Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea: Managementul Turismului , Comerului i al Serviciilor

Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare la Firma S.C. Automobile Dacia S.A.

CUPRINS

Capitolul 1 . Prezentarea Firmei S.C. Automobile Dacia S.A.

1.1 Scurt Istoric 1.2 Structura Organizatoric 1.3 Situaia financiar 1.4 Poziia pe pia

Capitolul 2 .
S.A.

Fundamentarea strategiei de dezvoltare la firma S.C. Automobile Dacia

A . Analiza diagnostic a firmei

2.1....Dotare i producie 2.1.1 Dotarea tehnic 2.1.2 Producie 2.2....Analiza resurselor umane 2.3....Analiza situaiei economico financiare 2.3.1 Analiza cheltuielilor 2.3.2 Analiza indicatorilor economico-financiari 2.3.3 Analiza rentabilitii 2.4....Analiza domeniului comercial 2.4.1 Structura pieei 2.4.2 Clienii , structura pieei 2.4.3 Concurenii 2.4.4 Furnizorii

2.5....Analiza sistemului de management 2.5.1 Analiza structurii manageriale 2.6....Analiza SWOT

B . Studii de marketing

Capitolul 1 . Prezentarea Firmei S.C. Automobile Dacia S.A.

1.1 Scurt Istoric Dacia, primul constructor de automobile romn, a luat fiin n anul 1966, odat cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. n anul 1999, Renault achiziioneaz 51% din capitalul societii n urma procesului de privatizare, iar n prezent deine 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: de la refacerea instalaii lor industriale, reconstrucia reelei comerciale i reorganizarea reelei de furnizori, pn la obinerea a trei standarde de management al calitii, dintre care unul n domeniul proteciei mediului. Investiiile realizate de Renault la Dacia pn la sfritul anului 2008 s-au ridicat la peste un 1.2 miliarde euro. ntins pe o suprafa de 2.900.000 m, pe platforma industrial de la Mioveni se produc n prezent trei modele de vehicule de persoane Logan berlina, Logan MCV, Dacia Sandero i dou modele de utilitare - Logan Van si Logan Pick-Up. n anul 2007, patru lansri

de produs au marcat evoluia gamei Dacia Logan: Logan Van, Logan GPL, noua motorizare de 85 CP pe varianta Logan diesel 1.5 dCi si Logan Pick-Up. n anul 2008, gama Dacia a fost completat cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan berlina si Logan MCV au trecut printr-un proces de restilizare. Acesta a fost o urmare fireasc a noii identiti de marc a companiei, iniiate odat cu modelul Dacia Sandero (iulie 2008). Astfel, la finalul anului 2008, Dacia deine cea mai tnr gam de vehicule de persoane din Europa. 1.2 Structura Organizatoric Management
o o o o o

Consiliul de administraie Jacques Chauvet Jrme Olive Constantin Stroe Dan Mihai Bedros Marc Liffort de Buffevent Director General - Jrme Olive

1.3 Situaia financiar Pe piaa din Romnia, care a nregistrat n 2010 o scdere de 20,4%, Dacia a comercializat 36 730 vehicule, adjudecndu-i astfel o cot de pia de 31,7 %, n cretere cu 2,8 puncte procentuale fa de anul precedent. Peste dou treimi din volumele vndute (24 856 unitati) au fost livrate prin intermediul programului de rennoire a parcului auto din Romania. Vnzrile Dacia pe plan international au depasit 311 000 unitati, n cretere cu 15% fa de anul 2009. Marca romneasc i-a consolidat succesul n Europa Occidental unde, n 2010, au fost nmatriculate 228 865 vehicule Dacia. 1.4 Poziia pe pia Vnzrile totale de automobile ale Dacia s-au cifrat la 83.912 de uniti, la o cot de pia de 28% fiind astfel liderul pieei in Romnia.

Capitolul 2 .
S.A.

Fundamentarea strategiei de dezvoltare la firma S.C. Automobile Dacia

A . Analiza diagnostic a firmei

2.1 Dotare i producie

2.1.1 Dotarea tehnic Uzina Vehicule Dacia asigura productia gamei de vehicule Logan berlina, Logan MCV si Logan VAN, cat si fabricarea de piese de schimb.

Uzina contine patru departamente principale : presajul, caroseria, vopsitoria si montajul. Dupa incheierea acestui proces, masinile sunt distribuite in retea.

In aproape patruzeci de ani de existenta, Uzina a produs 7 modele diferite si mai mult de 3 milioane de vehicule.

Capacitatea Uzinei, care pentru anul 2007 este de 235 000 vehicule/an, va urca la 350 000 vehicule/an in 2008 si 400 000 vehicule/an in 2009.

Incepand cu 1 octombrie 2007, cadenta de fabricatie a Uzinei Vehicule este de 50 vehicule/ora, adica 1 050 vehicule/zi.

Totalul efectivelor Uzinei Vehicule se ridica la 7 459 salariati, din care 30% sunt femei. Fluxul I. tehnologic cuprinde: Presajul

Presajul reprezinta inceputul procesului de fabricatie a unui vehicul si consta in transformarea materiei prime livrate sub forma de tabla din aluminiu in piese de caroserie. Atelierul Consumul Presajul II. ocupa zilnic este o de format suprafata tabla dintr-un : total de 44 peste de 000 900 104 m. tone prese Caroseria

Caroseria reprezinta a doua etapa a procesului de fabricatie. Piesele din tabla de aluminiu sunt de asamblate Caroserie se face pieselor prin ocupa cu sudura o ajutorul pentru suprafata a 900 a de forma 36 aparate de carcasa. 000 m sudura

Atelierul Asamblarea III.

Atelierul

Vopsitorie

Departamentul de Vopsitorie, a treia etapa a procesului de fabricatie, are ca misiune protejarea carcasei impotriva coroziunii si realizarea unui aspect final conform exigentelor de calitate. Atelierul ocupa o suprafata de 35 000m.

Pentru a asigura etanseitatea vehiculelor, pe fiecare masina se aplica18 kg de mastic. 8 kg IV. de vopsea aplicata pentru fiecare vehicul Montajul

Montajul reprezinta ultima etapa a procesului de fabricatie. In aceasta etapa sunt asamblate si montate elementele mecanice, postul de conducere, oglinzile si elementele de interiore Atelierul 1 1 linie 2 zona ale ocupa de vehiculului o montaj de suprafata are o Ateliere control (mochete, de lungime de al 45 de scaunele). 000 900 m. m finisarii fabricatie

1 Atelier de Mentenanta Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele 2.1.2 Producie ntins pe o suprafa de 2.900.000 m, pe platforma industrial de la Mioveni se produc n prezent trei modele de vehicule de persoane Logan berlin, Logan MCV, Dacia Sandero i dou modele de utilitare - Logan Van si Logan Pick-Up. n anul 2007, patru lansri de produs au marcat evoluia gamei Dacia Logan: Logan Van, Logan GPL, noua motorizare de 85 CP pe varianta Logan diesel 1.5 dCi i Logan Pick-Up. n anul 2008, gama Dacia a fost completat cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan berlin i Logan MCV au trecut printr-un proces de restilizare. Aceasta a fost o urmare fireasc a noii identitai de marc a companiei, iniiate o dat cu modelul Dacia Sandero (iulie 2008).n 2010 marea surpriz Dacia a reprezentat-o modelul Duster atingnd nc din primul semestru peste 35.000 de uniti vndute n europa vestic . Dacia Duster Renault produse in intreaga lume.

Primul vehicul de teren marca Dacia

Un adevarat 4x4, robust i fiabil, cu un spaiu interior generos.Datorit interiorului modulabil, Duster poate fi uor adaptat nevoilor clienilor, oferind maximum de confort. Poziia nalt a scaunului oferului i asigur cea mai bun vizibilitate i confort la drum lung. La un pre incredibil, Dacia Duster este prietenos cu mediul nconjurtor, datorit motoarelor economice i emisiilor de CO2 reduse.

Noua Dacia Logan

Un

vehicul

spaios

Dacia Logan este prin excelen un vehicul generos cu spaiul interior, iar cele 5 locuri sunt o confirmare a acestei viziuni. Cele trei locuri de pe bancheta din spate sunt extrem de confortabile graie dimensiunilor remarcabile ale habitaclului n aceast zon. Portbagajul de 510 litri permite depozitarea mai multor valize voluminoase.

Dacia MCV

Spaiu extrem de generos Succesul comercial de care s-a bucurat Dacia Logan MCV a transformat acest model n referina segmentului de vehicule break accesibile. Permind transportul a pana la 7 pasageri, noua Dacia Logan MCV este un vehicul cu un spaiu extrem de generos i cu un design reuit. Partea din fa a vehiculului se remarc prin trsturi moderne, care se regsesc i la nivelul planei de bord i al armoniilor interioare (n functie de versiune). Astfel, vacanele n familie i deplasrile n interes profesional dobndesc o nou dimensiune. Noua Dacia Logan MCV disponibil n variante cu 5 i 7 locuri este combinaia ideal ntre confort, funcionalitate i volum mare de ncrcare.

Dacia Sandero

Modern Blocurile optice fa expresive subliniaz designul seductor i dinamic al prii frontale a mainii. Bara de protecie n culoarea caroseriei este echipat cu proiectoare de cea (n funcie de versiune) i cu o gril de aerisire de dimensiuni mari, care i confera un aspect sportiv. Prin stilul su modern, Dacia Sandero a gsit echilibrul ntre energie i robustee. Conturul n form de vl ntors care domin flancurile caroseriei contribuie la imaginea robust a vehiculului.

Dacia Sandero Stepway

Dacia

Sandero

Stepway

Mai nalt, mai stilat, mai echipat, Sandero Stepway nu va trece neobservat ! ntrunind toate atributele unei Dacia Sandero, Stepway ofer spaiu, confort i siguran, iar echipamentele specifice i accesoriile personalizate vor da mai mult farmec cltoriilor clienilor. Sandero Stepway ofer un aer proaspt de libertate....

Dacia Logan Van

Logan Van se adreseaz persoanelor n cutarea unui vehicul practic. Fiabil i robust, dispune de o capacitate de ncrcare ridicat, ceea ce i permite s transporte fr dificultate mobilier, glei de vopsea sau saci de ciment. Pavilionul naltat permite ncrcarea i descrcarea materialelor cu uurin. Uile laterale i uile asimetrice din spate faciliteaz accesul la spaiul pentru marf, chiar i n locurile mai strmte. n orice situaie, Logan Van rspunde ateptrilor!

Dacia Logan Pick-Up

Accesibil, robust i practic Cu o sarcin util de 800 kg, Logan Pick-Up este un vehicul unic n categoria sa. Accesibil i compact, dotat cu un post de conducere confortabil, Logan Pick-Up este un instrument de lucru deosebit de eficient, gata oricnd s rspund nevoilor celor mai exigeni antreprenori. Robust i practic, bena dispune de 16 puncte de fixare care permit transportul n deplin siguran al diverselor obiecte i materiale. Accesul n bena este foarte simplu, datorit oblonului care suport n poziie rabatat o sarcina de 300 kg

2.2

Analiza resurselor umane

n prezent SC Automobile Dacia SA este condus de un director general i un comitet de direcie compus din efii de departamente: Fabricaie; Resurse umane ;

 Financiar ; Calitate ; Mentenan ; Tehnic ; Protecia muncii i a mediului ; Progres continuu; Sistemul informatic; Logistic (Aprovizionare). Departamentul Calitate are n componen urmtoarele compartimente: calitate furnizori are ca responsabiliti: asigurarea conformitii produselor recepionate; lansarea fielor de neconformiti ctre furnizori n caz de incidente de calitate; urmrirea i validarea planului de aciuni; recuperarea costurilor noncalitii.

calitate clieni constituie interfaa pentru problemele de calitate la clieni i pentru validarea proiectelor de noi produse aflate n derulare. gestioneaz analizele i valideaz planurile de aciuni pentru incidentele de calitate la clieni ; verific dac sunt respectate toate criteriile impuse de procedur precum i exigenele specifice ale clienilor pentru proiectele produselor noi ; are autoritatea de a opri livrrile atunci cnd se constat neconformiti care afecteaz produsul livrat.

laboratoare msurtori i contaminare : laboratoarele de msurtori asigur msurtorile necesare pentru controlul n recepie, pentru auditul de produs, pentru proiecte de noi produse precum i la solicitarea compartimentului calitate clieni pentru analiza unor incidente ; laboratorul contaminare este responsabilul cu determinarea gradului de impurificare (numr de particule, dimensiune, greutate i natur) pentru piese primite n recepie ct i pentru produsele realizate n procesul de fabricaie.

asigurarea calitii are ca responsabiliti controlul i actualizarea sistemului calitii (manuale, standarde, proceduri) precum i de audituri de sistem, procedur, proces.

Nr. crt. 1 2 3 4

2004 Categorii de personal Nr. Personal direct productiv Personal indirect productiv Personal administrativ si de conducere Total personal la sfritul perioadei 6000 1542 3300 %

2005 Nr. %

2006 Nr. % 55,18 15,85 28,95

55,34 6427 14,23 1656 30,43 3340

56,48 5881 14,49 1690 29,21 3085

10842 100

11423 100

10656 100

2.3

Analiza situaiei economico financiare

Rezultatele economice atinse de Automobile Dacia sunt extraordinare ,anume , de la o cifra de afaceri din 2005 de 4.367.606.636 RON , a crescut in 2009 la o cifra de afaceri de 9004409833 RON inregistrand astfel cea mai spectaculoasa crestere a vanzarilor unui automobile in Europa

2.3.1 Analiza cheltuielilor Automobile Dacia a inregistrat cheltuieli extraordinari de mari , cheluieli in principal datorate investitiilor majore , astfel daca in 2005 cheltuielile inregistrau valoarea de 4.343.467.733 RON in 2009 acestea au ajuns pana la 8.790.115.384 RON.

2.3.2 Analiza indicatorilor economico-financiari

Indicatori Bilant ai AUTOMOBILEDACIA SA Total imobilizate Total circulante Stocuri Casa si conturi Creante 420.359.315 N/A 401.161.046 447.778.653 10.992.155 780.695.732 469.719.138 412.595.767 949.900.465 554.116.674 540.948.124 350.229.824 367.570.310 621.361.454 852.012.334 active 882.971.967 1.239.466.540 1.832.215.370 1.445.294.622 1.840.944.098 active 1.876.599.436 2.408.268.735 2.779.371.437 2.803.218.907 3.071.866.131 din 2005 2006 2007 2008 2009

Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total

1.736.496.488 2.251.358.608 2.541.719.939 2.541.719.939 43.823.031 958.167.011 78.759.628 1.296.839.878

2.693.700.931 2.961.131.296 2.541.719.939 2.541.719.939 100.652.903 127.877.572

3.184.276.086 2.541.719.939 130.057.595 1.508.335.244

1.817.232.973 1.125.693.065

* Valori exprimate in mii Lei.

Indicatori

din 2005

2006

2007

2008

2009

Contul de Profit si Pierdere ai

AUTOMOBILEDACIA SA Cifra de afaceri Total venituri Total cheltuieli Profit brut Profit net Numar salariati
Indicatori Bilant pentru DACIA SA Total datorii / capitaluri proprii Total datorii / total active Capitaluri proprii / total active 0,5518 0,5106 0,9253 0,5760 0,5385 0,9348 0,6746 0,6538 0,9692 0,3802 0,4016 1,0563 0,4737 0,4910 1,0366

4.367.606.636 5.554.373.911 6.935.991.047 7.642.296.976 9.004.409.833 4.589.378.817 5.787.843.114 7.207.585.947 8.402.861.521 9.081.004.000 4.343.467.733 5.368.272.274 6.666.211.073 8.143.469.504 8.790.115.384 245.911.084 298.294.327 11.554
din 2005

419.570.840 377.273.201 11.423

2006

541.374.874 442.342.323 11.486

2007

259.392.017 222.018.211 13.274

2008

290.888.616 230.276.035 12.698

2009

* Valori exprimate in mii Lei. Derivati

AUTOMOBILE-

Indicatori

de

Profitabilitate ai

2005

2006

2007

2008

2009

AUTOMOBILE-DACIA SA

Marja de profit brut (%) Marja de profit net (%) Rentabilitatea capitalului propriu

5,6303 6,8297 13,6511

7,5539 6,7924 17,8473

7,8053 6,3775 19,3739

3,3942 2,9051 8,3063

3,2305 2,5574 8,5443

inainte de impozitare Rentabilitatea dupa impozitare Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai DACIA SA AUTOMOBILE2005 2006 2007 2008 2009 capitalului propriu 16,5590 16,0481 15,8299 7,1095 6,7639

Viteza rotatie stocuri (zile) Viteza incasari creante (zile; corectat cu TVA - 19%) Viteza de rotatie total active (nr de ori)

35,1293 28,1722

29,4253 43,1114

24,7185 42,0064

26,4649 14,0564

14,8997 29,0226

0,5106

0,5385

0,6538

0,4016

0,4910

Producia exerciiului QC = QV + QS + QI QC producia exerciiului QV producia vndut QS producia stocat QI producia imobilizat ( producia folosit pentru consumul propriu ) 2005 QE = 4.216.382.262 + 420.359.315 + 991.242 = 5.057.100.892 LEI 2006 QE = 5.554.373.911 + 447.778.653 + 4.011.966 = 6.449.931.217 LEI Se observa o evolutie pozitiva a productiei exercitiului in anul 2006 fata de anul 2005 respectand astfel clientii, sporind si vanzarile ceea ce a dus si la cresterea profitului. Aceast cretere de 27,55% se datoreaz n special creterii produciei vndute, ct i a stocurilor . Se poate afirma c societatea are un risc redus de vandabilitate a produselor sale, cererea este n cretere.

Marja comerciala MJC = CA CC MJC marja commercial CA cifra de afaceri CC costul de cumprare 2005 MJC = 4.367.606.636 129.492.304 = 4.108.622.028 2006 MJC = 5.554.373.911 230.510.421 = 5.323.863.490

Se observa ca marja comerciala este in crestere ceea ce reprezinta un lucru pozitiv .Marja comerciala inregistreaza o rata de crestere de 29,58% fata de 2005.

Valoarea adaugata VA = MJC + QE + CT VA valoarea adugat MJC marja comercial QE producia exerciiului CT consumuri provenind de la teri 2005 VA = 4.108.622.028 + 5.057.100.892 + 2.631.999.943 = 11.797.722.863 2006 VA = 5.323.863.490 + 6.449.931.217 + 3.467.808.334 = 15.241.603.041 Soldurile intermediare de gestiune a) Rezultatul brut al exploatrii RBE = VA + SE Impozite, taxe i cheltuieli cu personalul RBE rezultatul brut al exploatrii VA valoarea adugat SE subvenii pentru exploatare 2005 Rbe = 11.797.722.863 + 0 2.631.999.943 = 9.165.722.920 2006 Rbe = 15.241.603.041 + 0 3.467.808.334 = 11.773.794.707 2.3.3 Analiza rentabilitii Rata rentabilitii globale a capitalului investit
Rn Dobnzi Ipzprofit * 100 Ki

RGI =

RN rezultatul net KI capital investit KI = KPR + DTL + DTS 2005

KI = 1.736.496.488 + 0 + 958.167.011 = 2.694.663.499 2006 KI = 2.251.358.608 + 0 + 1.296.625.950 = 3.547.984.558 2005 RGI = 2006
377.273.201 523.965 42.297.639 335.499.527 x 100 = x 100 = 9,46 % 3.547.984.558 3.547.984.558 298.294.327 5.949.588 52.383.243 251.860.672 x 100 = x 100 = 9,34 % 2.694.663.499 2.694.663.499

RGI =

Se observa ca in ambii ani capitalul angajat este rentabil, rata rentabilitatii in 2006 fiind in crestere fata de 2005 cu un procent de 0,12%. Rata rentabilitatii comerciale RC =
Rn x 100 Ca

Rn - rezultatul net Ca cifra de afaceri 2005 RC = 2006 RC =

377.273.201 x 100 = 6,80 % 5.554.373.911 298.294.327 x 100 = 6, 83 % 4.367.606.636

Se observa ca rata rentabilitatii comerciale este in descrestere ceea ce inseamna ca firma nu a adoptat o politica comerciala foarte buna. Rata rentabilitatii economice RE =
Re x 100 At

Re rezultatul exploatarii At = Imob. Necorp. + Imob. Corp. + Imob. Fin. + Capital de lucru + Disponib. 2005 At = 13.796.872 + 1.848.590.917 + 14.211.647 + 61.451.606 = 1.938.051.042 2006 At = 13.551.094 + 2.380.043.438 + 14.674.203 + 11.515.103 = 2.419.783.838

2005 RE = 2006 RE =
374.405143. x 100 = 15,48% 2.419.783.838

223.876.727 x 100 = 11,56% 1.938.051.042

Un lucru bun se intampla si in acest caz datorita faptului ca activele totale au fost utilizate eficient astfel incat sa asigure o crestere a rentabilitatii economice. Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu RF =
Rn x 100 Kpr

Rn rezultatul net Kpr capital propriu 2005 RF =

298.294.327 = 17,18% 1.736.496.488

2006

RF =

377.273.201 = 16.76% 2.251.358.608

Datorita faptului ca rata rentabilitatii financiare este in descrestere , se poate spune ca investitiile nu au fost efectuate eficient .

2.4

Analiza domeniului comercial

Deocamdata, primele concluzii arata ca piata auto este in stadiul de reorganizare, e drept ca una dezechilibrata. Cresterile totale de anul acesta demonstreaza ca exista bani si clienti dispusi sa-i cheltuiasca pe masini. Importatorii si distribuitorii incep sa se dezmeticeasca si sa treaca de la faza de comercializare pasiva - asteptand clientii sa treaca prin fata magazinului - la cea activa. Asta inseamna investitii in extinderea retelelor de

dealeri, in marketing si publicitate inteligenta si, nu in ultimul rand, in PR. Un studiu al bugetelor de publicitate pe ultimele sase luni ar demonstra ca succesul in vanzari a fost direct proportional cu banii cheltuiti, dar nu este singurul element care face delimitarea. Capacitatea fiecarui importator de a se adapta specificului pietei locale poate fi un bonus. Si aici am putea include si viteza cu care modelele lansate in tarile de origine ajung in Romania. 2.4.1 Structura pieei

Vanzari Dacia in anul 2010

348 723 vehicule Dacia comercializate in 2010, in crestere cu 12 % fata de 2009

Romania: Dacia isi adjudeca o cota de piata de 31,7 %, in crestere cu 2,8 puncte procentuale fata de anul precedent

Export: expansiunea comerciala a marcii Dacia continua in Europa Occidentala. Clasamentul

exporturilor este dominat de Franta, Germania si Italia

Excelent demaraj comercial pentru Duster, cu 67 000 unitati vandute

In 2010, Dacia a vandut 348 723 vehicule, volum superior cu 12 % fata de cel realizat in anul 2009. Ritmul de crestere a vanzarilor Dacia a depasit astfel pentru al saselea an consecutiv 10%, volumul livrarilor anuale ale marcii ajungand sa se dubleze intre 2005 si 2010.

Dacia in Romania

Pe piata din Romania, care a inregistrat in 2010 o scadere de 20,4%, Dacia a comercializat 36 730 vehicule, adjudecandu-si astfel o cota de piata de 31,7 %, in crestere cu 2,8 puncte procentuale fata de anul precedent. Peste doua treimi din volumele vandute (24 856 unitati) au fost livrate prin intermediul programului de reinnoire a parcului auto din Romania.

O contributie importanta la rezultatul Dacia au avut-o vanzarile de flote, care au inregistrat in 2010 un nivel record (aproape 4 000 de unitati), in special ca urmare a livrarilor catre mari companii (societati romanesti si internationale prezente in Romania).

Pentru Dacia, anul 2010 a fost marcat de lansarea modelului Duster. Datorita unui raport prestatii/spatiu interior/pret fara echivalent in lumea vehiculelor 4x4, Dacia Duster s-a impus rapid drept lider in segmentul sau pe piata din Romania, cu 4 826 unitati vandute. Remarcabil este faptul ca 92% dintre clienti au optat pentru versiunea varf de gama, Laurate. Modelul cunoaste de asemenea un succes remarcabil pe plan international, cu peste 100 000 de comenzi la data de 31 decembrie 2010.

Dincolo de aprecierea publicului larg, Dacia Duster a reusit sa-i convinga si pe profesionistii domeniului auto. Duster a obtinut astfel premiul Autobest 2011 , precum si titlurile Masina Anului 2011 in Romania si in Croatia, precum si trofeul SUV-ul Anului 2011 in Romania.

puternica

dinamica

exporturilor

Vanzarile Dacia pe plan international au depasit 311 000 unitati, in crestere cu 15% fata de anul 2009. Marca romaneasca si-a consolidat succesul in Europa Occidentala unde, in 2010, au fost inmatriculate 228 865 vehicule Dacia. Franta a redevenit anul trecut prima piata de export pentru Dacia, cu peste 110 000 unitati vandute, ceea ce corespunde unei cote de piata de 4,12%. Acest rezultat plaseaza Dacia pe locul al saselea in clasamentul marcilor cele mai vandute din Franta.

A doua treapta a podiumului este ocupata de Germania, cu 40 500 unitati, un rezultat inferior fata de cel inregistrat in anul 2009, insa cu mult superior celor 25 548 vehicule Dacia vandute in aceasta tara in 2008.

Pe locul al treilea se situeaza Italia, cu 21 930 unitati, urmata la mica distanta de Spania, cu 21 739 vehicule inmatriculate. Alte piete importante pentru Dacia pe plan international sunt Turcia (19 167 unitati), Algeria (18 578 unitati) si Maroc (18 087 unitati). ***

ANEXE

Vanzarile Dacia pe modele in Romania in 2010 Model Sandero (inclusiv Stepway) Logan berlina Logan MCV 22 791 3 678 versiunea Unitati 3 047

Duster

4 826

Logan VAN Logan Pick Up Total

1 473 915 36 730

Top 10 destinatii export in 2010

Tara

Unitati

Franta

110 076

Germania

40 500

Italia

21 930

Spania

21 753

Turcia

19 167

Algeria

18 578

Belgia

11 403

Austria

6 068

Polonia

6 018

10

Olanda

5 557

Maroc(centru de productie Dacia)

18 087

2.4.2 Clienii , structura pieei Autoturismele Dacia se adreseaz oricror categorii de oameni , fiind foarte accesibile datorit raportului pre / calitate i a ncadrrii n programul naional de noire a parcului auto . 2.4.3 Concurenii Locul i rolul societii Automobile Dacia pe piaa romneasc i pe pieele externe identific rolul deinut de cultura organizaional n creterea competitivitii companiei pe piaa extern. n realizarea studiului s-a pornit de la premisa c relaia cultur organizaional competitivitate este evident mai ales n cadrul unei organizaii cu rezultat e economice bune, recunoscute i pe plan mondial i care a parcurs o serie de schimbri culturale prin preluarea de ctre o alt companie. De aceea, s-a optat pentru evidenierea locului ocupat de societatea analizat att pe piaa intern, ct mai ales pe cteva dintre cele mai importante piee externe pe care funcioneaz. Concurena PSA Peugeot-Citroen , Volkswagen , Ford ,

2.4.4 Furnizorii

Exista

188 134

de

furnizori furnizori

pentru

Logan: externi

54 furnizori in Romnia, din care 5 furnizori isi desfasoara activitatea in ZIF Mioveni (Zona Industriala Furnizori): - VALEO (cablaje) - JCI (scaune) - EURO APS (piese plastice si termoformate) - CORTUBI (esapamente)

- VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire)

2.5

Analiza sistemului de management

Departamentarea pornete de la premisa c munca specializat este mai eficient realizndu-se astfel mprirea activitilor i gruparea lor n posturi i departamente. Ca i condiie preexistent necesar implementrii, departamentrii, n cadrul organizaiei, este aptitudinea conceptual a top managerului. n urma privatizrii Automobile Dacia n anul 1999, firma adopt structura organizaional Renault.. Problema existent nainte i n timpul implementrii departamentrii a fost sistemul centralizat existent n cadrul activitilor inginereti, de cercetare, organizarea produciei, administrarea personalului i pregtirea lui. n urma descentralizrii dup 1989, departamentarea capt o nou form mult mai complex (marketing, export, resurse umane, IT i comunicare) i dinamic, schimbrile fiind mai uor de realizat la nivelul structurii organizaionale. Consecine ale implementrii acestui instrument sunt: mbuntirea relaiilor de cooperare ntre personalul organizaiei, permite folosirea experienei asociat cu specializarea funcional, eficientizarea activitilor de rutin i cu grad mare de repetare n cadrul activitii de producie, rspunderea prompt la cerinele pieei, adaptarea strategiei la necesitile fiecrei ri (Romnia, Italia, Austria, Bulgaria i Israel ).

2.5.1 Analiza structurii manageriale

Management
o o o o o

Consiliul de administratie Jacques Chauvet Jrme Olive Constantin Stroe Dan Mihai Bedros Marc Liffort de Buffevent Director General - Jrme Olive

Persoanele implicate n utilizarea intrumentului sunt top-managerii. Criteriile de decizie pot fi urmrite pe mai multe planuri precum strategiile de dezvoltare ale firmei, de dezvoltare a produsului si a pieei de desfacere. Referitor la dezvoltarea firmei, top-managerii vor analiza factorii mediului extern direct: concurena, clienii, furnizorii i mediul extern general: macroeconomic, social, tehnologic, politic i internaional. n acest sens, managerii de la Automobile Dacia S.A au decis deschiderea a 5 fabrici de producie Logan n anul 2007. Pentru dezvoltarea produsului managerii vor lua in considerare cerinele clienilor, produsele similare existente pe pia ale concurenilor i vor ine pasul cu evoluia tehnologic. Pentru stabilirea mrimii pieei de vor fi analizate unele coordonate ale mediului macroeconomic(situaia economic general), cota de pia att a firmei ct i a concurenilor, ct i cererea nregistrat de firm. Aceti factorii favorabili au constituit premisa implementrii deciziei de comercializare a modelului Logan n 35 de ri, avnd consecine pozitive precum o cifr de afaceri de 1,2 mil.euro i creterii vnzrilor cu 70,6% fa de 2004. Rolul criteriilor de decizie este acela de a asigura o imagine clar asupra posibilitilor de dezvoltare a firmei ct i un profit ridicat. Astfel vor fi analizate toate alternativele i vor fi alese cele mai bune soluii n concordan cu obiectivele generale ale organizaiei. Condiiile preexistente necesare lurii deciziei sunt: Identificarea i cunoaterea detaliat a factorilor de mediu, capacitile de producie proprii, posibilitile de aprovizionare i de desfacere,nivelul cererii, etc. S avem n vedere urmrile deciziilor viitoare i eventualele riscuri ce ar putea s apar pe parcursul implementrii deciziei. Problemele posibile n timpul implementrii deciziei sunt: -Schimbarea opiunilor clienilor ca urmare a apariie pe pia a unui model de autoturism mai performant i la un pre mai avantajos dect al Daciei -Incapacitatea unor furnizori de a-i onora contractele de livrare a unor piese -Unele reglementri guvernamentale sau schimbarea nefavorabil a cursului valutar sau a mririi excesive a taxelor de export la automobile i la piese de schimb

Ca i consecine al implementrii deciziilor enunate anterior, n 2005, vnzrile Dacia au crescut cu 70,6% fa de anul 2004, pn la nivelul de 164.406 uniti. La aceast cretere au contribuit att rezultatele comerciale din Romnia, cifrate la 113.276 uniti (+ 68,9% fa de 2004), ct i cele nregistrate la export, unde, cu 51.130 vehicule nmatriculate, vnzrile au crescut de 2,7 ori. n ceea ce privete producia, aceasta a atins nivelul record de 172.021 vehicule, din care 146.456 Logan. Impulsionat de cererea comercial puternic pentru modelul Logan, activitatea de fabricaie a uzinei de la Mioveni a depit practic volumul cumulat al anilor 2003 i 2004. Persoanele implicate n stabilirea criteriilor de decizie, ct i n luarea hotrrilor sunt top-managerii, managerii superiori, ct i cei de prim linie.

2.6

Analiza SWOT

Puncte Forte : - avand ca actionar principal grupul Renault , S.C. Automobile Dacia S.A. a putut sa-si mareasca piata de desfacere ajungand in scurt timp sa comercializeze autovehicule atat in Europa ,cat si pe celelalte continente - Profesionalism si capacitate de dezvoltare - Fiind o societate pe actiuni , pierderea anuala (daca exista ) este suportata de mai multe persoane (fizice sau juridice ) Puncte slabe: - in cazul unei crize de lichiditati care afecteaza intregul concern Renault , Dacia S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concert Oportunitati : - fiind o societate pe actiuni , pe timpul crizei , in cazul in care societatea are nevoie de surse de finantare pentru investitii , poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar - dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor Amenintari - pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de mari , ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

B . Studii de marketing
Strategia de marketing a Dacia Automobile cuprinde ca obiectiv atragerea clienilor ce doresc un raport calitate pre cat mai avantajos din punct de vedere financiar . Aadar, au fost adoptate mai multe strategii dintre care includerea produselor Dacia Automobile n programul guvernamental de ,,nnoire a parcului auto , posibilitatea pentru clieni de a cumpara n leasing , producerea unor modele care sa acopere segmente diferite ale pieei automobilelor i diferite colaborri strategice precum aliana Dacia Nissan . Dacia eco2 - Semnatura eco o certificare a faptului ca autoturismele Dacia se incadreaza in strategia de mediu pe termen lung initiata de grupul Renault in 2006. Tinta pe care grupul si-a propus-o atunci a fost sa ajunga printre primii trei constructori auto pe plan mondial in privinta nivelului scazut de emisii de CO2. n numai 2 ani ( 2008 i 2009 ) grupul Renault a investit n platforma de la Mioveni peste 200 de milioane de euro urmnd a se investi alte 250 de milioane de euro n urmtorii 2 ani . Drept replic la zvonurile ce priveau un eventual abandon al grupului Renault a uzinelor de la Mioveni a venit i anunul Renault care face referire la o noua fabric de motoare construit tot la Mioveni , colaborarea Renault Dacia fiind de lung durat . Obiectivele organizaionale ale firmei vizeaz performanele pe care firma le va obine n urmtoarele domenii: -dezvoltarea pieei -inovarea, productivitatea -resurse fizice i financiare -profitabilitatea a. Dezvoltarea pieei Cresterea vanzarilor cu peste 50% odata cu lansarea colectiei CKD Logan Obtinerea unei cote de piata de aproximativ 30%

n ceea ce privete activitatea comercial, Dacia miza pe un nivel de aproximativ 200.000 de autovehicule vndute n 2006, din care 112.000 n Romnia i 88.000 la export. Expediiile de colecii CKD Logan au cunoscut o cretere important n 2006, pe msur ce au nceput livrrile ctre Iran iar uzinele din Rusia, Maroc i Columbia i-au mrit ritmul de producie. Pentru ansamblul anului 2006 volumul estimat al exporturilor de colecii CKD Logan era de 120.000 ns au reuit s vnd un total de 154529 att n Romnia ct i

exportate. Italia, Austria, Bulgaria i Israel s-au numrat printre rile n care s-a comercializat modelul Dacia Logan. Pn la sfritul lui 2006, lista destinaiilor de export ale Logan a ajuns s cuprind 50 de ri. b. Inovare i productivitate Cresterea productiei cu 80% fata de anul 2004. In anul 2006 se va incerca cresterea productiei cu pana la 90% fata de 2005.

Producia a atins nivelul record de 172.021 uniti, cu 82% mai mult fa de 2004.Dacia prevede producia a ceva mai mult de 200.000 de autovehicule, la care se vor aduga 100.000 de colecii CKD in anul 2006. Capacitatea de producie a uzinei de la Mioveni a fost majorat la 235.000 uniti pe an ncepnd din luna septembrie 2006. b. Resurse fizice i financiare Cresterea investitiilor , o crestere care sa depaseasca 150 mil. de euro in 2005 In 2006 se va investi, mult mai mult decat in 2005 , tinand cont ca se adauga si prima transa din investitia in viitoarea uzina de cutii de viteze, in val de 28 mil de euro. c. Profitabilitatea Cresterea cifrei de afaceri cu peste 60% in anul 2005 In anul 2006 mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri care a crescut fata de 2004 cu 75%

OPTIUNILE STRATEGICE, RESURSELE SI TERMENELE Dacia defineste si pune in aplicare o strategie de crestere rentabila: isi conserva si isi consolideaza pozitia de lider pe piata automobilelor din Romania se impune pe noile piete ale automobilului prin modalitati proprii si de succes, care reprezinta sursa principala de crestere pentru urmatorii zece ani. In aceasta perspectiva, Logan genereaza o crestere a vanzarilor la export si contribuie astfel la realizarea obiectivelor Renault isi amelioreaza in mod constant calitatea produselor sale pentru a asigura satisfacerea nevoilor clientilor sai asigura rentabilitatea investitiilor sale

Firma se afla pe locul 4 in anul 2005, caracterizata de o performanta globala buna si cu o necesitatea schimbarii strategiei mica evoluand in anul 2006 pe locul 5 cu o performanta globala a firmei foarte buna si o necesitate a efectuarii schimbarilor strategice foarte mica. Informaiile furnizate de tablourile de bord pot constitui fundamentul aciunilor de reperaj strategic, de mbuntire continu a activitilor i proceselor i de regndire a strategiei firmei i a modului de implementare a acesteia.

Bibliografia
www.doingbusiness.ro http://daciagroup.com http://www.kmarket.ro

www.dacia.ro www.capital.ro ro.wikipedia.org