ANALIZA SITUATIEI ECONOMICO-FINANCIARA A NTREPRINDERII PE BAZA DE BILANT

5.1 Analiza echilibrului financiar Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a ntreprinderilor, n contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde n procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baza de rutina, ci pe o studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare. Ca activitate practica, analiza economico- financiara are un caracter permanent si nu constituie un scop n sine, ci un mijloc pentru atingerea unui obiectiv. Ea trebuie sa ofere solutii pentru fundamentarea corespunzatoare a deciziilor. n procesul de conducere, un mijloc de cunoastere a modului n care sunt gestionate fondurile, capitalul, precum si bunurile n care acesta este investit, l constituie bilantul contabil. Astfel, bilantul reprezinta o sinteza de informatii contabile finale, pe baza carora se analizeaza situatia financiara a societatii comerciale. Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente si judecati pe baza carora se analizeaza situatia financiara a societatii comerciale. Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente si judecati pe baza carora se dezvaluie: laturile esentiale ale situatiei financiare; legaturile dintre fenomenele financiare reflectate n cadrul bilantului; tendinta lor de dezvoltare. Obiectivul ei contabil este acela al cercetarii echilibrului dintre mijloace si surse, cu scopul de a stabili masura n care s-a asigurat integritatea lor financiara, precum si capacitatea financiara a unitatii de a acoperi cheltuielile din propriile sale venituri, iar n final de a obtine profit. Situatia financiara este o rezultanta, o expresie concentrata a situatiei economice. O situatie financiara bine echilibrata creeaza premisele materiale necesare pentru desfasurarea activitatii economice n cele mai bune conditii.

A analiza un bilant nseamna a- l descompune n partile lui componente, fie cu scopul de a studia raporturile dintre ele, fie cu scopul de a studia raporturile care exista ntre elementele unui bilant sau elementele mai multor bilanturi succesive. Bilantul da o orientare completa asupra mersului activitatii unitatii numai n ipoteza n care are la baza mai multe bilanturi succesive. Comparatia datelor unui exercitiu cu datele altui exercitiu, sau comparatia datelor unei unitati cu datele altei unitati, da posibilitatea analizei marimilor absolute si relative. n analiza bilantului se folosesc mai multe procedee: analiza bilantului pe verticala; analiza bilantului pe orizontala; analiza combinata. Analiza bilantului pe verticala consta n studierea separata a grupelor de activ si pasiv a fiecarui post care se ncadreaza n grupele respective pentru a determina greutatea specifica a acestora si a modificarilor intervenite n grupele si posturile de bilant. Ea se refera la: - analiza structurii bilantului si a modificarilor care au intervenit n continutul grupelor, capitolelor si posturilor; - analiza situatiei stocurilor la nceputul si la sfrsitul perioadei de gestiune; - analiza creantelor ntreprinderii; - analiza obligatiilor ntreprinderii si a posibilitatilor de lichidare a acestora din disponibilitatile banesti. Analiza pe orizontala consta n examinarea grupelor si posturilor din activul bilantului, n comparatie cu cele din pasiv. Analiza combinata a bilantului consta n folosirea concomitenta a celor doua procedee mai sus aratate. Analiza combinata este cea mai raspndita n practica. Bilantul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al ntreprinderii la ncheierea exercitiului. Asimetria dintre alocarile permanente (n imobilizari) si sursele permanente (capitaluri proprii si datorii financiare) au determinat constituirea unei marje de securitate denumita fond de rulment (F.R.). El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la nfaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt. Relatia de calcul a fondului de rulment prin partea de sus a bilantului este: FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

@ sau prin partea de jos a bilantului: FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt Schematic, fondul de rulment se prezinta astfel: Active imobilizate Active circulante Capitaluri permanente Fond de rulment Datorii pe termen scurt

Din calcularea FR pot apare una din situatiile: 1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezulta FRN > 0. Daca FRN > 0 semnificatia este urmatoarea: capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte din activele circulante. 2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezulta FRN < 0. Daca FRN este negativ, capitalurile permanente nu reprezinta o suma suficienta pentru a finanta integral imobilizarile. Acestea trebuie deci sa fie partial finantate prin resurse pe termen scurt. 3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezulta FRN = 0. Aceasta situatie este putin probabila exprimnd o armonizare totala a structurii resurselor cu utilizarea acestora. Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite n cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare: furnizori, creditori etc.). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare este numita nevoia de fond de rulment (NFR). Nevoia de fond de rulment = Alocari ciclice Surse ciclice = (Stocuri + Creante) Surse ciclice Daca NFR > 0 ea semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice) n raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Astfel, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj

nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au ncetinit ncasarile si s-au accelerat platile). Daca NFR < 0, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare n raport cu nevoile corespunza toare de capitaluri permanente. Ea poate fi apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate. n caz contrar, acesta nu poate fi dect consecinta unor ntreruperi temporare n aprovizionarea si rennoirea stocurilor. NFR difera de la un agent economic la altul, fiind influentat de numerosi factori: durata ciclului de exploatare fata de care NFR este direct proportional; valoarea adaugata. Cu ct aceasta este mai mica, cu att creditul furnizorilor trebuie sa compenseze pe cel acordat clientilor. ritmul de crestere al cifrei de afaceri; NFR are o evolutie paralela. Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul de finantare s e regaseste sub forma trezoreriei nete, concretizata n disponibilitati n conturi bancare si casa. Trezoreria neta = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Trezoreria neta (TN) > 0 este rezultatul ntregului echilibru financiar al ntreprinderii. Excedentul rezultat trebuie plasat eficient si n deplina siguranta pe piata de capital. Trezoreria neta (TN) < 0 evidentiaza un dezechilibru financiar la nchiderea exercitiului. Deficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite (de trezorerie sau scont). n aceasta situatie se urmareste obtinerea celui mai mic cost al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital. Exemplificarea celor enuntate va fi prezentata pe exemplul S.C. AFM S.A. BUCURESTI, societate producatoare de bunuri alimentare.

Nr.

Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Elemente

N-1

Capital propriu 13.906.139 13.949.721 Datorii pe termen mediu si lung 13.400 Capital permanent (1 + 2) 13.906.139 13.963.121 Active imobilizate 12.839.974 13.016.462 Fond de rulment (FR )(3 4) 1.066.165 946.659 Active circulante 8.547.409 7.773.295 Disponibilitati 398.055 315.126 Active circulante fara disponibilitati (6-7) 8.149.354 7.458.169 Datorii curente 8.331.552 6.826.636 Nevoia de fond de rulment (8-9) NFR - 182.198 631.533 Trezoreria neta 1.248.363 315.126

Pornind de la acest tabel se poate aprecia ca S.C. AFM S.A. BUCURESTI a nregistrat un FR > 0 n cei doi ani analizati, scaznd n N cu 11,21% fata de N-1. n cazul acesta capitalul permanent a reusit sa finanteze activele imobilizate. n viitor, pentru a asigura o valoare majorata a FR, se poate actiona asupra celor doi termeni ai relatiei de calcul, astfel: 1. majorarea capitalului permanent care se obtine prin: - aporturi noi ale asociatilor; - recuperarea la mprumuturi pe termen lung; - punerea n rezerva de profituri; - consolidarea mprumuturilor pe termen scurt. 2. diminuarea activelor imobilizate care se obtine prin: - majorarea fondului de amortizare n conditii posibile din punct de vedere fiscal; aceasta masura permite cresterea autofinantarii; - cedarea unor elemente de active fixe, cu precadere din cele ce se afla n afara procesului de exploatare. NRF n N-1 a fost negativa, ceea ce semnifica un surplus de surse temporare, n raport cu nevoia de active circulante. Caracterul negativ poate fi determinat de o valoare adaugata slaba, o rotatie accelerata a stocurilor. n aceasta situatie, finantarea prin credite comerciale acopera NFR ntr-o proportie mai mare dect sumele blocate n stocuri si creante ale clientilor. n N NFR este de 631.522 mii lei, ceea ce semnifica ca exista un surplus de nevoi temporare. Aceasta semnifica un decalaj nefavorabil

ntre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare. S-a ncetinit ritmul de ncasari si s-a marit ritmul platitilor. Trezoreria neta nregistreaza valori pozitive n ambii ani (situatie favorabila), dar nregistreaza o scadere cu 74,76% n N fata de N-1, ceea ce semnifica reducerea disponibilitatilor. O asemenea situatie apare la prima vedere ca favorabila n termeni de echilibru financiar si de risc, nsa pe termen mediu si lung poate fi semnul unei fragilitati potentiale. Existenta unei abundente de resurse ar putea nsemna o utilizare neeficienta a acestora, ceea ce ntr-o perspectiva ndelungata genereaza dificultati n remunerarea capitalului si rambursarea mprumuturilor. O asemenea apreciere trebuie formulata cu prudenta ntr-o conjunctura financiara caracterizata printr-o rata a dobnzii foarte ridicata, care ncurajeaza firmele sa-si orienteze capitalul spre utilizarea de trezorerii mai putin riscante. Informatiile oferite de bilant si de contul de profit si pierdere nu sunt suficiente pentru a da raspunsuri la posibile ntrebari despre fluxurile financiare ale unei societati. Adesea, rezultatele diferitelor societati, asa cum apar n contul de profit si pierdere, nu sunt comparabile, datorita metodelor de evaluare diferite. O prima ncercare n eliminarea acestor d eficiente a constituit-o tabloul de finantare. Un asemenea tablou prezinta evolutia patrimoniului de la un bilant la altul, de la un exercitiu la altul prin prisma raporturilor dintre utilizari si resurse, fond de rulment si necesarul de fond de rulment, disponibilitati si trezorerie. Logica analizei proprii Tabloului de finantare se bazeaza pe urmatoarele clasificari: a) Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizari si resurse: Utilizari Cresterea activelor Diminuarea pasivelor Resurse Cresterea pasive lor Diminuarea activelor

b) Diferentierea utilizarilor si resurselor, n stabile si temporare: Utilizari stabile: distribuirile de dividende (N-1) n cursul exercitiului N.; achizitii de imobilizari corporale; cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii; diminuarea capitalurilor proprii; rambursarea de datorii financiare pe termen lung si mediu.

Resurse stabile: capacitatea de autofinantare; cesiunea sau reducerea activelor imobilizate; cresterea capitalurilor proprii; cresterea datoriilor financiare pe termen mediu si lung. c) Determinarea variatiei elementelor patrimoniale ca diferenta ntre soldul activelor la nceputul si la ncheierea exercitiului, respectiv cel al pasivelor la aceleasi momente. Astfel, n acest sens se ntocmeste bilantul diferenta.
Bilantul diferenta la

Specificare

Bilant N

Bilant N1

Variatii (+, -)

d) Elaborarea bilantului functional. Un asemenea bilant are la baza o analiza a activitatii ntreprinderii prin prisma diferitelor cicluri de operatii: operatii de investitie; operatii de finantare; operatii de exploatare; operatii n afara exploatarii; operatii de trezorerie. Pentru elaborarea tabloului de finantare este necesara calcularea capacitatii de autofinantare. Capacitatea de autofinantare reprezinta ceea ce ramne ntreprinderii o data ce au fost remunerati partenerii sai: - personalul (salarii); - statul (impozite si taxe); - creditorii (furnizori si alti creditori); - actionarii (dividende). Capacitatea de autofinantare se poate calcula pe baza a doua metode 1. Metoda excedentului brut de exploatare Excedentul brut de exploatare; + Alte venituri din exploatare; - Alte cheltuieli din exploatare; + Venituri financiare (exclusiv reluarile de amortizari si provizioane cu caracter financiar); - Cheltuieli financiare (exclusiv cheltuieli cu amortizarile si provizioanele financiare);

+ Venituri exceptionale (exclusiv cesiunile de imobilizari, cotele parti din subventiile pentru investitii virate la venituri si reluarile de amortizari si provizioane cu caracter exceptional); - Cheltuieli exceptionale (exclusiv valoarea contabila a imobilizarilor cedate, cheltuielile cu amortizarile si provizioanele exceptionale); - Impozitul pe profit. = CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE A EXERCITIULUI (CAF) 2. Metoda rezultatului net contabil Rezultatul net contabil + Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele (exploatare, financiare, exceptionale) - Venituri din reluari de amortizari si provizioane (de exploatare, financiare, exceptionale) - Plus valori din cesiuni sau + minusuri din cesiuni de elemente de activ - Cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri = CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF) Plecnd de la formulele prezentate, n continuare vom prezenta calculul capacitatii de autofinantare (CAF) la S.C. AFM S.A. BUCURESTI. 1) Metoda substractiva: EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli de exploatare + venituri financiare - cheltuieli financiare + venituri exceptionale - cheltuieli exceptionale - impozit pe profit 3.210.569+ 30.993 7.697 119.040 2.424.655 58.280 90.557 94.097 801.876mii lei

2) Metoda aditiva: Rezultat net + cheltuieli cu amortizarea provizioanelor aferente activitatii de exploatare, financiara, exceptionala CAF = 87.199 714.677 801.876 mii lei

Deci, la S.C. AFM S.A. BUCURESTI s-a nregistrat n anul N o capacitate de autofinantare de 801.876 mii lei.

Tabloul de finantare se prezinta astfel:

Partea I

TABLOUL UTILIZARII RESURSELOR PERMANENTE (n mii lei)

Utilizari stabile N-1 N Resurse stabile N-1 N Distribuirile de dividende n 257.915Capacitatea de autofinantare a 801.876 cursul exercitiului exercitiului Achizitionari de elemente de Cesiunile sau reducerile de activ imobilizat: elemente de activ imobilizat Imobilizari necorporale Imobilizari necorporale Imobilizari corporale 1009321 Imobilizari corporale 126.206 Imobilizari financiare 4.979 Imobilizari financiare Reducerea capitalurilor proprii Cresterile de capitaluri proprii Rambursarea datoriilor 173.200Cresterea de datorii financiare 928.081 financiare TOTAL UTILIZARI 144415TOTAL RESURSE 928.081 Variatia fondului de rulment Variatia fondului de rulment 517.334 net global (resursa neta) net global (utilizare neta)

Partea a II-a

TABLOUL VARIATIILOR FONDULUI DE RULMENT NET GLOBAL (mii lei)

Variatia fondului de rulment net global I. VARIATIILE EXPLOATARII Exercitiul N Necesar Degajari Sold (1) (2) (2) - (1) N-1

1. Variatia activelor de exploatare

1.1. Stocuri si productia n curs de executie 840.617 1.2. Avansuri si aconturi varsate pe comenzi 9.079 1.3. Creante clienti, conturi asimilate si alte 1.536.838 creante disponibile 2. Variatia datoriilor din exploatare 2.1. Avansuri si sconturi primite n cadrul 2.370 comenzilor n curs 2.2. Datorii fata de furnizori, contur asimilate si 2.012.393 alte datorii din exploatare TOTAL 2.864.459 1.536.838 A. Variatia neta EXPLOATARE -1.327.621 II. VARIATIILE N AFARA EXPLOATARII 4.043 1. Variatia altor debitori 8.612 2. Variatia altor creditori TOTAL 8.612 4.043 B. Variatia neta N AFARA EXPLOATARII 431 TOTAL A + B Necesar al exercitiului n fond de rulment -1.327.190 Degajarea de fond de rulment a exploatarii III. VARIATIILE TREZORERIEI 82.929 1. Variatiile disponibilitatilor 726.927 2. Variatiile concursurilor bancare curente si a soldurilor creditoare ale conturilor TOTAL - 809.856 C. Variatia neta TREZORERIE

Din aceasta schema globala se poate deduce relatia de echilibru financiar functional si anume: Variatia FR net global Variatia NFR = Variatia trezoreriei nete - 517.334 + 1.327.190 = 809.856 Din tabloul de finantare prezentat se observa ca activitatea de investitii prezinta un necesar de 517.334 mii lei (o variatie negativa a FR). Activitatea de exploatare negativa are un necesar de 1.327.190 mii lei. Deci, activitatea de exploatare, ca si cea de investitii au demonstrat ca o parte din activele lor nu-si gasesc resursele necesare n alte activitati. Se deduce ca aceste activitati si vor cauta resursele necesare n activitatea de trezorerie. Activitatea de trezorerie degaja o resursa temporara de 809.856 mii lei. Folosirea acestor resurse n cele doua activitati amintite poate ridica unele probleme financiare, datorita faptului ca ele au fost degajate pe un termen foarte scurt. ngrijorator pentru S.C. AFM S.A. BUCURESTI este scaderea creantelor clientilor ce a avut repercusiuni asupra disponibilitatilor (au scazut cu 82.929 mii lei) determinnd societatea sa apeleze la credite de trezorerie. Concluzie: echilibrul financiar functional al societatii analizate este unul fragil. 5.2 Analiza rentabilitatii pe baza tabloului soldurilor intermediare de gestiune (S.I.G.) Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii ntreprinderii. Constructia n trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si ncheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea seriei lor cascada a soldurilor intermediare de gestiune. n fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri, numite si marje, ce evidentiaza etapele formarii rezultatului exercitiului n strnsa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatilor unei ntreprinderi.

Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune este, n practica contabila europeana, de data relativ recenta. Ea este impusa de doua cerinte majore: analiza economico- financiara a ntreprinderii plecnd de la datele contabile, n general, si de la documentele contabile de sinteza, n special, si functionarea contabilitatii nationale. n unele tari, stabilirea soldurilor intermediare de gestiune este obligatorie. n Romnia nu se prevede obligativitatea ntocmirii unui document care sa redea soldurile intermediare de gestiune si nici nu au lasat la dispozitia ntreprinderilor o astfel de optiune. Totusi, structura contului de profit si pierdere acceptata n tara noastra permite ntocmirea soldurilor intermediare de gestiune, raspunznd att nevoilor ntreprinderilor n analiza economico-financiara ct si functionarii Sistemului Conturilor Nationale. Principalele marje de acumulare utilizate n analiza financiara a unei ntreprinderi industriale se calculeaza astfel: a)
Marja comerciala = Venituri din vnzarea de marfuri - Costul marfurilor vndute

Contul 707

Contul 607

b)
Productia = Venituri din vnzarea+ exercitiului productiei Contul 701 Variatia productiei+ Productia de stocate imobilizari Contul 711 Contul (721 + 722)

Acest sold intermediar de gestiune permite evaluarea performantelor anuale ale ntreprinderii. c)
Valoarea adaugata Productia + exercitiului (b) Marja comerciala (a) +

Consumul exercitiului provenit de la terti Conturile (60 607 + 61 + 62)

Valoarea adaugata exprima crearea sau cresterea de valoare adusa de ntreprindere bunurilor si serviciilor provenite de la terti. Se mai poate determina si prin metoda remunerarii factorilor de productie, n baza relatiei: Valoarea adaugata = Suma remunerarii factorilor de productie = Salarii si alte cheltuieli sociale Personalul + Impozitele si taxele Statul + Dobnzile Bancherii + Amortismentul Investitorii + Rezultatul exercitiului Capitaluri proprii d)
Excedent brut = de exploatare Valoare adaugata (c) + Subventii de exploatare Contul 74 Impozite, taxe si alte varsaminte asimilate Contul 63 Cheltuieli de personal Contul 65

Excedentul brut de exploatare este o resursa folosita de ntreprindere pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv si remunerarea capitalurilor utilizate precum si statul. Acest indicator este esential n analizele de gestiune si analizele comparative ntre ntreprinderi. e)
Rezultatul = Excedentul + Alte venituri exploatarii brut de din exploatare exploatare (d) Contul 75 Cheltuieli de exploatare cu amortizarile si provizioanele Contul 681 Alte cheltuieli din exploatare Contul 65

Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare. f)

Rezultatul curent = Rezultatul nainte de exploatarii impozitare (c) + Venituri financiare contul 76 Cheltuieli financiare conturile 66

Rezultatul curent este determinat att de rezultatul exploatarii ct si de cel al activitatii financiare.

g)
Rezultatul exceptional

= Venituri exceptionale conturile 77

Cheltuieli exceptionale conturile 67

Rezultatul exceptional este soldul intermediar de gestiune ce situeaza rezultatul (sub forma profitului sau pierderilor) activitatii cu caracter de exceptie a ntreprinderii, fie ca se refera la operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital. h)
Rezultatul exercitiului (f)

Rezultatul curent nainte de impozitare (g)

Rezultatul exceptional contul 691

Impozitul pe profit contul 691

Rezultatul exercitiului reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere supus repartizarii. Plecnd de la contul de profit si pierdere pe N al S.C. AFN S.A. Bucuresti, vom prezenta n continuare tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Analiznd tabloul soldurilor intermediare de gestiune se pot desprinde urmatoarele aspecte: Productia exercitiului a crescut n N fata de N-1 cu 10.665.045 mii lei (39%), situatie favorabila deoarece a crescut productia vnduta cu 14.462.979 mii lei (59%), n timp ce productia stocata va scadea (n N realizndu-se un stocaj de 1.164.077 mii lei). Valoarea adaugata a crescut n N cu 80% fata de N-1, situatie considerata favorabila. Aceasta crestere se datoreaza faptului ca productia exercitiului a sporit n N cu 39%, n timp ce consumul intermediar a crescut cu 28,38%. Excedentul brut din exploatare a crescut n N cu 38,11%. Aceasta crestere considerata favorabila se datoreaza cresterii valorii adaugate cu 80% care corespunde cu dublarea impozitelor si varsamintelor asimilate si a cheltuielilor cu personalul. Rezultatul din exploatare este profit, reprezentnd o crestere cu 24,41% fata de anul anterior (situatie pozitiva). Rezultatul curent al exercitiului nregistreaza o scadere n N cu 70,83%. Aceasta situatie se datoreaza scaderii cu 158,47% a veniturilor financiare, n timp ce cheltuielile financiare au crescut cu 81,10%. Aceasta situatie este considerata negativa datorita cheltuielilor cu dobnzile.

 Rezultatul exceptional nregistreaza o evolutie negativa, n 1997 nregistrndu-se o pierdere de 32,277 mii lei (situatie negativa pentru ntreprindere). Rezultatul exercitiului. Avnd n vedere ca rezultatul curent a scazut n N cu 70,83%, iar rezultatul exceptional este o pierdere, rezultatul exercitiului care cumuleaza cele doua rezultate prezentate anterior nregistreaza, de asemenea, o scadere cu 88,10%. Aceasta situatie este negativa pentru societate. Desi societatea analizata a realizat n N un profit de 87.199 mii lei, situatia este alarmanta avnd n vedere diminuarea majora a acestuia fata de N-1 (cu 88,10%). Pe viitor se recomanda o diminuare a cheltuielilor financiare, n special a celor cu dobnzile, care au determinat scaderea rezultatului financiar ce a avut o influenta negativa asupra rezultatului net al exercitiului. 5.3 Analiza eficientei activitatii sub forma ratelor Rentabilitatea si eficienta sunt trasaturile fundamentale ale economiei si autonomiei financiare care angajeaza agenti economici pe calea realizarii unor profituri ct mai mari. Eficienta economica este forma concreta cu cea mai larga sfera de actiune pe care o mbraca rationalitatea n domeniul activitatii economice. Ea reprezinta o cerinta fundamentala care se impune oricarei activitati economice si actiunii oricarui agent economic. O forma a eficientei este si rentabilitatea activitatii economice. Aceasta se realizeaza atunci cnd respectiva activitate are capacitatea de a produce profit. Ratele de rentabilitate sunt constituite prin raportarea unui rezultat, fie la sursele angajate, fie la fluxul de activitate care l- a generat. Varietatea indicatorilor implicati n calcul face posibila determinarea unui numar, practic nelimitat, de rate ale rentabilitatii. Esential pentru analiza financiara este constituirea unui sistem de rate care, prin structura si continut, sa reprezinte un instrument de lucru util, operational si performant. n cele ce urmeaza, se vor aborda cele mai importante rate, utilizate n practica economica: rata rentabilitatii comerciale; rata rentabilitatii economice; rata rentabilitatii financiare.

RATA RENTABILITATII COMERCIALE arata eficienta politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare si desfacere), si mai ales a politicii de preturi. Formula de calcul este:
Rc = RE R .100 sau R c = EX .100 CA CA

n care: Rc RE CA REX

rata rentabilitatii comerciale; rezultatul exploatarii; cifra de afaceri; rezultatul exercitiului.

Pentru exemplificare vom folosi datele din urmatorul tabel: Nr. INDICATORI N-1 N INDICI crt. 1. Cifra de afaceri 26.666.871 42.568.047 1,596 2. Rezultatul din exploatare 2.024.950 2.519.188 1,244 3. Rata rentabilitatii comerciale 7,59 5,92 n anul N, societatea a nregistrat o rata de rentabilitate comerciala inferioara celei aferente anului precedent. RATA RENTABILITATII ECONOMICE Aceasta rata masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate ntregii activitati a ntreprinderii. Capitalurile asupra carora se analizeaza profitabilitatea sunt cele angajate de ntreprindere n cadrul exercitiului. Rentabilitatea economica a acestor capitaluri investite ne apare ca o rentabilitate intrinseca ce nu tine seama de modalitatea de procurare a lor (proprii sau mprumutate). Este deci independenta de politica de finantare promovata de ntreprindere. Formula de calcul este:

Re =

Pb x100 kp

n care: Re Pb kp

rata rentabilitatii comerciale; profit brut; capital permanent.

Analiza ratei de rentabilitate economica nu se poate face dect prin studierea evolutiei n timp a indicatorilor si a componentelor acestora (rezultate, capitaluri) referitoare la aceeasi ntreprindere. De asemenea, rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei de inflatie pentru ca ntreprinderea sa-si poata mentine substanta economica. Rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) si al riscului economic si financiar pe care l- au asumat furnizorii de capitaluri (actionarii si creditorii ntreprinderii). Pentru exemplificare vom folosi datele din tabelul: Nr. INDICATORI crt. 1. Profit brut 2. Capital permanent 3. Rata rentabilitatii N-1 744.028 13.906.139 5,35 N 181.296 13.963.121 INDICI 0,24 1,004

n anul N se remarca o scadere semnificativa a ratei rentabilitatii economice. Aceasta scadere se datoreaza diminuarii profitului brut; desi capitalul permanent a nregistrat o crestere cu 1%, aceasta este nesemnificativa fata de diminuarea profitului brut cu 76%. Aceasta scadere a ratei rentabilitatii economice denota o ineficienta a mijloacelor materiale si financiare alocate ntregii activitatii a ntreprinderii. RATA DE RENTABILITATE FINANCIARA Aceasta rata masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor ntreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii ntreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care, n fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Formula de calcul este:

Rf =

Pn x100 k pr

n care: Rf Pn kpr -

rata rentabilitatii financiare; profit net; capital propriu.

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare dect rata medie a dobnzii de piata pentru a face atractive actiunile ntreprinderii si a creste cursul lor bursier. Calculul de rentabilitate financiara se prezinta astfel: Nr. crt. 1. 2. 3. INDICATORI Profit net Capital propriu Rata rentabilitatii financiare N-1 732.952 13.906.139 5,27 N 87.199 13.949.721 0,62 INDICI 0,12 1,003

n anul N rata rentabilitatii financiare a nregistrat o scadere semnificativa fata de N-1. Aceasta scadere arata ineficienta plasarii capitalului. Scaderea se datoreaza diminuarii semnificative a profitului net (cu 88%) ceea ce denota o scadere a rentabilitatii firmei. Pentru ntreprinderile care coteaza la bursa se poate calcula un randament bursier al acestora cu ajutorul coeficientului de capitalizare bursiera PER. PER = Cursul bursier al actiunii Profitul pe actiune PER masoara de cte ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul per actiune, permitnd o comparatie a ntreprinderilor din aceeasi ramura economica. Alte rate ce mai pot fi calculate pentru a analiza eficienta unei

ntreprinderi sunt prezentate n tabelul urmator: mii lei INDICATORI 1. Profit brut 2. Active totale 3. Cheltuieli totale 4. Venituri totale 5. Rata rentabilitatii activului total 6. Rata rentabilitatii resurselor consumate 7.Rata rentabilitatii veniturilor FORMULA DE N-1 N CALCUL 744.028 181.296 22.237.691 20.789.757 28.768.438 41.430.987 744.028 181.296 3,35 0,87 Profit brut x100 Active totale 2,59 0,44 Profit brut x100 Cheltuieli totale 2,52 0,444 Profit brut x100 Cheltuieli totale

Se observa o scadere n anul analizat a celor trei rate calculate anterior. Aceasta scadere s-a datorat n special diminuarii profitului brut cu 76%. Totodata se remarca o majorare a cheltuielilor totale cu 44,02% (ce afecteaza rata rentabilitatii resurselor consumate n sensul scaderii acesteia) si o diminuare a veniturilor totale cu 75,63% (afecteaza rata rentabilitatii veniturilor n sensul scaderii). Plecnd de la valorile ratelor de rentabilitate calculate, putem aprecia ca societatea prezinta o rentabilitate scazuta si este neatractiva din punct de vedere al unui investitor. n anul analizat, este ngrijoratoare tendinta de reducere a valorii ratelor de rentabilitate. RATELE DE STRUCTURA A CAPITALURILOR Aceste rate caracterizeaza modalitatile de finantare a investitiilor ntreprinderii. Se pot grupa n: rate ale echilibrului financiar; rate ale ndatorarii. Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia fondului de rulment, nevoii de fond de rulment si a trezoreriei, respectiv a importantei si evolutiei lor n timp. a) Rata de finantare a activelor fixe evidentiaza existenta sau nu a unui fond de rulment (rfr), chiar a unui fond de rulment propriu (rfp ). Este normal ca aceste rate sa fie supraunitare.

rf r =

Capitaluri permanente Active fixe brute

rf r =

Capitaluri proprii Active fixe brute

Calculul ratei de finantare a activelor fixe ale societatii actualizate se prezinta astfel: Nr. INDICATORI crt. 1. Capital propriu 2. Active fixe brute 3. Rata de finantare a activelor fixe N-1 13.906.139 12.839.974 1,08 N 13.949.721 13.016.462 1,07

Rata de finantare a activelor fixe nregistreaza o diminuare nesemnificativa, ceea ce nseamna ca exista resurse pentru finantarea activelor fixe. b) Complementar cu aceste rate, se poate calcula rata de finantare a nevoii de fond de rulment (rfr), care este de preferat sa fie, de asemenea, mai mare ca 1, pentru a evidentia existenta, la sfrsitul exercitiului, a unei trezorerii nete.
rf r = Fond de rulment Nevoia de fond de rulment

Nr. INDICATORI crt. 1. Fond de rulment 2. Nevoia de fond de rulment 3. Rata de finantare a NFR

N-1 1.066.165 -182.198 -5,85

N 946.659 631.533 1,50

n N se constata o rata de finantare a nevoii de fond de rulment supraunitara (1,50) ceea ce reflecta existenta la sfrsitul exercitiului a unei trezorerii nete. c) Ratele de trezorerie, de asemenea, complementare ratelor de finantare, masoara capacitatea de plata a ntreprinderii (solvabilitatea pe termen scurt). O valoare supraunitara a acestor rate dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, ntreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

c1 ) rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare (numita si rata de lichiditate = r1 ): Active circulante r1 = Datorii exigibile pe termen scurt c2 ) rata capacitatii de plata imediata (numita si rata de trezorerie imediata = ri ) ri = Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Disponibil itati Datorii imediat exigibile INDICATORI Active circulante Disponibilitati Datorii pe termen scurt Rata de lichiditate Rata de trezo rerie imediata N-1 8.547.409 398.055 8.331.552 1,03 0,05 N 7.773.295 315.126 6.826.636 1,14 0,05

O rata a lichiditatii r1 > 1 ne indica existenta unor active circulante mai mari dect obligatiile pe termen scurt si prin urmare, utilizarea unei parti a capitalului permanent pentru finantarea activitatii de exploatare. Deci, pe termen scurt, ntreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile. n ceea ce priveste rata capacitatii de plata imediata ri < 1 conducnd la imposibilitatea de plata a obligatiilor pe termen scurt, doar cu numerarul de casa si disponibilitatile din conturile bancare. Aceasta situatie va determina societatea la mprumuturi ce vor majora datoriile ntreprinderii. RATE ALE NDATORARII Ratele ndatorarii masoara importanta ndatorarii pentru gestiunea financiara a ntreprinderii: a) rata ndatorarii, levierul (1):

1=

Datorii (pe termen lung si pe termen scurt) Capitaluri proprii

Normele bancare impun existenta unui levier mai mic dect unu (1) pentru a acorda n continuare credite n conditii de garantie sigura. Nr. crt. 1. 2. 3. INDICATORI Datorii Capitaluri proprii Levierul N-1 8.331.552 13.906.139 0,60 N 6.840.036 13.949.721 0,49

Se remarca un levier mai mic dect unu (1), ceea ce indica faptul ca datoriile sunt inferioare capitalurilor proprii, reducndu-se astfel ndatorarea. b) rata datoriilor financiare (rdf) caracterizeaza gradul de ndatorare pe termen lung:

rd f = Capitaluri permanente

Datorii financiare pe termen lung

Normele bancare impun o rata mai mica de 0,5: Nr. INDICATORI crt. 1. Datorii financiare 2. Capitaluri permanente 3. Rata datoriilor financiare N-1 13.906.139 N 13.400 13.963.121 0,00095

n anul N-1, neexistnd datorii financiare, nu se poate calcula rata datoriilor financiare. n anul N se observa o rata a datoriilor financiare sub 0,5 (rata impusa de normele bancare), ceea ce nseamna ca exista resurse de finantare a acestor datorii. c) rata creditelor de trezorerie (rct ) caracterizeaza gradul de ndatorare (bancara) a activitatii de exploatare: Credite de trezorerie Nevoia de fond de rulment Aceasta rata este complementara celei de finantare a nevoii de fond de rulment (rfn = 1 - rct ) si deci caracterizeaza apelarea de catre ntreprindere

rct =

la credite pentru a suplini capacitatea de autofinantare a investitiilor de exploatare. Cheltuieli financiare Excedentul brut de exploatare Aceasta rata separa ntreprinderile sanatoase de cele falimentare. Daca aceasta rata este mai mare de 0,6, ntreprinderea nregistreaza probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre n stare de faliment. De asemenea, daca cheltuielile financiare depasesc excedentul de trezorerie al exploatarii, ndatorarea devine insuportabila pentru rentabilitatea economica a ntreprinderii Calcularea acestei rate pentru S.C. AFMSA este: r =
r= 2.424.655 = 0,76 3.210.569

Acest rezultat este ngrijorator, firma nregistrnd probleme grave de gestiune financiare, riscnd sa intre n stare de faliment. d) rata capacitatii de rambursare (rcr) exprima, n numar de ani, capacitatea ntreprinderii de a rambursa datoriile financiare. Datorii financiare rcr = Capacitatea de autofinantare Normele bancare impun un numar de maxim trei ani pentru rambursarea teoretica a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare. Pentru exemplificare se va avea n vedere CAF calculata pentru ntocmirea tabloului de finantare. Nr. INDICATORI crt. 1. Capacitatea de autofinantare 2. Datorii financiare 3. Rata capacitatii de rambursare N-1 1.131.461 N 801.876 13.400 0,02

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare ale societatii se ncadreaza n normele impuse de banca (maxim trei ani). Pentru o analiza mai profunda a ratelor de rentabilitate prezentate

se procedeaza la descompunerea lor n doua rate: de structura valorica a cifrei de afaceri (rate de marja); de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri. Ratele de structura caracterizeaza conditiile de exploatare economica (capitaluri consumate), iar ratele de rotatie caracterizeaza eficacitatea capitalurilor angajate de ntreprindere n desfasurarea activitatii sale economice si financiare. Rate de rentabilitate = Rata de structura x Rata de rotatie a capitalurilor valorica a CA prin CA Descompunerea ratelor de rentabilitate evidentiaza influenta a doi factori: un factor cantitativ (marja de acumulare); un factor calitativ (rotatia capitalurilor). Rata rentabilitatii economice poate fi descompusa astfel: Profit brut Profit brut = Capital permanent CA rata marjei brute x CA Capital permanent rotatia capitalurilor

R1 =

n continuare va fi prezentata analiza factoriala a ratei rentabilitatii economice. Modificarea globala: R1 = R11 - R10 = 1.30 5.35 = - 4,05 Aceasta scadere a ratei rentabilitatii economice se datoreaza influentei: 1. modificarea marjei brute:
Pb Pb1 CA0 P CA0 181.296 26.666.871 : b0 = 5,35 = 54% CA CA1 k perm0 CA0 k perm0 42.568.047 13.906.139

2. modificarea ratei de rotatie a capitalului:

CA Pb1 CA 1 P CA 0 : b1 = 1,30 0,004 x 1,92 = +1,29 % k perm CA1 k perm1 CA1 k perm0

Scaderea ratei rentabilitatii economice n N fata de N-1 cu 4,05% se datoreaza scaderii marjei brute cu 5,34%, ceea ce nseamna ca cifra de afaceri nu a reusi sa acopere cheltuielile (situatie nefavorabila). Desi rata de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri a crescut cu 1,29%, aceasta nu a putut compensa scaderea marjei brute de acumulare. Situatia este alarmanta pentru viitor, avndu-se n vedere faptul ca veniturile obtinute din vnzarea marfurilor nu pot acoperi cheltuielile. Rata rentabilitatii financiare poate fi descompusa astfel: Rf = Sau Analiza factoriala n primul caz se prezinta astfel: Modificarea globala: Rf1 Rf0 = 0,62 5,27 = -4,65% (1) Modificarea marjei nete:
Pn Pn1 CA0 P CA0 87.199 26.666.871 : n0 = . 5,27 = 5,26 CA CA1 Cp0 CA0 Cp0 42.568.0,47 13.906.139

Profit net (Pn ) Profit net (Pn ) = Capital propriu (C p ) CA

CA Profit net

(2) Modificarea ratei de rotatie a capitalului propriu:

Pn Pn1 CA 0 Pn1 CA0 : = 0,62 0,002.1,92 = +0,62 CA CA1 C p1 CA1 Cp0

Se constata o scadere a ratei rentabilitatii financiare cu 4,65%. Aceasta scadere se datoreaza scaderii marjei nete cu 5,27% ce nu a putut fi compensata de cresterea ratei de rotatie a capitalului propriu. Situatia este nefavorabila pentru ntreprindere aratnd o ineficienta a utilizarii capitalului propriu ca sursa de finantare.

n cel de al doilea caz pentru realizarea analizei factoriale se vor folosi datele din urmatorul tabel: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. INDICATORI Venituri Active totale Capital propriu Profit net Rata rentabilitatii financiare (4/3) Viteza de rotatie a activului ( ) Prghia financiara ( 2/3 ) Rentabilitatea neta a veniturilor ( 4/1 ) N-1 29.512.466 22.237.691 13.906.139 732.952 5,27 1,33 1,60 0,02 N 41.612.283 20.789.757 13.949.721 87.199 0,62 2,00 1,49 0,002

Modificarea globala: Rf = Rf1 Rf0 = 0,62 5,27 = -4,65 Din analiza modificarii vitezei de rotatie a activelor totale modificarea prghiei financiare si rentabilitatii nete a veniturilor se constata urmatoarele: w scaderea cu 4,65% a ratei rentabilitatii financiare se datoreaza scaderii vitezei de rotatie a activului cu 5,206 adica au scazut vnzarile pe unitatea monetara investita. w cu ct rotatia activelor este mai mica cu att sporeste ineficienta capitalului investit. w modificarea prghiei financiare n sensul diminuarii cu 0,4% nseamna o reducere a surselor mprumutate, activele putnd fi finantate n mare parte din capitalul propriu. w cresterea rentabilitatii veniturilor cu 56,1% denota eficienta activitatii de exploatare. n vederea mentinerii sau dezvoltarii pozitiei pe piata activa, o ntreprindere are nevoie de o nnoire continua a produselor si serviciilor. creativitatea si calitatea bunurilor ocupnd un rol important. Astfel, obiective le unei ntreprinderi trebuie orientate catre cresterea economica, pe de o parte si autonomia financiara, pe de alta parte. n general, aceasta lupta n mijlocul unui mediu concurential da loc la doua tipuri de obiective: cresterea economica, pe de o parte, si autonomia financiara, pe de alta parte. La S.C. AFM S.A. activitatea economico- financiara a anului N a fost apreciata pozitiv, ntruct veniturile realizate au fost mai mari dect cheltuielile efectuate si, n consecinta, anul financiar s-a ncheiat cu profit.

La obtinerea rezultatelor economico-financiare a contribuit ndeosebi conceperea si aplicarea unor strategii si politici de mentinere si dezvoltare a firmei corelarea eforturilor financiare si ale fortei de munca existente cu corelatie cu cerintele etapei pe care o parcurgem, cu transformarile si restructurarile stabilite si cu obiectivele ce urmau sa fie nfaptuite de societatea analizata. Plecnd de la bilantul contabil pe N se observa ca: activele imobilizate au crescut cu 1,37% fata de N-1 urmare a cresterii imobilizarilor corporale; stocurile au crescut cu 16,79% fata de anul precedent; o situatie favorabila este cresterea creantelor cu 22,17% atta timp ct sunt ncasate la termenul stabilit; o scadere importanta se remarca n cadrul rezultatului exercitiului de la 732.952 mii lei n N-1 la 87.199 mii lei n N, o scadere cu 88,10%; datoriile firmei nregistreaza o scadere cu 17,90% fata de N-1. Profitul societatii n N ar fi fost mai mare daca nu s-ar fi confruntat cu situatii deosebite, ce merita luate n consideratie pentru exercitiul 2000: dobnzile extraordinar de mari la creditele primite; aprovizionarea neritmica a materiei prime de baza datorata scumpirilor de preturi la materii prime si materiale; cresterea preturilor la energie, combustibil si la alte servicii; scaderea puterii de cumparare a populatiei, a produselor din carne si n primul rnd a preparatelor. Cu toate acestea, n anul financiar N firma a realizat un volum de venituri de 41.430.987 mii lei, cu un profit brut de 181.296 mii lei, din care se plateste impozitul pe profit de 94.097 mii lei, ramnnd de repartizat un profit net de 87.199 mii lei. n cadrul veniturilor, ponderea cea mai mare o detine venitul din productia vnduta, n procent de 90,7%, n timp ce vnzarea de marfuri prin magazine proprii este de 8,79% care este mai mica n comparatie cu spatiile si capacitatea de desfacere a magazinelor. n cadrul cheltuielilor, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu materiile prime, n procent de 35,92% si materiale cons umabile, n procent de 21,59%, n timp ce ponderea salariului reprezinta un procent de 11,50%. Pentru anul N, la creditele primite, dobnzile bancare reprezinta 5,79% din totalul cheltuielilor fata de 4,65% ct au reprezentat n anul N-1, fiind mai mari, cu toate ca la nceputul anului N se prevedeau scaderi de dobnzi pentru creditele acordate de banca. Evidenta operatiunilor economico- financiare s -a facut pe baza de acte legale tipizate, ncepnd cu documentele de evidenta primara, situatiile

justificative, fisele analitice si sintetice, documentele ce au fost contabilizate n evidenta contabila n momentul producerii fenomenului economic n societate. La ntocmirea bilantului contabil s-au nscris date care corespund cu cele nregistrate n evidenta contabila, fiind puse de acord cu situatiile reale ale elementelor patrimoniale stabilite pe baza de inventar. n cadrul societatii preocuparile permanente trebuie orientate pentru: mentinerea n stare de functionare a masinilor si utilajelor din activitatea de productie, repararea unora si nlocuirea altora; aprovizionarea si asigurarea unui mare volum de materii prime si materiale; repararea si ntretinerea acoperisului, att a cladirii principale de productie a societatii, ct si a anexelor; asigurarea unor mai bune conditii de munca si, pe ct posibil, a reducerii efortului fizic al oamenilor; majorarea si indexarea salariilor; plata la timp a drepturilor salariale cuvenite salariatilor societatii; punerea de acord a organigramei cu profilul, compartimentele si forta de munca. Sistemul managerial trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: imprimarea unui caracter anticipativ; intensificarea caracterului motivational al conducerii; informatizarea managementului; perfectionarea managementului firmei. Elementele metodologice aplicate de echipa manageriala se bazeaza pe sursele de informatii furnizate de compartimentul financiar-contabil nsotite de o serie de elemente de analiza economico- financiara. Aceste date sunt necesare managerului societatii pentru a dirija cu eficienta activitatea economica spre scopul propus, deci spre un profit maxim. n concluzie, putem afirma ca societatea analizata se afla ntr-o situatie financiara instabila, prezentnd un risc ridicat, orice perturbare aparuta n procesul de ncasare a clientilor, corelate cu exigibilitatea unor datorii ce nu pot fi amnate, pot genera efecte deosebit de grave. De aceea, pentru viitor, se propune gasirea unor noi surse de finantare, a unor piete de desfacere, dublate de un management eficient si apt sa ia masuri curente pentru restructurarea activitatii societatii.