Curs 5 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti Obiectivele alimentaiei sntoase. Obiective nutriionale Energia.

Nivelul caloric in alimentaia sntoas

ALIMENTAIA SNTOAS: definitie, generalitati

Alimentaia sntoas este cea adaptat si echilibrat energetic si nutritional si presupune acoperirea nevoilor energetice concomitent cu a celor nutritionale pentru mentinerea propriilor structuri, repararea uzurilor, intretinerea proceselor fiziologice, a creterii si dezvoltrii.
Aceasta presupune includerea tuturor nutrientilor (macro si micronutrienti) in limite considerate normale pentru fiecare, dar si respectarea unor anumite proportii intre ei. Prezenta sau absenta unui nutriment esential poate sa afecteze disponibilitatea, absorbia, metabolismul sau nevoile organismului pentru alte nutrimente.

Alimentatia sanatoasa nutritiv trebuie sa indeplineasca 5 criterii: 1. Trebuie sa fie adecvata (potrivita), astfel incat alimentele consumate sa aduca nutrienti esentiali, fibre si energie in cantitati suficiente pentru mentinerea sanatatii si a greutatii corpului. 2. Alimentatia sanatoasa trebuie sa fie echilibrata, trebuie respectata o anumita proportie ntre nutrieni.

3. O alimentatie sanatoasa trebuie sa fie controlata caloric, pentru a asigura controlul greutatii corporale.
4. Moderatia in alimentatie se refera la posibilul exces de sare, grasimi, zahar sau alt component nedorit peste anumite limite. 5. Alimentatia trebuie s fie variata. Varietatea dietei presupune evitarea consumului unui anumit aliment, chiar inalt nutritiv, zi dupa zi, pentru perioade lungi de timp.

5. OBIECTIVELE ALIMENTAIEI SNTOASE Legate de patologie 1. Reducerea mortalitatii prin boli cardiovasculare (coronariene, in special) 2. Reducerea mortalitatii prin cancer 3. Scaderea incidentei diabetului tip 2, reducerea incidentei bolilor asociate diabetului si scaderea ratei de deces 4. Reducerea prevalentei osteoporozei 5. Reducerea frecventei cariilor dentare.

Obiective nutriionale 6. Cresterea prevalentei greutatii "sanatoase" (optime) si scaderea prevalentei obezitatii 7. Reducerea retardarii staturo-ponderale la copiii proveniti din familii cu venituri mici 8. Cresterea proportiei persoanelor de virsta a doua si a treia care au acces la recomandari dietetice privind grasimile, in general, si grasimile saturate, in special. 9. Cresterea consumului de fructe si vegetale pina la cel putin 5 portii pe zi 10. Cresterea consumului de produse cerealiere pina la cel putin 6 portii pe zi 11. Cresterea proportiei persoanelor care primesc recomandari nutritionale pentru aportul de calciu

Obiective nutriionale 12. Cresterea numarului de persoane care primesc recomandarea de scadere a aportului de sodiu la 2400 mg sau mai putin pe zi 13. Reducerea deficientei de iod la copii, adolescenti, femei la virsta de reproducere si cele cu venituri economice scazute 14. Promovarea alimentaiei la sn i creterea proportiei mamelor care isi hranesc copiii prin alimentatie la sn pe o perioad ct mai lung, preferabil pe parcursul prim an de viata al copilului. 15. Cresterea proportiei copiilor si adolescentilor la care gustarile de la scoala contribuie la cresterea calitatii dietei 16. Dezvoltarea educatiei nutritionale in scoli.

NECESARUL ENERGETIC. APORTUL CALORIC Energia necesar omului rezult din metabolizarea alimentelor. Balanta energetica reprezinta aportul energetic necesar mentinerii greutatii corporale constante. In cadrul alimentatiei sanatoase balanta energetica trebuie sa fie echilibrata. Practic, este vorba despre un echilibru intre aporturile si cheltuielile de energie.

Cind aporturile energetice depasesc cheltuielile apare supraponderea si obezitatea. Daca alimentatia aduce energie mai putina decit nevoile sau pierderile sunt mai mari decit aportul se pot instala tulburarile de nutritie.

Cheltuiala de energie a organismului uman, precum si valoarea energetica a alimentelor, se exprima in kilocalorii (kcal). In sistemul international, unitatea de masura a energiei este Joule-ul, iar in nutritie se utilizeaza kiloJoule-ul (kJ). Furnizorii de energie sunt trofinele calorigene. Prin metabolizare, ele ofera urmatoarea cantitate de energie: 1 g glucide = 4,1 kcal 1 g proteine = 4,1 kcal 1 g lipide = 9,3 kcal O pozitie speciala ocupa alcoolul, care furnizeaza si el energie. Un gram de alcool pur elibereaza 7,1 kcal.

Definirea termenilor
Rata metabolismului bazal (RMB): cheltuiala minim de energie compatibil cu via. Este msurat n poziie de clinostatism, n condiii standard de repaus fizic, digestiv, mental, neutralitate termic. Se exprim pe unitate de timp (minut, or, 24 ore). Necesar energetic (NE): cantitatea de energie provenit din alimentaie, necesar pentru echilibrarea cheltuielilor energetice, pentru meninerea greutii i compoziiei corpului, n condiiile asigurrii optime a activitii fizice, creterii i dezvoltrii, susinerii sarcinii, lactaiei i strii de sntate.

Definirea termenilor
Cheltuiala energetic total (CET) sau necesarul energetic total (NET): energia cheltuit de un individ pe 24 ore. Nivel de activitate fizic (NAF, engl. PAL): necesarul energetic total pe 24 ore exprimat ca multiplu de metabolism bazal (MMB) i calculat dup formula: PAL = NET / RMB pe 24 ore.

Necesarul energetic total zilnic trebuie sa acopere cheltuielile: metabolismului bazal (MB), metabolizarii alimentelor (actiunea dinamic specifica ADS sau Efectul termic al alimentelor-ETA) activitatii fizice (AF) termoreglrii (mai puin important avnd n vedere alte posibiliti de asigurare a confortului termic)

Metabolismul bazal (MB)

Metabolismul bazal, sau cheltuiala bazal de energie, este reprezentat de necesarul energetic minim compatibil cu supravieuirea. Cu alte cuvinte, reprezint cheltuiala energetic pentru susinerea funciilor fiziologice eseniale meninerii homeostaziei organismului, respectiv: respiraie, funcia cardiac, reglarea termic, funcia sistemului nervos simpatic, activitatea cerebral, susinerea funciilor celulare, sinteza i aciunea enzimelor i hormonilor.

 Se consider c nivelul energetic corespunztor metabolismului bazal este cel care asigur funciile vitale ale individului pe o perioad de 24 ore, n condiii de neutralitate termic i repaus total fizic, digestiv i mental i reprezint 45- 70% din totalul energetic al organismului. La persoanele sedentare, MB este rspunztor de aproximativ 60% din necesarul energetic total.
n timpul somnului, MB este cu 10% mai mic dect n starea de trezire. Cantitatea de energie utilizat pentru susinerea metabolismului bazal pe o perioad de timp determinat se numete rata metabolismului bazal (RMB). Msurarea metabolismului bazal sau a ratei metabolismului bazal, trebuie fcut n condiii standard, dimineaa, nainte de orice activitate fizic, dup repaus fizic, digestiv, consum de alcool i fumat de minim 12 ore nainte.

 Dat fiind c n practic este foarte dificil s fie ndeplinite toate condiiile ce definesc metabolismul bazal, s-a recurs la considerarea metabolismului de repaus (MR), respectiv cheltuiala energetic n condiii de repaus i n faza postabsorbtiv.

MR este n general mai mare dect metabolismul bazal, cu pn la 10%. n practic, metabolismul bazal este doar rareori determinat, motiv pentru care majoritatea referirilor din literatura de specialitate vizez metabolismul de repaus.

Factori care influenteaza MR

Greutatea corporal Forma i compoziia corpului - Cel mai

important compartiment ce influeneaz MR, dar i necesarul energetic total, este masa muscular sau masa slab, ce reprezint esutul activ din punct de vedere metabolic. Aproximativ 73 % din diferenele de MR ntre indivizi sunt determinate de diferenele existente la nivelul acestui compartiment al masei musculare. 10% mai mic dect brbaii, la aceeai greutate i nlime, probabil datorit procentului mai mare de esut gras i esut muscular redus.

Sexul- n general, femeile au rata metabolic cu 5

 Vrsta- La copii necesarul energetic este mai mare,

fiind orientat spre formarea de noi esuturi i depozitarea la acest nivel a energiei.

Statusul hormonal- Funcia tiroidei poate

influena MR, respectiv hipertiroidismul se asociaz cu o cretere a MR, iar hipotiroidismul cu o scdere a acestuia. Ali hormoni ce influenez pozitiv MR sunt: epinefrina, insulina, cortizolul, hormonul de cretere, leptina.

Gradul de antrenament (fitness)Creterea masei musculare, respectiv a masei slabe, ceea ce implicit presupune i reducerea masei grase, prin antrenament fizic

 Genetic- Influenele genetice n determinarea MB i a

MR se pot manifesta n proporie de 25-50% i sunt datorate diferenelor interindividuale de compoziie corporal. Exist supoziii referitoare la influenele datorate mrimii diverselor componente ale masei slabe, respectiv muchi, creier, organe. Nu exist date suficiente care s ateste influene etnice asupra MB.

Influene de mediu- Mediul poate influena MB i

MR prin temperatur. La temperaturi crescute, n zonele tropicale, MR este cu 5-20% mai mare dect la temperaturile din zonele temperate.

Stilul de via-

MB poate fi crescut prin creterea masei musculare, ca urmare a activitilor fizice.

Efectul termic al alimentelor (ETA)

Efectul termic al alimentelor definete energia consumat pentru alimentaie i reprezint aproximativ 10% din totalul energetic. Acest efect se mai numete i termogeneza indus de alimente, sau aciunea dinamic specific. ETA nu se determin de obicei n practic. Hidraii de carbon i proteinele au un efect termic mai mare comparativ cu grsimile. Aceasta diferen se explic prin eficiena metabolic prin care se metabolizeaz aceti nutrieni. Astfel, grsimile sunt mai uor metabolizate i depozitate, avnd doar 4% efect termic, comparativ cu hidraii de carbon care necesit 25% pentru metabolizarea lor n lipide de depozit.

Efectul termic al alimentelor (ETA)

Se presupune c aceste diferene n necesarul energetic pentru metabolizarea diferiilor nutrieni stau la baza producerii obezitii determinate de dietele bogate n grsimi, respectiv explica efectele dietelor hiperproteice de scadere mai accentuata a greutatii

Condimentele iui, cum sunt mutarul sau chili, cafeaua i fumatul, cresc ETA cu aproximativ 3-11%, efect ce dureaz pn la 3 ore.

Energia necesar activitii fizice (EAF)

Energia necesar activitii fizice este cea mai variabil component a necesarului energetic total. Energia necesar acoperirii activitii fizice se exprim n multipli de metabolism bazal (MMB), n funcie de intensitatea efortului depus.

Metode de determinare a MB- in scop de cercetare, nu se folosesc in practica clinica curenta

Calorimetrie direct- msurarea direct a cldurii generate de corp, ntr-un spaiu izolat i suficient de mare pentru a permite activitate fizic moderat Tehnica ce utilizeaz apa dublu marcat (DLW- double labeled water)- se bazeaz pe determinarea dispariiei unei doze de ap mbogit cu izotopi Calorimetria indirect, o metod mai uor de abordat n practic, care se bazeaz pe msurarea consumului de oxigen i expirrii bioxidului de carbon, produs final al oxidrii substratului metabolic

Metode de calcul a MB in practica clinica

1. Ecuaia lui Harris-Benedict, ce ia n considerare greutatea (w-kg), nlimea (hcm) i vrsta (a-ani)
Pentru femei MB (kcal/zi) = 655 + (9,5 x w) + (1,8 x h) - (4,7 x a) Pentru brbai MB (kcal/zi) = 66,5 + (13,7 x w) + (5 x h) - (6,8 x a)

Metode de calcul a MB in practica clinica

2.

Metode de calcul a MB in practica clinica

3. Pentru femei MB (kcal/zi) = 255 (2,35 x a) + 361,6 x h + 9,39 x w Pentru brbai MB (kcal/zi) = 204 (4 x a) + 450,5 x h + 11,69 x w n care a = vrst n ani, h = nlime (cm) i w = greutate (kg).

Oricare din cele 3 metode poate fi folosita in practica!!! Calculati-va MB prin fiecare dintre cele 3 metode pentru a vedea diferentele!

Calculul necesarului energetic presupune nsumarea necesarului energetic n repaus si pentru activitatea fizica.
Pasul 1. Calculul metabolismului bazal prin oricare din cele 3
metode

Pasul 2. La aceste cheltuieli bazale se adauga 30%, 50% sau

100% din MB (sau se multiplic cu 1,3; 1,5 sau 2), in functie de intensitatea efortului fizic (sedentarism, efort fizic moderat sau mare).A se vedea tabelul cu PAL! Mentiune! Prin aceste metode de calcul, se estimeaza necesarul caloric pentru mentinerea greutatii respective.Daca se doreste o reducere a greutatii, se vor scadea 500 sau 1000 kcal din cifra obinut

n cazul in care se doreste o corectare a greutatii corporale, calculul se bazeaza pe greutatea ideala si pe IMC conform metodei de mai jos.

Pasul 1. Calculul greutii ideale

Formula de calcul pentru greutatea ideala este diferentiata pe sexe: V -20 G i = 50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ (pentu brbai) 4 V -20 G i = [50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ ] x 0,90 (pentru femei) 4 n care: Gi = greutate ideal I = naltimea in cm V = vrsta

Rationamentul de calcul al necesarului caloric, este: A. Dac IMC este cuprins intre 22-25 kg/m2 (greutate normal, se dorete meninerea ei), necesarul caloric este: -subiect activ: 31-35 kcal/kg greutate ideala; -subiect moderat activ: 26-31 kcal/kg greutate ideala; -subiect sedentar: 22-26 kcal/kg greutate ideala. B. Daca IMC>25kg/m2 (se dorete reducerea greutii) necesarul caloric este <22kcal/kg greutate ideala.

C. Daca IMC <22kg/m2 (se dorete creterea greutii) necesarul caloric este >35kcal/kg greutate ideala.

OBSERVAII

La o varsta mai tanara, necesarul caloric este mai mare comparativ cu o varsta mai avansata. De exemplu, la un subiect moderat activ, normoponderal, de 20 de ani, necesarul caloric este de 31 kcal/kg greutate ideala, dar daca varsta este de 60 de ani, necesarul scade la 26 kcal/kg greutate ideala.

Cheltuielile energetice sunt mai mari la femei in perioadele fiziologice de sarcina si alaptare. Astfel, in primul trimestru de sarcina necesarul energetic creste cu 150 kcal/zi, iar in trimestrele II si III cu 350 kcal/zi. In perioada de lactatie surplusul energetic este de 480-550 kcal.