The entire universe is perfused with signs, if it is not composed exclusively of signs (CSP).

Aceasta este pozitia cu C.S.P. Pt P. totul este semn inca de la cea mai neinsemnata perceptie pe care o avem. A cunoaste inseamna a recunoaste conform unor coduri care iau nastere mai devreme decat am crede. Notiunea de cod se afla in mijlocul semioticului. Def. Clasica a semnului: un lucru folosit pt alt lucru. Saussure vorbeste insa despre semnificant si semnificat, inseparabile la fel ca doua fete ale unei foi de hartie. P. Imbogateste schema: semnul, obiectul si interpretantul. Departe de a fi emis in mod obligatoriu de la o persoana, un semn poate veni de oriunde si nu se reduce la clasa restransa a mesajelor. Nu putem vorbi de o relatie cauza/efect sau stimul-raspuns. Orice obiect poate reprezenta un semn pt un altul.

Pentru noi totul este semiotic.

Aceasta este pozitia cu C.S.P. Pt P. totul este semn inca de la cea mai neinsemnata perceptie pe care o avem. A cunoaste inseamna a recunoaste conform unor coduri care iau nastere mai devreme decat am crede. Notiunea de cod se afla in mijlocul semioticului. Def. Clasica a semnului: un lucru folosit pt alt lucru. Saussure vorbeste insa despre semnificant si semnificat, inseparabile la fel ca doua fete ale unei foi de hartie. P. Imbogateste schema: semnul, obiectul si interpretantul. Departe de a fi emis in mod obligatoriu de la o persoana, un semn poate veni de oriunde si nu se reduce la clasa restransa a mesajelor. Nu putem vorbi de o relatie cauza/efect sau stimul-raspuns. Orice obiect poate reprezenta un semn pt un altul.

A cunoate nseamn a recunoate.

Pt P. totul este semn inca de la cea mai neinsemnata perceptie pe care o avem. A cunoaste inseamna a recunoaste conform unor coduri care iau nastere mai devreme decat am crede. Notiunea de cod se afla in mijlocul semioticului. Def. Clasica a semnului: un lucru folosit pt alt lucru. Saussure vorbeste insa despre semnificant si semnificat, inseparabile la fel ca doua fete ale unei foi de hartie. P. Imbogateste schema: semnul, obiectul si interpretantul. Departe de a fi emis in mod obligatoriu de la o persoana, un semn poate veni de oriunde si nu se reduce la clasa restransa a mesajelor. Nu putem vorbi de o relatie cauza/efect sau stimul-raspuns. Orice obiect poate reprezenta un semn pt un altul.

Semiosfera conine biosfera.

Unde se termina lucrurile si unde incep semnele? Oamenii traiesc intr-un univers al simbolurilor care fac lumea din jur mai familiara, interpunand intre noi si ea o ordine a semnelor mai usor de manuit si mai facila decat cea a lucrurilor. Lumea semnelor dedubleaza lumea noastra naturala. Semiosfera ( care inglobeaza cultura, in general ) contine biosfera (natura, lumea animala).

Languages differ by differentiating differently.

Semiologia cerceteaza functionarea semnelor in cadrul sistemului. Un element al sistemului semnifica ceva in raport de opozitie sau de distinctie in interiorul structurii. In limba nu exista decat diferente. Ordinea digitala sau binara nu se bazeaza pe valoare intrinseca a

elementelor ci doar pe pozitia lor in sistem. Semnele lingvistice sunt semne arbitrare, prezenta unui anumit semn inseamna absenta tuturor celorlalte din locul pe care acesta il ocupa. (semnul lingvistic nu reuneste un lucru cu un nume ci un concept cu o imagine acustica) Valoarea si semnificatia unui cuvant este intru totul in functie de sistemul din care face parte .Aparitia sau disparitia unui element antreneaza modificarea sistemului. Conteaza valoarea pozitionala a semnelor, negativa si diferentiala. Valoarea cuvantului in sistem este rezultatul compararii cu cuvinte similare si opozabile. Imbinarea semnificantilor cu semnificatii este o operatie arbitrara. Limba decupeaza realitatea intr-o maniera proprie: ex. Zapada. Limba tine de domeniul conventiei si al semnificarii. Un acelasi semn poate fi codificat dupa reguli diferite si va aparea mai mult sau mai putin motivat.

Semnele se articuleaz departe de lucruri i n absena lor.

Semiologia este o stiinta a culturii, mai degraba decat a naturii sau o stiinta a trecerii de la natura la cultura. Lumea semnului se suprapune peste lumea libertatii noastre, informatia lasandu-ne posibilitatea alegerii daca sa raspundem sau nu. Semiosfera este asemenea unui zid ridicat in fata brutalitatii lucrurilor. Cu cat traim mai mult in lumea semnelor cu atat suntem mai protejati impotriva agresiunii realului. Semnele nu sunt inerte, ele ne ajuta sa stapanim realul. Functionarea semnelor presupune punerea in paranteza a referintei acestora. Semiosfera se raporteaza la lumea reala fara sa fie in mod fizic legata de ea. Obiectul din schema lui P nu este un lucru ci o idee. Astfel putem explica faptul ca putem semnifica mii de lucruri care nu exista. Numai in semiosfera ne putem juca si imagina fictiuni.

A semnifica reprezint ntotdeauna un act de economie i de simplificare.

Notiunile de semn si cod reclama notiunea de structura, un model construit prin operatii simplificatoare care permit unificarea fenomenelor diferite dintr-un singur punct de vedere. Orice semn este structural, orice structura este o combinatie de semne care purifica si simplifica proprietatile naturale ale lucrurilor. A coda inseamna a abrevia. Un semn este intotdeauna mai scurt decat lucrul la care trimite. Ex: harta.

Ar fi dificil, dac nu chiar imposibil, s citm un caz de indice absolut pur sau s gsim un semn lipsit de calitate indicial (CSP).
Peirce distinge trei moduri fundamentale de semnificare: indicele, semnul iconic si simbolul. Acesta a plecat de la ipoteza ca la baza semiosferei se afla indicele. P. Il defineste ca pe un semn smuls din lucru sau afectat in mod real de lucrul respectiv. De ex: simptomul medical, amprentele, urmele fizice, depunerile. Relatia dintre un lucru si semnul sau estte una directa de tip cauza-efect, fara ruptura semiotica. Intalnim o contiguitate naturala intre indice, indicele este semnul care leaga. El nu repr. Lucrul sau fenomenul ci este manifestarea lor in mod real.