Buctria japonez

In tarile asiatice, gastronomia a fost considerata din cele mai vechi timpuri ca o arta si ca o forma a civilizatiei. Se mananca toate produsele vegetale si animale, pregatite dupa o infinitate de retete, insotite de obicei de orez si legume. Masa formala japoneza se compune din portii servite individual din peste, carne si legume, fiecare aranjate pentru a placea ochiului ca si pentru gust. E nevoie de farfurii mici, cupe pentru sos, pentru sake, bol de orez, chopsticks si placerea de a manca. In bucataria japoneza, mare parte a efectului vizual e produsa de armonia sau tensiunea dintre culori si materialele farfuriilor, luand in considerare si farfuriile dar si mancarea. Dupa fiecare masa se serveste o ceasca de ceai parfumat, un fel de infuzie, fara niciun adoas de zahar sau lamaie. Bucataria japoneza este pentru sia ceea ce reprezinta bucataria franceza pentru Europa! prima in eleganta prepararii mancarii. In bucataria traditionala distingem trei caracteristici principale! "rima este prospetimea si gustul specific al preparatului, care ating punctul ma#im in preparare. doua, simtul estetic japonez este regasit in aranjamentul mancarii si in alegerea recipientelor in care se servesc preparatele. treia caracteristica provine dintr$o cultura vegetariana. Mancarea de baza este orezul, cu peste si legume formand nucleul garniturilor. %aponezii servesc & mese! dimineata, la pranz si una la apus. Ei mananca in general la fel la toate mesele, dar micul dejun este mai usor. 'aracteristic pentru bucataria japoneza este numarul mare de preparate crude, in special pestele crud (sashimi). *onul (akami) este principalul peste folosit pentru sashimi. "estele crud este servit cu sos de soia si mustar de hrean (+asabe). "estii pe care ii vezi des in bucataria japoneza sunt scrumbia si sardinele. Sunt populari pentru , motive! sunt ieftini (se prind in apropiere de tarm) si sunt deliciosi. "ot fi fierti, fripti la gratar, sau cateodata, preparati cu sare si otet si apoi serviti cu orez ca sushi. 'revetii se servesc inmuiati in faina si apoi prajiti. cest mod de preparare se numeste tempura. -egumele sunt si ele mai apreciate in acest fel. 'arnea joaca un rol mai putin important in bucataria traditionala japoneza decat in orice alta bucatarie a lumii. stazi este considerata a nu fi prea potrivita pentru consumul uman si de aceea nu se mananca in cantitati mari. "ana la mijlocul secolului al .I.$lea, in %aponia, religia interzicea consumul de carne. "rohibitia era vazuta in acord cu /

preceptele budiste 0a nu lua viata1. 'arnea se taie in bucatele mici, se serveste cu sos si este darnic condimentata. 'aracteristic este si faptul ca, deseori, carnea se serveste sau se prepara impreuna cu fructe 2 ananas, banana, migdale $, iar gustul este dulce acrisor. 'ea mai ceruta este carnea de vita 3obe (3obe este un oras langa *ok4o, dar termenul vita de 3obe descrie modul de crestere si nu originea animalului). "entru a creste vita in mod traditional 3obe trebuie sa rasfeti animalul, sa$i faci masaj si sa$l hranesti special, inclusiv cu bere, pentru a$l tine constant rela#at si lenes. In bucataria japoneza supele nu se servesc inainte de preparatul de baza, ci in acelasi timp. %aponezii servesc in special supa miso, preparata din pasta de soia. Supele de taitei sunt de asemenea populare in %aponia datorita faptului ca sunt gata preparate in pachete instant. Mancarea de baza este orezul (5olan). Se serveste separat in cesti, este fiert cu apa sarata si limpezit cu apa rece. Sushi este un tip de sand+ich cu orez si se serveste ca un aperitiv. 6rezul este impachetat in frunze si servit rece si, ca si sand+ich$ ul, el are garnitura si sos. ceasta nu inseamna carnati sau carne, ci peste sau fructe de mare, nu maioneza, ci mustarul de hrean. 7n alt preparat specific este tofu 0carnea de pe camp1, deoarece se prepara din soia si are un continut bogat in proteine. De secole, tofu a fost un preparat important in %aponia, nu numai datorita religiei (carne), ci si pentru sanatate. "oti servi tofu in supa miso sau hi4a4akko (tofu cu chili) si 4udofu (tofu fiert), alta varianta fiind degustarea cu putin sos de soia si consumul ca atare. Bauturile %aponiei sunt sake$ul si un sherr4 slab. Sherr4$ul este un lichior preparat din orez, tinut in sticla de bere si servit fierbinte inainte de masa. In bucataria japoneza e#ista cateva feluri clare de bucatarii, in functie de ocazie. 7na dintre ele este cea a ceremomiei ceaiului, aparuta in secolul .8II. 'hakaiseki este mancarea servita cu ceaiul verde servit in timpul ceremoniei. Este simpla si preparatele sunt servite pentru a pregati stomacul pentru ceai. Meniul standard se compune din doua feluri (adaugate unei supe) si din trei garnituri. 6 alta bucatarie este cea pentru banchete, kaiseki r4ori. Mancarea este asemanatoare, adaugandu$se eticheta si mesele individuale (fara picioare) pe care se serveste mancarea. Mesele sunt numite in functie de ordinea in care apar! honzen (masa principala), ni no zen (a doua masa), san no zen (a treia masa) si asa mai departe. 6 masa separata denumita suimono zen este folosita pentru folosirea sake$ului. Din timpuri stravechi mancarea speciala se prepara pentru evenimente speciale. 6sechi r4ori, se pregatea inainte si se servea in cutii lustruite (orizume). Mancarea este asezata in cutii, acoperita cu hartie subtire si legata cu funde decorative. 7ltima bucatarie este cea moderna, preparata in restaurante! aceleasi mancaruri traditonale, dar pregatite cu o noua tehnologie. Bucataria japoneza este renumita pentru modul de prezentare a preparatelor. Desi e#ista bucatarii mai comple#e, niciuna nu poate egala simtul estetic al artei culinare nipone. *oate ingredientele sunt taiate si aranjate in mod artistic, nu doar pentru a fi placute, dar si pentru a se conforma simbolismului cultural japonez. Spre deosebire de traditiile culinare occidentale, unde se tinde spre combinarea aromelor, in %aponia mancarurile sunt compuse din alimente separate, fiecare pastrandu$ si aroma si aspectul natural. "estele si fructele de mare au cea mai mare importanta in dieta zilnica. In piata *sukiji din *ok4o, cea mai mare piata de peste din lume, se gasesc peste 9:: specii de

fructe de mare, alge marine si peste. tmosfera agitata, labirintul de standuri pline de produse marine si miile de vanzatori si cumparatori, fac din piata *sukiji o adevarata atractie turistica. *ehnicile culinare variaza considerabil de la o regiune la alta. *otusi, trasatura comuna a tuturor este orezul, prezent de la micul dejun si pana la cina. In %aponia, portiile sunt intotdeauna minuscule, creand impresia ca fiecare masa este o selectie de mostre culinare, aduse pentru degustare. %aponezii nu pun mare pret pe alimentele e#otice sau produsele in e#tra sezon, deoarece fiecare perioada a anului are specialitatile sale. -uarea mesei este o parte importanta a culturii japoneze. Modul in care ingredientele sunt preparate, gatite si consumate este o forma de arta in care traditiile, religia si istoria joaca un rol poate mai important decat mancarea insasi. ;iecare ingredient isi are locul bine stabilit pe masa, iar in loc de furculite se folosesc betigasele. -a sfarsitul mesei, fiecare invitat primeste un bol de apa calda, parfumata cu o felie de lamaie, pentru a se spala pe maini. *oate farfuriile sunt puse pe masa, astfel incat invitatii sa se poata servi, creand combinatiile dorite. Bauturile traditionale sunt sake, ceai verde, supa, care se serveste la sfarsitul mesei pentru a facilita digestia. Este important de adaugat ca masa japoneza nu contine dulciuri, decat in rare ocazii. In general, la sfarsit se consuma un fruct de sezon (para japoneza, etc). Bucataria japoneza a devenit cunoscuta pentru faptul ca ofera mancaruri deosebite, usor de preparat si cu un nivel scazut de grasimi. Iata cum puteti introduce in meniul dumneavoastra zilnic cateva preparate delicioase tipic japoneze care va vor ajuta sa fiti mereu in forma. Bucataria japoneza are o reputatie de invidiat inca din cele mai vechi timpuri, avand un rol foarte important in mentinerea sanatatii femeilor orientale, care par mereu tinere si frumoase. Dar in zilele noastre secretele bucatarilor japonezi au ajuns si in 6ccident, astfel ca aproape oricine se poate bucura de magia preparatelor lor. %aponia se poate mandri cu cea mai scazuta rata a obezitatii din lume. %aponezii cred ca mancarea are proprietati curative si aleg alimentele benefice pentru organism. Dieta japonezilor este compusa din legume, peste proaspat, produse din soia, miso, alge, ceai verde, in timp ce zaharul, carnea si alimentele prelucrate industrial sunt evitate. Miso (un produs obtin din boabe de soia fermentate) reduce nivelul de colesterol si trateaza problemele intestinale. 'eaiul verde este bogat in antio#idanti, care distrug radicalii liberi din organism. "estele, crud sau preparat, contine acizi grasi omega & si proteine. Sushi este unul dintre cele mai cunoscute produse japoneze in afara granitelor %aponiei, dar bucataria acestei tari nu se reduce doar la atat. 'eaiul verde, tofu (branza de soia $ n.r.), legumele proaspete, orezul sau supele delicioase $ toate acestea fac parte din meniurile traditionale japoneze.

&

;aptul ca aceste diete functioneaza perfect este demonstrat si de rapoartele 6rganizatiei Mondiale a Sanatatii portrivit carora in %aponia se inregistreaza cea mai scazuta rata a obezitatii. *otodata, femeile japoneze au cea mai mare medie de viata si cea mai mica rata a problemelor cardiovasculare. 7n meniu tipic japonez trebuie sa includa peste, legume de sezon, tofu marinat si orez maroniu. *oate aceste delicatese sunt foarte usor de preparat, au un gust e#traordinar si sunt sanatoase. Bineinteles, nu trebuie uitat ceaiul verde $ <secretul0 celor mai multe fotomodele pentru a$si mentine silueta. In majoritatea oraselor mari e#ista si restaurante cu specific japonez. Marile lanturi de restaurante, cum este <=o Sushi>0, ofera un meniu foarte diversificat, ce poate fi servit atat in locale, cat si la pachet. Daca alegeti sa luati masa intr$un restaurant de tip <kaiten$zushi0, veti constata ca farfuriile au un cod al culorilor, in functie de pretul meniului ales. %aponezii cred in beneficiile legumelor din familia cruciferelor! varza, broccoli, conopida, ridichi, kale si varza de Bru#elles. Se stie ca poporul japonez este unul dintre cele mai longevive popoare ale lumii. stfel, un barbat japonez traieste in medie ??,@ ani iar o femeie, @A de ani. 7nul din secretele longevitatii lor este modul sanatos in care se hranesc. Bucataria japoneza, naturala si armonioasa, este considerata una din cele mai sanatoase bucatarii din lume. sezarea geografica a %aponiei a influentat, de asemenea, modul de hranire al oamenilor care locuiesc in aceste zone, acestia consumand zilnic alge de mare si peste. In plus, japonezii au e#clus total din alimentatia lor condimentele si au pus un foarte mare accent pe sosul de soia, peste si orez. portul de vitamine si minerale pe care aceste alimente il asigura, precum si lipsa colesterolului, ii ajuta pe japonezi sa aiba grija de sanatatea lor chiar fara sa urmareasca acest lucru. In prepararea bucatelor, japonezii au inlocuit uleiul cu sosul de soia, folosind alimente semi$fierte sau aproape crude pentru a pastra toate mineralele si vitaminele pe care acestea le contin. Sosul de soia, otetul de orez, ghimbirul, +asabi, tofu, algele, pestele, fructele de mare si orezul sunt doar cateva dintre principalele ingrediente folosite in bucataria japoneza. 'hiar daca romanii nu au indemanarea, priceperea sau ingredientele necesare pentru a$si prepara mancare japoneza, pot prelua cateva elemente pentru a$si imbunatatii dieta. BucBtBria japonezB, naturalB Ci armonioasB, este consideratB una din cele mai sBnBtoase din lume. 'onDine puDine calorii, este bogatB En proteine Ci fier, fBrB a avea mult colesterol sau diverse grBsimi. Fn comparaDie cu alte bucBtBrii se remarcB absenDa aproape totalB a condimentelor, abundenDa orezului, a produselor pe bazB de soia (miso, tofu), a peCtelui, fructelor de mare, algelor Ci legumelor. Este faimoasB pentru mGncBrurile sale simple, minunat prezentate, En care nici unul din ingrediente nu eclipseazB gustul celorlalte. Ingredientele principale ale bucBtBriei japoneze tradiDionale sunt! peCtele Ci alte produse marine, zarzavaturile Ci orezul. "eCtele este deseori servit crud, ceea ce necesitB ca el sB fie foarte proaspBt Ci sB fie tBiat cu un cuDit bine ascuDit. bundenDa produselor marine En apele care EnconjoarB %aponia Ci religia budistB (care este Empotriva uciderii animalelor) au fBcut ca japonezii sB foloseascB carne, produse lactate, grBsimi animale etc. En mod mai redus.

'ondimentele principale sunt produse din soia (sosul soia Ci miso$ pastB de fasole soia$ sau orez (sake, oDet din orez, mirin$ un sake dulce). "entru a menDine gustul original al ingredientelor, bucBtBria japonezB nu prea foloseCte condimente iuDi, ci mai mult plante aromatice sau +asabi (hrean japonez), 4uzu (fruct citric), ghimbir, m4Hga (tot un fel de ghimbir), kinome (lujeri ai plantei sanshH (Iantho#4lum piperitum) sau seminDe uscate Ci mBcinate ale aceleiaCi plante sanshH.

Mic dejun kaiseki

MGncare osechi

SupB miso

Jabemono

E#istB trei feluri de mGncBruri japoneze tradiDionale (meniu complet) care se servesc tot anul (deci nu de sBrbBtori)! honzen r4Hri (servitB la banchete oficiale), chakaiseki r4Hri (servite uneori Enaintea ceremoniei ceaiului), Ci kaiseki r4Hri (servite la petreceri sau la restaurantele r4Htei$ restaurante care servesc numai mGncBruri japoneze). lte tipuri de mGncBruri sunt osechi r4Hri (servite de nul Jou) sau shHjin r4Hri (mGncBruri budiste vegetariene).

Mncruri japoneze
Shirumono sunt supele, care sunt de douB feluri! sumashijiru (o supB clarB) Ci misoshiru (din pastB miso). Ingredientele pot fi peCte alb, diferite moluCte Ci crustacee (creveDi etc.), tHfu (un fel de pateu fBrB miros fBcut din fasole soia), carne de pasBre, alge marine etc. Yakimono sunt mGncBruri fripte (peCte, moluCte Ci crestacee, carne, zarzavaturi). Nimono sunt mGncBruri fierte (condimentate cu sare, sos de soia, sake, mirin, zahBr, oDet etc.). Agemono sunt mGncBruri prBjite En ulei. 'ele mai cunoscute sunt tempura (peCte, zarzavaturi etc. Empachetate En aluat nefermentat Enainte de prBjire), karaage (ingredientele$ deseori carne$ sunt acoperite cu fBinB sau amidon de arorut Maranta arundinacea) sau tatsuage (carne de pasBre condimentatB cu sos de soia Ci sake Enainte de prBjire).

Mushimono sunt mGncBruri gBtite cu aburi. 'ea mai cunoscutB mGncare este cha+an mushi. lte mGncBruri din aceastB categorie sunt shiomushi (condimentate cu sare) Ci sakamushi (condimentate cu sare Ci sake). Sunomono (peCte crud sau fiert cu zarzavaturi, condimentat cu oDet Ci zahBr) Ci aemono (peCte Ci zarzavaturi acoperite cu o pastB fBcutB din tHfu, susan mBcinat Ci miso). Gohanmono sunt mGncBruri de orez amestecat cu alte ingrediente! sekihan (orez amestecat cu fasole azuki), takikomigohan (primBvara este orez cu mazBre sau mlBdiDe de bambus, iar toamna este orez amestecat cu ciuperci matsutake sau castane. Domburimono sunt mGncBruri unde En castron, peste orezul fiert, se pun tot felul de alte ingrediente (CniDel panL, de e#emplu). Menrui sunt mGncBruri de tBiDei, servite reci sau calde. 'ele mai cunoscute feluri de tBiDei sunt udon, sHmen Ci soba. "rimele douB sunt fBcute din fBinB de grGu, iar soba din fBinB de hriCcB. SHmen sunt tBiDei uscaDi, dar udon Ci soba pot fi tBiDei uscaDi sau proaspeDi. Nabemono sunt mGncBruri pregBtite Entr$o oalB mare pe masB, En faDa oaspeDilor. ;elurile principale de nabemono sunt mizutaki, 4udHfu, udonsuki, kanisuki, shabushabu Ci suki4aki. Sushi Sushi are o istorie de /&:: de ani. BucBtarul japonez Mana4a =ohei a fost primul care a preparat sushi$ul aCa cum El cunoaCtem astBzi. Fn principiu, acesta se compune dintr$o felie de peCte pusB pe o micB buletB de orez, cu un pic de hrean japonez (+asabi). -a preparare se foloseCte peCte de cea mai bunB calitate Ci oDet. BineEnDeles se aleg cele mai gustoase pBrDi ale peCtelui. JaturalB Ci armonioasBN7nul din motivele longevitBDii japonezilor este regimul lor alimentar armonios, tradiDional. Fn bucBtBria japonezB domneCte principiul sezonier, care constB En selectarea ingredientelor astfel EncGt acestea sB fie consumate En perioade atent alese. "otrivit conceptului shun, fiecare ingredient (peCtii, legumele Ci fructele) are En decursul anului o perioadB anume, de apro#imativ /: zile, En care calitBDile lui nutritive sunt optime. 'lima %aponiei diferB de la regiune la regiune dar e#istB un element comunN Oi anume, baza a mai tuturor felurilor de mGncare o constituie orezul. 'lima En %aponia este deosebit de propice cultivBrii acestei plante pretenDioase. Fn plus, En %aponia, mai ales En vremurile de demult, aproape cB nu se consuma nici un fel de altB carne En afarB de peCte. 'arnea nu se bucurB de o prea mare trecere. De fapt, pentru a caracteriza bucBtBria japonezB ajung douB cuvinte! naturalB Ci armonioasBP. Reteta Sushi cu caviar timp de preparare! &: min porDii! & Descriere

Fn forma sa clasicB, sushi$ul conDine orez, peCte, fructe de mare, legume Ci alte specialitBDi (adesea locale), toate fiind drese cu oDet. Ingrediente Q linguri de orez pentru sushi Q fGCii de alge nori & linguriDe de icre negre (caviar) & linguriDe de icre roCii (caviar roCu) & linguriDe de icre galbene / linguriDB de +asabi (pastB iute de hrean japonez) Mod de preparare 6rezul pentru sushi se ruleazB sub formB de bulete Ci se unge cu +asabi. ;iecare din aceste bulete se EnveleCte Entr$o fGCie de nori, astfel ca nori sB depBCeascB orezul cu circa / cm. "e buleta de orez se pune o linguriDB de caviar. Mod de servire!Sushi$ul astfel preparat se orneazB cu o frunzB Ci se serveCte pe un fund de lemn. Tipuri de sushi: Nigiri $ bulete de orez cu o bucBDicB de ton, un crevete, caracatiDB, ouB prBjiteR Gunkan $ forme din orez Ci alge umplute cu fructe de mareR Norimaki 2 ruladB de orez, sushi Ci alge, cu diverse umpluturiR Temaki $ conuri din alge umplute cu orez sushi, fructe de mare Ci legumeR Oshi $ peCte presat EmpreunB cu orez Entr$o cutie de lemnR Chirashi $ un fel de mGncare din fructe de mare, ciuperci Ci legume presBrate pe o porDie de orez sushi. K uho 2 savoir$vire japonez! S nu servi niciodatB cuiva mGncarea cu ajutorul beDigaCelor (En ritualurile funerare budiste participanDii ECi dau unul altuia En acest mod cenuCa rBposatului). DacB vrei sB El serveCti pe comeseanul tBu, Entinde$i farfuria Ci dB$i voie sB$Ci aleagB bucata doritB S dacB doriDi sB folosiDi acelaCi recipient, folosiDi beDigaCelor la ambele capete S sushi se poate apuca cu degetele, sashimi 2 doar cu beDigaCele S nu Dine beDigaCele la jumBtate, EncearcB sB le apuci Entotdeauna de e#tremitate S nu folosi beDigaCele pentru a trage bolurile Enspre tine S nu muCca o parte din mBncare pentru a pune restul Enapoi En farfurieR dacB ai ridicat o bucatB trebuie s$o mBnGnci En Entregime S nu cere sB Di se aducB un cuDit

S dupB mGncare lasB beDigaCele rezemate de hashi oki, de preferinDB paralel cu tejgheaua sushi baruluiR nu lBsa niciodatB beDigaCele direct pe masBR S nu pune niciodatB beDigaCele Enapoi En vas (Ci aceasta le$ar aduce japonezilor aminte de ritualuri de EnmormGntare) S EncearcB sB mBnGnci tot orezulR a lBsa chiar Ci o micB parte din mGncare pe farfurie este o lipsB de tact, a lBsa orez nemGncat este chiar o grosolBnie (aceastB regulB se respectB doar En %aponia) S nu fuma sub nici un prete#tR fumul de tutun nu le permite comesenilor sB savureze gustul Ci aroma felurilor delicate de mGncareR En plus, doar mirosul poate sB ne asigure cB peCtele este proaspBt S sosul de soia este un adaos pentru peCte, nu inmuia niciodatB En el Entregul sushi S lucru ciudat, cGnd Di se serveCte o supB sau un fel de mGncare cu macaroane, ai voie sB sorbi (dar nu ai voie sB rGgGi)R poDi sB ridici bolul la gurB 2 mai EntGi foloseCti beDigaCele pentru a consuma 0grosul1 apoi, pur Ci simplu, bei restul. S se bea sake Enainte Ci dupB masBR vinul de orez pur Ci simplu nu se potriveCte cu orezulR En timpul mesei se poate bea bere, vin alb, ceai sau apBR sake$ul se serveCte En mod tradiDional doar cu sashimi S berea sau sake$ul se toarnB tuturor mesenilorR nu e#istB obiceiul de a bea din sticle separate S pBrerile japonezilor sunt EmpBrDite! unii ne sfBtuiesc sB Encepem cu sashimi, sB continuBm cu sushi, pentru a termina cu o supB miso cu orezR alDii recomandB pentru Enceput un sushi cu omletB Ci legume, apoi un fel la alegere, iar la sfGrCit sashimi Ore! pentru sushi timp de preparare! K: min porDii! 9 dificultate! complicat TeDeta de orez ca baza pentru sushi. Descriere 'Gnd este perfect pregBtit, acest orez este uCor lipicios, fBrB a fi coagulat. Ingrediente , U pahare de apB , U pahare de orez condiment! 9 linguri de oDet fin & linguri zahBr , U linguriDe de sare Mod de preparare 6rezul se spalB Ci se lasB la muiat cel puDin &: minute. Se pune apB la fiert, se lase sB fiarbB /$, minute. poi se trece orezul En apB Ci se lasB la EnBbuCit cc. /A minute, pGnB Emnoaie. 'oncomitent, se amestecB toate condimentele, se fierbe Ci se lasB la rBcit.

Mod de servire! 6rezul se trece Entr$un bol Ci se amestecB bine cu o lingurB de lemn, En adGncime. poi se toarnB condimentele, amestecGnd continuu, pGnB cGnd orezul se aereazB bine. Se lasB sB se rBceascB la temperatura camerei, sub un Cervet. "reparatele traditionale ale japoniei dupa cum stim cu toti sunt sushi , sashimi , tempura , udon , soba , miso supa , ozoni , nanakusaga4u , supa hamaguri , katuo si multe altele. Alimentele de baza in bucataria japoneza A"ge"e in bucataria japoneza, algele sunt utilizate in forma lor deshidrata. "rincipalele tipuri sunt +akame alga cu gust puternic, folosita la supele miso si nori alga cu gust mai discret, folosita pentru sushi... #ugu o delicatesa japoneza potential fatala ;ugu, sau pestele$luna este un aliment de lu#, deosebit de apreciat in %aponia. Se numeste astfel datorita faptului ca ia forma unui glob atunci cand se simte amenintat. tractia pentru acest tip de peste deriva din to#icitatea sa. ;icatul, ovarele si intestinele pestelui contin o neuroto#ina care provoaca o paralizie a sistemelor respirator si nervos. In plus, nu e#ista un antidot pentru aceasta to#ina, iar in fiecare an cateva persoane decedeaza din cauza acestei to#ine mortale. "entru amatorii de senzatii tari, placerea de a consuma fugu se afla desigur in riscul asumat. "repararea pestelui fugu este o forma de arta si necesita o formare profesionala, validata din /QA@ printr$o diploma conferita de ministerul sanatatii. 'uratarea gresita a pestelui elibereaza to#inele din intestine si otraveste carnea. Sushi Sushi este un aliment emblematic pentru bucataria japoneza si consta in orez, acoperit de peste crud si invelit intr$o alga marina. 6rezul pentru sushi este asezonat cu otet din orez, sare si zahar. Sushi se consuma cu betigasele sau cu mana si poate fi inmuiat intr$o cescuta de sos de soia, in care se adauga putin +asabi. Intre fiecare doua portii de sushi diferit, se poate manca o felie de ghimbir marinat pentru a indeparta gustul portiei precedente. Sashimi Sashimi este un fel tradititional al bucatariei japoneze, atestat inca din secolul .8, compus din felii de peste crud. Tenumele sau mondial este dat de arta de a selectiona produse cat mai proaspete si de cea mai buna calitate, de a le taia si prezenta intr$o forma artistica. "estii si fructele de mare preferate pentru sashimi sunt! tonul (alb sau rosu), somonul, scoicile, caracatita, langusta, balena si fugu. Selectionarea celor mai bune specii de peste, taierea si prezentarea lor pentru sashimi necesita o pregatire serioasa. Ghimbir $ macerat in otet, acest condiment insoteste felurile compuse din peste crud. re rolul de a neutraliza gustul alimentelor precedente si trebuie consumat intre fiecare , portii de peste. Natto 2 este un aliment traditional japonez, putin apreciat de catre occidentali. Jatto este obtinut din fasole fermentate si degaja un miros puternic, asemanator branzeturilor cu mucegai. In ciuda aspectului sau respingator, natto este e#celent pentru sanatate. El este consumat frecvent la micul dejun, alaturi de nelipsitul orez. $aikon 2 arata ca un morcov urias, masurand &A cm lungime si poate fi servit separat (aromatizat) sau in supe.

/:

Taitei 2 e#ista o varietate de taitei in tarile asiatice si se diferentiaza in functie de compozitia lor (din hrisca sau faina de grau) sau de grosime. %este $ consumat de regula crud. Ore! 2 cu siguranta alimentul cel mai consumat in %aponia, precum si in alte tari asiatice. De altfel, cuvantul 0gohan1 denumeste atat orezul cat si masa in limba japoneza. 6rezul sushi, utilizat pentru felurile cu acelasi nume, este un orez japonez preparat cu otet din orz, zahar, sare, kombu (alga japoneza) si sake. Sosul de soia 2 In %aponia, sosul de soia este un produs la fel de utilizat ca si otetul si uleiul. Dupa cum indica numele sau, sosul de soia este preparat din boabe de soia fermentate si asezoneaza felurile pe baza de peste crud, datorita gustului sau usor sarat. &asabi 2 planta utilizata drept condiment in bucataria japoneza. Sosul +asabi, picant si consistent, amestecat cu sos de soia, adaugat la pestele crud. Shiitake 2 este o ciuperca asiatica originara din 'hina. Sake 2 bautura specific japoneza, facuta din orez, care se bea calda in cescute de portelan. Oshi!ushi 2 cel mai vechi tip de sushi, compus din doua straturi de orez, intre care sunt puse ingredientele (peste, legume, alge) Maki!ushi 2 consta intr$o alga uscata (nori), peste care se pune un strat de orez si apoi peste si legume. 'ompozitia se ruleaza, iar ruloul obtinut este taiat in felii. Nigiri!ushi 2 este cel mai cunoscut tip de sushi, constand intr$o biluta de orez pe care se pune o felie de peste crud, iar intre se adauga putin +asabi. Temaki!ushi 2 este un con format dintr$o alga uscata, in care se pune orez si alte ingrediente (peste, legume, etc.) '(presii u!ua"e: rigato 2 mulDumesc Domo 2 mulDam Domo arigato gozaimatsa 2 mulDumesc frumos (dupB masB) Dozo 2 cu plBcere 5ochisou 2 sema deshita 2 o e#presie tradiDionalB rostitB la sfGrCitul mesei (0mi$a plBcut) Itadakimatsu 2 rostit la Enceputul mesei (Pam primitP) Irasshaimatse 2 e#presie de bun venit 3ampai $ SBnBtate> 3onbana+a 2 BunB seara 3onichi $ +a 2 'e mai e nouV 'e mai faciV 3ore+a nandesuka 2 'e este aceastaV 6aiso 2 cGnd ai terminat Ci doreCti nota de platB 6ishii $ delicios 6sosume+a nandesuka $ 'e recomandaDi astBziV Sa4ounara 2 -a revedere

//