- Habitatul uman reprezinta "teritoriul amenajat, in care se desfiiJoarii activitiijite vitale economice Ji sociale' ale omului.

Habitatul uman depiiJeJte limitele perimetrului construibil al aJeziirilor, incluzand i importante suprafeje in care se desfiioarii activitaji umane de mundi, recreere sau circulajie, situate in afara acestuia" (G. Erdeli, 1999). - Care credeti ca sunt principalele componente ale habitatului uman? ( ... satele ~i ora~ele.) Secventa de invatare nr. 2 Obiectiv operational metodologic: pe parcursul acestei secvente de invatare elevii vor fi capabili sa completeze in tabel caracteristicile a~ezarii rurale pe baza cuno~tintelor anterioare ~i a informatiilor extrase din text Lucrul cu manualu!. Sarcina de lueru: Lucra~ in perechi timp de un minut. Scrieti caracteristicile esen~ale ale satelor in tabeluJ urmator pe baza textului din manual. Slide nr. 2: Aspectele a~ezarii rurale Aspect A~ezare Turala (sat) - numar relativmlc Numar de locuitori - slaba Echiparetehnico-edilitara - primare Activitatipredominante - mica llinsitatea constructiilor - mica I Densitateapopulatiei , Conversatie: Care sunt caracteristicile satului? (...)In timp ce elevii precizeaza cum anUme au completat tabelul, profesorul completeaza informatii1e direct in tabelul vizibil pc ecran sau cere unui elev sa il completeze. - in concluzie, cc sunt sate Ie? (...) Profesorul prezinta slide-ul urmator. Slide nr. 3: Conce lu] de sat sau a;;ezare rurala SatuI sau a~ezarea Turala Satek se caracterizeazii prin llUl11ar relatlv mic de locuitori, 0 slaba echiparetehnicocdilitara, activita\i predominant primarc ~i 0 densitate redusa a construqiilor ~i popuJatiei
J~~.1i
aI., p. 79, 2005).

Secventa de invatare nr. 3. Analiza elemcntelor ullui sat pe baza ullui plan Obieetiv operational metodologie: pc parcursuI acestei secvente de lnvatare elevii vor fi capabili caracterizeze elementele componente ale unui sat pc baza uDui plan sau a unei hz..rti Slide nr. 4: Principalele elemente componente ale uHei un itali administrative de tip comuna (Surd ~i aI., . 80, 2005) LE(;ENDA 1'01@!
/
/' .' Lir.Jit\1 ~:lmin;~:r(ll;~~

Profesorul prezinta pe ecran planul comunei Flore~ti. Conversa{ie: Observati planului comunei Flore~ti. Care sunt satele care intra in componenta comunei Florqti? - Care sunt elementele sale esentiale vizibi1e pe plan? (... vatra ~i mo~ia sau hotarul.) - Cum se nume~te suprafata ocupata de cUidiri dintr-un sat?( ... Vatra satului.) - Ce cuprinde vatra satului? (... Vatra concentreazii locuin{ele, adaposturile pentru animale i spa{ii specifice de depozitare a furajelor Ji a hrarieipopulajiei. In vatra exista principalele utilitafi de interes public (unitati administrative, de Invatamant, sanitare, comerciale, religioase ~.a.). - Cum se nume~te suprafata situata III afara satului? (... mo~ia sau hotarul ~atului.) - Care este utilizarea terenurilor situate pe mo~ie? ( ... arabil, faneata, pa~ulle, padure, livada etc.) - Ce componenta importanta mai are satu] III afara vetrei ~i a mo~iei? ( ... populatia.) - Pe baza celor observate pana acum, care credeti cil sunt cOllditiile externe (naturale) necesare formarii ullui sat? (... prezenta terenului arabil, a paJunilor, a piidurii i a apei.) - A treia componenta a satului este populatia. Intre cele trei clemente exista relatii putemice In procesul de produetie agricola, prin care se asigura necesaru1 de hrana. Secventa de invatare nr. 4 Analiza modului de organizare a unci gospodarii rurale pe un plan (model) Obiectiv operational metodologic: pc parcursul acestei secvente de invatare clevii vor fi capabi!i sa analizcze modul de organizare a unei gospodilrii mrale pc un plan (model) - In sat exista gospodarii. Ce este 0 gospodarie rural a? (... ) Slide nr. 5: Modul de organizare a unei gospodarii rurale (Surd ~i a!., p. 80, 2005)

;\/ --...

RC-!c:JWlhldrogmlie.i Orumjudll"!e<'Jfl

-Drummllion"l ~Orvml'Omul1:.1

Em CcnfTu de mmvn~
CD Sat
.padure G~une

[ill!Ara~iI
DF3ne3~
~~~~~4abil

~Ter~spccial
DT(lrenuriumede

Profesorul prezinta pe ecran planuI unei gospodarii rurale. Conversafie: Fiecare a~ezare rurala este constituita din gospodarii. Observati planul acestei gospodarii. Ce cuprinde 0 gospodfuie rurali"i? ( ... casa, bucatfuie de wra, ~ura, grajd, WC, fantana etc.) - Ce se pastreazilln~ura? (... fiinul.)

- Cum numesc adaposturile pentru pasari ~i pentru porci? (... cotete.) - Din ce cauzii este bine ca fantiina sa fie departe de WC ~i de grajd? (". deoarece dejectiile polueaza apa din panza freatica din care se alimenteaza fantana.) - De ce ~ura este situata Tn prima curte? (... fanul se aduce de pe mo~ie, nu din gradina situata Tnspatele gospodariei.) - In conciuzie, ce este 0 gospodarie ruraUi? ( ... 0 forma de organizare sistematica a spatiuiui rural, 0 asociere de componente construite specifice, situate in vetrele a~ezarilor rurale. Secventa de 'invatare nr. 5 Obiecti~ operafio~al metodologic: pe parcursul acestei secvente de lnVatare elevii vor fi capabili sa reprezinte lntr-un organizator grafic de tip arbore c1asificarea satelor dupa diferite criterii, pe baza unui text, a planurilor ~i a imaginilor Profesorul prezinta un text pe ecran. Sarcina de lucru: Cititi textul din manual sau de pe slide. Prezentati cIasificarea satelor dupa numarul de loeuitori intr-un organizator grafic de tip arbore. Slide nr. 6: Textul despre c1asificarea satelor dupa numarul de loeuitori Dupa numarul populatiei satele pot fi mid, mijlocii ~i mari. Aceste atribute sunt orientative, pragul de sat mic, mijlociu ~i mare diferind de la 0 tara la alta. La noi In tara marimea medie a unui sat este de 750 locuitori. Satele cu populatie mai putina de 500 locuitori, sunt considerate sate mici, ele fiind cele mai numeroase. Satele eu popuJatia cuprinsa'lntre 501 ~i 1 500 loeuitori, sunt considerate sate mijlocii, iar cele cu peste I 500 locuitori sunt sate mar;' (Surd si aI., D. 80,2005) Profesorul analizeazii organizatorii grafiei realizati de catre elevi 'in caiete ~i prezinta c1asificarea pe un slide (feed-back). Slide nr. 7: Clasificarea sate lor du a numarul de Iocuitori ~ mici - sub 500 loc. a). DURallumarul populatiei mijlocii - 501- 1500 lac. mari -- peste 1500 I,?c. Slide nr. 8: Sat eu vatra de forma dreptunghiulara

- Observati planuJ acestui sat. Ce forma are vatra acestui sat? (." fonna dreptunghiulara.) - Din ce cauzii au satele vatra de forma dreptunghiulara? ( ... se dezvolta la baza lInui versant, pe coama unui deal, in lungul unui rflll, a unei ~osele, la periferia unei plal1tatii, in lungul tarmului ori a grindurilor.) - Dnele sate au vatra de forma patrata. Din ee eauza au satele vatra de forma patrata? (... s-au dezvoltat pe baza unui plan, ea urmare a proeeselor de eolonizare ori de regmpare dupa interventii antropice de anvergura, de exemplu amenajari hidroenergetice). Slide nr. 9: Sat eu vatra de forma eireulara

.... .
.. :<)

ConversCi/ie: Observati fotografia aeestui sat. Ce forma are vatra aeestui sat? ( ... forma cireuJara.) - Din ee cauza are satul vatra. de forma circulara? (... pentru aparare.) - In sectorul central-sudic al Africii exista satul de tip kraal, unde locuinteJe dispuse sub fonna de cerc adapostesc Tn centm un teren pentru odihna animaleJor pe durata noptii. Exista sate care au vatra de forma triunghiulara. Din ce cauzii all satele vatra de forma. triunghiulara? (... se dezvolta la eonfluenta unor rauri ori Ia intersectia llnor drumuri, pe eonurile de dejectie etc ..) - Din ce cauza majoritatea satelor au forma neregulata (haotica, intortocheata)? (... din cauza reliefului; din cauza extinderii treptate; din cauza lipsei experientei Tn amenajarea ~i exploatare a teritoriului.) Sarcina de lucru: Elaborati intr-un organizator grafic de tip arb ore cIasifiearea sateIar dupa forma geometric a a vetrei. Slide nr. 10: Clasifiearea a~ezarilor rurale dupa forma geometrica a vetrei

b).Aseziiri rurale dupa forma geometrica a vetrei

<

cu vetre de forma neregulata - maJoritatea satelor

cu vetre de forma reguJata "sate geometrice" ~

dreptunghiuJara patrata circuJara triunghiulara

- Observati planul unui sat cu vatra risipita. Cu ce eredeti ea este oeupat terenul dintre gospodarii? (... paji~ti, pauni, paduri, mai putin terenuri arabile.) .- Pi: ce forme de relief sunt caracteristice satele cu vatrii risipita? (... montane.) ~ Din ce callza exista distante mati lntre gospodariile acestui sat? (... fiecarc gospodarie are ranea1a ~i pa~unea In apropiere; fiecare gospodarie este organizata ca 0 ferma; terenul din apropiere este proprietatea celui care are casa; au primit acel pamant ca mo;;tenire; pamantul l1Ua fost lmpat1it de-a lungul timpului la mai multi motenitori, deci proprietatea nu s-a divizat; marile proprietati funciare au fost divizate ca urmarc a improprietaririlor; slaba productivitate a solului etc.) - Cum influenteaza slaba productivitate a solului distanta dintre gospodarii? (... gospodariile se risipesc pe spaFi extinse din nevoia Jor de se obtine hrana pentru animale i indirect pentru oameni.) -De ce ~i-au a~ezat gospodariile In grupari razlcte? (... ca um'lare a fenomenului de suprapopulare din unele regiuni, oamenii au ocupat terenurile nepopulate sau au defri~at unele suprafete.) - Acest fenomen se nunle~te roire demograjicii. Procesele de fmproprietiirire cu piimdnt a ,aranilor au condus la 0 lotizare excesiva a terenului. Familii lntrcgi, rara pamant, ~i-au amenajat gospodariile pe noile terenuri, rezultand sate cu vetre risipite (cazu] "hodiiilor" din Campia Transilvaniei). Slide nr. 11: Sat cu vatra rasfirata Conversatie: Observati planul unul sat cu vatra rasfirata. Cu ce este ocupat terenul dintTe gospodarii? (... livezi, vii, terenuri arabile, paji~ti.) - Unele sate au casele foarte apropiate uncle de altele. Din ce cauza uncle sate au vetre adunate? (... economisirea terenului ab'Ticol; apararea mai u~oara a gospodariilor; preferintele populatiei de a trlii in grupuri.)

- Exista sate in care casele sunt unite unele de altele prin ziduri: "case l:lnga case". Aceste sate au vatra compacta. Din oe cauza casele sunt unite prin ziduri? ( ... I entru aparare.) - Ce este structura vetrei? ( ... gradul de concentrare In vatra a componentelor.) - In concluzie, dupa structura vetrei, ce tipuri de sate exista? (...) Sarcina de lucru: Elaborap IntT-un orgauizator grafic de tip arbore c1asificarea satelor dupa structura vetrei. Slide nr. 12: Clasifiearea a;;ezarilor du a struetura vetrei
c) Aseziiri rurale /' .dURa struetura vetrei~u eu vetre risipite --+ distanle mari intre gospodarii vetre riisJirate --+ eu terenuri agrieole miei mtre ease eu vetre adunale --+ ell gospodariile apropiate

Profesorul prezinta doua vetre eu texturi diferite $i forrmlleaza urmatoareJe Illlrebari: - Ce deosebire exista intre cele doua vetre? (... una are gospodariile dispusc de-a IUllgulunor strazi cu trasce rectangulare, iar cealalta are 0 retea stradala mai dezordonata.) - Dupa textura vetTei, adiea a modului de ordonare a componentelor fn vatrii, 'xista vetre cu texturii neordonatii ~i vetre cu texturii ordonata (geometricii). Slide nr. 13: Clasificarea a 'ezarilor rurale du a textura vetrei
vetre eu textura neordonata d). Asezari mraJe< dURa textura vetrei

--+ ulilele ~i gospodarii

eu aspeet de dezordine spaliala vetre eu textura ordonata --+ ulite eu trasee reetangulare (geometrieii)

- Ce este textura vetrei? ( ... modul de ordonare a eomponentelor in vatra.) - In funetie de ocupatia pe care 0 au majoritatea loeuitorilor unui sat, satele au IInurnite funqii. Ce functie eredeti ea au satele? ( ... sate agrieole; sate turistice; sate 111 iniere etc.)

_ In unele sate din apropierea ora~e1orcei mai multi locuitori lucreaza In ora:;;.Ce functie credeti di au aceste sate? ( ... de "dormitor".) ,Sarcina' de lucru: Elaborati intr-un organizator grafic de tip arbore clasificarea satelor dupa functii. Slide nr. 13: Clasificarea asezarilor rorale du a functii
e) Asezari :urale . _~ dupa functla economlca de baza -sate agricole ~ cultura planteloT ~i cre~terea animalelor sate mmlere sate turistice sate "donnitor" - ~ezari "dormitor"

Competenta: - Formularea obiectivelor operationale ~i a competentelor pentru

lectie

Situapa de in vat are nr. 1 Obiective operaponale. Studentii vor fi capabili: - sa analizeze componentele unei programe ~colare ~irelalii1e dintre componente - sa identifice obiectivele-cadm din Programa fjcolarii pentru clasa a VI-a ~i obiectivele de referinta adecvate fiecarui obiectiv-cadm Strategii didactice: - resurse materiale: Program a !jcolariipentru clasa a VI-a - resurse procedurale: observarea, conversatia, analiza unui document ~colar - resurse de timp: 5 minute Sarcina dc Iucru: Lucrati 'in gmpuri de cate patru timp de cinci minute. 1) ldentiticati partile componente ale Programei fjco/are pentru clasa a VI-a de Ia paginile 26-27. 2) Identificati obiectjvele-cadru din Programa !jcolara pentru clasa a VI-a. 3) rdentiticati obiectivele de referinta adecvate fiecarui obiectiv-cadru. 4) ldentificati activitatile de Invatareasociate fiecarui obiectiv de referinta. Situapa de illvatal'c nr. 2 Obiectiv operational: Studentii VOl' fi capabili sa stabileasca categoria unui obiectiv operational dupa formularea lui Strategii didactice: - resurse materiale: formuliiri de obiective operationale - resurse proceduralc: conversatia, analiza unor formulari - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Lucrati In grupuri de cate patru timp de 5 minute. I) Cititi lista de obiective operationale ~i stabiliti din ce categorie de obiective face fiecare obiectiv. 2) Precizati categoria de obiective in tabe!. Informatij despre tipurile de objective operationale existli la pagina 12. Analiza rezultatelor. Studentii prezintii pe riind rezolviirile. Categoria de obiective

4. Elevii vor fi eapabili sa loealizeze regiunile eu un anumit tip de clima, cu 0 anumita asociatie vegetalii 5. Elevii vor fi eapabili sa defmea~cade~ertul,oaza, hamada, ergul, regul, uedul 6. Elevii vor fi eapabili sa elaboreze sehita de harta a statului 7. Elevii vor fi capabili sa i~iexprime intr-un eseu atitudinea fata de viata oamenilor din de~ert 8. Elevii vor fi eaoabili sa se comporte adeevat in de~ert Situatia de iovatare or. 3 Obie~tive operatiooale. Studentii vor fi capabili: - sa stabileasdi eategoria unui obiectiv operational dupa formularea lui - sa identifice obieetivele operationale formulate eoreet dintr-o lista de obiective - sa identifice gre~eala in formularea obiectivului operational - sa corecteze fommlarea obieetivelor operationale Strategii didactice: - resurse materiale: formuliiri de obiective operationale - resurse procedurale: conversatia, analiza unor formuliiri - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Lucrati In grupuri de cate patru timp de 5 minute. 1) Cititi lisla de obiective operationale. 2) Stabiliti din ce categorie de obiective face fiecare obiectiv. Informatii despre tipurile de obiective operationale exista la pagina 12. Analiza rezultatelor. Studentii prezinta pe rand rezolvarile. de invatare Dr. 4 ~ Obiectiv operational: Studentii vor fi capabili sa formuJeze obiective operationale cognitive ~i obiective operationale metodologice adecvate unui obiectiv de referinta din program a ~colarii, corel ate cu un anumit conti nut Strategii didacticc: - resurse materialc: Programa ficolarapentru clasa a Vl-a - resurse procedurale: conversatia, algoritmizarea (elaborare de obiective - aplicarea unei proccduri) - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Lucrati in grupuri de cilte patm timp de 5 minute. 1) Formulap cel putin 2 obiective operationale cognitive ~i eel putin 2 obiective operationale metodologice, corelate cu obiectivul de referinta ales din Programa ~colara pentru clasa a VI-a ,,2.2. sa exprime oral elementele redate pc harti" ~i cu continutul urmator, respcctand procedura lui Mager (cele cinci componente). Informatii despre tipurile de obiective operationale exisHi la pagina 12, iar despre procedura lui Mager la pagina
11.

Analiza rezultatelor.

Studentii prezinta pe rand rezolvarile.

Anexa. "Polonia este situata in emisfera nordica intre 49 ~i aproape 55 latN, In na climei temperate ~i in emisfera estiea intre 22 ~i 26 long E. Cu 0 suprafata de 112 000 ~2 este un stat mijloeiu ea intindere, dar al doilea ea marime din Europa Ccnlralii. In nord are ie~ire la Marea Baltica, se inveeineazii eu 0 enclava care apartine 'o'cdtntiei Ruse, in nord-est eu Lituania, in est cu Belarus ~i Ueraina,in sud cu Siovacia ~i Cehia, in vest cu Germania. Are doua portiuni de granite naturale: eu Ucraina ~i Belarus de-a lungul raului Bug, eu Germania de-a lungul fluviului Odra" Dulama, 2002, p. 284).
'I.

CSituatie

Situatie de invatare nr. 5 Obiectiv operational: Studentii vor fi capabili la seminar sa formuleze obiective operationale cognitive, obiective operationale metodologice, obiective operationale IIliludinale pelltru lectia "Portugalia" Strategii didactice: - resurse materiale: Program a fiCO lara pentru clasa a VI-a, textul clin manual - resurse proccdurale: conversatia, analiza unui document ~colare, algoritmizarea aplicarea unei proceduri) - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lncru: Lucrati in grupuri de cate patru timp de 5 minute. 1) Alegeti din Prograrna $colara pentru clasa a VI-a (pag. 26-27) cel putin 3 obiective de referinta (\dccvate lectiei Portugalia, pe baza exemplului urmator. 2) Formulati 2 obiective opcrationale cognitive, 2 obiective operationale metodologice ~iun obiectiv operational IIlitudinale adecvate obiectivelor de referintJi atese. 3) Scrieti obiectivele de referinta ~i nhiectivele operationale intr-un tabel. 4) Grupati obiectivele operationaJe In eele trei nllcgorii. _Subiectul "PoI!U alia" (cla')3 a VI-a)
<

Objective de referinm

Obiec=.ti-=-.v-=-e-=-o_~p.-=-r_a __ ti_._o_n-=-a-=-l_e~~.~~~~~~_Jj

Obiective de referinPi:
I.

\.

()lJiective operaponale cognitive:

I.

('hiective operationale mctodologice:

I,

( 'hlcetiv operational atitudinal:

I.

Obiective de referintii 1.2. sa utilizeze modalitati ~i instrumente de orientare in spatiu 2.2. sa exprime oral elementele redate pe harti

Obiective operationale Obiectiv operational metodologic: elevul va fi capabil sa efectueze un profil transversal al reliefului din Olanda dupa harm Obiectiv operational cognitiv: elevul va fi capabil sa defmeasca polderele pe baza profilelor ~i a hartilor, cu ajutorul profesorului Obiectiv operational cognitiv: elevul va fi capabil sa specifice zece caracteristici esentiale ale Olandei pe baza textului din manual ~ia hartilor Obiectiv operajional metodologic: elevul va i1 capabil sa compare dupa diferite criterii polderele din diferite rcgiuni ale Olandei pe baza hartii, cu ajutoml profesorului 3.1. sa utiIizeze corect Obiectiv operational metodologic: elevul va fi capabil sa numele proprii auzite sau localizeze pe harm fluviile, vccinii ~i marile tnvecinate, ora~eleprincipale din Olanda citite Obiectiv operational metodologic: elevul va fi capabil sa ordoneze cuno~tintele anterioare ~i informatiile noi despre Olanda din text lntr-un ciorehine eu ajutomlprofesorului 4.1. sa identifice elemen- Obiectiv operajional metodologic: clevul va fi capabil sa tele naturale ~i umane in analizeze componentele esentiale ale spatiului olandez pe realitatea observata baza textului din manual, a harti1or,cu ajutoml profesorului 5.1. sa dovedeasca interes Obiectiv opera{ional atitudinal: elevul va fi capabil sa pentm eunoa~tcrea mcdiu- identifice in text earaeteristicile olandezilor pe care ar trebui sa Ie ia romiiniica exemplu lui

()hicctive operaponale atitudinale. La sIar~ltullectiei elevii VOl' fi capabili: s identificein text caracteristicileolandezilor pe care ar trebui sa Ie ia romiinii ca exemplu. Anexii. Portugalia. Portugalia este situatA in sud-vestul Peninsulei Iberice. Este Illarginita spre vest ~i sud de Oceanul Atlantic, iar la est ~i nord se invecineaza cu Spania. Portugalia are doua arhipelaguri importante in Oceanul Atlantic: Azore ~i Madeira. Jumatatea nordidi a Portugaliei, formata din munti (Serra da Estrela, 1991 III) ~i podi~uri, are altitudine mai mare dedit partea sudica, alcatuita din dealuri ~i !lmpii. Ciimpia Portugaliei este situata in lungul tfumului sud-vestic ~i a fluviului T jo. Fluviile Duero, Tejo ~i Guadiana, care izvorasc din centrul peninsulei, se varsa III Oceanul Atlantic prin estuare. Clima este subtropicala (mediteraneana) cu influente occanice. Vegetatia cuprinde paduri de foioase (stejar) in partea nordica, asociatii de I':lrriga ~i maquis. Se remarca arborele de pluta. Garriga este 0 formatiune de arbu~ti scunzi, sempervirescenti (stejar mic, palmier pitic) ~i plante erbaeee (rozmarin, lavanda, cimbri~or, euforbii) care se dezvolta pe calcarele din zona mediteraneana. Maquisul este 0 formatiune de arbu~ti spino~i, variati ca dimensiune, rezistenti 1:1 seceta, foarte de~i, care se dezvolta pe calcarele din zona mediteraneana. Stejarul de pluta este un arbore specific zonei mediteraneene eu clima calda ~i IIscata. Scoarta lui are la exterior un strat gro's poros, impermeabil, elastic, foarte u~or, 11 I 1111 it pluta. Acest strat este desprins cu un cutit special, 0 data la opt ani. Pluta estc lItilizata la fabricarea dopurilor, a colacilor de salvare, a tiilpilor de inca1taminte, a pilitelor pentru pescuit, la izolarea perctilor etc. Portugalia are 9,8 mil. locuitori. DatoriUi sporului natural mare predomina tinerii. Populatia rurala reprezinta 67%. Predomina catolicii. Or~ele importante sunt Lisabona ( I,3 mil. loc.) ~i Porto, port la Oceanul Atlantic. Lisabona, un ora~ vechi de peste 3000 de ani, este capitala Portugaliei de acum 1200 de ani ~i cel mai important POit al tiirii. Multe s-au intiimplat in acest or~: in anu! 1"\48a bantuit ciuma, in 1373 a izbucnit un mare incendiu, iar la 1 Iloiembrie 1755, din rilULa unui cutremur care a dcterrninat valuri uria~e ~i incendii, au murit 60000 de lIamcni ~i doua treimi din ora~ au fost distruse. Turoul Belem care strajuie~te fluviul 'I' 'jo a devenit simbolul ora~ului. Ora~ul Porto, al doilea ora~ ca miirime al irii, este un 0,.0$ vechi care a dat numele llltregii tiiri: Portus Cale. Ora~ul a fost cucerit de arabi in 1111111 716 e.n. Intre 1110 ~i 1174 a fost capitala tiirii. In anul 1890 a fost creat portul artiIi ial Leicoes, la 10 km spre nord. Or~ulinconjurat de vii, livezi, gradini are aspectul Il1luiamfiteatru ce se I'ntinde pe doua coline despiif!ite de 0 vale adiinca. Punctele cele IIIf1i lnalte sunt ocupate de manastiri ~i castele. Portugalia, membra in UE, are economie in curs de dezvoltare ~i diversificare. I\stc 0 tara rurala care pastreaza obiceiurile tradiponale (pescuit, agricultura). Agricul111m cste baza economiei. Cultiva vita de vie, citrice, maslini, migdali, stejar de pluta. () 'lira locul al doilea in lumc la productia de pluta. Industria este putin dezvoltata. In I'<>rlugalia se produce ciment, produse textile ~i alimentare, produse din pluta, III'nl[iiminte, lngra~aminte. EXpOltiiconfecpi, ma~ini, utilaje, produse chimice, pluta ~i IlIlporta produse manufacturate. Turi~tii sunt atra~i de Lisabona, insulele Madeira ~i !\mre (Dulama, 2002, p. 279-280).

Exemplu de prezentare a obiectivelor de r'eferintii$i a celor operationale In antetu! din Proiectul de leclie:

Subiectul "OIanda" (clasa a VI-a) Objective de rcfcrinta: 1.2.sautilizeze modaiitati ~iinstrumente de orientare in spapu 2.2.sa exprime oral eJementeleredate pc hiirti 3.I.s3 utilizeze coreet numele proprii auzite sau eitite 4.1.sa identitice elementele naturale ~iumane In realitatea observata 5.1.sa dovedeasea interes pentm cunoa~tereamediului Obiective operaponale cognitive. La sfii~itullee!iei elevii VOl' fi capabili: - sa defmeasca polderele pc baza profilelor ~ia hfu1ilor,Cllajutoml profesorului - sa speeifice zeee caraeteristiei esentiale ale Olandei pe baza textului din manual ~ia hiirrilor Obiective operaponale metodologice. La s~itullectiei elevii VOl' fi eapabili: - sa locaJizezepe harm fluviile, vecinii ~imarile j'nvecinate,o~cle principale din Olanda - sa compare dupa diferite criterii polderele din diferite regiuni ale OJandei pe baza hfu1ii,cu ajutorulprofesorului - sa analizeze componentele eselltiale ale spatiului olandez pc baza textului din manual, a harplor, cu ajutorul profesorului - sa ordoneze intr-un ciorchine cuno~tintele anterioare ~i informapile noi despre Olanda extrase dintr-un text cu ajutorul profesorului - sa efeetueze un profil transversal al reliefului din OIanda dupa ham

C=Situape de invatare nr. 6 Obiective operationale. Studentii vor fi capabili: - sa identifice mtr-o lista de obiective operationale pe cele fommlate grel?it - sa specifice in ce consta grel?ealain formularea unui obiectiv operational Strategii didactice: - resurse materiale: tabel cu objective operationale - resurse procedurale: conversatia, analiza - resurse de timp: 5 minute Sarcina de Iucru: Lucrati in grupuri de cate patru timp de 5 minute. Fiecare grup va analiza 0 lista de obiective operationale. 1) Cititi lista de obiective operationale. 2) Stabi1iti care dintre obiectivele operationale sunt formulate grel?it. 3) Specificati in ce consta gre~eala in formularea fiecarui obiectiv operational respectiind procedura lui Mager (cele cinci componente). Gmpul ill. 1 Obiective opcrationale I.Elevul sa cunoasca componentele unui vulcan pe baza unei fotOgTafii 2.Elevul sa ~tie sa defineasca stratu1acvifer 3.Elevul sa defineasca, sa clasifice, sa localizeze curentii oceanici ~isa exolice formarea lor 4.ldentificarea pc harta a ora~elor mari, a raurilor ~ia unitati10r de relief 5.Sa localizeze corect elementele din spatiul geografic Grupu1 ill. 2 Objcctive opcrationale 6.sa eoreleze elementele din realitate eu reprezentarea lor cartografica J-:~extraga infonnapi dil1tr-~ntext dat I_S.sa ordoneze informa}iiIl1tr-oschema logica ~9.sa localizeze pe harta mUI1!ii ~isa-i dclimiteze eorect LLO.sii faca deosebirea dintre a~ezarile rllrale ~ieele urbane--I-Grupul ill. 3 Obicctive operationale 11.sa caracterizeze rallrile din partca de est 12.sa stiimeasca la elevi dorinta de a vizita aceste ape 13.sa trezeasca in sufletele elevilor stari afective, bucurie, nostalgic 14.sii imbogateasca reprezentarile ~i notiunile despre ape statiitoare I 15.sa identifice pe harta principalele rauri: Murq, Jiu, Olt, I Siret, Pmt ~i fluviul Duniirea Gmpul ill. 4 I-0biective operationale 16.sa identifice cele mai importante localitati din zona de deal
~i de podi~

podi~urilor 1.8.sa~tiecare este varietatea reliefului tarii 19.saredea frumuseti1e ~i bogatiile iudetului, localitatile etc. 20.sadefineasca a~ezareajudetului Hunedoara fatii de judetele
vccine

Gmpul ill. 5 Objective operationale Gre~eala in formulare: 21.sa J~iformeze deprinderea de a luera cu harta 22.sa-~i Insu~easd.i cuno~tinte despre cea mai mare apa din l:ara,Dunarea 23.sa aleaga varianta corecta de raspuns din trei posibile 24.sa selecteze afirmatii corecte din cele prezentate, corectaudu-le pe cele gre~ite 25.sa ofere informatii corecte despre tipurile de hotare ~i dcspre vecinii tarii n~astre Gmpul ill. 6 Obiective operationale Greseala in formulare: 26.sa realizeze descrieri orale ~iscrise 27.sa citeasca ~i sa construiasca 0 plana eu contiuut geografic 28.8aredacteze dupa un plan simplu de idei 29.sa stabileasca legatura dintre clima, flora ~i fauna 30.sa enumere plantele ~i animalele pe care Ie detin zonele din

lara
Situ~e invatarc nr. 7 Obicctive opcrationale: Studentii vor fi capabili la seminar: -- sa analizeze competentele generale ~icompetentclc specificc pentru clasa a X-a specificate in programa ~colara - sa formuleze dupa exemplul dat cate un obiectiv operational cognitiv, unul III todologic ~i unul atitudinal pentm tiecare competenta specifica Strategii didactice: - resurse materiale: Program a ~'colarapentru clasa a X-a, manualul - resurse procedurale: conversatia, analiza unui document ~colar - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Lucrati in grupuri de dUe patru timp de 5 minute. 1) Analizati competentele generale, competentele specifice ~i unitaiile de continut pentTu c1asa a X-a din Anexa. 2) Formulati dUe un obiectiv operational cognitiv, IInul metodologic ~i unul atitudinal dupa exemplul urmator, adecvate competentei spccifice ,,2. Analiza ~i interpretarea unei haqi politice in scopul perceperii diversitiitii lumii contemporane" ~i unitatii de continut " Harta politica a lumii". Anexii: Extras din Programa ~colara pentru clasa a X-a COMPETENTE GENERALE (clasa a X-a) I. Perceperea eoerenta a elementelor, proceselor ~i fenomenelor care definesc mediul gcografic (mediul natural transformat de om)

17.sa localizeze resursele naturale ale dealurilor ~i ale

2. Investigarea ~i interpretarea unor fenomene ~i procese specifice geografiei, percepute direct sau indirect 3. Explicarea ~i descrierea unor clemente, procese i fenomene ce formeaza mediul geografic utilizand limbajul specific 4. Rela!ionarea fenomenelor din realitate cu reprezentarea lor (cartografica, grafica etc.) 5. Aplicarea 'in viata cotidiana a cunotin(elor din domeniul geografiei ~i integrarea lor 'in achizitii din alte domenii VALORI ~I ATITUDINI - Atitudinea pozitiva fata de educatie, cunoatere, societate, cultura, civilizatie - Curiozitatea pentru explorarea mediului geografic - Respectul pentru diversitatea natural a ~i umana -- Conservarea i ocrotirea mediului de vialii COMPETENTE SPECIFICE ~I UNIT A. TI DE CONTINUT l.Identificarea elementelor de referinta ale unei harti Geografie politica State Ie i gruparile politice 2.Analiza i interpretarea unei harti politice 'in scopul regionale de state - Harta politica a lumii perceperii diversitatii lumii contemporane 3.Utilizarea unor sisteme de referin(a spatiale ~i temporale - Evolutia hiirti! poUtice in pentru analiza unor clemente de geografie politica limp 4.Localizarea cartografica a elementelor i fenomenelor din - Principalelc probleme de domeniul geografici politice geografie politica 5.1.Identificarca unor rela(ii de interaqiune, contemporana - HarIa poUticii a lumii in interdependen!a i cauzalitate 'intre elemente 5.2.Rela!ionarea informa(iilor actuale din mass-media cu secolul XX sistemul de referinta al geografici politice l.Identificarea unor criterii de constituire a ansamblurilor Ansambluri economice ~i geopolitice ale lumi economice contemporanc 4.Percepcrea raportului dintre dimensiunea globala, Mari ansambluri regionala, na(ionala i localii a componentei socio- economice ~i geopolitice ale lumii economice a mediului geografic - Uniunea Europeana - Un ansamblu economic ~i ~eofJolitic extraeuropean Subiectul: Dniunea Europeana (clasa a X-a) Competent3 specifica: Identificarea unor criterii de constituire a ansamblurilor eeonomice contemporane Obiective operationale cognitive: - sa descopere cauze1e constituirii DE utilizand diferite surse - sa descopere avantajele integrarii statelor In DE utilizand diferite surse - sa identifice cateva criterii pe care ar trebui sa Ie Indeplineasca statele care doresc sa adere la UE, utilizand diferite surse Obiective operationale metodologice: - sa localizeze tiirile din UE pc Harta politico a Europe! - sa loealizeze pe Harta politicii a Europei tarile care negociaza aderarea la UE Obiectiv operational atitudina1: - sa argurnenteze 'iTItr-uneseu atitudinea personala falii de aderarea Romaniei In DE - sa identifiee eomportamentele eiviee adeevate cetatenilor UE

Anexa: Element de continut - CrittTiile de aderare la UE La 22 iunie 1995, Romania a depus, 'impreuna cu cererea oficiala de aderare la DE ~i Strategia Nationala de Pregatire a Aderiirii Romaniei la DE, care Incearea sa ofere ateva solutii privind modul de ridicare la nive1ul standardelor europene a diferite10r eetoare. La 25 iulie 1996, a fost depus 1a Bruxelles riispunsul Romaniei 1a ehestionarul omisiei europene privind pregatirea avizu1ui asupra cererii de aderare la DE. Aa cum prevede Tratatu1 de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 i intrat In vigoarc 1a 1 mai 1999, toate tiirile europene pot depune 0 cerere de aderarc, cu conditia sa Indep1ineasca cinei criterii esentiale, mai riguroase dedit cele bazate anterior pe 3a- zise\e riterii "de la Copenhaga" (fixate cu ocazia Summit-u1ui din capitala daneza, care a avut loe la 21-22 iunie 1993): -- apartenenta geografica, economic a sau cultura1a la biitranu1 continent; - apararea valorilor democratice, a drepturilor omu1ui i ale minoritil.tilor, abolirea pedepsei cu moartea; - respectarea mecanismelor de piap cu 0 economie desehisa ~i bazata pe concurenta; - acceptarea ansamblului de principii, decizii, reguli i obiective care intra In tl1lCtura Dniunii.; - aplicarea politicii comerciale, a unui tarif extern comun i a codu1ui varna!. (http://www.europeana.ro/romania/ADERARE.HTM)

Competente: .. _ Proiectarea continuturilor instructlV-educatlvc - Realizarea acti~itatilor instructiv-educative _ Proiectarea, condu'cerea ~i realizarea procesului instructiv-educativ, ca act de cornunicare .. _ Accesarea diferitelor surse de informare in scopul docurnent~m . ~ . . .. _ Utilizarea rnetodelor ~i strategiilor de predaTe adecvate partlcularltattloT mdlVlduale/ de grup, scopului ~i tipuiui lec!iei Situatie de Invatare nr. 1 Obie~tive operationale. Studentii vor fi capabili: - sa identifice conceptele dintr-un text . . __sa c1asifice conceptele din text in functie de un cntenu propus de profesor (identificat de studenti) , . ~ _ sa stabileasdi ordinea introducerii ~i dobandirii conceptelor m lectla noua Strategii didactice: . . _ resurse rnateriale: textul lectiei, dictionar de speclalttate . _ resurse proccdurale: conversatia, analiza textului, documentarea, reflec!ta, cornparatia, stabilirea unei succesiuni logice - resurse de timp: 5 rriluute ... ~. Sarcina de lucru: Lucrati in perechi timp de 5 minute. I) Ot1tl textul ~lrmator ~l subliniati conceptele. 2) Grupa!i conceptele identificate In mai multe grup~ conf~nn unor criterii stabiIite de ditTe dvs. 3) Grupali apoi concepte~e in do~a grupun: cuno~tm!~ anterioare concepte noi care vor fi dobandite de catre elevI la lectJa "Apele subterane . 4) Stabiliti ordinea introducerii acestor conc~pte n~i In lectia "Apele su~terane":. _. "Apa din llli<.cipitatii, din topirea zapezllor, ~m apele curgatoa:e, dm lacun sa~1 :nan se infiltreaza In scoarta terestra acolo unde roclle sunt permeabI1e, cum sunt .mslpul, pietri~ul. Apa se 'infiltr~azaIn sc0at1a pan a acol.ounde exi~ta un strat irnp~e~lea?ll car~ 0 impiedica sa treadi mai departe. Acest strat Impe~eabll po~te fi alca~t d~ argIle, ~isturi cristaline sau alte roci. Apa se acumule~~ pnntre p~lculele rocllor dm stratul permeabil situate deasupra primul strat de rocl ImpermeabJle. Acest strat se nume~te panza freatica." (Dulama, 2001, p. 50) . Analiza rezultatelor. Studentii prezinta rezolvanle. - Care sunt conceptele identificate In text? _ Care sunt criteriile dupa care ati cJasificat aceste concepte? - Care sunt categoriile de concepte? Situatie de iDvatare nr. 2 Obiec'tive operationale. Studentii vor fi capabili:

- sa stabileasca proprietatile esentiaie ale conceptului izvor pe baza dictionarelor - sa identifice rnetacuno~tintele despre un anumit concept Strategii didactice: - resurse materiale: textul din anexa, dictionare - resurse procedurale: analiza textului, conversatia, elaborare de text - resurse de timp: 5 minute Sarcina de Iucru: 1) Scrieti pc 0 foaie definitia conceptului izvor, care va fi ,hordat'in lectia "Apele subterane". 2) Comparati definitia cu cea existentii 'intr-unul sau m"i multe dictionare. 3) Formulati 0 definitie accesibila pentru elevii din clasa a V-a. 4) Mctacuno~tintele dvs. (cuno~tintele despre cuno~tintele proprii) sunt corecte, v-ati .'lIbapreciat sau v-ati supraapreciat? Analiza rezultatelor. Studentii prezinta rezolvarile. Anexa: worul IZVOR, izvoare, s.n. 1. Apa subterana care iese sau ta~ne~te la suprafata pf lIlantului; fantana. 2. Loc de unde izvor~te la suprafata pamiintului un izvor (1), 0 'In curgatoare; inceputul unui rau; obiir~ie. 3. Sursa de lumina sau de caldura. 4. Fig. I.lteru din care provine ceva; origine (a unui lucru); sursa. 5. Document, text original i 'loric, ~tiintific). - Din sl. izvoru. (sursa DEX, 1998) IZVOR --oare n. 1) ~uvita de apa subterana care iese (cu putere) la suprafata. 2) I. c de unde I~i arc inceputul 0 apa curgatoare. 3) Loc in care se produce sau de unde 1 cmite (putandu-se dobiindi) ceva (cu beJ~ug); sursa. Pamiintul este -orul bogatiilor lIlinerale. 4) Document sau text original Ia care se face 0 referinta; sursa. I<sl. izvoru slIrsa NODEX) izvor (-oare), s.n. - 1. Fintlna, apa subterana care ti~ne~te. - 2. Plrlu. - 3. (kigine, Inceput, oblr~ie, provenienla. - 4. Sursa, document original. - 5. (Arg.) Apa Ii oJonie. - Mr., megl. izvor. SI. (bg., sb., cr., slov.) izvorii (Miklosich, Slaw. Elem., 1; Cihac, II, 154; Tiktin; DAR). - Der. izvorf, vb. (a ti~ni apa din pamlnt; a proveni; a ~C' :lrata), cf. si. izvirati. (sursa DER) izvor -Iocul unde apa subtcrana apare la suprafata (AI. D. Todira~, 1999). Situatie de invatare nr. 3 I Obiectiv operational: studentii vor fi capabili sa fonnuleze 5 reguli de actiune I fcritoare la locaJizarea pe harta vizate a fi 'invatate de catre elevi Strategii didactice: - resurse materiale: textul din anexa - resurse procedurale: analiza textului, conversatia, model area - resurse de timp: 5 rrllnute Sarcina de lucm: Lucrati in grupuri de cate patru. Pc baza informa!iilor ~i II 'mplului din anexa, formulati 5 reguJi de actiune vizate a fi Invatate de catre elevi la .( grafie.

l. I)aca , . I)aca
I. I)aca

atunci atunci atunci

\ 4. Daca 5. Daca Analiza rezultatelor.

atunci atunci Studentii prezinta rezolvarile.

Anexa. Regula de actiune este 0 operatie care se executa de ~ecare data din~ ap~e un anumit complex de factori ~i acel~i obiectiv. Regula de actJu~e se c~nstrU1e~tem forma urmatoare: Dadi aceasta conditie exista, a/unci execut aceasta operatle. Exemplu: Daca indic un diu pe harta, atunci 11indie de la izvor spre varsare. Situatie de invatace nc. 4 Obiec'tiv operational: Studentii vor fi capabili sa exemplifice 0 regula de calcul utilizata'in geografie Strategii didactice: - resurse materiale: textul din anexa _ resurse procedurale: analiza textului, conversatia, algoritmizarea - resurse de timp: 5 minute . .. . Sarcina de lucru: Lucrati 'in grupuri de cate patru. 1) Pe baza mformatllior ~l exemplului din anexa, dati un exemplu de regula utilizata in geografie. Analiza rezultatelor. Studentii prezinta rezolvarile. Anexa. Regulile de calcul implica un ansamblu de simboluri (cifre, litere etc.), formule, prescriptii (indicatii referitoare la cum se procedeazii). Re?-ula de calcul este ~ operatie care ar trebui executata de fiecare data cand apare un anumlt compl~x de fa~to~ ~iacel~i obiecliv. Ca ~i regulile de actiune, cele de calcu1 au forma cuplunlor de ttpul. Daca aceasta conditie exis/a, atunci execut aceastii actiune. _ Exemplu: Pcntru calcularea densitatii populatiei ar trebui sa cunoa~em num~1 populatiei care locuie~te pc 0 suprafata ~i cali k~lome~ palrati are supr,afata respe~tl~~: Se aplica regula de trei simpla prin formula urmatoare, m care D = densltatea ~opulatl~l, 2 N = numarul de lacuitori; S = suprafata exprimata in de km Se inlocmesc hterele dm fOimuliicu cifre ~i se calcuJeaza.
P D~ S 23 000 000 locuitori = __ - ------------238000 !an 2 =cca 96,4Ioc/!an
2

Anexa. Procedura cuprinde un ansamblu de reguli de actiune sau de subpro'cduri ierarhizate ~i cronologice care permit executarea intr-un mod sistematic a unei opcratii/proces. In aplicarea unei proceduri este important sa se respecte ordinea efecIllilrii operatiilor sau subprocedurilor ~i sa se cunoasca modul de executare a fieciirei subproceduri. Pentru executarea procedurii de mai jos ar trebui sa fie executate proccdurile I ~i II, iar pentm executarea acestora ar trebui executate procedurile 1,2, \,4,5. Exemplu: calcularea distantei dintre doua localitati de pe hartii, cu ajutorul hartii ~i fI riglei gradate 1. Calcularea distantei pe harta 1) Cautarea celor doua localitati pe harta; 2) Suprapunerea riglei pe hartii, 'intre cele doua localitati; 3) Citirea pe rigla a distantei dintre cele doua localitati; II. Calcularea distantei reale 'intre eel doua localitati 4) Identificarea pe scara hiirtii cat reprezinta un centimetru de pe harta 'in teren; 5) Aplicarea regulii de trei simpla. Situatie de 'invatare nr. 6 I Obiectiv operational: studentii vor ti capabili sa exemplitice stratcgii cognitive ~i strategii metacognitive pe baza experientelor anterioare Strategii didaetice: - resurse procedurale: analiza experientei, conversatia, reflectia - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Lucrati in grupuri de cate patru timp de 5 minute. I) Identificati ',I descrieti 0 situatie reala in care eJevii au experimentat fatii de profesor strategia 111 ' 'rciirilor ~i a erarilor. 2) Identificati ~i descrieti 0 situatie reala in care profesorul a \' pcrimentat fata de elevi strategia incerciirilor ~i a erorilor printr-un act pedagogic. Alllllizatirezultatul obtinut prin utilizarea acestei strategii. Analiza rezultatelor. Studentii prezinta excmplele. Situatie de invatare nr. 7 ~_ Obieetiv operational: studentii vor fi capabili sa cxemplifice cUllo~1inte Ililudinale (comportamentale) Strategii didactice: - resurse procedurale: analiza experientei, conversatia, reflectia - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Lucrati in grupuri de cate patru timp de 5 minute. 1) Identificati I tI 'scrieti 0 atitudine negativa ~i 0 atitudine pozitiva manifestata de elevi 'intr-o 0 1II1IIie reala. 2) Identificati ~i descrieti 0 atitudine negativa ~i 0 atitudine pozitiva IIIIIlilestate de profesor'intr-o 0 situatie reala, Analiza rezultatelor. Studelltii prezinta exemplele,

Situatie de invatare nr. 5 Obieetiv operational: studentii var fi capabili sa detalieze 0 procedura care se 'invatii in lectii1e de geografie Strategii didactice: - resurse materiale: textul din anexa _ resurse procedurale: analiza textului, conversatia, algoritmizarea - resurse de timp: 5 minute . .., Sarcina de lueru: Lucrati 'in grupuri de cate patru, 1) Pe baza mformatllior ~l exemplului din anexa detaliati 0 procedura care se lnvatii'in lectii1ede geografie. Analiza rezultatelor. Studentii prezinta rezolviirile.

Situatie de invatare nr. 8 Obiectiv operational: studentii VOl' fi capabili sii identifice In manual fragmente de text informativ, text descriptiv, text explicativ, text narativ. Strategii didactice: - resurse materiale: manualul ~colar - resurse procedurale: conversatia, analiza unui text - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Lucrati In grupuri de dite patru timp de 5 minute. I) Analizati continutul unei lectii dintr-un manual. 2) Extrageti un fragment de text informativ, unul de text descriptiv, unul de text explicativ i?iunul de text narativ. Informatii despre tipurile de texte existii la paginile 32-34. Analiza rezultatelor. Studen!ii prezintii textele alese.

Strategii didactice: - resurse materiale: manualul i?colar . - resurse procedurale: conversapa, analiza unui text, elaborare de text, Inviitare prln cooperare - resurse de timp: 5 minute ~ar~ina de In.eru: Lucrati in grupuri de cate patru timp de 5 minute. I) Formulati 1111 obJectlv operatIOnal eognitiv, un obiectiv operational metodologic ~i un obiectiv t>rcrationa~Aatitudinalin func~ie de textul e~aborat in situatia anterioarii de invatare. 2) ompletatJ m tabel fragmentul de text asoclatfieciirui obiectiv. Analiza reznltatelor. Studentii prezinta obiectivele i?itextele asociate lor. EnuntulobiectivuJui operational Obicctiv operational metodoJogic Obiectiv operational cognitiv Obiectiv operational alitudinal Textul asociat obiectivului operational

Situatie de invatare nr. 9 I Obiectiv operational: Studentii VOl' fi capabili sii transforme un text ~tiintific intr-un text didactic accesibil elevilor din clasa a V-a Strategii didactiee: - resurse materiale: textul din anexii - resurse procedurale: conversatia, analiza de text, elaborare de text, inviitare prin cooperare , - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Lucrati in grupuri de cate patru timp de 5 minute. Transformati textul i?tiintific din anexii intr-un text accesibil elevilor din c1asa a V-a. Analiza rezultatelor. Studentii prezintii textul elaborat. Anexa. "Agricultura traditionalii depinde In mare miisurii de conditiile naturale ale locului. Aceasta se bazeaza pe 0 agrotehnicii rudimentara in care prevaleaza fort a de mllndi fizica a omului ~i a animalelor. Eforturile agricllitorilor se concentreazii spre a realiza 0 prodllqie pentru minimullor de alimente necesar biologic (de subzistelltii). Disponibilul de prodllse pentru piatii este nesemnificativ. Agricultura traditionalii se practicii in majoritatea statelor slab dezvoltate ale lumii, coexistfind cu aparitia ~i dezvoltarea insularii a agriculturii moderne intensive, produciiloare de marIa (pJantatii de trestie de zahiir, de ceai, de cafea, de arbore de cauciuc, de banane, de citrice). in general, in cadrul acestui tip prevaleaza cultura planteJor In raport eu cre~terea animalelor. Aceasta (cre~terea animalelor) domina In arealele semide~ertice unde se practicii nomadismuJ subtropical. Acest tip de agriculturii este prin excelentii extensiv Ji de subzisten(/i. In cadrul aeestui tip, apar ~i exeeptii de la regulii. Buniioarii, cultura orezului in Asia musonicii se practicii dupa ace1eai?ireguli ~i agrotehnici de mii de ani, eu investitii mari de capital fizic uman ~i cu un nivel ridicat aJ productiei. Datoritii conditiilor de clima, asociate cu marea presiune demograficii, in cadrul acestei eulturi se pot obtine chiar ~i trei recolte pe an. Acesta este un tip de agriculturii traditional Ji intensiv." (Surd, Zotic, Popa-Bota, Erchedi, 2005) Situatie de invatare nr. 10 Obiectiv operational: Studentii vor fi capabili sa asambleze continutul unel lectii care vizeaza dobandirea celor trei tipuri de cuno~tinte

Competente: - Proiectarea continuturilor instructiv-educative - Realizarea activitatilor instructiv-educative - Proiectarea, conducerea ~i realizarea procesului instructiv-educativ, ca act de comu, nicare - Accesarea diferitelor surse de informare in scopul documentarii - Utilizarea metodelor ~i strategiilor de predare adecvate particularitatilor individuale/ de grup, scopului ~itipului Ieqiei Situape de invatarc nr. 1 Obiective operation ale. Studentii vor fi capabili: - sa analizeze continutul unui text informativ - sa expuna un continut destinat clevilor din c1asa a V-a - sa rcstmctureze informatii intr-o schema logica, pe tabla - sa analizezc expunerea ~i schema elaborata de un student pe tabla Strategii didactice: - resurse materiale: textuI extras dintr-un manual ~coJar - resurse procedurale: expunerea, conversatia, elaborare de organizatori grafici - resurse de timp: 5 minute Sarcina de lucru: Vcti lucra in perechi timp de 5 minute. Cititi textul de mai jos. I) Analizati informatiile dupa urmatoarele criterii: graduI de accesibiJitate pentru elevii din c1asa a V-a; definirea conceptelor; corectitudinea cIasificiirilor. 2) Memorari continutul pentm a fi capabili s:1-1 cxpuneti 'in rata colegitor. 3) Elaborati 0 schema !ogica pc care 0 veli scrie pc tabla in timpul expunerii. Dati titlu schemei. "Mincraicle sunt corpuri naturale, aproape in totalitatc soIlde, care prezinta insu~iri proprii. Mineralele sunt aldituite din unul sau mai multe elemente cbimice. Din punct de vedere structural, mineralele se afla in stare cristalizata sau necristalizata (amorra). Cristalele au diferite forme (cubica, rombica). Mineralele mai prezinta ~i alte proprietati prin care se diferentiaza. Ele pot fi transparente sau opace. colorate sau nu, mai dure sau mai moi. Unele prezinta luciu metalic, altele au proprietafi magnetice (sunt atrase de magneti) sau electrice (sunt bune conducatoare de electricitate). Mineralul cel mai raspiindit in scoarta terestra este cuartul." (Iona~cu, Dumitru, 1995) Activitate frontala. Expunere: Un reprezentant dintr-o pereche expune continutul ~i elaboreaza schema pe tabla. Conversatie: - Cum te-ai simtit ca profesor? - Ce ti s-a parut mai dificil?

Analiza textului din manual: - Ce cuprinde textul din manual? - Ce grad de accesibilitate pentru elevii din elasa a V-a are textul? - Cum sunt definite conceptele? - Cum au fostprezentate elasificarile? - Modul in care sunt prezentate in manual aceste informatii permit elevului din '(asa a V-a sa Ie inteleaga? - La ce credeti ca ii sunt utile aceste informatii? - Pentru a adapta continutul lectiei la obiectivele de referintii, la resursele de limp, la nivelul elevilor ce anume ati aborda cu elevii din acest continut? - Cum ar trebui sa procedati pentru ca elevii sa inteleaga conceptul mineral ~i 'lasificarea mineraleIor? - Daca in manuale exista texte informative, ce metode didactice se pot folosi? Analiza expunerii studentului - Ati auzit ceea ce a expus colegul vostru? - Ce ar trebui sa scbimbe colegul vostru in expunerea lui pentru ca toti elevii din 'Iasii sa auda? Analiza schemei de pe tabla - Cum ar trebui sistematizate informatiile referitoare la concepte? - Cum ar trebui sistematizate informatiile referitoare la elasificare? Situape de invatare nr. 2 Obiective operationale. Studentii vor fi capabili: - sa identifice formularile eronate dintr-un text narativ - sa reformuJeze in scris povestirea prin excluderea unor idei, prin adaugarea 1I1l0r informatii noi sau prin schimbarea ordinii in prezentarea procesului geografic - sa povesteasca expresiv evenimentul sau faptul geografic in lata colegilor in lorma noua - sa formuleze doua intrebari pe baza povestirii pe care Ie vor adresa colegilor Ilipa povestire - sa ofere feed-back colegilor care au riispuns la intrebari Strategii didactice: .- resurse materiale: textul narativ din anexii - resurse procedurale: povestirea, conversatia Sarcina de Iucru: Yeti lucra in perechi timp de 5 minute. Cititi cu atentie textul IIl1rutivdin anexa. 1) Identificati elementele de continut eronate. 2) Reformulati contiIIntlllcompletiindu-I ~i corectiindu-I pentru a fi cat mai elar, apoi memorati-l pentru a fi . Ipabili sa-I povestiti in fata coiegilor. Aveti posibilitatea de a adauga aIte detalii pe care (. 'unoa~teti din observatiile proprii. 3) Formulati doua intrebiiri pe care Ie yeti adresa 01 'gilor cu scopul de a verifica daca au urmant povestirea. 4) Ascultati raspunsurile ~i mwdati feed-back-ul. Ancxii. In septembrie 2001 urmaream ~tirile la televizor. In localitatea Teica din IllIIopiere de Ocnele Mari s-a produs un dezastru. Oamenii au observat cum se face 0 " Illic mica in pamiint~ au urmarit cum aceasta cre~te continuu ~i cum pamiintul dl/llwe misterios in ea. In aceasta gaura a dispamt pamiintul dinjur, doua case ~i chiar [