirea postului; d) s#ecificarea rolului. 111,. Procesul prin care se decide atribuirea sarcinilor si a autoritatii specifice muncii desfasurate deun individ defineste: a) anali&a #ostului! ") #roiectarea carierei! c) proiectarea postului;

d) definirea #ostului. 111-. Detoda copierii conventiei colective este utilizata in: a) anali&a carierei! ") anali&a #ostului! c) descrierea #ostului! d) definirea postului. 112/. Detoda definirii postului prin deversare este utilizata in: a) definirea postului; ") descrierea #ostului! c) anali&a #ostului! d) s#ecificarea rolului. 1121. Detoda bazata pe re!ruparea sarcinilor standard este utilizata in: a) anali&a carierei! ") descrierea #ostului! c) definirea postului; d) s#ecificarea rolului. 1122. Cate!oria" adancimea si relationarea postului sunt caracteristici ale: a) anali&ei carierei! ") descrierii #ostului! c) anali&ei #ostului! d) proiectarii postului. 1123. 8umarul sarcinilor pe care ocupantul unui post .e va indeplini stabileste: a) adancimea #ostului! b) cate!oria postului; c) relationarea #ostului! d) #erformantele #ostului. 1124. :ibertatea de actiune pe care o are individul in a decide activitatile si modul de realizare a obiectivelor postului stabileste: a) adancimea postului; ") cate(oria #ostului! c) relationarea #ostului! d) #erformantele #ostului. 112 . Ansamblul proceselor prin care se identifica si masoara factorii care determina postul .nvederea stabilirii valorii .ui relative in cadrul or!anizatiei defineste: a) evaluarea postului; ") cate(oria #ostului! c) #erce#tia #ostului! d) #erformantele #ostului. 112#. Detoda evaluarii pe baza pretului pietei este utilizata in evaluarea: a) carierei! ") moti$atiei! c) postului;

d) #erformantelor indi$iduale. 112). Detoda evaluarii pe baza de puncta; este utilizata in: a) e$aluarea #erformantelor! b) evaluarea postului; c) a#recierea adancimii #ostului! d) masurarea cate(oriei #ostului. 112,. Procesul planificat de identificare si atra!ere a persoanelor care detin capacitatile solicitate deposturile vacante sau nou create in conditiile unor costuri minime defineste: a) formarea resurselor umane! ") selectia resurselor umane! c) recrutarea resurselor umane; d) mana(ementul carierei. 112-. Detoda interna numita in literatura de specialitate si &;ob-postin!' este utilizata in: a) e$aluarea #ostului! ") formarea resurselor umane! c) recrutarea resurselor umane; d) selectia resurselor umane. 113/. Detoda e+terna este utilizata in: a) selectia resurselor umane! ") e$aluarea #erformantelor! c) moti$area resurselor umane! d) recrutarea resurselor umane. 1131. Publicitatea este una din te3nicile folosite in: a) formarea #ersonalului! ") selectia resurselor umane! c) recrutarea resurselor umane; d) insertie #rofesionala. . 1132. 1anca de date a firmei este o te3nica utilizata in: a) formarea #ersonalului! ") selectia resurselor umane! c) #romo$area resurselor umane! d) recrutarea resurselor umane. 1133. Procesul de evaluare si comparare a persoanelor eli!ibile si de ale!ere a persoanei compatibilecu cerintele si profilul postului vacant defineste: a) recrutarea resurselor umane! b) selectia resurselor umane; c) #romo$area resurselor umane! d) mana(ementul carierei. 1134. Procesul de adaptare la conditiile specifice activitatilor firmei" in vederea acoperirii unor nevoipresante concomitent cu asi!urareasatisfactiei" mobilurilor si aspiratiilor personale" defineste:

a) insertia profesionala si sociala; ") selectia resurselor umane! c) recrutarea resurselor umane! d) #lanificarea strate(ica a resurselor umane. 113 . Procesul planificat de modificare sistematica a competentelor si a comportamentului ca rezultatal invatarii or!anizationale" al dezvoltarii si al e+perientei practice in vederea optimizarii raportului dintre caracteristicile si asteptarile an!a;atului si obiectivele or!anizatiei" defineste: a) formarea profesionala; ") de&$oltarea #rofesionala! c) #lanificarea strate(ica a resurselor umane! d) mana(ementul carierei. 113#. Capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca" la nivelul calitativ specificat destandardul ocupational defineste: a) formarea #rofesionala! b) competenta profesionala; c) de&$oltarea #rofesionala! d) #lanificarea strate(ica a resurselor umane. 113). Ei+area standardelor de performanta reprezinta premisa a: a) carierei #rofesionale! ") inter$iului de selectie! c) formarii profesionale; d) de&$oltarii #rofesionale. 113,. 6ecunoasterea si recompensarea comportamentelor si performantelor asteptate reprezinta premisa a: a) carierei #rofesionale! ") inter$iului de selectie! c) formarii profesionale; d) de&$oltarii #rofesionale. 113-. Activitatea prin care an!a;atii isi stabilesc si isi realizeaza nevoile privind dobandirea de noi cunostinte si aptitudini profesionale necesare avansarii in cariera defineste: a) formarea #rofesionala a #ersonalului! ") recrutarea resurselor umane! c) mana(ementul carierei! d) dezvoltarea profesionala a personalului. 114/. $e3nica ce presupune ca participantii sa ;oace diferite roluri derivate din situatii reale si care cercomportamente si solutii adecvate rezolvarii problemelor se refera la: a) studii de ca&! b) rol - plaMin!; c) simulari de situatii! d) ocuri de mana(ement.

1141. 5uccesiunea de profesiuni" activitati si pozitii profesionale bazate pe competentele" atitudinile si comportamentele dezvoltate de un individ de-a lun!ul vietii defineste: a) formarea #rofesionala! b) cariera; c) de&$oltarea #rofesionala a #ersonalului! d) recrutarea. 1142. Eaza cuprinsa intre 2/ - 3/ de ani" cand sunt dobandite aptitudini si abilitati" creste volumul cunostintelor acumulate" competentele se dezvolta in ritm rapid se refera la: a) fa&a de e-#lorare! b) faza de e+pansiune; c) fa&a de sta"ili&are! d) fa&a de maturi&are. 1143. Eaza cuprinsa intre 3/ - 4/ de ani" cand aptitudinile si cunostintele dobandite sunt utilizate"adaptate" modificate si consolidate prin e+perienta acumulata se refera la: a) fa&a de e-#lorare! ") fa&a de e-#ansiune! c) faza de stabilizare; d) fa&a de maturi&are. 1144. Eaza de dupa 4/ de ani" cand persoana este solid plasata pe traseu) carierei sale si inainteaza conform intereselor si oportunitatilor ce i se ofera" se refera la: a) fa&a de e-#lorare! ") fa&a de e-#ansiune! c) fa&a de sta"ili&are! d) faza de maturizare. 114 . Conceptul care reflecta ima!inea de sine a omului privind modul in care s-a construit odata cu lansarea in cariera defineste: a) com#ortamentul or(ani&ational! ") cariera! c) ancora carierala; d) stilul de mana(ement. 114#. Caracterul dinamic si formativ" stabilitatea si puterea reprezinta trasaturi !enerale ale: a) carierei! b) ancorei carierale; c) stilului de mana(ement! d) mana(ementului carierei. 114). $rasatura !enerala" re!asita in ancora carierei" ce prezinta intensitatea cu care se actioneaza pentru a orienta intrea!a cariera profesionala" se refera la: a) sta"ilitate! b) putere; c) caracter dinamic! d) caracter formati$.

114,. Procesul prin care se asi!ura avansarea an!a;atilor si succesiunea mana!eriala in concordanta cu nevoile or!anizatiei" cu potentialul" performantele si preferintele an!a;atilor" defineste: a) mana!ementul carierei; ") com#ortamentul or(ani&ational! c) cariera! d) ancora carierala. 114-. Asi!urarea oportunitatilor de dezvoltare profesionala si0sau de avansare pe posturi superioare pentru an!a;atii care au aspiratii profesionale clare si potential profesional reprezinta : a) un scop specific al mana!ementului carierei; ") o modalitate de satisfacere a ne$oilor de autoreali&are! c) un mi loc de sta"ili&are a #ersonalului! d) un o"iecti$ al formarii #rofesionale 11 /. Dana!ementul carierei este un proces ce priveste: a) nevoile or!anizatiei si ale individului; ") ne$oile or(ani&atiei si ale su#rastructurilor din care face #arte! c) ne$oile mana(ementului si ale e-ecutiei! d) ne$oile mana(ementului de ni$el su#erior si ale de#artamentului de resurse umane. 11 1. Care dintre afirmatiile urmatoare fi!ureaza printre elementele ce trebuie luate in considerare pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de mana!ement al calitatii intr-o or!anizatie: a) satisfacerea cererii clientilor in orice conditie! ") oferirea #roduselor<ser$iciilor in orice conditie! c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse0servicii care sa indeplineasca asteptarile consumatorilor"in limita bu!etului acestora; d) oferirea #roduselor<ser$iciilor su#erioare calitati$ de catre concurentii directi. 11 2. Care dintre afirmatiile urmatoare nu fi!ureaza printre primele doua actiuni in vederea dezvoltarii unui sistem de mana!ement al calitatii: a) elaborarea documentatiei sistemului de mana!ement al calitatii; ") intre#rinderea de actiuni de constienti&are a tuturor an(a atilor de la toate ni$elele de mana(ement! c) ince#erea constienti&arii cu mana(ementul la $arf! d) numirea unui res#onsa"il cu mana(ementul calitatii. 11 3. Eunctia de director cu calitatea se instituie in cazul: a) or(ani&atiilor mici! ") or(ani&atiilor mi locii! c) or(ani&atiilor mici si mi locii! d) or!anizatiilor mari. 11 4. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu fi!ureaza% a) ela"orarea #oliticii calitatii! b) efectuarea auditului intern al calitatii! c) sta"ilirea o"iecti$elor calitatii! d) monitori&area im#lementarii si a eficientei sistemului de mana(ement al calitatii.

11 . Printre cauzele esecului unor proiecte de implementare a sistemului de mana!ement al calitatii nu fi!ureaza: a) obstructiei din partea e+ecutantilor; ") o"structiei din #artea mana(erilor de la ni$el mediu! c) o"structiei din #artea conducerii la $arf! d) li#sei de informatii si de con$in(eri a directorului (eneral. 11 #. Care varianta nu este adevarata referitoare la implementarea si dezvoltarea unui sistem demana!ement al calitatii intr-o or!anizatie care necesita: a) efort si mult tim#! ") o #olitica a calitatii cu o"iecti$e adec$ate! c) an(a amentul scris al conducerii la $arf! d) promovarea atitudinii &2e ce sa sc3imbam acum" daca intotdeauna am lucrat in acest fel'. 11 ). Care dintre standardele internationale de calitate sta la baza auditarii sistemului demana!ement al calitatii: a) ISO D@@?! ") ISO D@@B! c) ISO D@@@! d) .59 1-/11. 11 ,. Care dintre principiile !enerale ale mana!ementului calitatii se refera la stabilirea unei unitati intre obiectivele propuse si orientarile or!anizatie: a) a"ordarea #rocesuala! b) leaders3ip-ul; c) im"unatatirea continua! d) orientarea catre client. 11 -. Care dintre principiile !enerale ale sistemului de mana!ement al calitatii se refera la necesitatea inte!rarii si corelarii activitatilor in cadrul unui sistem coerent: a) a"ordarea fa#tica #entru luarea deci&iei! ") relatii reci#roc a$anta oase cu furni&orii! c) abordarea sistemica a mana!ementului; d) a"ordarea #rocesuala. 11#/. Care dintre principiile !enerale ale sistemului de mana!ement al calitatii se refera la crearea posibilitatii ca aptitudinile an!a;atilor si fie folosite in beneficiul or!anizatiei: a) leaders'i#-ul! ") im"unatatirea continua! c) a"ordarea #rocesuala! d) implicarea personala. 11#1. Care varianta nu este adevarata referitoare la or!anizatiile care adopta modelul unui sistem demana!ement al calitatii bazat pe procese creeaza incredere in: a) ca#a"ilitatea #roceselor sale! ") calitatea #roduselor<ser$iciilor sale! c) im"unatatirea continua! d) realizarea supracalitatii produselor0serviciilor sale.

11#2. Care din variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la principalele actiuni intreprinsede mana!erul .a varf in cadrul sistemului de mana!ement al calitatii: a) asi(urarea ca cerintele clientilor re#re&inta o #rioritate la toate ni$elurile firmei! ") asi(urarea ca sistemul de mana(ement al calitatii functionea&a! c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate; d) asi(urarea dis#oni"ilitatilor de resurse necesare. 11#3. Care varianta nu este adevarata referitoare la importanta activitatii de marCetin! in lantulcalitatii: a) comunica conducerii firmei toate cerintele clientilor! ") sta"ileste un sistem #ermanent de feed"ac* de la clienti! c) su(erea&a modul de am"alare a #rodusului! d) stabileste marimea caracteristicilor de calitate prin &traducerea' cerintelor clientilor. 11#4. Care varianta nu este adevarata referitoare ia modulele de implementarea a sistemului demana!ement al calitatii intr-o or!anizatie: a) modulul E #entru cele care au ins#ectie si incercare finala! ") modulul / #entru cele care au #roiectare7 #roductie7 ins#ectie si incercare finala! c) modulul 0 #entru cele care au #roductie7 ins#ectie7 si incercare finala! d) modulul E pentru cele care au proiectare" inspectie si incercare finala. 11# . Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii: a) comunica an(a atilor si clientilor #olitica si o"iecti$ele calitatii! ") sta"ileste structura or(ani&atorica si res#onsa"ilitatile #e fiecare com#artiment! c) asi(ura disci#lina si eficacitatea o#eratiunilor! d) descrie modalitatea de desfasurare a unor activitati. 11##. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii: a) cu#rinde "unele #ractice e-istente in intre#rindere! b) redactarea si administrarea revine mana!erului la varf; c) se foloseste la efectuarea auditurilor interne si e-terne! d) cu#rinde toate #rocedurile si instructiunile de lucru. 11#). Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii: a) se adreseaza personalului de e+ecutie; ") se folosesc #entru a tine su" control o acti$itate! c) contin un ansam"lu de re(uli scrise7 s#ecifice unei acti$itati! d) s#ecifica cum tre"uie controlata si inre(istrata o acti$itate. 11#,. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii: a) se adreseaza mana!ementului la varf" clientilor si or!anismelor de certificare; ") descriu acti$itatile unitatilor functionale! c) e-ista #roceduri ale sistemului de mana(ement al calitatii! d) e-ista #roceduri o#erationale si de ins#ectie. 11#-. Care varianta nu este adevarata referitoare la inre!istrarile din domeniul calitatii: a) consemnea&a functionarea sistemului si conformitatea calitatii #roduselor cu cerintele s#ecificate! b) se adreseaza unitatilor functionale;

c) sunt (enerale7 la ni$elul or(ani&atiei! d) sunt s#ecifice7 #e fiecare eta#a din traiectoria #rodusului. 11)/. Care varianta nu este adevarata referitoare la avanta;ele standardelor internationale .59-///:2///? a) nu asi!ura o adaptare la cerintele producatorilor de marfuri sau prestatorilor de servicii; ") asi(urarea interna a calitatii este orientata s#re TP3! c) a"ordarea #rocesuala a acti$itatilor! d) com#ati"ilitate s#orita cu ISO B?@@@. 11)1. Care varianta nu este adevarata referitoare la aplicarea creatoare a standardelor .59-///:2///? a) s#ri ina 8miscarea TP3, #e #lan mondial! ") e-celenta in afaceri este sco#ul final al mana(ementului calitatii! c) standardele .59 -/// nu sunt utilizate intotdeauna ca instrumente ale calitatii; d) s#ri ina +miscarea TP3, #e #lan national. 11)2. Care varianta nu este adevarata referitoare la utilizarea si intele!erea standardelor .59 -///? a) nu permit dezvoltarea initiativelor in domeniul calitatii in orice or!anizatie; ") nu sunt suficient de clare7 ca forma si continut! c) sunt (resit intelese in #ri$inta cerintelor de calitate! d) sistemul calitatii tre"uie inte(rat in conducerea unei afaceri. 11)3. Care varianta nu este adevarata referitoare la revizuirea standardelor .59 -///? a) ele sustin efortul catre e+celenta in performanta afacerii; ") arata clar modul cum ele fac trecerea la TP3! c) ele nu au o metoda de autoevaluare a !radului de maturitate a mana!ementului calitatii; d) a#licarea standardelor ISO D@@@ este autoe$aluata #e "a&a criteriilor #remiilor #entru calitate. 11)4. Care varianta nu este adevarata referitoare la relatiile dintre sistemul de mana!ement alcalitatii si modelele de e+celenta %$UD)? a) am"ele au #rinci#ii comune! ") diferenta dintre ele re&ida din cam#ul lor de a#licare! c) fiecare or(ani&atie are #ro#riul mod de a reali&a TP3! d) implementarea eficace a standardelor .59 -/// nu ec3ivaleaza cu $UD inte!rat al afacerii or!anizatiei. 11) . Care varianta nu este adevarata referitoare la diferentele esentiale dintre .59 -/// si $UD? a) in ISO D@@@ res#onsa"ilitatea asu#ra calitatii re$ine de#artamentului calitatii! a) la TP3 fiecare an(a at este res#onsa"il cu calitatea! b) .59 -/// nu poate fi concentrat intr-o maniera sectoriala! c) la TP3 or(ani&area cu#rinde toate sectoarele7 functiile si toate ni$elurile. 11)#. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul si tipurile de audit? a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile respective;

") auditurile sunt #ro(ramate din tim#7 in functie de natura si im#ortanta acti$itatilor din domeniulcalitatii! c) e$aluarile facute de audituri sunt ra#ortate in functie de +dis#o&itiile #resta"ilite,! d) auditurile +#rima #arte, sunt efectuate de auditorii #ro#rii ai or(ani&atiei auditate. 11)). Care varianta nu este adevarata referitoare la auditul sistemului calitatii: a) urmareste evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate cu cerintele clientului sau cuspecificatiile din documentele de referinta %standarde" specificatii te3nice); ") #oate fi efectuat #rin audituri interne! c) #oate fi efectuat #rin audituri +secunda #arte,! d) #oate fi efectuat #rin audituri +terta #arte,. 11),. Care varianta nu este adevarata referitoare la documentele necesare efectuarii auditului desistem calitate? a) #rocedurile o#erationale si ale sistemului calitatii! ") manualul calitatii! c) standarde de produs" specificatii te3nice; d) standardul referitor la sistem :ISO D@@B%E@@@). 11)-. Care varianta nu este adevarata referitoare la efectuarea auditului de sistem al calitatii? a) #re(atirea auditului! ") e-aminarea sistemului calitatii! c) e$aluarea re&ultatelor! d) constatarea neconformitatilor ma;ore. 11,/. Care varianta nu este adevarata referitoare la te3nicile de comunicare in timpul auditului desistem al calitatii? a) este un #roces instructi$ si constructi$! b) ascultarea nu trebuie considerata ca fiind o participare activa intre auditor si auditat; c) auditorii urmaresc si semnele furni&ate #rin comunicarea non$er"ala a #ersoanelor auditate! d) la identificarea neconformitatilor auditorul nu tre"uie sa emita critici la adresa nimanui. 11,1. Care varianta nu este adevarata referitoare la calificarea si certificarea auditorilor calitatii in<.7.? a) cerintele #entru calificarea auditorilor sistemelor calitatii se refera la% studii7 #re(atire7 e-#erienta7insusiri #ersonale7 a#titudini de conducere7 mentinerea com#etentei! b) e+perienta practica de cel putin doi ani din care un an in activitati de asi!urarea calitatii; c) in Sc'ema Armoni&ata a Or(ani&atiei Euro#ene a Calitatii se #re$ede introducerea a trei (rade decalificare si certificare% +#rofesionist calitate,7 +mana(er sistem calitate, si +auditor calitate,! d) mentinerea com#etentei auditorilor se face #rin #artici#area la cursuri de #erfectionare si e$aluare lacel #utin o data la trei ani. 11,2. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pe plan 7uropean si international indomeniul auditorilor calitatii; a) cea mai inalta calificare este de &mana!er sistem calitate' cu o e+perienta de cel putin un an indomeniul calitatii;

") insusirile #ersonale ale auditorilor% o"iecti$itate7 #erse$erenta7 s#irit #ractic7 #unctualitate7 ca#acitatede comunicare7 atitudine #o&iti$a7 ca#acitate or(ani&atorica! c) auditorii calitate sunt certificati de catre or(anismele nationale de certificare acreditate! d) sunt doua or(anisme internationale de armoni&are a sistemelor nationale de certificare a auditorilor calitatii% Re(istru International al Auditorilor Certificati :IRCA) si Asociatia Internationala a Or(anismelor de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire :IATCA). 11,3. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pentru calificarea si certificareaauditorilor calitatii in 6omania? a) formarea auditorilor se face de catre unele or(anisme7 uni$ersitati si firme de consultanta! ") im#lementarea si certificarea sistemului calitatii du#a ISO D@@@ au determinat necesitatea formariiauditorilor! c) or!anismul pentru calificarea si certificarea auditorilor" denumit 6e!istru 8ational al Auditorilor %6=8A) este o asociatie !uvernamentala cu scop lucrativ; d) RE;A este acreditat de catre Reteaua ;ationala de Acreditare din Romania :RE;AR). 11,4. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificare? a) certificarea conformitatii produselor0serviciilor a devenit un factor al dezvoltarii comertului international; ") re#re&inta actiunea unei terte #arti care do$edeste e-istenta increderii ca un #rodus7 #roces sauser$iciu este in conformitate cu un standard sau cu un document normati$! c) s-a de&$oltat mai ales du#a a#aritia standardelor ISO D@@@ si a normelor euro#ene E; ?>@@@! d) certificarea #ersonalului #entru a inde#lini diferite functii :auditor calitate7 mana(er sistem calitate etc.) 11, . Care varianta nu este adevarata referitoare la acreditare? a) standardele din seria 4 /// prevad criteriile !enerale de acreditare pe care ar trebui sa leindeplineasca or!anismele de certificare a produselor si personalului; ") criteriile (enerale #entru declaratia de conformitate a furni&orului sunt sta"ilite #rin standardul E;?>@B?! c) declaratia de conformitate #oate lua forma unui document7 a unei etic'ete sau o alta formaec'i$alenta! d) declaratia de conformitate #oate fi a#licata #e un catalo(7 factura sau #e instructiunile de utili&are. 11,#. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in <.7. a produselor0 serviciilor? a) atestarea conformitatii este efectuata de catre un or(anism de certificare acreditat! b) e+pertii or!anismului de certificare pot emite numai certificatul de conformitate; c) #rin certificatul de conformitate se atesta ca un #rodus< ser$iciu este conform cu un document dereferinta! d) certificarea #roduselor< ser$iciilor din +domeniul nere(lementatQQ nu face o"iectul unor re(lementaris#eciale. 11,). Care varianta nu este adevarata referitoare la 9r!anizatia 7uropeana de incercari si Certificare%79$C)? a) asi(ura recunoasterea reci#roca a re&ultatelor incercarilor% ") elimina incercarile si certificarile re#etate!

c) stimulea&a tarile din U.E. #entru a intra in acorduri de recunoastere reci#roca! d) oferirea unor servicii centralizate de evaluare a conformitatii. 11,,. Care varianta nu este adevarata referitoare la 5istemul de Darci 7uropene? a) se re#arti&ea&a unui #rodus o sin(ura marca euro#eana acce#tata de toate statele mem"re! ") 6EI3AR6 este o marca de conformitate euro#eana $oluntara care confera o (arantie a calitatii in+domeniul nere(lementat,! c) marca &C7( atesta conformitatea cu &cerintele esentiale' si nu este obli!atorie sa se aplice pe produsede folosinta indelun!ata; d) marca 6EI3AR6 #artici#a la crearea unui sistem de su#ra$e('ere a #ietei. 11,-. Care varianta nu este adevarata referitoare la avanta;ele certificarii in <.7. a sistemului demana!ement al calitatii? a) reducerea auditarii furni&orilor! ") cresterea com#etiti$itatii! c) #re$enirea ca&urilor de ras#undere uridica #entru calitatea #roduselor! d) cresterea costurilor neconformitatilor. 11-/. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea sistemului de mana!ement alcalitatii? a) certificarea determina moti$area an(a atilor! ") clientii si #artenerii de afaceri solicita do$e&i de functionare a sistemului! c) certificarea de catre un or!anism e+tern recunoscut nu necesita efectuarea unui audit intern; d) auditul de su#ra$e('ere urmareste mentinerea conditiilor initiale. 11-1. Care varianta nu este adevarata referitoare la costul certificarii sistemului? a) de#inde de marimea or(ani&atiei :numarul an(a atilor)! ") de#inde de numarul am#lasamentelor si de com#le-itatea #roceselor! c) re#re&inta B la B@@@ din #ierderile datorate noncalitatii! d) reprezinta 1/G din c3eltuielile interne pentru implementarea sistemului calitatii. 11-2. Care varianta nu este adevarata referitoare la strate!ia de promovare a sistemului certificat? a) construirea si #romo$area ima(inii unei or(ani&atii #reocu#ata de calitate si de a casti(a Incredere! b) trezirea interesului clientilor noi si mai putin a celor actuali; c) certificarea urmareste transformarea interesului clientilor in comen&i ferme! d) urmareste cresterea satisfacerii clientilor. 11-3. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza ale acreditarii in 6omania? a) caracter $oluntar! ") trans#arenta si dis#oni"ilitate #u"lica! c) contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor si serviciilor; d) accesul li"er la acreditare al tuturor solicitantilor7 fara discriminari. 11-4. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele obiective urmarite de 678A6? a) participarea or!anelor de specialitate ale administratiei publice;

") contri"uie la cresterea com#etiti$itatii #roduselor< ser$iciilor7 in conte-tul (lo"ali&arii #ietelor! c) confera incredere or(anismelor si la"oratoarelor care efectuea&a e$aluarea conformitatii! d) #romo$ea&a #rotectia $ietii7 sanatatii7 securitatii #ersoanelor7 mediului incon urator si a#arainteresele consumatorilor. 11- . Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele atributii ale 678A6? a) ela"orea&a si actuali&ea&a re(ulile de acreditare in functie de e$olutia #racticii euro#ene siinternationale! b) asi!urarea confidentialitatii si practica secretului comercial; c) acreditea&a or(anismele de certificare #entru #roduse< ser$icii7 sistem calitate7 mediu si #ersonal! d) acreditea&a la"oratoare de incercari si etalonare7 #recum si or(anismele de ins#ectie. 11-#. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in 6omania? a) se #ractica certificarea o"li(atorie si $oluntara! ") #rodusele care au marca SR sau SR-S inseamna ca satisfac cerintele sta"ilite #rin standardele romanede referinta! c) titularii acestor marci le pot aplica numai pe ambala;ele produselor; d) titularii acestor marci ie #ot utili&a in #u"licitate in $ederea #romo$arii #roduselor< ser$iciilor certificate. 11-). Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala: a) TP3 este un mi loc de a atin(e o"iecti$ul 9calitatea totala,! ") calitatea totala este constituita din acti$itati care se im"unatatesc continuu7 im#licand tot #ersonalulde la mana(eri la e-ecutanti! c) calitatea totala urmareste satisfacerea de#lina a clientului7 concomitent cu cresterea #roducti$itatii! d) instruire si pre!atire profesionala a e+ecutantilor. 11-,. Care varianta nu este adevarata referitoare la realizarea calitatii totale? a) concentrarea asu#ra clientului intern si e-tern! b) implicarea si imputernicirea unor salariati; c) an(a ament #e termen lun(! d) lucru or(ani&at in ec'i#a. 11--. Care varianta nu este adevarata referitoare la elementele c3eie ale calitatii totale? a) atentia asu#ra clientului intern si e-tern! ") clientul intern a uta la definirea calitatii #roduselor7 ser$iciilor7 an(a atilor7 te'nolo(iilor si a mediului! c) clientul e-tern defineste calitatea #rodusului sau ser$iciului li$rat! d) scopul unei or!anizatii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului. 12//. Care varianta nu este adevarata referitoare la contributia altor caracteristici e+tracalitative .acalitatea totala? a) li$rarea $olumului cerut :2)! ") li$rarea la termenul solicitat :T)! c) livrarea .a costul cerut de furnizor pentru a nu depasi fondurile alocate %C); d) li$rarea la locul dorit :L).

12/1. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptual calitatii totale? a) inlantuirea acti$itatilor clientilor interni! b) intre calitatea produselor si serviciilor nu sunt relatii de interconditionare; c) o"iecti$ul este de#asirea aste#tarilor clientului! d) cum #utem reali&a mai "ine un #rodus< ser$iciu7 #entru ca niciodata nu este destul de "un. 12/2. Care varianta nu este adevarata referitoare ia noncalitate? a) apare cand se aloca mai putin de 1 G din cifra de afaceri" noncalitatea a;un!e la 2 G din venit lafirmele de produse; ") efectul neim#licarii conducerii la $arf du#a +re(ula H@<E@,! c) erorile noncalitatii sunt cau&ate de e-ecutanti E@A!d) H@A din erorile noncalitatii sunt datorate conducerii la $arf. 12/3. Care varianta nu este adevarata referitoare la supracalitate? a) su#racalitatea este atri"uita e-istentei functiilor inutile! b) apare cand se face &traducerea' eronata a cerintelor in numarul proprietatilor; c) (enerea&a costuri mai mari! d) nu determina insatisfactia clientului. 12/4. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte alenoncalitatii? a) este calitatea ceruta7 s#ecificata si nereali&ata! ") este ceea ce nu re$ine clientului si il nemultumeste! c) (enerea&a insatisfactia clientului datorita li#sei de #erformanta a #rodusului< ser$iciului! d) !enereaza insatisfactii datorita e+istentei unor specificatii care sunt in conformitate cu nevoiaclientului. 12/ . Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte alesupracalitatii? a) supracalitatea este ceea ce se da prea mult clientului" fara ca el sa ceara si fara sa se specifice indocumentatia produsului0 serviciului; ") su#racalitatea este ceea ce nu foloseste clientul! c) este calitatea care necesita c'eltuieli su#limentare din #artea or(ani&atiei si care nu s#orestesatisfactia clientului! d) este o #erformanta e-cesi$a7 dar inutila clientului. 12/#. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicatiile economiceale calitatii? a) se concreti&ea&a in marimea #rofitului du#a relatia +calitateaR#rofit,! ") #roducti$itatea afectea&a com#etiti$itatea #e #iata in lu#ta concurentiala! c) cresterea #roducti$itatii determina costuri mai mici #e unitatea de #rodus! d) motivarea an!a;atilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor caracteristici specifice calitatiitotale %U>:$C6A). 12/). Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile calitatii totale; a) atitudinea #re$enti$a este de #referat fata de cea corecti$a! b) luarea in considerare a unor componente specifice calitatii totale %U>:$C6A); c) armoni&area influentelor tuturor factorilor7 furni&ori7 distri"uitori7 clienti! d) de&$oltarea unui sistem informational adec$at. 12/,. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala? a) necesita im#licarea intre(ului #ersonal! ") #resu#une o #artici#are acti$a a fiecaruia in #re$enirea erorilor!

c) are menirea de a nu e+tinde relatia client-furnizor in interiorul si in afara or!anizatiei; d) este o #ro"lema care face #arte din strate(iile de mana(ement. 12/-. Care varianta nu este adevarata referitoare la ipostazele calitatii totale? a) definirea calitatii #roduselor< ser$iciilor s#ecifice or(ani&atiei! ") calitatea conce#tiei7 a #roiectarii! c) calitatea reali&arii! d) calitatea superioara a serviciilor de consultanta. 121/. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii esentiali de aplicare a calitatii totale? a) crearea unei stari de s#irit #entru calitate in toata or(ani&atia! b) a valorifica contributia unor an!a;ati intreprinzatori; c) ra#iditate si dinamism in a#licarea masurilor de im"unatatire continua! d) a li"eri&a un #otential de initiati$e. BEBB. Care $arianta nu este ade$arata referitoare la calitatea totala ca ras#uns la com#onentele sfidarii lansate de concurenti) a) ada#tarea #rodusului< ser$iciului la ne$oile clientului! ") com#etiti$itate-$an&are la #retul #ietei% com#etiti$itate R #roducti$itateS calitate! c) performanta-cat mai aproape posibil de valorile specificate: dispersiaOnoncalitate V supracalitate; d) termene-Ii$rare7 an(a amente7 ras#uns7 creare de #roduse si ser$icii noi. 1212. Care varianta nu este adevarata referitoare .a avanta;ele calitatii totale in functie de obiectivele tinta? a) o"iecti$ul +clienti,- se mareste fidelitatea si se diminuea&a reclamatiile! ") o"iecti$ul +intre#rinderea,- se diminuea&a costurile noncalitatii si se mareste $aloarea adau(ata! c) o"iecti$ul +mana(ementul,- se diminuea&a de&or(ani&area si se mareste #re$enirea! d) obiectivul &piata'- se diminueaza remedierile si se mareste satisfactia muncii. 1213. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile necesare implementarii calitatii totale? a) e-istenta unei deci&ii strate(ice din #artea conducerii la $arf! b) investitii pe termen scurt si mediu; c) e-istenta unei culturi a calitatii in or(ani&atie! d) im#licarea totala a conducerii. 1214. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele implementarii calitatii totale? a) con$in(erea ec'i#ei de conducere! ") formarea unei structuri +calitate,! c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare; d) lansarea #ro(ramului +Actiunea #entru Calitate Totala,. 121 . Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele dia!nosticarii calitatii intr-o or!anizatie? a) sta"ilirea functiei calitatii in cadrul or(ani(ramei!

") identificarea #oliticii calitatii cunoscuta si insusita de tot #ersonalul! c) e-istenta documentatiei sistemului calitatii si a unui consiliu al calitatii! d) or!anizarea calitatii proiectate %de conceptie) numai prin teste de prototipuri. 121#. Care varianta nu este adevarata referitoare la limitele calitatii totale? a) #re&entarea e-i(entelor si #rinci#iilor fara elemente metodolo(ice #entru a de$eni functionale! ") li#sa de coordonare intre com#artimente :calitate7 mar*etin(7 resurse umane)! c) oportunitatea introducerii pro!ramului Calitate $otala este deformata de sefii departamentelor operationale; d) neintele(erea "a&ei teoretice. 121). Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza pentru succesul calitatii totale"formulate de A.>. Eei!enbaum? a) calitatea cere im"unatatire #ermanenta! b) calitatea reprezinta ceea ce utilizatorul final sustine ca nu este; c) calitatea re#re&inta un mod de conducere! d) calitatea si introducerea noului sunt de#endente una de cealalta. 121,. Care varianta nu este adevarata referitoare la componentele principale ale unui pro!ram decalitate totala? a) #lanificarea actiunilor! ") strate(ia de&$oltarii! c) acti$itati o#erati$e! d) utilizarea unor pro!rame universal valabile. 121-. Care varianta nu este adevarata referitoare la cerintele fundamentale pentru implementarea unui pro!ram de calitate totala intr-o or!anizatie? a) im#licarea totala a conducerii la $arf! b) recunoasterea performantelor obtinute de concurenta; c) sc'im"area atitudinii si a culturii or(ani&atiei! d) tinerea su" control a calitatii acti$itatilor. 122/. Care varianta este adevarata referitoare la succesiunea principalelor compartimente care au unaport la calitatea produselor? a) #roiectare-mar*etin(-a#ro$i&ionare-#roductie- controlul calitatii! b) niarCetin!-proiectare-aprovizionare-productie- controlul calitatii; c) #roiectare-a#ro$i&ionare-mar*etin(-#roductie- controlul calitatii! d) mar*etin(-#roiectare-controlul calitatii-a#ro$i&ionare-#roductie. 1221. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul $UD: a) este un nou sistem de conducere a firmelor #e termen lun( care #une in centrul #reocu#arilor calitatea! ") re#re&inta o strate(ie #uternica a firmelor care determina o im"unatatire continua a calitatii #roduselor<ser$iciilor! c) este un ansamblu de activitati care asi!ura realizarea simultana a obiectivelor concentrate pe satisfacerea nevoilor frecvente ale clientilor; d) re#re&inta o noua filosofie de conducere a calitatii7 un nou model de cultura a intre#rinderii orientats#re client.

1222. Care varianta nu este adevarata referitoare la dimensiunile $UD: a) com#onenta filosofica este cea mai #utin $i&i"ila si ras#unde la intre"area% de ce sa faci) ") com#onenta lo(ica defineste calitatea si ras#unde la intre"area% cum sa faci7 sa a#lici masurilerationale7 lo(ice de or(ani&are si reali&are a calitatii! c) componenta te3nica este partea vizibila" operationala a calitatii si este cea mai importanta. 6aspundela intrebarea: cu ce sa faci? d) com#onenta umana necesita sensi"ili&are7 constienti&are7 #re(atire7 moti$are #entru lucrul +"inefacut,. 1223. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul $UD .n viziunea lui CrosbM: a) calitatea este conformitatea cu cerintele! b) calitatea este obtinuta prin evaluare nu prin prevenire; c) standardul de #erformanta al calitatii este 9&ero defecte,! d) calitatea se masoara #rin #retul #latit #entru non-conformitati si nu #rin indici. 1224. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile !enerale ale $UD: a) an(a area si im#licarea totala a conducerii la $arf! ") #rioritate a"soluta data cerintelor! c) sc'im"area fundamentala a culturii or(ani&atiei #rintr-o #re(atire sistematica si continua! d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de livrare. 122 . Care varianta nu este adevarata referitoare la necesitatea obiectiva a $UD? a) calitatea este factorul esential in cresterea (radului de com#etiti$itate in lu#ta concurentiala! b) consumatorii isi sc3imba des preferintele in functie de raportul calitate0pret oferit de producatori0comercianti" la produsele de folosinta indelun!ata; c) su#ra$ietuirea si #ros#eritatea firmei determina o noua atitudine fata de consumatori! d) clientii fideli re#re&inta cel mai im#ortant "un al firmei. 122#. Care varianta nu este adevarata referitoare la sinteza avanta;elor introducerii $UD: a) im"unatatirea eficacitatii structurilor or(ani&atorice! ") im"unatatirea satisfacerii consumatorilor! c) clientii nu percep intotdeauna firma ca un &furnizor' de satisfactii; d) im"unatatirea #rofitului si a com#etiti$itatii. 122). Care varianta nu este adevarata referitoare la valorile $UD: a) intaietatea clientului! ") multumirea clientului diri ea&a toti indicatorii economici! c) concentrarea pentru identificarea solutiilor la !reselile constatate si depistarea vinovatilor pentru a-isanctiona; d) fa#tele si datele sunt de #referat in locul "anuielilor si ale #re&umtiilor. 122,. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii critici de succes ai $UD: a) im#licarea totala a conducerii la $arf! ") e-istenta culturii calitatii! c) pre!atirea pe module incepand cu e+ecutantii; d) sistemul de comunicare cu clientii.

122-. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicarea si an!a;area conducerii la varf: a) sta"ilirea strate(iilor in cadrul #lanificarii! b) aprobarea unor structuri or!anizatorice adecvate care sa fie paralele cu cele e+istente; c) definirea clara a #oliticii calitatii #e termen lun(! d) sta"ilirea o"iecti$elor calitatii #e termen lun(. 123/. Care varianta nu este adevarata referitoare la structura si continutul modulelor de pre!atire siinstruire a ec3ipelor de imbunatatirea calitatii: a) la inceput se pune accent pe concepte" fara stratificarea proiectelor; ") metode de o"tinere si anali&area datelor! c) formularea unor conclu&ii intermediare! d) identificarea cau&elor7 selectarea masurilor de im#lementare a #lanului si inter#retarea re&ultatelor. 1231. Care varianta nu este adevarata referitoare la continutul pre!atirii in domeniul $UD amana!erilor: a) elementele de "a&a ale TP3! ") #olitica si o"iecti$ele #entru calitate ale firmei! c) a#licarea metodelor s#ecifice TP3! d) obiectivele calitatii la nivel compartimentai. 1232. Care varianta nu este adevarata referitoare la modalitatile de comunicare cu clientii e+terni indomeniul calitatii: a) comunicarea re&ultatelor din studiul anual! ") datele re&ultate din cercetarea clientilor interni! c) utili&area metodelor si te'nicilor de mar*etin(! d) transmiterea datelor referitoare la !radul de satisfacere sau frustrare a clientilor e+terni la an!a;atiide la nivel mediu. 1233. Care varianta nu este adevarata referitoare la evaluarea periodica a procesului $UD: a) necesitatea su#ra$e('erii continue din #artea mana(erilor! ") se e$aluea&a modul de desfasurare a #rocesului TP3! c) se evalueaza numai rezultatele obtinute; d) conclu&iile din ra#oartele de audit se folosesc #entru noi im"unatatiri. 1234. Care varianta nu este adevarata referitoare la reluarea procesului $UD la un nivel superior: a) actuali&area #oliticii firmei in domeniul calitatii! b) perfectionarea instruirii si pre!atirii personalului de la nivel mediu; c) actuali&area eta#elor #arcurse! d) #u"licarea re&ultatelor. 123 . Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile de baza ale succesului $UD: a) tinta este satisfacerea clientilor! ") coo#erarea #entru im"unatatirea continua! c) comunicarea si coordonarea tuturor acti$itatilor!

d) imputernicirea an!a;atilor de la nivel mediu. 123#. Care varianta nu este adevarata referitoare la cauzele esecului $UD: a) rezistenta slaba a conducerii la aplicarea $UD; ") eroare la im#lementarea #ro(ramelor de calitate! c) entu&iasm la ince#ut #entru TP3. dar nesustinut! d) ec'i#ele de im"unatatirea calitatii nu au functionat eficient. 123). Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele de implementarea $UD: a) an(a amentul conducerii la $arf! b) instruirea si pre!atirea personalului de e+ecutie; c) ela"orarea #oliticii si a o"iecti$elor calitatii! d) masurarea costurilor calitatii. 123,. Care varianta nu este adevarata referitoare la dia!nosticul procesului $UD: a) anali&a strate(ica referitoare la calitate si #ret! ") anali&a de mar*etin( referitoare la identificarea ne$oilor clientilor interni si e-terni! c) analiza or!anizatorica si te3nica referitoare la pozitia fata de concurenta; d) anali&a economica referitoare la masurarea costurilor disfunctionalitatilor 123-. Care varianta nu este adevarata referitoare la planul de implementare a $UD: a) #reci&ea&a sarcinile mana(ementului la $arf! ") formarea consiliului calitatii! c) numirea unei comisii #entru ada#tarea #rocesului TP3! d) inceperea actiunii de instruire si pre!atire a personalului de la nivel mediu. 124/. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele sarcini pentru top mana!eri inprocesul $UD: a) e-#unerea #unctelor de $edere #ro#rii #rin inter$iuri7 adunari (enerale7 etc.! b) spri;inirea pasiva a masurilor de functionare a $UD; c) recunoasterea meritelor celor im#licati si recom#ensarea lor! d) ela"orarea unor #roiecte de im"unatatire a acti$itatilor #ro#rii. 1241. Care varianta nu este adevarata referitoare la coordonatorul procesului $UD: a) contribuie uneori la asi!urarea functionarii $UD; ") tre"uie sa ai"a calitati de "un mana(er! c) este su"ordonat direct conducerii la $arf si este mem"ru in consiliul calitatii! d) or(ani&ea&a actiuni de informare si de #re(atire in domeniul calitatii. 1242. Care varianta nu este adevarata referitoare la problemele implementarii $UD: a) sa stii la ce sa te aste#ti! ") ale(erea caii de a"ordare% +de sus in os, sau +de os in sus,! c) comunicarea catre clientii e+terni despre introducerea $UD; d) luarea deci&iei cu ce sa ince#i. 1243. Care varianta nu este adevarata referitoare la un model posibil al $UD: a) durata im#lementarii TP3 de#inde de (radul de im#licare al conducerii Ia $arf! b) punctul central al modelului il reprezinta feed-bacC-ul clientului; c) flecare acti$itate din model tre"uie ada#tata la s#ecificul or(ani&atiei%

d) sa(eata +tim#, semnifica necesitatea acordarii unei #erioade de tim# #entru desfasurarea in "uneconditii a acti$itatilor din cele cinci cercuri concentrice. 1244. Care varianta nu este adevarata referitoare la piramida $UD: a) TP3 consolidea&a moti$atia si creati$itatea an(a atilor7 creandu-se un #otential de ino$are mai mare! ") asi(ura calitatea #e #iata a firmei! c) include calitatea muncii fiecarui an(a at7 calitatea cola"orarii7 #olitica firmei in domeniul calitatii! d) $UD determina uneori calitatea produselor0serviciilor. 124 . Care varianta nu este adevarata referitoare la avanta;ele testarii $UD pe un esantion de proba: a) eforturi mai mici de conducere si in$estitii! b) corectarea rapida a !reselilor implicand intrea!a firma; c) e$aluarea mai ra#ida a re&ultatelor! d) entu&iasmul an(a atilor mai usor de stimulat. 124#. Care varianta nu este adevarata referitoare la criteriile principale de ale!erea testului pilot: a) ale(erea mana(erului care sa ai"a stil si $aloare! ") selectarea unei #arti distincte din cadrul firmei! c) ale!erea unui esantion in care nu e+ista o activitate performanta; d) ale(erea unui esantion dintr-un loc in care nu e-ista alte #roiecte de a#licat. 124). Care varianta nu este adevarata referitoare la spri;inirea esantionului de testare: a) conducerea la $arf tre"uie sa s#ri ine direct testul! ") e-istenta unui dialo( #ermanent intre consiliul calitatii si ec'i#ele de testare! c) reimprospatarea cunostintelor despre calitate prin or!anizarea cursurilor pentru personalul de la nivelmediu; d) identificarea elementelor "une de cele nefolositoare. 124,. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele etape premer!atoare inceperii procesului $UD: a) or(ani&area #rocesului TP3! ") e$aluarea culturii7 a atitudinii #ersonalului si #erce#tia clientului! c) an(a amentul #entru calitate a conducerii la $arf! d) analiza periodica a costului calitatii superioare. 124-. Care varianta nu este adevarata referitoare la atributiunile ec3ipei proiectare a procesului $UD: a) ada#tarea conce#telor TP3 la s#ecificul firmei! ") recomanda ince#erea sau nu a #rocesului TP3! c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a procesului $UD; d) ec'i#a de #roiectare #oate a#ela si la un consultant e-tern. 12 /. Care varianta nu este adevarata referitoare la fazele de aplicare a $UD la nivelul intreprinderiidupa testare: a) lansarea e-#erientei o"tinute in testul #ilot! ") formarea ec'i#elor de im"unatatirea calitatii!

c) #lanificarea calitatii! d) formarea auditorilor e+terni. 12 1. Principalele criterii care stau la baza specializarii marCetin!ului contemporan sunt: a) s#ecificul #ietelor7 aria teritoriala7 (radul de eficienta! ") #rofilul a(entilor economici7 ni$elul de or(ani&are economica7 (radul de eficienta! c) acti$itatile s#ecifice7 (radul de eficienta7 s#ecificul #ietelor! d) domeniul economic" aria teritoriala" nivelul de or!anizare economica. 12 2. DarCetin!ul !lobal are drept criteriu al specializarii: a) eficienta de ansam"lu a acti$itatii! ") domeniul economic! c) ni$elul de or(ani&are economica! d) aria teritoriala. 12 3. DacromarCetin!ul si micromarCetin!ul au la baza" drept criteriu al specializarii: a) aria teritoriala de acti$itate! ") s#ecificul #ietei! c) ni$elul de a"ordare a mar*etin(ului in cadrul intre#rinderii! d) nivelul de or!anizare economica. 12 4. Eunctia premisa a marCetin!ului o constituie: a) conectarea dinamica a intre#rinderii la mediul economico-social! ") satisfacerea in conditii su#erioare a ne$oilor de consum! c) investi!area pietei" a necesitatilor de consum; d) ma-imi&area eficientei economice7 a #rofitului. 12 . DacromarCetin!ul are in vedere: a) o s#eciali&are a mar*etin(ului #rin #risma ariei teritoriale! ") #atrunderea mar*etin(ului in toate sferele $ietii economice si sociale! c) utilizarea marCetin!ului de catre societate" la nivelul intre!ii economii nationale; d) a#licarea mar*etin(ului in intre#rinderile si ramurile care l-au incor#orat. 12 #. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in le!atura cu opinia actuala potrivit careia marCetin!ul semnifica pentru .ntreprinzator o lupta ce: a) are ca o"iect cucerirea consumatorilor! b) are drept camp de batalie intreprinderea; c) are ca inamici concurentii! d) urmareste sa a#lice (andirea militara la #ro"lemele de mar*etin(. 12 ). 8otiunea de *or!anizatie'" a carei utilizare se bucura de o tot mai lar!a adeziune in cadrul specialistilor de marCetin!: a) se foloseste ca fiind sinonima cu notiunea de intre#rindere! ") se refera la or(ani&atiile non-#rofit! c) $i&ea&a unitatile din diferite domenii sociale care reali&ea&a si un anumit #rofit! d) are o semnificatie mai cuprinzatoare" vizand atat forme or!anizatorice care urmaresc obtinerea de profit" cat si or!anizatii non-profit.

12 ,. Da+imizarea eficientei economice a profitului si satisfacerea in conditii superioare a nevoilor deconsum constituie" in cadrul functiilor marCetin!ului contemporan" o functie: a) #remisa! ") mi loc! c) obiectiv; d) or(ani&ationala. 12 -. .n care dintre !ruparile de mai ;os" vizand componente ale mediului e+tern al intreprinderii" se inscriu mediile de informare in masa? a) macromediu - mediul natural! ") micromediu - #restatorii de ser$icii! c) macromediu mediul institutional! d) micromediu - or!anismele publice. 12#/. DarCetin!ul" in amplul sau demers" are ca element central de referinta: a) oferta! ") #iata! c) consumatorii; d) concurentii. 12#1. Dacromediul influenteaza activitatea intreprinderii: a) direct7 sla" si #ermanent! b) indirect" slab si pe termen lun!; c) direct7 #uternic si #ermanent% d) indirect7 #uternic si #e termen lun(. 12#2. 6e!lementarile le!ale privind concurenta sunt incluse in: a) mediul #olitic! b) mediul institutional; c) mediul economic! d) micromediu. 12#3. >olumul ofertei este un indicator utilizat" de re!ula" .n evaluarea capacitatii pietei atunci cand: a) oferta este mai mare decat cererea! ") oferta este e(ala cu cererea! c) oferta este mai mica decat cererea; d) nu contea&a ra#ortul dintre cerere si oferta. 12#4. Pentru e+primarea capacitatii pietei se recur!e" cel mai frecvent" la: a) $olumul ofertei! ") $olumul cererii! c) volumul tranzactiilor de piata; d) cota de #iata. 12# . .n cadrul mediului e+tern al intreprinderii" a!entiile de publicitate fac parte din: a) macromediul intre#rinderii! b) cate!oria prestatorilor de servicii; c) or(anismele #u"lice!

d) mediul institutional. 12##. .n cadrul functiilor specifice marCetin!ului modern" conectarea dinamica a intreprinderii lamediul economico-social" este o functie: a) #remisa! b) mi;loc; c) o"iecti$! d) a intre#rinderii. 12#). :ocul central in cadrul pro!ramarii de marCetin! revine: a) mi-ului de mar*etin(! ") #oliticii de #rodus! c) conducerii acti$itatii de mar*etin(! d) strate!iei de piata. 12#,. :ocul central in cadrul mi+ului de marCetin! revine" in !eneral: a) produsului; ") #retului! c) distri"utiei! d) #romo$arii. 12#-. in cadrul tendintei specifice marCetin!ului !lobal" de dezvoltare a unui mi+ de marCetin! standardizat" oportunitati mai reduse de standardizare .e are: a) pretul; ") #rodusul! c) comunicarea #romotionala! d) distri"utia. 12)/. .n cazul unui mi+ de marCetin! orientat intr-o perspectiva specifica marCetin!ului relationalserviciile postvanzare constituie un instrument specific politicii de: a) comunicare #romotionala! ") #ret! c) produs; d) distri"utie. 12)1. Detafora &inima marCetin!ului' vizeaza: a) politica de produs; ") mi-ul de mar*etin(! c) com#artimentul de mar*etin(! d) #iata. 12)2. Cerinta de baza a realismului mi+ului de marCetin! o constituie: a) ;udicioasa corelare a elementelor din componenta sa; ") includerea #ermanenta a tuturor elementelor ce-i sunt s#ecifice! c) $alorificarea tuturor o#ortunitatilor #ietei! d) satisfacerea de#lina a cerintelor cum#aratorilor-tinta. 12)3. Cea mai uzitata modalitate de asi!urare le!ala a unei marfi o reprezinta: a) "re$etele de in$entie! b) inre!istrarea marcii;

c) denumirea de ori(ine! d) dre#tul de autor. 12)4. Barantia este" in esenta: a) o com#onenta cor#orala a #rodusului! b) o componenta acorporala a produsului; c) o com#onenta a canalelor de distri"utie! d) un mi loc #romotional. 12) . 7videntiati dintre !ruparile de mai ;os pe cea care cuprinde numai componente acorporale aleprodusului" in optica marCetin!ului modern: a) #retul7 marca7 culoarea7 numele #rodusului! ") instructiunile de utili&are7 termenul de (arantie7 #retul7 culoarea! c) numele produsului" marca" pretul" instructiunile de utilizare; d) #retul7 marca7 termenul de (arantie7 re&istenta la actiunile factorilor de mediu. 12)#. Conceptia functionala a produsului are in vedere: a) statutul sau #e #iata! ") dimensiunile calitati$e ale #rodusului! c) o suma de functii partiale sau de valori de intrebuintare partiale" distincte intre ele" desi nu apar pe piata ca atare; d) o#tica inte(rata de definire a unui #rodus #rin #risma com#onentelor sale cor#orale si acor#orale7 acomunicatiilor referitoare la #rodus si a ima(inii #rodusului. 12)). Bama de produse reprezinta un !rup de produse inrudite prin: a) destinatia lor comuna in consum! ") caracteristicile esentiale similare #ri$itoare la materia #rima din care sunt o"tinute! c) caracteristicile esentiale similare referitoare la te'nolo(ia de fa"ricatie! d) toate caracteristicile de mai sus. 12),. Alternativele strate!ice vizand asimilarea de noi produse" perfectionarea produselor e+istente si mentinerea !radului de noutate a produselor au drept criteriu de diferentiere: a) !radul de innoire a produselor; ") ni$elul calitati$ al #roduselor! c) (radul de se(mentare a #ietei! d) dimensiunile si structura (amei de #roduse. 12)-. <tilizarea preturilor psi3olo!ice vizeaza indeosebi: a) latura emotionala a proceselor decizionale ale consumatorilor" ") fi-arii #returilor in ra#ort de concurenta! c) determinarii ni$elului #returilor in functie de cerere! d) (radului de di$ersificare a #returilor. 12,/. <n canal de marCetin!: a) este definit ca un ansamblu de or!anizatii independente implicate in procesul de asi!urare a disponibilitatii produsului pentru consum ori utilizare; ") tre"uie sa includa un intermediar! c) tre"uie sa ai"a cel #utin trei mem"ri!

d) semnifica distanta efecti$ #arcursa de catre mi loacele de trans#ort utili&ate #entru de#lasarea #roduselor s#re "eneficiari. 12,1. <n canal direct este acela care: a) are un sin(ur intermediar! b) nu are niciun intermediar; c) are doi intermediari! d) are un numar mic de intermediari. 12,2. 2in cate!oria participantilor primari la procesul de distributie fac parte" .n sensul cel lar!: a) #roducatorii! ") #roducatorii si detailistii! c) producatorii" an!rosistii si detailistii; d) an(rosistii si detailistii. 12,3. Alternativele strate!ice referitoare la distributia e+tensivii" selectiva sI e+clusivi au drept criteriu de baza: a) dimensiunile canalului de distri"utie! ") (radul de #artici#are a firmei la acti$itatea canalului! c) (radul de control asu#ra distri"utiei! d) amploarea0latimea distributiei. 12,4. <n canal de distributie cuprinde in mod obli!atoriu: a) #roducatorul si un intermediar! ") #roducatorul si mai multi intermediari! c) intermediarii si consumatorii! d) producatorul si consumatorul. 12, . Cea mai importanta componenta a mi+ului lo!istic" sub aspectul costurilor !enerate" oconstituie: a) de#o&itarea! ") am"alarea! c) stocarea! d) transportul. 12,#. .n esenta" merc3andisin!-ul vizeaza: a) prezentarea in cele mai bune conditii materiale si psi3olo!ice a produselor si serviciilor catre consumatorii potentiali; ") un (ru# de te'nici s#ecifice relatiilor #u"lice! c) o concreti&are a mar*etin(ului direct! d) o $arianta a strate(iilor #romotionale. 12,). in cazul unei intreprinderi cu o slaba diversificare a produselor" zonelor !eo!rafice si clientilor cel mai recomandat criteriu de or!anizare a compartimentului de marCetin! il constituie: a) criteriul functiilor; ") criteriul (eo(rafic! c) criteriul #roduselor!

d) criteriul #ietelor. 12,,. 9r!anizarea interna a compartimentului de marCetin! specific intreprinderilor ce produc siofera produse diferite" adresate unei clientele distincte si folosind canale de distributie specifice" arela baza criteriul: a) functiilor! ") (eo(rafic! c) produselor; d) #ietelor sau (ru#elor de clienti. 12,-. Care dintre variantele de mai ;os cuprind numai aptitudini intelectuale pe care trebuie sa leposede specialistii compartimentului de marCetin!: a) s#irit de o"ser$atie7 memorie $i&uala7 tenacitate! ") ra"dare7 e-actitate7 s#irit de coo#erare! c) #erse$erenta7 initiati$a7 ima(inatie creatoare! d) spirit de analiza" intuitie" ima!inatie creatoare. 12-/. 5.D reprezinta: a) o metoda de simulare a im#lementarii #ro(ramelor de mar*etin(! b) un ansamblu alcatuit din specialisti" ec3ipamente si procedee de cule!ere" stocare" analiza" evaluare sidistribuire a informatiilor necesare" corect si la timp catre factorii de decizie din domeniul marCetin!ului; c) o metoda de structurare a intre#rinderii moderne in $i&iunea de mar*etin(! d) siner(ia intre#rinderii in o#tica de mar*etin(. 12-1. in plan orizontal" sistemul informational de marCetin! cuprinde: a) sursele de informatii! ") sistemul de (estiune si #relucrare a datelor! c) flu+urile informationale; d) utili&atorii. 12-2. 2in varietatea de baze de date pentru sistemul informational de marCetin! al intreprinderii nupot lipsi trei: a) despre clienti" despre concurenti" pentru realizarea unor previziuni de marCetin!; ") des#re #rodus7 des#re #returi7 des#re distri"utie! c) des#re #returi7 des#re distri"utie7 des#re #romo$are! d) des#re com#onentele mi-ului de mar*etin(7 des#re clienti7 des#re concurenti. 12-3. :un!imea drumului critic este redata de: a) suma duratei ma-ime a acti$itatilor critice si necritice! b) cel mai scurt interval de timp in care poate fi realizat pro!ramul; c) lun(imea arcelor (rafului! d) cel mai lun( inter$al de tim# in care #oate fi reali&at #ro(ramul. 12-4. 8u este reala afirmatia potrivit careia analiza 5L9$: a) permite pozitionarea produselor in cadrul !amei de produse a intreprinderii" dupa criterii de eficienta; ") este sinte&a auditului de mar*etin(! c) este o com#onenta a #lanului de mar*etin(!

d) e$aluea&a #unctele forte7 #recum si cele sla"e ale or(ani&atiei7 #recum si o#ortunitatile siamenintarile mediului e-tern. 12- . Auditul de marCetin! reprezinta: a) o s#eciali&are a mar*etin(ului contem#oran! b) o etapa importanta a procesului planificarii de marCetin!; c) e$aluarea (radului de audienta a s#oturilor #u"licitare la tele$i&iune! d) o sinte&a a anali&ei SOOT. 12-#. Analiza 5L9$ nu urmareste: a) sa constituie o #ractica mana(eriala de natura strate(ica7 #entru e$aluarea mediului e-tern! ") sa e$identie&e #unctele tari si #unctele sla"e ale unei intre#rinderi in lu#ta cu concurentii! c) sa e$alue&e atuurile si deficientele unei firme in ra#ort de o#ortunitatile si #rime diile mediului e-tern! d) sa asi!ure pozitionarea produselor in cadrul !amei de produse sortimentale. 12-). Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la pro!ramul de marCetin! este ine+acta: a) are in componenta sa planul de marCetin!; ") #ermite descrierea tacticilor la care $a recur(e intre#rinderea #entru atin(erea o"iecti$elor salestrate(ice! c) #re&inta succesiunea de actiuni #e care la $a desfasura or(ani&atia #entru materiali&area strate(iilor ado#tate! d) #reci&ea&a resursele necesare - tim#7 resurse financiare si umane. 12-,. in esenta" P76$ este o: a) com#onenta a #lanului de mar*etin(! b) te3nica de analiza a retelelor" utilizata pentru pro!ramarea si controlul perioadelor comple+e; c) strate(ie 'i"rida! d) strate(ie de diferentiere concentrata. 12--. <tilizarea metodei P76$ prezinta numeroase avanta;e. Darcati varianta falsa: a) sta"ilirea unor modalitati de alocare a resurselor! ") identificarea acti$itatilor critice! c) facilitarea intele(erii relatiilor dintre acti$itati! d) usurinta trasarii si intele!erii reprezentarii !rafice. 13//. Auditul de marCetin! este o parte componenta a: a) auditului de mana!ement; ") anali&ei SOOT! c) #ro(ramului de mar*etin(! d) strate(iei de mar*etin(. 13/1. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate: a) anali&a #re#onderent calitati$a a informatiilor! b) caracter formal si structurat; c) esantioanele de dimensiune mica7 nere#re&entati$e! d) mai "una cunoastere si intele(ere a unui fenomen de mar*etin(.

13/2. Cercetarile descriptive au una din urmatoarele caracteristici: a) utili&area de esantioane mici! ") caracter fle-i"il! c) definirea $a(a a coordonatelor cercetarii! d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat. 13/3. Cercetarile de marCetin! al caror scop principal il reprezinta clarificarea si intele!erea unei probleme au caracter: a) e+ploratoriu; ") instrumental! c) descri#ti$! d) #redicti$. 13/4. Cercetarile de marCetin! pot fi clasificate in functie de *scopul functional al cercetarii' in: a) cercetari calitati$e si cercetari cantitati$e! b) cercetari e+ploratorii si cercetari concluzive; c) cercetari trans$ersale si cercetari lon(itudinale! d) cercetari #rimare si cercetari secundare. 13/ . .n functie de modul de desfasurare in timp" cercetarile descriptive pot fi clasificate in: a) cercetari transversale si cercetari lon!itudinale; ") cercetari trans$ersale sim#le si cercetari trans$ersale multi#le! c) cercetari "a&ate #e date #rimare si anali&a datelor secundare! d) cercetari "a&ate #e esantioane si cercetari "a&ate #e #aneluri. 13/#. Principalele caracteristici ale cercetarii cauzale sunt: a) caracterul #lanificat si nestructurat! b) manipularea variabilelor cauzale independente; c) desfasurarea intr-un mediu necontrolat! d) caracter descri#ti$. 13/). Detoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este: a) observarea; ") anali&a datelor secundare! c) inter$iul de (ru#! d) e+perimentul. 13/,. $estul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cercetarii in conditii reale de piata; ") costul relati$ mic! c) im#osi"ilitatea studierii reactiei concurentilor! d) a"senta informatiilor des#re succesul real al #roduselor noi. 13/-. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: a) anali&a statistica a datelor7 caracterul e-#loratoriu! ") cuantificarea datelor si (enerali&area re&ultatelor la ni$elul #o#ulatiei tinte! c) utili&area in mare masura a intre"arilor de sondare a res#ondentului7 cule(erea structurata a datelor!

d) volumul mare de informatii furnizate de respondent" analiza nestatistica a datelor 131/. .n privinta cercetarilor calitative de marCetin!" se pot face urmatoarele afirmatii: a) costul mai mare7 com#arati$ cu cercetarea cantitati$a! ") im#osi"ilitatea de a identifica moti$atiile7 sentimentele #rofunde ale res#ondentilor! c) utili&area de esantioane de dimensiuni mari7 re#re&entati$e #entru #o#ulatia tinta! d) permite obtinerea unor informatii *sensibile' de la respondenti" in cazul in care aspectele cercetate sunt fie stan;enitoare" fie au un impact ne!ativ asupra propriului statut. 1311. 7+emple de te3nici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a) te3nici proiective de asociere" te3nici proiective de constructie; ") te'nicile focali&ate de (ru#! c) inter$iurile in #rofun&ime d) simularea 1312. in cercetarea de marCetin!" masurarea reprezinta: a) #rocesul de sta"ilire a $aria"ilelor cercetarii! b) procesul de e+primare simbolica" numerica sau nenumerica a !radului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate; c) #rocesul de estimare a $alorii informatiilor! d) #rocesul de #relucrare a informatiei. 1313. in cercetarile de marCetin!" scalarea reprezinta: a) #rocesarea informatiilor de mar*etin(! b) activitatea de construire a scalelor; c) #rocesul de e-#rimare sim"olica a relatiilor dintre caracteristici si<sau #ro#rietatile unui fenomen! d) acti$itatea de construire a instrumentelor de masurare. 1314. in cercetarile de marCetin!" scala reprezinta: a) instrumentul cu a;utorul careia se realizeaza masurarea; ") #rocesul de construire a scalelor! c) #rocesul de comensurare a informatiilor! d) #rocesul de com#arare simultana a doua sau mai multe caracteristici sau #ro#rietati. 131 . 5cala preferata de respondenti este: a) scala nominala; ") scala ordinala! c) scala inter$al! d) scala #ro#ortionala. 131#. 9rdonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posibila in cazul scalei: a) ordinale; ") inter$al! c) #ro#ortionale! d) toate cele de mai sus.

131). Dultiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza in cazul unei scale: a) nominale! ") ordinale! c) inter$al! d) proportionale. 131,. 5cala nominala are una din urmatoarele caracteristici: a) are inter$ale e(ale! ") #ermite transformari de ti#ul f:-) R a-T"! c) permite clasificari; d) #ermite masurarea distantelor. 131-. .n caracterizarea tendintei centrale" in cazul informatiilor masurate cu a;utorul scalei nominale"se utilizeaza: a) mediana! ") a"aterea standard% c) distri"utia de frec$enta! d) !rupul modal. 132/. in caracterizarea tendintei centrale" in cazul informatiilor masurate cu a;utorul scalei ordinale"se utilizeaza: a) mediana; ") a"aterea standard! c) distri"utia de frec$enta! d) modulul. 1321. $ransformarile de tipul f%+)O a+Vb sunt posibile numai in cazul scalelor: a) nominale si ordinale! ") ordinale si inter$al! c) nominale si #ro#ortionale! d) interval si proportionale. 1322. in caracterizarea tendintei centrale" in cazul informatiilor masurate cu a;utorul scaleiproportionale" se utilizeaza: a) mediana! ") a"aterea! c) modulul! d) media !eometrica. 1323. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevarata: a) #ermite clasificarea su"iectilor cercetati in doua mari (ru#e! ") clasificarea reali&ata tre"uie sa cu#rinda toate (ru#ele #osi"ile! c) !rupele constituite nu trebuie sa se e+cluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate; d) este o scala foarte utili&ata7 mai ales in ca&ul $aria"ilelor ce nu #ot fi conce#tuali&ate decat in formacate(oriala. 1324. in cadrul unui sonda;" persoana de la care se cule! datele este denumita: a) esantion!

") unitatea de cercetare! c) unitatea de sonda;; d) "a&a de esantionare. 132 . in cazul unui sonda;" unitatea de cercetare este: a) res#ondentul! ") #ersoana de la care se cule( datele! c) ec'i$alenta cu unitatea de sonda ! d) persoana" !rupul de persoane sau or!anizatia despre care se cule! informatiile. 132#. 5onda;ul asistat de calculator este un tip de sonda; ce poate fi definit de urmatorul criteriu: a) cunoasterea sco#ului cercetarii de res#ondent! b) modul de comunicare cu respondentii; c) (radul de structurare! d) criteriul tem#oral. 132). in functie de modul de comunicare cu respondentii" putem include in cate!oria sonda;elor clasice si: a) sonda;ele personale" sonda;ele telefonice; ") sonda ele #rin #osta7 sonda ele asistate de calculator! c) sonda ele online #e Internet! d) sonda ele telefonice acti$ate de o $oce com#uteri&ata7 sonda e #rin #osta. 132,. Printre avanta;ele oferite de sonda;ele personale re!asim: a) feedbacC-ul operatorului; ") caracterul anonim al cercetarii! c) a"senta erorilor sistematice datorate o#eratorului! d) cost7 com#arati$ cu alte ti#uri de sonda e cum sunt cele telefonice7 #ostale sau online. 132-. <n dezavanta; ma;or al sonda;ului la domiciliu" putem considera; a) desfasurarea intr-un mediu familiar res#ondentului7 nu o#eratorului de inter$iu! ") durata mare! c) a#elarea la esantionarea #ro"alilistica! d) recontactarile. 133/. 5onda;ele prin interceptare se pot desfasura: a) telefonic! b) in spatii comerciale; c) la domiciliu! d) #e Internet. 1331. <n avanta; important al sonda;ului efectuat in randul or!anizatiilor este le!at de: a) costurile cercetarii! b) obtinerea de informatii specializate" direct de la universul tinta care este vizat de scopul cercetarii; c) durata sonda ului! d) a"ilitatile o#eratorului de inter$iu. 1332. 5onda;ul postal are urmatoarea caracteristica:

a) fle-i"ilitate (eo(rafica mica! ") li#sa #osi"ilitatilor de contactare a res#ondentilor inaccesi"ili #rin alte metode! c) comoditate pentru respondenti; d) (ama restransa de informatii o"tena"ile. 1333. Printre avanta;ele sonda;ului asistat de calculator re!asim: a) usurinta inre!istrarii raspunsurilor; ") esantionare ne#ro"a"ilista! c) (radul mic de structurare! d) e-istenta #osi"ilitatilor de clasificare si detaliere #rin im#licarea o#eratorului. 1334. .n cazul sonda;ului telefonic asistat de calculator" se pot obtine rapoarte: a) numai la finalul cercetarii! ") numai cu frec$enta sa#tamanala! c) zilnice" referitoare la cule!erea datelor sau la rezultate; d) referitoare numai la re&ultate. 133 . Analiza comparativa a tipurilor de sonda;e se poate face pe baza unor criterii cum sunt: a) natura #rocesului de cule(ere a datelor! ") controlul #rocesului de cercetare! c) $olumul de informatii o"tena"ile! d) toate cele de mai sus. 133#. Cea mai mare fle+ibilitate a cule!erii datelor este specifica urmatoarelor tipuri de sonda;e: a) sonda;ul personal la domiciliu; ") sonda ul #ostal ad 'oc! c) sonda ul telefonic! d) sonda ul #ostal "a&at #e #anel. 133). Cea mai mica diversitate de intrebari si scale este specifica urmatorului tip de sonda;: a) sonda ul #rin interce#tare in &one #u"lice! ") sonda ul #ostal ad 'oc! c) sonda ul #ersonal la domiciliu! d) sonda;ul telefonic asistat de calculator. 133,. Cercetatorul nu are posibilitatea sa controleze mediul de cule!ere a datelor" in cazul sonda;ului: a) #ersonal #rin interce#tare in &one #u"lice! ") #ersonal asistat de calculator! c) postal; d) telefonic asistat de calculator. 133-. 5ub aspectul cantitatii de informatii ce pot fi obtinute" cel mai putin favorabil tip de sonda; este: a) sonda;ul telefonic asistat de calculator; ") sonda ul la domiciliu! c) sonda ul #ostal!

d) sonda ul #ostal #rin interce#tare in &one #u"lice. 134/. .n privinta costurilor pe care le !enereaza" cercetatorii prefera sonda;ul: a) postal ad 3oc; ") telefonic! c) #ersonal la domiciliu! d) #ersonal #rin interce#tarea in &one #u"lice. 1341. Cel care a afirmat ca *o anc3eta nu poate fi mai buna decat c3estionarul sau' se numeste: a) S.L. Pa&ne% ") I.2. 3ar(ineanu! c) C.A.Doser; d) I. Catoiu.

1342. 9 a doua etapa in elaborarea unui c3estionar intr-o cercetare de marCetin! este reprezentatide: a) ela"orarea intre"arilor! ") s#ecificarea informatiei dorite si a o"iecti$elor cercetarii! c) #roiectarea caracteristicilor fi&ice! d) stabilirea metodei de cule!ere a datelor. 1343. intrebarile inc3ise sunt denumite de unii autori: a) intre"ari filtru! ") intre"ari nestructurate! c) intrebari structurate; d) intre"ari de 8s#art ('eata,. 1344. 7fectul de pozitie poate sa apara in cazul intrebarilor: a) di'otomice! b) multi3otomice! c) desc'ise! d) mi-te. 134 . Principiul care impune respondentului ca intrebarile necesitand un efort mental mai marepentru a raspunde sa fie amplasate in *miezul' c3estionarului poarta denumirea de: a) #rinci#iul 8#alnie,! ") #rinci#iuU 8#alniei rasturnate,! c) principiul sarcinii respondentului; d) #rinci#iul sectionarii c'estionarii. 134#. Asi!urarea data respondentului ca" desi identitatea sa este cunoscuta de cercetator" ea nu va fidivul!ata unei a treia parti" cum ar fi clientul este cunoscuta sub numele de:

a) anonimitate! b) confidentialitate; c) credi"ilitate! d) incredere. 134). .n cazul esantionarii probabiliste" probabilitatea fiecarui element al populatiei de a fi selectateste: a) cunoscuta; ") necunoscuta! c) e(ala cu &ero! d) @7>. 134,. 2imensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit in cercetarea frecventei de vizitare a uneiunitati comerciale" in conditiile unei probabilitati de !arantare a rezultatelor cercetarii de - G%zO1"-#)" a unei mar;e de eroare de W G si pentru o abatere standard de /"3/" va fi de: a) 13-; ") 3H>! c) B@CH! d) ?>B 134-.2imensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelorconsumatorilor pentru amena;area interioara a unei unitati comerciale" in conditiile unei probabilitatide !arantare a rezultatelor cercetarii de - G %tOl "-#) si a unei mar;e de eroare de W G" va fi de: a) BDB! .") BDC! c) E@B! d) 3, . 13 /. 2imensiunea unui esantion ce urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilorpentru sortimentele de produs care vor fi comercializate in cadrul unei unitati comerciale" in conditiileunei probabilitati de !arantare a rezultatelor cercetarii de - G %tO1"-#)" a unei mar;e de eroare de W Gsi a unei ponderi specifice de )4G a celor care intentioneaza sa viziteze unitatea comerciala in primeledoua luni de la lansare" va fi de: a) BDC! b) 2-#; c) 3H>! d) B@CH. 13 1. Conceperea unui mesa; presupune luarea unor decizii cu privire ia% a) continutul7 forma si destinatarul mesa ului! b) continutul" forma si structura mesa;ului; c) codificarea7 destinatarul si structura mesa ului! d) forma7 codificarea si structura mesa ului. 13 2. Dodul de or!anizare in cadrul mesa;ului a diferitelor elemente componente" se refera la:

a) structura mesa;ului; ") codificarea mesa ului! c) forma mesa ului! d) continutul mesa ului. 13 3. Ansamblul reactiilor receptorului dupa e+punerea la mesa; reprezinta: a) decodificarea! ") cone-iunea in$ersa! c) feed"ac*-ul! d) raspunsul. 13 4. Atractivitatea unei surse de comunicare depinde de: a) #resti(iul #e care i-l confera #o&itia detinuta intr-o ierar'ie sociala! b) modul in care receptorul o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva sisubiectiva; c) relatia de autoritate care e-ista intre #artile im#licate in #rocesul de comunicare! d) modul in care rece#torul #erce#e sursa su" as#ectul unui set de caracteristici. 13 . Dodalitatea in care emitatorul isi prezinta ideea din punct de vedere simbolic se refera la: a) #rocesul de decodificare! b) forma mesa;ului; c) continutul mesa ului! d) cone-iunea in$ersa. 13 #. Aparitia unui nou tip de discurs comercial" bazat pe ar!umente de natura emotionala corespunde: a) erei cor#orati$e! ") erei industriale! c) erei de marCetin!; d) erei #remar*etin(. 13 ). Puterea de influentare" caracterul public si impersonal fi e+presivitatea sporita reprezinta caracteristici specifice: a) #romo$arii $an&arilor! ") marcii! c) fortei de $an&are! d) publicitatii. 13 ,. 6olul de a determina cresterea numarului de clienti sau de a spori indicele de utilizare0consum aprodusului de catre clientii actuali revine: a) marcii! ") relatiilor #u"lice! c) publicitatii; d) mar*etin(ului direct. 13 -. in functie de natura obiectivelor urmarite" publicitatea poate avea urmatoarele forme: a) publicitate comerciala" corporativa si social-umanitara; ") #u"licitate de informare7 de con$in(ere si de reamintire!

c) #u"licitate de ti# rational si emotional! d) #u"licitate cor#orati$a7 com#arati$a si comerciala. 13#/. in functie de tipul mesa;ului difuzat" publicitatea poate fi: a) #u"licitate de informare7 de con$in(ere si de reamintire! b) publicitate de tip rational si emotional; c) #u"licitate comerciala7 cor#orati$a si social-umanitara! d) #u"licitate com#arati$a7 de informare si de reamintire. 13#1.Cerinta potrivit careia mesa;ele publicitare nu trebuie sa contina afirmatii sau reprezentari vizuale care incalca principiile morale ale societatii se refera la: a) $eridicitatea cam#aniei #u"licitare! ") loialitatea cam#aniei #u"licitare! c) decenta campaniei publicitare; d) credi"ilitatea cam#aniei #u"licitare. 13#2. 5tandardizarea publicitatii poate fi considerata oportuna in situatiile in care" publicitatea esteutilizata ca te3nica de comunicare in marCetin!ul firmelor care actioneaza pe: a) #ietele "unurilor de lar( consum! b) pietele de afaceri; c) #ietele nationale! d) toate #ietele. 13#3. .n abordarea comerciala a promovarii vanzarilor" rolul cel mal important revine: a) #roducatorului! ") consumatorului! c) distribuitorului; d) fortei de $an&are. 13#4. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor presupune utilizarea acelor mi;loacecare au rolul de a stimula" pe termen scurt" cererea pentru un produs si de a asi!ura crearea de traficin punctul de vanzare corespunde: a) abordarii comerciale; ") a"ordarii te'nice! c) a"ordarii comunicationale! d) a"ordarii de mar*etin(. 13# . Punctul de vedere conform caruia te3nicile de promovare a vanzarilor au o arie de aplicabilitate vasta" ce depaseste cu mult sfera strict comerciala corespunde: a) a"ordarii de mar*etin(! b) abordarii te3nice; c) a"ordarii comunicationale! d) a"ordarii comerciale. 13##. 6educerile de preturi" primele si cadourile promotionale" ;ocurile si concursurile promotionale si operatiunile ce permit incercarea !ratuita" fac parte din cate!oria: a) te'nicilor de #unere in $aloare a #roduselor la locul $an&arii! ") te'nicilor de merc'andisin(!

c) te3nicilor al caror suport il constituie marca ce face obiectul promovarii; d) te'nicilor de #u"licitate la locul $an&arii. 13#). 6educerea directa a pretului de vanzare catre consumator" realizata pe o perioada de timp determinata si care presupune comercializarea produsului la un pret inferior celui practicat in mod obisnuit" fara a se preciza insa nivelul reducerii" reprezinta: a) oferta (ratuita! ") reducerea imediata! c) #retul de incercare! d) oferta speciala. 13#,. 5caderea directi a pretului de vanzare catre consumator" practicata la initiativa producatorului"care indica pe ambala; nivelul reducerii" reprezinta: a) oferta (ratuita! b) reducerea imediata; c) formatul s#ecial! d) #retul de incercare. 13#-. Comercializarea !rupata a doua" trei sau mai multor produse diferite ale aceluiasi fabricant" laun pret promotional" reprezinta: a) lotul cu #rima! b) lotul mi+t; c) formatul de incercare! d) seria s#eciala. 13)/. $e3nica prin care consumatorului i se ofera posibilitatea de a ac3izitiona" concomitent sau dupa cumpararea produsului promovat" un alt produs sau serviciu" la un pret foarte avanta;os" reprezinta: a) #rima ulterioara! ") "onul de reducere de #ret incrucisat! c) #rima directa! d) prima autoplatitoare. 13)1. 2emonstratiile prin care se urmareste e+plicarea si prezentarea modului in care produsul functioneaza" sau poate fi utilizat" fac parte din cate!oria: a) #reluarea #roduselor $ec'i! ") te'nicilor de #unere in $aloare a #roduselor la locul $an&arii! c) operatiunilor vizand incercarea !ratuita a produselor; d) te'nicilor de #u"licitate la locul $an&arii. 13)2. :un!imea totala a suprafetei ocupata de o marca" un produs sau o cate!orie de produse cebeneficiaza de o amplasare pe mai multe niveluri ale mobilierului de e+punere" reprezinta% a) liniarul dezvoltat; ") liniarul la sol! c) (ondola! d) ca#atul de (ondola.

13)3. Ansamblul mi;loacelor folosite de catre .nstitutii si .ntreprinderi pentru a crea un climat deincredere si simpatie in randul propriului personal" precum si in randul publicului"reprezinta din punctde vedere conceptual: a) forta de $an&are! ") marca! c) relatiile publice; d) comunicarea #rin e$eniment. 13)4. .nstrumentele specifice operatiunilor de relatii publice orientate prioritar in directia publicului e+tern" sunt urmatoarele: a) seminarii de informare7 de moti$are sau de #re(atire cu #ri$ire la un #rodus nou! b) conferinta de presa" utilizata atunci cand se doreste comunicarea unor stiri de importanta ma+ima; c) calatorii de studiu7 $i&and sc'im"ul de e-#erienta cu s#ecialisti din tara sau strainatate! d) crearea unui urnal intim. 13) . 9peratiunea promotionala bazata in e+clusivitate pe 3azard este: a) ocul-concurs! ") cadoul #romotional! c) concursul #romotional! d) loteria. 13)#. $ipul de prezentare a produselor in rafturi" care in functie de nivelul de e+punere" permite doua sau trei contacte vizuale cu produsul reprezinta: a) #re&entarea de ti# 8fereastra,! b) prezentarea in *L'; c) #re&entarea #e $erticala! d) #re&entarea #e ori&ontala. 13)). 2aca intre activitatea unei or!anizatii si domeniul in care aceasta investeste in calitate desponsor e+ista o le!atura directa" atunci obiectivul comunicational vizeaza: a) evidentierea superioritatii te3nolo!ice si a performantelor te3nice inre!istrate de or!anizatie; ") cresterea notorietatii or(ani&atiei! c) s#orirea re#utatiei or(ani&atiei! d) stimularea coe&iunii interne. 13),. 2aca intre obiectul de activitate al unei or!anizatii si domeniul in care aceasta investeste incalitate de sponsor nu e+ista neaparat o le!atura directa" atunci sponsorizarea poate fi o te3nica decomunicare ce favorizeaza: a) #unerea in $aloare a #roduselor or(ani&atiei! b) stimularea coeziunii interne; c) e$identierea su#erioritatii te'nolo(ice si a #erformantelor te'nice! d) o"tinerea unor efecte #u"licitare #e termen lun(. 13)-. 9 actiune de mecenat poate fi utila anuntatorului care si-a propus realizarea unuia dintre urmatoarele obiective: a) cresterea notorietatii or(ani&atiei! b) promovarea in randul publicului" a culturii or!anizatiei; c) #unerea in $aloare a #roduselor or(ani&atiei!

d) o"tinerea unor efecte #u"licitare #e termen scurt. 13,/. 5istemul interactiv de marCetin! care utilizeaza unul sau mai multe medii publicitare pentru adetermina intr-un anumit loc un raspuns masurabil" defineste: a) s#onsori&area! ") mecenatul! c) forta de $an&are! d) marCetin!ul direct. 13,1. DarCetin!ul direct se realizeaza cu a;utorul a numeroase mi;loace de comunicare" printre carenu se re!aseste: a) #osta! ") telefonul! c) #resa! d) radioul. 13,2. 6olul marcii pentru producator poate fi e+primat prin intermediul a trei functii" printre care nuse re!aseste: a) functia de semn de #ro#rietate si de diferentiere! b) functia de !arantare a calitatii; c) functia de autentificare! d) functia de comunicare. 13,3. 6olul de a asocia fiecarui produs un nume distinct si o pozitionare specifica revine: a) marcii (arantie! ") marcii um"rela! c) marcii-produs; d) marcii (ama. 13,4. 6olul de a asi!ura consumatorul in le!atura cu calitatea si fiabilitatea produsului" de a-l informa despre ori!inea marfii" revine: a) marcii !arantie; ") marcii um"rela! c) marcii #rodus! d) marcii (ama. 13, . Atunci cand in cadrul unei !ame e+ista linii coerente de produse" fiecare linie beneficiind de opozitionare specifica" se poate utiliza: a) marca um"rela! ") marca #rodus! c) marca linie; d) marca (ama. 13,#. Darca aplicata in domeniul creatiei manuale" al unicatelor poarta denumirea de: a) marca de lu-! b) !rifa; c) marca (arantie! d) marca-#rodus.

13,). Printre functiile !enerale pe care le indeplineste ambala;ul nu se re!aseste: a) #rote area continutului in tim#ul de#o&itarii7 trans#ortului si utili&arii iar in anumite situatii c'iar #rote area utili&atorului de continut! ") asi(urarea usurintei in utili&are7 de#o&itare sau sti$uire! c) informarea utilizatorului cu privire .a compozitia produsului" .a eventualele cerinte ce trebuie respectate; d) transmiterea de mesa e catre consumatori. 13,,. Printre functiile secundare ale ambala;ului se poate enumera: a) #rote area continutului in tim#ul de#o&itarii7 trans#ortului si utili&arii iar in anumite situatii c'iar #rote area utili&atorului de continut! ") asi(urarea usurintei in utili&are7 de#o&itare sau sti$uire! c) transmiterea de mesa e catre consumatori! d) construirea personalitatii marcii si consolidarea le!aturilor dintre marca si consumator. 13,-. Ansamblul actiunilor or!anizate sub forma unor pro!rame iau campanii si finantate prin bu!etedistincte" prevazute .n planurile comunicationale" defineste: a) comunicarea formala; ") comunicarea informata! c) #u"licitatea! d) #romo$area $an&arilor. 13-/. Credibilitatea unei surse de comunicare depinde de: a) modul in care rece#torul o #erce#e din #unct de $edere al caracteristicilor de natura o"iecti$a sisu"iecti$a! b) onestitatea si inte!ritatea de care da dovada; c) #uterea de a administra recom#ense si #enalitati! d) modalitatea #rin care ideile sunt transformate in mesa e. 13-1. *<n cuvant" un !est sau orice obiect caruia indivizii dintr-o comunitate de limba ii atribuie o semnificatie interna" in concordanta cu re!uli bine intelese si impartasite' defineste: a) #u"licitatea! ") marca! c) simbolul; d) mesa ul. 13-2. Ansamblul coerent de semne al caror rol este de a prezenta receptorului ideea pe careemitatorul a dorit sa i-o comunice formeaza: a) #u"licitatea! ") marca! c) sim"olul! d) mesa;ul. 13-3. Atunci cand receptorul manifesta un !rad scazut de interes cu privire la continutul mesa;ului"este indicat ca: a) cele mai interesante ar!umente sa fie prezentate la inceputul mesa;ului; ") cele mai interesante ar(umente sa fie #re&entate la umatatea mesa ului!

c) cele mai interesante ar(umente sa fie #re&entate la sfarsitul mesa ului! d) sa se renunte la mesa . 13-4. .n cazul comunicatiilor de marCetin!" canalele formate din specialisti independenti" care pot face aprecieri favorabile sau nefavorabile cu privire la producator si la produsele sale" poartadenumirea de: a) canale mediatoare! b) canale e+pert; c) canale ne#ersonale! d) canale sociale. 13- . in cazul comunicatiilor de marCetin!" canalele formate din a!entii de vanzari ce intra in contact cu clientii poarta denumirea de: a) canale mediatoare; ") canale e-#ert! c) canale ne#ersonale! d) canale sociale. 13-#. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor reprezinta o modalitate de actiune cepermite realizarea unor obiective de marCetin! stabilite cu precizie pe termen scurt" mediu si lun! corespunde: a) a"ordarii comerciale! ") a"ordarii te'nice! c) abordarii de marCetin!; d) a"ordarii comunicationale. 13-). $e3nica prin care se propune consumatorului un produs intr-un format de dimensiuni reduse" la un pret scazut" corespunde: a) formatului s#ecial! b) formatului de incercare; c) #retului de incercare! d) seriei s#eciale. 13-,. 1onul de reducere obtinut de consumator prin intermediul unui produs diferit de cel care face obiectul promovarii poarta denumirea de: a) "on de reducere (ratuit! ") "on de reducere #entru o cum#arare $iitoare! c) oferta de ram"ursare! d) bon de reducere de pret incrucisata. 13--. 9peratiunile caracterizate prin implicarea personala a participantilor intro competitie" pe parcursul careia trebuie sa-si dovedeasca inteli!enta" indemanarea" spiritul de observatie"creativitatea sau subtilitatea" corespund: a) concursurilor promotionale; ") loteriilor! c) ocurilor concurs! d) loteriilor cu #retra(ere. 14//. $e3nicile de comunicare care implica utilizarea unor elemente relativ stabile" care conferaconstanta continutului mesa;ului corespund:

a) #u"licitatii! ") relatiilor #u"lice! c) te3nicilor de comunicare de natura continua; d) marcii. 14/1. Comunicare nu este le!at de; a) un #roces comunicational! ") re&ultatul #rocesului comunicational! c) o sin!ura teorie; d) unele fenomene s#ecifice. 14/2. .dentificati afirmatia falsa: a) orice com#ortament are o $aloare comunicati$a ma ora! ") comunicarea re#re&inta totalitatea #roceselor #rin care o minte #oate sa o influente&e #e alta! c) comunicarea #resu#une o #unere in comun7 im#artasire si transmitere a unor #ro#rietati unui numar de lucruri! d) comunicare este definita in literatura de specialitate prin metoda senzitiva. 14/3. Care dintre urmatoarele nu este functie a comunicarii: a) functia emoti$a! ") functia demonstrati$a! c) functia de coordonare a actiunilor; d) functia metalin($istica. 14/4. Care dintre urmatoarele nu este a+ioma a comunicarii: a) comunicarea este ine$ita"ila sau non-comunicarea este im#osi"ila! ") comunicarea este un #roces continuu ce nu #oate fi a"ordat in termeni de cau&a-efect sau stimulras#uns! c) comunicarea se dezvolta doar pe planul relatiei; d) comunicarea este ire$ersi"ila. 14/ . .dentificati afirmatia adevarata: a) cultura or(ani&ationala nu este a"ordata si de&$oltata din #ers#ecti$a mai multor disci#line! b) nu e+ista o definitie unanim acceptata nici pentru comunicare" nici pentru cultura or!anizationala; c) termenul de comunicare nu este le(at de un #roces comunicational7 ci de re&ultatul acestui #roces! d) comunicarea nu #re&inta caracter sistemic. 14/#. .dentificati afirmatia falsa: a) comunicarea si cultura or(ani&ationala sunt in$atate si #artial mostenite! ") termenul de comunicare este le(at de un #roces comunicational7 de re&ultatul acestui #roces si deunele fenomene s#ecifice! c) oamenii nu modeleaza cultural societatea; d) comunicarea este determinata cultural. 14/). Asociatiile profesionale !enereaza o confi!uratie sociala unica pentru o profesiune" respectiv: a) cultura mana(eriala!

") cultura economica! c) cultura profesionala; d) cultura afacerilor. 14/,. .dentificati afirmatia adevarata: a) #rofesionistul nu are autoritate recunoscuta data de cunostintele su#erioare! b) comunicarea firmei atat in interiorul" cat si in e+teriorul ei necesita adaptari culturale; c) comunicare nu re#re&inta un #roces im#ortant in cresterea eficienti&arii acti$itatilor ei! d) comunicarea in cadrul firmelor nu este incarcata de semnificatie. 14/-. Comunicarea dintre doua firme avand culturi diferite poate fi realizata in trei etape. Care dintreurmatoarele nu se incadreaza in aceasta cate!orie? a) recunoasterea e-istentei cadrului mintal s#ecific unei anumite culturi! ") ac'i&itionarea unei informatii #ertinente cu #ri$ire la cultura firmei $i&ate! c) constienti&are si cunoasterea culturii res#ecti$e7 "a&ata #e e-#erienta si #ractica in domeniu! d) punerea la dispozitia an!a;atilor a ceea ce are firma. 141/. Printre cele mai eficiente mi;loace de comunicare in cadrul firme a carei cultura permite sisustine astfel de manifestari nu se inscrie: a) sonda ele de o#inie #rintre an(a ati :atitudinile si o#iniile lor des#re firma si #racticile acesteia)! ") sistemele de #ro#uneri :#ro(rame destinate sa intensifice comunicarea de os in sus7 #rin solicitareaunor idei ale an(a atilor In le(aturi cu im"unatatirea muncii)! c) pro!rame de instruire a partenerilor; d) e$aluarea #erformantelor an(a atilor :e$aluari facute de sefi7 su"ordonati7 cole(i7 clienti7 "eneficiari slcum#aratori). 1411. in functie de frecventa" comunicare este: a) $er"ala7 scrisa si non$er"ala! ") directa si indirecta! c) permanenta" periodica si ocazionala; d) oficiala si neoficiala. 1412. Comunicarea se clasifica in comunicare interna si e+terna dupa: a) teritoriu! ") frec$enta! c) s#atiul #ersonal! d) relatiile cu e+teriorul. 1413. .dentificati afirmatia adevarata: a) lim"a ul $er"al inseamna ceea ce se comunica #rin $oce si #rin manifestari $er"ale fara continut$er"al! ") lim"a ul #ara$er"al inseamna ceea ce se comunica #rin rostirea si descifrarea intelesului sim"olic alcu$intelor!c) comunicarea $er"ala re#re&inta o com#onenta a comunicarii orale! d) comunicarea verbala are o importanta ma;ora in cadrul comunicarii umane. 1414. Conversatia nu este: a) comunicare $er"ala in intre(ime!

") un #roces ce se derulea&a #e masura ce #artici#antii fac sc'im" de enunturi $er"ale sau non$er"ale! c) una dintre formele fundamentale de or(ani&are sociala! d) forma de comunicare scrisa. 141 . .n vederea cresterii stocului relational" in orice conversatie" trebuie sa se evite intrebarile: a) ne!ative; ") desc'ise! c) #o&iti$e! d) de #arafra&are si com#limentare a interlocutorului. 141#. Detalimba;ul se refera la: a) ansam"lul cu$intelor si e-#resiilor care nu #ot rele$a ade$aratele atitudini ale unei #ersoane! ") un lim"a $i&i"il! c) un limba; care codifica altfel ideile decat limba;ul natural; d) &ona suficient studiata a comunicarii inter#ersonale. 141). .dentificati afirmatia falsa: a) conferinta de #resa re#re&inta o formula oficiala7 #rotocolara7 scum#a si riscanta7 dar interacti$a si desc'isa de comunicare cu mass-media! ") in cadrul unei conferinte de #resa7 discursul re#re&entantului este #iesa de re&istenta! c) orice conferinta de presa care se doreste a fi eficienta trebuie realizata pana in cele mai mici detalii" in etape: d) conferinta de #resa este o forma de comunicare $er"ala. 141,. Care dintre urmatoarele nu este considerata etapa in realizarea unei conferinte de presa eficienta? a) #re(atirea conferintei! ") desfasurarea #ro#riu-&isa a conferintei! c) e$aluarea conferintei! d) redactarea proceselor verbale. 141-. 2esfasurarea propriu-zisa a conferintei se refera la: a) ale(erea momentului7 locului7 in$itatiilor7 #urtatorului de cu$ant7 #ersoanei care redactea&a discursulsi documentatiei necesare! b) primirea ziaristilor" desc3iderea conferintei" sustinerea discursului reprezentantului firmei" dialo!ul cu presa" inc3iderea conferintei si cocCtail-ul %inclusiv dialo!ul informai); c) consemnarea in fisierul de #resa a urnalistilor #re&enti7 a ti#ului de intre"ari si inter#elari la care aurecurs acestia! d) com#letarea fisierului de #resa cu noi nume de &iaristi7 o#inii si atitudini fata de firma. 142/. :obbM-ul reprezinta: a) in esenta" eforturile facute de cineva in directia influentarii unei decizii prezidentiale"!uvernamentale" le!islative sau administrative prin diverse mi;loace de persuasiune sau presiune! ") forma de comunicare :#u"lica si sociala) scrisa!

c) modalitate ile(ala de influentare a or(anelor de deci&ie :trafic de influenta)! d) actiune care este urmarita si controlata de #u"lic doar #rin inre(istrarea surselor de $enit. 1421. .dentificati afirmatia falsa: a) lim"a ul cor#ului este comunicarea non$er"ala care se transmite #rin miscari ale cor#ului si e-#resiifaciale ale emitatorului7 #recum si #rin #o&itionarea fi&ica a acestuia fata de rece#tor! ") #ostura tru#ului se refera la tinuta si #o&itia cor#ului in ra#ort de interlocutor! c) comunicarea non$er"ala se reali&ea&a #rin intermediul lim"a ului non$er"al si re#re&inta transmitereamesa elor #rintr-un alt mi loc decat scrisul si<sau $or"itul! d) omul comunica nonverbal doar prin limba;ul corpului. 1422. in functie de destinatar si de nivelul la care se realizeaza" comunicarea scrisa in cadrul firmei nupoate fi: a) comunicare comerciala! ") comunicare interna! c) comunicare mi+ta; d) comunicare financiara. 1423. :iteratura de specialitate !estioneaza doua cate!orii de comunicate de presa: a) comunicatul de informare si comunicatul persuasiv; ") comunicatul institutional si comunicatul intern! c) comunicatul #ersuasi$ si comunicatul ti# in$itatie! d) comunicatul de o#inie si comunicatul #ersuasi$. 1424. Comunicarea institutionala reprezinta: a) totalitatea actiunilor intre#rinse de com#anie in $ederea stimularii7 moti$arii si crearii fidelitatiisalariatilor fata de o"iecti$ele si as#iratiile firmei! b) totalitatea actiunilor intreprinse de firma in scopul informarii opiniei publice" a autoritatilor" a!rupurilor de interese" a societatii civile" a liderilor de opinie si a massmediei cu privire la produsele siserviciile oferite pietei" dar si la responsabilitatile sociale asumate; c) totalitatea actiunilor intre#rinse de com#anie in sco#ul cresterii notorietatii si credi"ilitatii firmei si in$ederea atra(erii in$estitorilor! d) totalitatea actiunilor intre#rinse de com#anie in sco#ul comerciali&area #roduselor si ser$iciilor firmei. 142 . .dentificati afirmatia falsa: a) comunicarea comerciala are dre#t sco# comerciali&area #roduselor si ser$iciilor firmei si se adresea&aclientilor7 consumatorilor7 utili&atorilor7 #rescri#torilor7 cum#aratorilor! ") comunicarea scrisa inseamna7 du#a unii autori7 comunicare $er"ala in e-#resie (rafica7 transmisa si #erce#uta #e canalul sen&orial $i&ual! c) prin intermediul comunicatului persuasiv se fac anunturi" se transmit invitatii sau se comunica datestatistice simple" fara comentarii; d) dosarul de #resa reuneste o serie de documente si materiale informati$e destinate difu&arii la scaramare7 #rin intermediul &iaristilor. 142#. 2ificultatile in comunicare pot fi !enerate de: a) receptarea deteriorata a mesa;ului transmis %interpretarea !resita a cuvintelor continute de unmesa;); ") utili&area corecta a canalelor de comunicare!

c) folosirea adec$ata a cu$intelor7 in formularea intre"arilor! d) rece#tarea adec$ata a #ersoanei interlocutorului. 142). Printre principalele obstacole in !andirea si comunicarea verbala nu se re!aseste: a) am"i(uitatea! ") (enerali&area! c) lo(oreea! d) coerenta. 142,. Care dintre urmatoarele este considerat obstacol in !andirea si comunicarea verbala? a) diva!area; ") coerenta! c) toleranta! d) claritatea. 142-. Printre barierele in comunicare datorate unor e+presii si formule verbale consacrate nu sere!asesc: a) comen&ile7 indicatiile7 im#erati$ul! b) promisiunile; c) in$ataturile7 #ildele! d) criticile dure. 143/. Ambi!uitatea mesa;elor verbale este o consecinta a: a) (enerali&arii situatiilor7 fa#telor7 e$enimentelor7 intam#larilor #ornind de la fra(mente de cunostinte7informatii sau fa#te! ") in(ustarii cam#ului #osi"ilitatilor de e-#rimare a indi$i&ilor! c) confuziei intre denotatie si conotatie" dar si a utilizarii neadecvate a sinonimelor" omonimelor si polisemiei cuvintelor; d) de"itului $er"al al oamenilor. 1431. 2iva!area presupune: a) confu&ia intre denotatie si conotatie! ") (enerali&area situatiilor7 fa#telor7 e$enimentelor! c) tendinta oamenilor de a construi realitate si a o descrie in mod dual! d) deplasarea de la subiectul unei discutii. 1432. .dentificati afirmatia adevarata: a) #olari&area lar(este cam#ul #osi"ilitatilor de e-#rimare a indi$i&ilor! ") di$a(area #resu#une tendinta oamenilor de a construi realitate si a odescrie in mod dual! c) lo(oreea este determinata de confu&ia intre denotatie si conotatie! d) erorile de perceptie a mesa;elor sunt datorate erorilor de traducere intre analo!ic si di!ital. 1433. Printre cauzele care stau la baza receptarii eronate a persoanei comunicatorului" dar si a interlocutorului acestuia nu se numara: a) #rima im#resie! b) limba;ul specific; c) cliseele! d) as#ectul e-terior.

1434. .dentificati afirmatia falsa: a) conce#tul de strate(ie isi are ori(inea in lim"a (reaca! ") strate(ia unei firme este definita ca re#re&entand ansam"lul misiunilor si o"iecti$elor #rinci#ale alefirmei7 #recum si mi loacele7 #oliticile si #lanurile esentiale #entru inde#linirea acestora! c) comunicarea strate(ica aduce in #rim #lan rolul comunicarii asociate unui mana(ement strate(ic incadrul firmei! d) in actualul conte+t economico-social !lobal" comunicarea strate!ica nu este necesara. 143 . Comunicarea strate!ica este necesara" deoarece: a) succesul realizarii produselor0serviciilor si a procesului de afaceri este un rezultat direct al persoanelor implicate: an!a;ati" furnizori" clienti" finantatori" intermediari" consilieri etc.; ") #rofita"ilitatea firmei re&ulta din o#timi&are! c) a$anta ul com#etiti$ dura"il nu deri$a din ca#acitatea e-celenta a firmei de a reali&a #roduse siser$icii de calitate! d) succesul reali&arii #roduselor<ser$iciilor este un re&ultat direct al im#licarii acti$e a statului. 143#. 5istemul comunicarii strate!ice nu poate fi utilizat ca motor pentru crearea" conducerea sidiseminarea unei e+celente or!anizationale in; a) reali&area #roduselor! ") #rocesul de afaceri! c) !estionarea capitalului fizic; d) (estionarea ca#italului uman. 143). Comunicarea strate!ica se refera la: a) modalitatea de reali&are a o"iecti$elor firmei! b) modalitatea de inte!rare a comunicarii in sfera problemelor de afaceri; c) e-istenta unei relatii de cau&alitate intre acti$itatile de comunicare si inde#linirea o"iecti$elor firmei! d) efectul reali&arii o"iecti$elor firmei. 143,. .dentificati afirmatia adevarata: a) comunicare reprezinta atat o cauza a realizarii obiectivelor firmei" cat si un efect al acestora; ") comunicarea strate(ica nu #resu#une e-istenta unei relatii cau&a-efect intre acti$itatile decomunicare si inde#linirea o"iecti$elor firmei! c) o"iecti$ele comunicarii nu re#re&inta incercari de a modifica sau de a de&$olta ni$elul de cunoastereal audientei! d) in conte-tul actual o or(ani&atie de succes tre"uie sa fie o entitate reacti$a. 143-. .n !eneral" obiectivele comunicarii %interne si e+terne) sunt de doua feluri: a) obiective de notorietate0informare asupra firmei0produsului sau serviciului si obiective de motivare aunor atitudini si comportamente; ") o"iecti$e de informare asu#ra #rodusului si o"iecti$e de informare asu#ra firmei! c) o"iecti$e interne si o"iecti$e de moti$are a unor atitudini! d) o"iecti$e de informare asu#ra #rodusului si o"iecti$e e-terne de moti$are a unor atitudini. 144/. .dentificati afirmatia falsa:

a) strate(ia de comunicare re#re&inta o #arte com#onenta a strate(iei (lo"ale a firmei! ") o or(ani&atie tre"uie sa comunice la toate ni$elurile7 in #lan intern - #e $erticala si ori&ontala - si in #lan e-tern! c) strate!ia de comunicare interna poate fi doar orizontala; d) o or(ani&atie tre"uie sa comunice utili&and retele de comunicare interne si e-terne. 1441. in conte+tul actual o or!anizatie de succes trebuie sa fie o entitate: a) inc'isa! ") inada#ti$a! c) reacti$a! d) cu o structura si o strate!ie de comunicare. 1442. .n functie de relatiile cu e+teriorul strate!iile de comunicare in afaceri sunt: a) strate(ii de comunicare interna si strate(ii de comunicare de (ru#! b) strate!ii de comunicare interna si strate!ii de comunicare e+terna; c) strate(ii de comunicare de masa si strate(ii de comunicare interna! d) strate(ii inter#ersonale si strate(ii de (ru#. 1443. 8e!ocierea nu este: a) metoda de !enerare a tensiunii intre indivizi; ") orice forma de intalniri7 discutii7 consultari sau alte le(aturi directe sau indirecte! c) o actiune #rin care se tratea&a cu cine$a inc'eierea unei con$entii economice7 #olitice7 culturale! d) forma de comunicare umana. 1444. Conceptul de ne!ocierea in afaceri prezinta anumite elemente specifice. Care dintreurmatoarele nu este considerat element specific? a) timpul de ne!ociere; ") #o&itia de ne(ociere! c) s#atiul de ne(ociere! d) #uterea de ne(ociere. 144 . 8e!ocierea comerciala nu este: a) ne(ocierea in afaceri! ") ne(ocierea #urtata intre un $an&ator si un cum#arator cu sco#ul de a inc'eia un acord% act de$an&are-cum#arare7 con$entie7 contract7 comanda7 #arteneriat etc.. c) o actiune prin care se trateaza cu cineva inc3eierea unei conventii politice; d) forma #articulara a ne(ocierii7 centrata #e e-istenta unui #rodus si a unei ne$oi de satisfacut #rinacesta. 144#. 8e!ocierea comerciala nu prezinta urmatoarea particularitate: a) este un proces de comunicare doar a unor date economice %pret" termene" posibilitati de finantareetc.); ") este un #roces or(ani&at7 concreti&at intr-un ansam"lu de initiati$e7 sc'im"uri de mesa e7 contracte siconfruntari7 care au loc intre #artenerii de afaceri7 cu res#ectarea unor re(uli si u&ante statornicite intrunmediu determinat! c) este un #roces orientat catre o"tinerea unui #rodus cu di$erse atri"ute% #ret7 calitate7 termene7conditii de #lata7 (arantii etc.7 in conditii a$anta oase!

d) este un #roces de interactiune7 a ustare si armoni&are a intereselor distincte ale #artilor :aflate inra#ort de interde#endenta (enerat de mediul economic in care #artenerii actionea&a)7 astfel incat7dincolo de caracterul com#etiti$ al ra#orturilor dintre #arti7 acordul de $ointa sa de$ina reci#roca$anta os. 144). Care dintre urmatoarele nu este functie a ne!ocierii: a) functia de derutare! b) functia poetica; c) functia de coordonare a actiunilor! d) functia de ado#tare a deci&iilor. 144,. 8e!ocierea obiectului contractului nu consta in identificarea sau definirea produsului prin: a) determinarea cantitatii! b) precizarea pretului; c) #reci&area calitatii si a marcii! d) (arantia calitatii marcii. 144-. Prin prisma comportamentului uman si a tipului de interese" ne!ocierile sunt: a) ne!ocieri personale si ne!ocieri colective; ") ne(ocieri interne si ne(ocieri e-terne! c) ne(ocieri nationale7 ne(ocieri internationale si ne(ocieri euro#ene! d) ne(ocieri oficiale si ne(ocieri neoficiale 14 /. 2upa numarul persoanelor implicate in procesul de ne!ociere" ne!ocierile sunt: a) ne(ocieri #ersonale si ne(ocieri colecti$e! b) ne!ocieri interpersonale" ne!ocieri intrapersonale si ne!ocieri colective; c) ne(ocieri nationale7 ne(ocieri internationale si ne(ocieri euro#ene! d) ne(ocieri interne si ne(ocieri e-terne. 14 1. 8e!ocierea inte!rativa presupune: a) rezolvarea problemelor prin !asirea de solutii reciproc acceptabile; ") a"ordarea ne(ocierii ca #e o com#etitie! c) modificarea atitudinilor de "a&a ale #artilor ad$erse! d) identificarea unui a$anta reci#roc acolo unde e-ista interese con$er(ente. 14 2. 8e!ocierea distributiva este: a) amia"ila! ") "landa! d) dura; d) coo#eranta. 14 3. Prin ne!ocierea structurala se urmareste: a) casti(area #e seama celeilalte #arti! b) modificarea atitudinilor de baza ale partilor adverse" deoarece niciuna nu-si poate atin!e obiectivul fara cooperarea celeilalte; c) re&ol$area #ro"lemelor #rin (asirea de solutii reci#roc acce#ta"ile! d) identificarea unui a$anta reci#roc acolo unde e-ista interese di$er(ente. 14 4. .dentificati afirmatia falsa:

a) se poate vorbi despre ne!ociere in masura in care interesele partenerilor coincid; ") ne(ocierea nu este un moment sau o actiune de sine statatoare! c) ne(ocierea este teritoriul afirmarii calitatilor7 cunostintelor si a"ilitatilor unui ne(ociator! d) ne(ocierea inseamna tot ceea ce se intam#la #ana se a un(e la acordul final. 14 . Care dintre urmatoarele nu este caracteristica principala a procesului de ne!ociere? a) caracterul comun si conver!ent al activitatii; ") caracterul unitar si7 in acelasi tim#7 etero(en7 din #unctul de $edere al o"iecti$elor7 al #rocesului dene(ociere! c) #re&enta a nu mai #utin de doua #arti7 fiecare a$and interese7 o"iecti$e si intentii #ro#rii! d) su#ra#unerea #artiala si deose"irea #artiala a intereselor #artilor. 14 #. Procesul de ne!ociere nu presupune urmatoarea faza sau stadiu intermediar: a) #re(atirea ne(ocierii! ") sta"ilirea #o&itiilor si declararea acestora! c) derularea ne(ocierii! d) structurarea ne!ocierii. 14 ). Pre!atirea or!anizatorica a ne!ocierii nu se refera la: a) alcatuirea #ro(ramului de #rimire a #artenerilor! b) stabilirea pozitiilor de ne!ociere si declararea lor; c) corelarea a(endei de lucru si consultarea unor terte #arti7 #ersoane sau or(ani&atii care #ot fiim#licate in inc'eierea ne(ocierii res#ecti$e! d) ale(erea ec'i#ei de ne(ociatori sau a ne(ociatorului. 14 ,. Care dintre urmatoarele nu este considerat document-suport elaborat in faza de pre!atire ane!ocierii? a) #lanul de ne(ociere! ") dosarele de ne(ociere #e domenii de com#etenta! c) dosarul privind informatii despre situatia economico-financiara a concurentilor; d) #roiectul de contract<comanda. 14 -. Printre calitatile unui ne!ociator nu se re!aseste: a) ada#ta"ilitatea si fle-i"ilitatea! b) comportamentul ne!ativ; c) cunostintele temeinice in ceea ce #ri$este arta ne(ocierilor! d) s#iritul li"er7 desc'is7 ca#a"il de autocontrol. 14#/. 5pecialistii sunt de parere ca un ne!ociator pozitiv nu este% a) o#timist! b) influentabil; c) &am"itor! d) in$enti$. 14#1. .n vederea pre!atirii pentru ne!ociere pot fi utilizate anumite metode de pre!atire. Care dintreurmatoarele nu se inscrie in aceasta cate!orie? a) metoda sedintelor (ru#ului de lucru! ") metoda simularii! c) metoda scenariilor!

d) metoda celor mai mici patrate. 14#2. Pozitia de desc3idere a ne!ocierii reprezinta: a) punctul de plecare in ne!ociere si ia forma primei propuneri %oferta) facuta de catre unul din cei doi parteneri de ne!ociere; ") ras#unsul #artenerului la declararea #o&itiei de desc'idere a ne(ociatorului! c) acel ni$el al ofertei su" care unul din ne(ociatori nu mai este interesat sa discute! d) interesele si ne$oile comune ale #artenerilor. 14#3. Pozitia de ruptura a ne!ocierii reprezinta: a) #unctul de #lecare in ne(ociere si ia forma #rimei #ro#uneri :oferta) facuta de catre unul din cei doi #arteneri de ne(ociere! b) acel nivel al ofertei sub care unul din ne!ociatori nu mai este interesat sa discute; c) interesul real al ne(ociatorului! d) interesele si ne$oile comune ale #artenerilor. 14#4. Pozitia obiectiv reprezinta: a) ras#unsul #artenerului la declararea #o&itiei de desc'idere a ne(ociatorului! ") acel ni$el al ofertei su" care unul din ne(ociatori nu mai este interesat sa discute c) interesul real al ne!ociatorului! d) interesele si ne$oile comune ale #artenerilor. 14# . Pentru intarirea ar!umentelor si cresterea fortei de convin!ere se folosesc tactici depersuasiune pozitive si ne!ative. Care dintre urmatoarele nu este tactica de persuasiune pozitiva ? a) #romisiunile! ") recomandarile! c) recom#ensele! d) avertismentul. 14##. .dentificati afirmatia falsa: a) pre!atirea corecta" adecvata a ne!ocierii duce la pierderea unui partener viabil si profitabil pe termenlun!; ") derularea #rocesului de ne(ociere #ro#riu-&isa consta intr-o succesiune de contacte si runde dediscutii de afaceri7 tatonari7 #ledoarii7 sc'im"uri de informatii7 concesii7 o"ser$atii si o"iectii etc.7 careconduc la reali&area sau nu a acordului de $ointa al #artilor! c) #o&itia de consens re#re&inta interesele si ne$oile comune ale #artenerilor! d) crearea documentelor-su#ort #entru ne(ociere se refera la ela"orarea si stran(erea unor documentenecesare sustinerii ar(umentatiei si demonstratiei in #rocesul de ne(ociere. 14#). in !eneral" mesele de ne!ociere sunt dreptun!3iulare" patrate sau rotunde. in cazul in care masade ne!ociere este dreptun!3iulara" urmatoarea pozitie de asezare nu poate fi luata in considerare: a) #o&itia de colt! b) pozitia de fu!a; c) #o&itia de coo#erare! d) #o&itia inde#endenta. 14#,. in literatura de specialitate sunt prezentate o serie de metode de neutralizare a observatiilor"printre care si metoda apararii. Aceasta presupune:

a) reali&area de analo(ii referitoare la e-#erienta interlocutorului sau cea #ro#rie! ") re#etarea o"ser$atiei interlocutorului su" o forma con$ena"ila $or"itorului! c) construirea discursului vorbitorului astfel incat interlocutorul sa nu poata face nicio observatie sauobiectie cu privire la cele e+puse de partener; d) includerea o"ser$atiei in e-#unerea $or"itorului. 14#-. 9 intrebare formulata pertinent nu favorizeaza; a) clarificarea #o&itiilor si #unctelor de $edere! b) stabilirea obiectivelor; c) diri area sensului discutiei! d) ado#tarea solutiei dorite. 14)/. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu al comunicarii eficiente: a) #rinci#iul ascultarii acti$e! ") #rinci#iul con(ruentei! c) #rinci#iul em#atiei! d) principiul diver!entei. 14)1. Principiul empatie presupune: a) acceptarea interlocutorului ca pe o individualitate" care are dreptul sa aiba sentimente si perceptii ce pot fi diferite sau asemanatoare de ale vorbitorului; ") ascultarea acti$a a interlocutorului! c) concentrarea #e #ro"lema si nu #e #ersoana interlocutorului! d) sinceritate din #artea interlocutorului. 14)2. .dentificati afirmatia falsa: a) discutia de afaceri re#re&inta o con$ersatie "a&ata #e un sistem de idei si cu$inte alese in functie deun anumit o"iecti$ initial delimitat de catre $or"itori7 in $ederea (enerarii unei situatii sau relatii deafaceri! b) prin intermediul discutiei de afaceri" interlocutorul nu poate fi convins de oportunitatea unei afacerisau de necesitatea redimensionarii stocului relational; c) discutia de afaceri este ire$ersi"ila7 continua si (enerea&a efecte #o&iti$e sau ne(ati$e #entru #artenerii de discutie! d) a"ordarea discutiei de afaceri se reali&ea&a si din #unct de $edere #si'olo(ic. 14)3. .dentificati afirmatia adevarati: a) o intre"are formulata #ertinent nu fa$ori&ea&a clarificarea #o&itiilor si #unctelor de $edere! ") ascultarea acti$a nu #resu#une concentrarea asu#ra sentimentelor e-#rimate de interlocutor si<sauasu#ra continutului mesa ului transmis de acesta! c) ascultarea acti$a este eficienta in ca&ul unei discutii de afaceri doar cand $or"itorul nu a inteles ce$rea sa s#una interlocutorul! d) ascultarea empatica presupune interrelationarea cu o persoana aflata in dificultate" in imposibilitateade a rezolva o problema. 14)4. .n formularea criticilor nu este folosita te3nica: a) fondului emotional! ") dedu"larii #ersonalitatii interlocutorului! c) aprobarii faptei interlocutorului; d) "e'a$iorista.

14) . $e3nicile de tratare a elementelor de ne!ociere sunt: a) te'nici de e-tindere a o"iectului ne(ocierii #rin adau(area unor noi elemente ale ne(ocierii si te'nicide transformarea o"iectului ne(ocierii! b) te3nici de abordare !lobala a elementelor si te3nici de abordare in faze sau etape a ne!ocierii; c) te'nici de a"ordare de ti# lider si te'nici de a"ordare de ti# 8#ro#unere-contra#ro#unere,! d) te'nici de acrosa sentimental si te'nici de in$ocare a unei ur(ente. 14)#. $e3nica personalizarii ne!ocierii se refera la: a) faptul ca fiecare ne!ociator trebuie sa-si adapteze mesa;ul" ar!umentatia si demonstratia la tipul de partener; ") a"ordarea ne(ocierii din #ers#ecti$a cifrelor! c) into-icarea #artenerului cu informatii! d) fa#tul ca ne(ociatorul7 cautand sa-si atin(a #rioritatea ma-ima7 cedea&a la #rioritatea ma-ima a #artenerului sau7 a un(andu-se astfel la un acord sau im#reuna de&$olta o noua solutie la ne$oile lor7dincolo de #ro#unerile initiale. 14)). $e3nica solutiilor inte!ratoare este o te3nica constructiva utilizata in afaceri atunci cand: a) #artenerul este intr-o dis#o&itie #roasta7 este indis#us7 este #lictisit! b) ambii parteneri sunt dispusi sa casti!e impreuna; c) #artenerul nu este stresat si #resat de tim#! d) #artenerul este stresat7 (ra"it si nu are ca#acitatea de a lua deci&ii corecte in conditii de stres. 14),. $ransformarea observatiilor si obiectiilor interlocutorului ) in ar!umente se realizeaza folosinduse te3nica: a) *celor trei pasi'; ") intre"arilor! c) ascultarii! d) em#atiei. 14)-. Printre metodele recunoscute de ar!umentare" prezentate in literatura de specialitate" ce pot fiutilizate in abordarea eficienta a ne!ocierii" nu se numara: a) metoda clasica! b) metoda intrebarilor; c) metoda lui Socrate! d) metoda "umeran(ului. 14,/. Detoda bumeran!ului presupune: a) ar(umentarea directa catre #artener! ") ada#tarea ar(umentatiei la com#ortamentul interlocutorului! c) folosirea celor spuse de interlocutor impotriva .ui insusi; d) ar(umentarea foarte e-acta7 care7 #as cu #as7 #rin intermediul conclu&iilor #artiale7 conduce s#reconclu&ia finala7 dorita de ne(ociator. 14,1. Detoda *sc3imbarii la timp a macazului(" ca metoda de ar!umentare" presupune: a) adaptarea ar!umentatiei la comportamentul interlocutorului; ") folosirea ar(umentelor interlocutorului im#otri$a lui insusi! c) ar(umentarea directa catre #artener!

d) accentuarea unor ar(umente. 14,2. Printre capcanele sau trucurile" specifice ar!umentarii" ce pot fi utilizate de ne!ociator" nu seincadreaza: a) de$ierea de la sco#ul dorit! ") e-tra(erea unei fra&e din conte-t! c) inducerea in eroare a interlocutorului! d) ar!umentarea directa. 14,3. .nducerea in eroare a interlocutorului se realizeaza prin: a) formularea de ar!umente pe ;umatate adevarate" bazate pe informatii eronate" utilizandu-se termeni neclari si omitand esentialul; ") ne luarea in seama a ne$oilor interlocutorului! c) folosirea unor (lume! d) ar(umente care $i&ea&a trasaturi ale #ersonalitatii interlocutorului. 14,4. 5tilul a!resiv de ne!ociere este specific persoanelor: a) competitive" dominatoare si care au o constanta comportamentala a!resiva; ") mai concesi$e si mai dis#use sa cede&e din o"iecti$e #entru a #astra relatia! c) care cedea&a! d) care cedea&a intotdeauna indiferent de situatie7 de relatia sta"ilita cu #artenerul si de mi&a ne(ocierii. 14, . 5tilul de compromis presupune: a) fa#tul ca ne(ociatorul incearca sa re&ol$e #ro"lemele atat #rin im#unerea interesului #ro#riu7 dacaeste #osi"il7 cat si #rin coo#erarea cu #artenerii! ") e$itarea conflictelor #rin intele(erea si sustinerea intereselor #artenerilor! c) faptul ca ne!ociatorul doreste rezolvarea conflictului astfel incat partenerii sa casti!e sau sa nu piardanimic; d) fa#tul ca ne(ociatorul doreste mai mult decat re&ol$area conflictelor! el $rea ca am"ele #arti sacasti(e din situatia res#ecti$a. 14,#. 9colirea sau evitarea situatiilor conflictuale reprezinta un stil specific persoanelor care: a) sc3imba subiectul in situatia in care intra in conflict cu partenerul" evita persoana !eneratoare deconflict sau c3iar lasa balta afacerea; ") utili&ea&a mani#ularea #rin lo(ica ar(umentelor sau diferite modalitati de a ins#ira mila! c) acce#ta7 in situatii conflictuale7 un com#romis re&ona"il! d) su(erea&a solutii in care am"ii #arteneri casti(a. 14,). 5tilul concesiv reprezinta un stil personal de ne!ociere de cedare in situatiile conflictuale"specific persoanelor care: a) amana discutarea su"iectului conflictual sau o dau #e (luma! b) aproba dictonul *cel mai intelept cedeaza'; c) renunta la unele as#ecte ale discutiei de afaceri in sco#ul de a casti(a tim# #entru a#lanareaconflictului! d) renunta la anumite #retentii din #artea interlocutorului7 daca si acesta face la fel. 14,,. Compromisul este un stil personal de ne!ociere caracteristic persoanelor care: a) solicita un ar"itru #entru re&ol$area conflictului!

") a#ro"a dictonul 8sco#ul scu&a mi loacele, in atin(erea o"iecti$elor! c) cauta o cale de mi;loc in procesul ne!ocierii; d) incearca sa se #una in locul #artenerului si sa-i intelea(a moti$ele. 14,-. 8e!ociatorul de tip violet este cel care porneste in abordarea ne!ocierii de pe pozitia de: a) dominator! b) dominator" dar" in procesul ne!ocierii" comportamentul acestuia se sc3imba" facand concesii pentru ase a;un!e la o intele!ere sau invers; c) ar"itru! d) su#us. 14-/. 5tilul personal de ne!ociere nu variaza in functie de: a) cultura nationala si cultura or(ani&atiei din care face #arte! ") (enul ne(ociatorului! c) calitatile sale de ne(ociator! d) cantitatea si calitatea muncii depuse. 14-1. .dentificati afirmatia adevarata: . a) stilul pierdere0pierdere se manifesta cand mana!erii %indivizii) cu mentalitate de tip casti!0pierdere seintalnesc; ") stilul de ne(ociere #ierdere<casti( se manifesta la acei ne(ociatori care sunt considerati a fi 8"aieti rai,! c) am"ele stiluri de ne(ociere casti(<#ierdere si #ierdere<casti( sunt (enerate de sentimentul securitatiiinterioare al indi$i&ilor si firmelor! d) stilul #ierdere<casti( se do$edeste7 din #rimul moment de a#licare7 a fi de succes7 iar #e termen lun(se traduce intr-un stil de ne(ociere de ti# #ierdere<#ierdere 14-2. 8e!ocierea bazata pe principii nu este abordata la nivel: a) #ersonal! b) !lobal; c) mana(erial! d) or(ani&ational. 14-3. 5trate!ia de ne!ociere poate fi definita ca fiind: a) o strate(ie detaliata! b) linia directoare de conduita si atitudine a ne!ociatorului in vederea atin!erii obiectivelor fi+ate"utilizand informatii si relatii interumane; c) maniera dinamica si ada#ta"ila in care ne(ociatorul actionea&a% d) #artea stiintelor comerciale care #ri$este conducerea (enerali a acti$itatii firmei. 14-4. .dentificati afirmatia adevarata: a) in domeniul comercial7 strate(ia nu este #artea stiintelor comerciale care #ri$este conducerea(enerala a ne(ocierilor! ") strate(ia de ne(ociere este o linie de (andire care se #oate do$edi $ala"ila in orice situatie in care seafla un ne(ociator! c) strate!ia de ne!ociere reprezinta maniera dinamica si adaptabila in care ne!ociatorul isi ima!ineazane!ocierea ca proces; d) e-ista o strate(ie uni$ersal $ala"ila in toate situatiile.

14- . 6eactiile spontane ale ne!ociatorilor reprezinta: a) manifestari impulsive" instinctuale" necontrolate ale partenerilor de discutii; ") manifestari controlate ale interlocutorului! c) trucuri folosite de ne(ociator! d) ocuri de ne(ociere. 14-#. in cadrul optiuni strate!ice inte!rative" stilul personal de ne!ocieri poate fi: a) casti!0casti!; ") casti(<#ierdere! c) #ierdere<casti(! d) #ierdere<#ierdere. 14-). in cadrul optiuni strate!ice distributive" stilul personal de ne!ocieri poate fi: a) casti(<casti(! b) casti!0pierdere; c) casti(! d) casti(<casti( sau netran&actionare. 14-,. Printre tacticile defensive de ne!ociere" literatura de specialitate situeaza: a) tactica amanarii discutiilor; ") tactica 8&am"etului,! c) tactica e-ercitarii #resiunii asu#ra mem"rilor ec'i#ei o#onente :flatare7 coru#tie7 santa ul7constran(erea7 #resiunea tim#ului)! d) tactica acce#tarii a#arente :a #ro#unerilor #artenerului). 14--. .n cate!oria tacticilor de ne!ociere ofensive se inscrie: a) tactica intrebarilor; ") tactica contraintre"arii! c) tactica #ro"lemelor neim#ortante! d) tactica #retinsei neintele(eri. 1 //. 5trate!ia de ne!ociere rationala se bazeaza pe: a) un com#ortament irational din #artea ne(ociatorilor! b) o atitudine de !asire a unor solutii mutual avanta;oase; c) o atitudine similara fata de oameni si fata de #ro"leme! d) #arteneri care nu re&ol$a un diferend si nicio #ro"lema